Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conf.univ.dr.Georgeta Temocico
1 2 3 4 5 6 7
A B O R M W V
VI II VII III V I IV
Aceasta ordonare este concludenta numai atunci cand celelalte caracteristici sunt sensibil apropiate, sau atunci cand caracteristica aleasa pentru departajare este suficient de importanta pentru a fi considerata criteriu unic. - metoda rangurilor multicriteriale
Ordonarea tricriteriala a 7 modele de autoturisme Tabel 2 Nr Crt Produsele din tabelul 1.1 Caracteristici si ranguri valorice*
Rang I
Rang II
Rang III
Rang mediu
Clasi ficar e
1 2 3 4 5 6 7
A B O R M W V
5 2 1 6 3 4 7
6 2 7 3 5 1 4
6 5 7 4 2 1 3
VII II VI IV III I V
Rangurile medii se calculeaza ca medie aritmetica intre rangurile obtinute la celelalte caracteristici.
R=
R +R +R I II III 3
Clasificarea obtinuta, difera de cea unicriteriala (Tabelul 1) datorita largirii ariei de cercetare. Atribuirea rangurilor se face liniar in timp ce nivelurile caracteristicilor se desfasoara vizibil neliniar. 2. Metoda rangurilor reale Se noteaza cu rangul I (1 roman) valoarea cea mai buna, numita valoare de referinta, se calculeaza amplitudinea de nivel, ca diferenta a valorilor extreme, se calculeaza rangurile intermediare prin interpolare aritmetica, apeland la regula de trei simpla, se aduna valoarea rezultata la rangul de referinta (1,0).
Calculam pentru caracteristica consum (l/100): - -se acorda rangul 1 pentru 6,6 (valoarea cea mai buna) - -se calculeaza amplitudinea caracteristicii: 9,7-6,6=3,1 - -calculam rangul pentru 8,2 astfel: 8,2-6,6=1,6; rang7-rang1=6 trepte rang daca pt. 3,1.6 1,6.x; x=3.09 - se aduna valoarea rezulata cu rangul initial: 3,09+1,0=4,09 - rangul pt. 7,1 x=0.96; 0.96+1.0=1.96; - rangul pt. 7,8; x=2.32; 2.32+1.0=3.32; - rangul pt. 9.2; x=5.03 5.03+1.0=6.03; - rangul pt. 7.7; x=2.12; 2.12+1.0=3.12; - rangul pt. 9.7; x=66.0+1.0=7.0. Calculam pentru caracteristica viteza maxima (km/h): - se acorda rangul I pentru 216 (valoarea cea mai buna) - se calculeaza amplitudinea caracteristicii: 216-142=74 - calculam rangul pentru 195: 216-195=21; 6 trepte de rang; 74.6 21.x ; x=1.70; 1.70+1.0=2.70; - rangul pentru 206: 216-206=10; 746 10x; x=0.8; 0.81+1.0=1.81 - rangul pentru 202: 216-202=14; 74.6 14.x; x=1.13; 1.13+1.0=2.13 - rangul pentru 198: 216-198=18; x=1.45; 1.45+1.0=2.45 - rangul pentru 200; 216-200=16; x=1.29; 1.29+1.0=2.29 - rangul pentru 142; 216-142=74; x=6; 6.0+1.0=7.0 Calculam pentru caracteristica acceleratie secunda (0-100km): - se acorda rangul I pentru 8.5, valoarea cea mai buna - calculam amplitudinea caracteristicii:18-8.5=9.5 - calculam ragul pentru 11.3: 11.3-8.5=2.8; 6 trepte rang; 9.56 2.8x; x=1.76; 1.76+1.0=2.76 - rangul pentru 10.9; 10.9-8.5=2.4; x=1.52; 1.52+1.0=2.52 - rangul pentru 18; 18-8.5=9.5; x=6.0; 6.0+1.0=7.0 - rangul pentru 9.9; 9.9-8.5=1.4; x=0.88; 0.88+1.0=1.88 - rangul pentru 8,8; 8.8-8.5=0.3; x=0.19; 0.19+1.0=1.19 - rangul pentru 9.8; 9.8-8.5=1.3; x=0.82; 0.82+1.0=1.82
Ordonarea a 7 autoturisme, dupa metoda rangurilor reale Rr Tabel 3 Caracteristici si ranguri reevaluate Vit.max. RrII Accel. Sec. RrIII Km/h 0-100km/h 195 2.70 11.3 2.76 206 1.81 10.9 2.52 142 7.0 18 7 202 2.13 9.9 1.88 198 2.45 8.8 1.19 216 1 8.5 1 200 2.29 9.8 1.82
Nr crt 1 2 3 4 5 6 7
Produs
A B O R M W V
Calsif. 4 2 7 5 3 1 6
3. Metoda punctajului general Caracteristicile retinute pentru analiza comparativa a calitatii, sunt notate pe o scara de la 1 la 10, crescator, notele cresc pe masura ce nivelurile caracteristicii indica o calitate superioara. Notarea conform metodei punctajului general Tabel 4 Carct produs P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 C1 5,5 6.0 6.5 4.0 5.0 8.0 7.5 C2 5.0 5.0 6.0 5.5 7.0 7.5 8.0 C3 9.0 8.0 7.0 7.5 6.5 5.5 5.0 C4 5.5 6.0 8.5 8.0 9.0 8.0 5.5 C5 7.0 7.5 6.5 8.0 9.0 6.5 5.5 C6 9.0 6.5 5.5 7.5 6.0 5.0 6.0 C7 5.0 6.0 6.0 4.0 5.0 7.0 7.5 C8 7.0 7.5 6.0 6.5 4.0 8.5 8.5 Punctaj 53.0 0 51.0 51.5 56.0 53.5 Clasificare III IV V VII VI I II
4. Metoda indicatorului compelx al calitii Caracteristicile de calitate Caracteristicile de calitate reprezinta proprietatile esentiale, cu inalt grad de definire, ale unui produs, care prin relevanta lor s-au consacrat in domeniul de referinta prin includerea in materialele normative specifice: standarde, norme, caiete de sarcini si exprimate in mod unitar. Marea varietate a caracteristicilor de calitate este structurata dupa criteriile: natura (tehnice, estetice, secundare, minime), mod de evaluare (masurabile si senzorial), mod de exprimare (notionale, cifrice), relatia cu calitatea (direct inducatoare, invers inducatoare). Caracteristici pentru produsul analizat: Arhitectura motorului : se refera la numarul cilindrilor si dispunerea acestora. Numarul cilindrilor poate varia larg intre 2 si 12, cifrele mari fiind specifice modelelor de calitate superioara. Amplasarea motorului in fata, central, in spate, longitudinal, transversal, implica avantaje si dezavantaje in privinta repartizarii masei si acceleratiei pe roti, a comportarii la viraje, franare si in situatii de accidente. Capacitatea cilindrica reprezinta volumul de lucru (ardere) al motorului si este egala cu suma volumelor cilindrilor, calculate pe baza caracteristicilor alezaj si cursa.
4
Numarul de supape pe cilindru determina coeficientul de umplere a cilindrului cu amestec de aredere si eficacitatea arderii, ca si complexitatea si pretul motorului. Tipul alimentarii determina, durata ciclului motorului si randamentul motorului. Puterea reprezinta una din caracteristicile esentiale ale autoturismului si exprima valoarea maxima cu specificarea regimului de turatie, rotatii pe minut Cutia de viteze constituie caracteristica centrala a transmisiei. Cutia de viteze poate fi manuala sau automata si poate avea mai multe trepte, in general pana la 5 trepte de mers si 2 pentru marsarier Ampatamentul defineste distanta (in mm) dintre axele asiilor si constituie o informatie pretioasa pentru utilizatorii confruntati cu nevoia manevrarii autoturismului in conditii de aglomeratie si spatii inguste. Dimensiunile exterioare gabarit L x l x h, definesc spatiul ocupat de autoturism in trafic si mai cu seama in spatiile de parcare. Dimensiunile habitacului (mm) Masa autoturismului (kg) Volumul portbagajului (l) Masa remorcabila (kg) Acceleratia sau demarajul evidentiaza comportarea dinamica a autoturismului si se exprima:
a. spatiu (m) parcurs in 10 secunde, cu viteza de plecare nula; b. timp (s) necesar pentru atingerea unei viteze date (100km/h de ex.), cu viteza de plecare nula - Consumul mediu (l/100km) de combustibil Fata de aceste caracteristici, cumparatorului sau consumatorului i-ar fi utile si informatii suplimentare care pot lipsi in materialele asigurate de furnozorul de produs sau serviciu. Caracteristicile de calitate ale autoturismelor analizat Tabelul 5
Produs 1.A 2. B 3. O 4. R 5. M 6. W 7. V Arhitec Nr.cil. 4 4 3 3 5 4 5 Cap cilindr cmc 1598 1796 973 1998 1898 1781 1984 Putere Cp/rpm 120 115 58 163 125 150 163 Acc. s 0-100 km/h 11.3 10.9 18.0 9.9 8.8 8.5 9.9 Viteza Max. Km/h 195 206 142 202 198 216 200 Consum l/100km 8.2 7.1 6.6 9.2 7.7 7.8 9.7 Volum Rezervor 60 70 45 55 60 65 60 Latime mm 1729 1989 1620 1780 1719 1650 1658 Nr. sc 4 4 4 4 4 4 4 Nr. usi 3 5 5 3 5 3 3 Masa Remorcabila (kg) 1200 1350 1000 1300 1105 1279 1255
Este nevoie de stabilirea unor variante prealabile si selectarea aceleia care satisface in cea mai mare masura cerinta formulata. O astfel de operatie si rezultatul sau se prezinta in tabelul urmator: Tabel 6 Caracteristica Continutul Nr. Denumirea crit C1 Formula motor Arthitectura, nr. Cilindri C2 Capacitate cilindrica Volumul de lucru al motorului C3 Putere motor Cp/rpm C4 Acceleratia, s Acceleratia 0-100 km pe ora C5 Viteza maxima Km/h C6 Consum combustibil L/100 km C7 Latime Mm C8 Masa remorcabila Kg
5
Dupa aceste operatiuni lista caracteristicilor se prezinta simplificat si gata de operat in tabelul de mai jos: Tabelul 8 Caracterist C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 ica Produsul P1 8 5 8 11.3 7 8.2 8 9 P2 8 6 7 10.9 9 7.1 10 10 P3 7 4 5 18.0 6 6.6 8 7 P4 7 9 10 9.9 9 9.2 8 9 P5=Pr 9 6 8 8.8 8 7.7 8 8 P6 8 6 10 8.5 10 7.8 8 9 P7 9 9 10 9.9 9 9.7 8 9 Lista caracteristicilor de lucru si a valorilor convertite pentru produsele comparate. Alegerea produsului de comparatie (etalonul). In alegerea etalonului trebuie invocate argumente menite sa puna in evidenta motivatia alegerii.Astfel de argumente pot fi: pozitia pe piata nationala sau mondiala, nivelul tehnic, varsta produseului etc. Stabilirea coeficientilor de importanta a caracteristicilor, optam pentru metoda ordanarii dupa rang, consultand 5 experti. Tabelul 9
Experti Caracteristici C1:X1 C2:X2 C3:X3 C4:X1 C5:X4 C6:X2 C7:X5 C8:X6 E1 9 7 7 9 10 9 8 8 E2 8 8 7 8 9 7 9 9 E3 7 9 8 8 8 7 7 9 E4 6 10 6 7 9 8 6 6 E5 7 5 6 8 8 6 5 7 Suma note Si 37 39 34 40 44 37 35 39 305 Coef. de import .% Pi=Si/T 0.1213 0.1279 0.1115 0.1311 0.1443 0.1213 0.1148 0.1279 1.00
IcqP1/Pr= (8/9*0.1213+5/6*0.1279+8/8+0.1115+7/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279)+(88/113*0.1311+77/82*0. 1213)=0.92 IcqP2/Pr= (8/9*0.1213+6/6*0.1279+7/8*0.1115+9/8*0.1443+10/8*0.1148+10/8*0.1279)+(88/109*0.1311+77/71* 0.1213)=1.04 IcqP3/Pr= (7/9*0.1213+4/6*0.1279+5/8*0.1115+6/8*0.1443+8/8*0.1148+7/8*0.1279)+(88/180*0.1311+77/66*0. 1213)=0.79 IcqP4/Pr= (7/9*0.1213+9/6*0.1279+10/8*0.1115+9/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279)+(88/99*0.1311+77/92*0. 1213)=1.06 IcqP5/Pr= 0.1213+0.1279+0.1115+0.1443+0.1148+0.1279+0.1311+0.1213=1.0 IcqP6/Pr= (8/9*0.1213+6/6*0.1279+10/8*0.1115+10/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279) + (88/85*0.1311+77/78*0.1213) = 1.07 IcqP7/Pr=(9/9*0.1213+9/6*0.1279+10/8*0.1115+9/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279)+ ( 88/99*0.1311+77/97*0.1213)=1.09 Interpretarea rezultatelor Valoarea IcqPi/Pr se constituie intr-o lista cu urmatoarea ordine descrescatoare, indicand ordinea descrescatoare a calitatii celor 7 produse cercetate.
Valoarea Icq
Msurarea calit ii Msurarea calitii const n cuantificarea nivelului curent al performanei n conformitate cu standarde de performan. Evaluarea calitii msoar diferena dintre performana ateptat i cea real, pentru a identifica oportunitile de mbuntire a calitii. Standardele de performan pot fi stabilite pentru diferitele dimensiuni ale calitii, de exemplu calitatea performanei tehnice, calitatea de conformitate etc. Msurarea calitii produselor, proceselor sau serviciilor necesit colectarea i analiza informaiilor, exprimate n termenii msurtorilor i metricilor asociate msurrilor. Uneori, msurarea calitii este utilizat pentru interpretarea calitii ca procentaj de elemente conforme sau neconforme din lot. tiina msurrii cantitative a uneia sau a mai multor caracteristici ale calitii este denumit calimetrie (fr.qualimtrie).O definiie dezvoltat a calimetriei este urmtoarea: "disciplina tiinific ce se ocup cu cuantificarea, msurarea, aprecierea, evaluarea calitii produselor, proceselor, serviciilor". Calimetria nu trebuie confundat cu calitologia, care este definit ca fiind tiina despre calitate.Aceast denumire a aprut n urma rspndirii standardelor din seria ISO 9000. Termenul calimetrie a fost adoptat de EOQC (Organizaia European a Calitii) n anul 1971 i oficializat n 1981, ca "tiin a msurrii calitii". In referinele bibliografice ruseti, de exemplu se menioneaz c disciplina tiinific "calimetrie", definit ca teorie tiinific care studiaz i realizeaz metodele estimrii calitii, a fost dezvoltat n fosta U.R.S.S. de ctre Garri Gaikovici Azgaldov, ncepnd din 1968. Msura calitii reprezint msura cantitativ a caracteristicilor i atributelor unui produs. Msura calitii atribuie valori numerice unei caracteristici specifice de calitate. Msurile calitii pot fi de diferite forme : msuri fizice i chimice, procentul de produse neconforme cu specificaiile, indicele demeritelor etc. Prin nivel de calitate se nelege o msur relativ a calitii, obinut prin compararea valorilor observate cu valorile impuse. Evaluarea nivelului de calitate obinut n urma procesului de fabricaie al produsului implic cunoaterea caracteristicilor sale de calitate, prin msurare, numrare etc. Nivelul de calitate se poate exprima sub forma: unui calificativ (calitate excepional, nivel corespunztor, nivel sczut); unui indicator de calitate, indice sau coeficient. n industrie, pentru msurarea calitii produselor se procedeaz la msurarea unor caracteristici de calitate ale produselor, precum i la determinarea unor indicatori, indici sau coeficieni ai calitii. Indicatorii calitii produselor sunt expresii cantitative ale caracteristicilor acestora i arat msura n care un anumit produs , n timpul utilizrii, ndeplinete condiiile specifice destinaiei sale. Sistemul de indicatori ai calitii produselor este format din dou grupe : indicatori pentru aprecierea performanelor calitative i indicatori pentru aprecierea lipsei de calitate.
Caracteristica de calitate a unui produs, proces sau sistem reprezint trstura distinctiv intrinsec a acestuia referitoare la o cerin. Msurarea unei caracteristici de calitate const n obinerea valorii numerice prin care se exprim valoarea absolut a acelei caracteristici n anumite uniti de msur. Caracteristicile de calitate ale produselor se pot grupa astfel: caracteristici tehnice; caracteristici economice; caracteristici sociale; caracteristici de disponibilitate; caracteristici psihosenzoriale; caracteristici ergonomice; caracteristici comportamentale. Caracteristicile tehnice reprezint atribute indispensabile ale calitii produselor care vizeaz concepia constructiv-funcional, parametrii de funcionare, proprietile fizico-chimice sau biologice etc. Exemple : densitate, randament etc. Caracteristicile economice reflect economic nivelul tehnic al produsului i costurile de funcionare, inclusiv cheltuielile de mentenan. Caracteristicile sociale vizeaz efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum i utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra siguranei i sntii oamenilor. Caracteristicile de disponibilitate reflect aptitudinea, capacitatea produselor de a-i realiza funciile utile de-a lungul duratei de via a acestora, aptitudine definit prin dou concepte: fiabilitate i mentenabilitate. Caracteristicile psihosenzoriale se refer la efectele de ordin estetic, organoleptic etc. pe care produsele le au asupra utilizatorilor (consumatorilor) prin form, culoare, gust, vz, auz, miros, sau caracteristici determinate prin senzaii ( de frig, de cald, de moale, de tare). Caracteristicile ergonomice exprim de exemplu gradul de confort, caracteristici fiziologice sau referitoare la securitatea individului. Caracteristicile comportamentale se refer de exemplu la curtoazie, onestitate, sinceritate etc. Au o relevan semnificativ n estimarea calitii serviciilor. Prin compararea caracteristicilor de calitate reale, efective cu cele prevzute n documentaia tehnic, n norme i n standarde se evalueaz calitatea produselor, proceselor, serviciilor etc.