Educatia outdoor Terapia prin arta sau art-terapia

Art terapia este o forma de psihoterapie expresiva care utilizeaza creatia artistica pentru a imbunatati starea emotionala. Sunt utilizate proprietatile afective ale creatiei artistice in contextul psihoterapiei. Art-terapia isi gaseste aplicatii in clinici, dar si studiouri si workshopuri, psihoterapie in psihoterapia de cu copiii, adolescentii familiala si si de adultii, grup. individuala, cuplu,

Se bazeaza pe teoria ca procesul creativ are proprietatea de vindecare si imbunatatire a vietii. Problemele care apar in creatia artistica sunt folosite pentru cresterea constiintei de sine, pentru adaptarea placerilor tulburari la simptome, vietii schizoafective pana stress si la si experiente traumatice, pentru imbunatatirea capacitatii cognitive si pentru o mai buna afirmare a creativitatii probleme cotidiene. Isi artistice. gaseste Art-terapia este aplicabila unui numar mare de stari, de la aplicabilitate in domeniile in care alte forme de psihoterapie sau medicatie esueaza. Folosind simboluri pentru exprimarea ideilor, multe persoane pot comunica mai usor sentimentele pe care nu le pot comunica prin cuvinte. Uneori este dificil sa vorbim despre propria familie, dar o putem desena cu usurinta. Art-terapia poate fi utilizata si in evaluarea psihiatrica, si exista instrumente de evaluare precum seria desenelor diagnostice, evaluarea mandala si testul casa-copac-persoana.

ierarhii care pe unii dintre ei ii aseaza intr-o pozitie dezavantajoasa. Punerea in scena a unei piese de teatru cu elevii de varsta scolara mica este o activitate care daca este facuta in afara orelor de curs poate ocupa pana la doua luni de lucru intens zilnic. Improvizarea unei piese de teatru folosind elemente de decor aflate in natura Pentru exemplificare am folosit exercitii de mers.Exista la ora actuala in lume standarde si pregatire extensiva pentru artterapeuti. pentru rasturnarea unor ierarhii sociale inerente deja existente in clasa de elevi . Trecerea de la concret la abstract poate . de postura. Obiectivele urmarite au fost: 1. mimand astfel situatii din lumea reala . Copiilor le place nespus de mult sa se joace “de-a … “ tot felul de situatii inventate ad hoc. Stimularea creativitatii gestuale a auditoriului 3. a trecerii de la concret la abstract. pentru punerea in valoare a copiilor mai timizi. Introducerea unor elemente de arta dramatica in timpul lectiilor sau chiar ca disciplina optionala este de un real folos pentru dezvoltarea interactiunii sociale. rezolvand conflicte intr-un mod activ si creativ. de emisie vocala insotita de gesturi pe care le-am demonstrat impreuna cu auditoriul si pe care le-am folosit in timpul pregatirii cu clasa de elevi. stabilind raporturi sociale. a starilor interioare. Arta Dramatica Reprezinta un punct de plecare in invatarea unei palete largi de modalitati de exprimare a emotiilor.Exemplificarea unor elemente de arta a actorului 2.

dar personajul initial trebuie sa fie pregatit sad ea o replica “deschisa” atunci cand ii vine randul astfel incat piesa sa poata fi continuata.fi mijlocita de un exercitiu de mimare a unor obiecte/fiinte pe care de asemeni l-am demonstrat . Pentru a fi posibila folosirea elementelor de décor natural . Toate acestea s-au constituit in demonstratii privind modalitatile de dezvoltare a creativitatii gestuale . fiecare dintre cei care au dorit sa inventeze noi personaje sau noi replici au avut loc pe scena generoasa a platoului . modalitati care folosite la clasa pot adduce in mijlocul atentiei atat personalitatile diferite ale copiilor cat si nivelul lor aptitudinal in acest domeniu. am ales o idée in care sa fie implicate personaje fantastice . creand astfel un cadru potrivit pentru momentul de improvizatie si de teatru interactiv. cu personalitati mai timide . Au fost astfel activati si cei care pe parcursul exercitiilor anterioare au preferat sa stea pe margine . Castelul a fost construit ad hoc de catre public din pietre mai mari sau mai mici. Implicarea publicului in desfgasurarea si dezvoltaera firului epic este lasata libera. Teatrul interactive presupune un mare efort creativ din partea celui care construieste intriga si personajele initiale care apar pe scena. Astfel o pietricica mica cat un varf de ac a devenit printesa iar o bucata de scoarta de copac de marimea unui deget . A spune aceeasi replica dar cu dispozitii diferite care ii si schimba intelesul a fost unul dintre exercitiile preferate ale publicului. Trecerea catre partea de improvizatie am realizat-o cu un exercitiu de improvizatie colectiva a unor gesturi care sa redea miscarea valurilor marii care se sparg de stancile de la mal. a devenit catarama de la tunica zmeului care era invizibil.

. toate acestea desfasurandu-se in atelierul de art-terapie sub indrumare unui psihoterapeut ce coordoneaza intreaga activitate. Piesa a fost foarte bine primita de public fiind o exemplificare potrivita pentru discutiile si exercitiile practicate cu o zi inainte . Ce este art-terapia? Art-terapia reprezinta folosirea terapeutica a creatiei artistice pentru imbunatatirea starii emotionale a persoanelor care au diferite dificultati de viata sau a celor care isi doresc dezvotarea personala. Art-terapia foloseste tehnici creative precum desenul. in gestionarea comportamentului si reducerea stresului. anxietatilor . teatrul.din fata cabanei. pictura. muzica sau marionetele. modelajul. un suport si o insotire in evolutia ficaruia de catre un psihoterapeut specializat care asigura un cadru protector. ideilor. Ideea de baza in art-terapie este aceea ca procesul creativ ajuta oamenii in dezvoltarea abilitatilor personale si interpersonale (comunicare. imaginatiei si a gandirii. sa se elibereze de anxietatile acumulate.inteligenta emotionala). in cresterea stimei de sine si a autoconstientizarii. de tensiuni si sa faciliteze comunicarea si relationarea. bazat pe incredere. pentru a ajuta fiecare persoana sa se inteleaga pe sine. dansul. in dezvoltarea capacitatilor cognitive prin stimularea atentiei. Atelierele de art -terapie propun un loc de exprimare libera si creativa a emotiilor.relationare. frustrarilor. in forme si culori. In cea de a doua zi alocata temei am prezentat spectacolul Vrajitorul din Oz cu cativa dintre elevii mei prezenti in tabara dar si cu alti copii in locul protagonistilor lipsa .

vindecarea emotionala si transformarea individuala. arta fiind un mijloc de dezvoltare pus la dispozitia lui. grupuri mai mari de 8-10 persoane sau individual. Finalitatea Artei o reprezinta tabloul. deoarece arta reprezinta doar o metoda prin care ne intelegem mai bine propriile trairi si conflicte interioare. in art-terapie beneficiarul este omul. sa inteleaga. filmul sau dansul . Sedintele de art-terapie se pot desfasura in grupuri mici de 5-7 persoane. obiectivele. nu este nevoie de experienta sau competenta sau talent. Durata unei sedinte variaza de la 60 la 100 de minute in functie de scopul. activitatile propuse si mai ales de marimea grupului. Cum se desfasoara sedintele de art-terapie? Sedintele de art-terapie sunt coordonate de un psiholog psihoterapeut. sa identifice nevoile fiecaruia si sa caute o cale de a raspunde acestor nevoi. abilitati de lucru cu copiii (in cazul grupurilor de copii) si care este capabila sa asculte. In arta beneficiarul este opera de arta. In art-terapie nu se formeaza artisti. Finalitatea Art-terapiei o reprezinta dezvoltarea personala.Ce nu este art-terapia? Art-terapia nu trebuie confundata cu Arta. . sculptura. o persoana care are abilitati de relationare interumana .

scolari) cu dificultati de comunicare. care pot intampina dificultati fizice . cu stima si respectul de sine reduse. cu randament scolar slab. viata sexuala si experienta maritala. adulti si varstnici. un spatiu in care participantii se vor simti in siguranta si in care se pot exprima liber. somaj.Sedintele de art-terapie se desfasoara intr-un mediu creat special. exista si situatii in care art-terapia este indicata in mod special: • Copiilor (prescolari. Tuturor acestor persoane art-terapia le va oferi sprijinul de care au nevoie. cu probleme de integrare si adaptare in gradinite si scoli. comunicare si relationare atat cu propria persoana cat si cu ceilalti oameni din mediul in care traiesc si isi desfasoara activitatea Oamenilor care sufera de singuratate si izolare sociala. nelinistiti si nefericiti Celor care au dificultati de expresie si lipsa de incredere in propriile forte cu consecinte negative in comunicarea si relationarea cu ceilalti Persoanelor care sufera de anxietate. timiditate. divort. dificultati in a-si gestiona propriile emotii Persoanelor ce au nevoie de sustinere si ascultare in timpul unei perioade dificile: doliu. hiperactivitate. autism Adolescentilor care intampina dificultati in a depasi criza adolescentei (adaptarea la starea adulta. depresie.etc. examen. care se simt frustrati. Cui se adreseaza art-terapia? Art-terapia este un proces terapeutic benefic persoanelor de toate varstele: copii. spirituale sau intelectuale.) si parintilor acestora. nervozitate exagerata. adolescenti. exprimarea independentei. stress. care au nevoie de suport si informatii pentru a gestiona adecvat aceasta perioada din viata copiilor lor Persoanelor care doresc sa se dezvolte personal. Insa. tulburari de limbaj. emotionale. printr-un proces de autocunoastere. si care isi pot pierde temporar interesul fata de sine si fata de ceilalti • • • • • • .

art-terapie prin joc. capata expresie mai degraba in imagini decat in cuvinte. ce vin din inconstient. Trebuie doar sa te simti liber si sa te exprimi liber. art-terapie prin teatru sau dans. sa fie un copil fericit. o experienta care in . sa dea frau liber creativitatii. care isi doresc sa descopere motivele care determina astfel de tulburari si sa gaseasca o cale potrivita pentru ei de a renunta la acestea Art-terapia se bazeaza pe recunoasterea faptului ca gandurile si emotiile fundamentale. Fie ca este art-terapie prin pictura. copilul invata sa devina el insusi. sa se exprime. sa comunice si sa relationeze. Nu exista modalitate corecta sau gresita in exprimarea emotiilor prin art-terapie. art-terapie prin modelaj.• Persoanelor cu tulburari alimentare sau cu alte comportamente adictive. sa se exprime liber sa devina increzator in fortele sale proprii. Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan si autentic. intr-un cuvant. Si cine poate face asta mai bine decat copiii… Art-terapia invata copiii si oamenii mari deopotriva. Nu trebuie sa excelezi in pictura sau sculptura.

trairile. Crucea Rosie britanica va utiliza . Rolul psihologului este acela de a modera si de a incuraja exprimarea libera. in timpul convalescentei sale. Sa pictezi pentru a constientiza contradictiile. vindecare emotionala si profunda transformare. Orice repetitie imaginara este o eliberare de conflict. spre marea mirare a medicilor. Muzica deschide caile de comunicare sidezvolta creativitatea.. Prin identificare cu povestea. Interesata de aceasta abordare. scrie Hill. spontana. Creatia artistica iti permite accesul la sentimente ascunse.timp duce la implinire personala. Arta plastica permite o distantare obiectiva si o constientizare a problemei. Conflictele interioare pot fi metamorfozate prin intermediul picturii. modelajului sau fotografiei. frici si frustrari. spiritul creator ajuta la vindecarea celui bolnav". sa danssezi pentru a-ti reduce conflictele interioare. Atelierul de art-terapie este locul in care copiii isi exprima emotiile.. "Daca este satisfacut. literatura evacueaza angoase. Istoric Paternitatea art-terapiei este atribuita pictorului englez Adrian Hill. temerile si dorintele. ii amelioreaza starea de sanatate. Dansul reunifica mintea si corpul. face desene si tapiserii care. Teatrul are o functie de dedramatizare. Fiind tuberculos si internat in sanatoriu. in care copilul se simte in siguranta si protejat. intr-o atmosfera degajata. care a experimentat-o in 1940.

incepind cu Aristotel. Nu degeaba. Profesionalismul in creatia artistica presupune nu numai cunoasterea legilor artei. intelegerea legilor artei proprii. In aceeasi masura. miscarea civilizatiei? Care sint regulile aparitiei imaginii artistice si perceptiei ei? Observatiile cercetatorilor sau artistilor sint contradictorii. ci si cunoasterea capacitatilor proprii. medici. procesul creator este una dintre enigmele universale.lumea interioara a omului. Multi ginditori. pe fiziologi. Care este natura gindirii artistice? Ce loc ocupa in procesul artistic componentele neconstientizate? Cum sa poti supune capriciile intuitiei si cum poti provoca intr-un anumit moment starea de inspiratie? Este capabil omul sa faca acest lucru? Cum se formeaza talentul si ce impiedica realizarea potentialului creator al personalitatii? Care sint particularitatile personalitatii creatoare? In ce mod se creeaza ceva calitativ nou. inflorirea artei. o exigenta ridicata fata de sine. capacitatea de a se stapini pe sine in procesul artistic. primele programe de formare in art-terapie au luat nastere in Statele Unite. magiei.Procesul creatiei a atras din cele mai vechi timpuri atentia cercetatorilor din diferite scoli.aceasta metoda cu pacientii ei. Psihologia artei Arta si psihologia au unul si acelasi obiect de studiu . adesea sint acoperite de fumul misticismului. aceasta problema ii intereseaza pe filozofi si pe oamenii de arta. dar se poate acorda o mina de ajutor in formarea constiintei profesionale a artistului . Nu este posibil sa invatam creatia. ceva care face posibila dezvoltarea stiintei. In 1950. specialisti in domenii de conducere. Viitorul omenirii depinde in cea mai mare masura de cit de deschise vor fi capacitatile noastre creatoare. . au cautat cheile catre acesta.educarea unei atitudini creative fata de munca. psihologi.

Obiectul psihologiei artei Psihologia artei priveste creatia ca un tip de activitate. autocontrolul scade. Se poate afirma ca deschiderea catre arta are loc atunci cind se folosesc noi metode si mijloace de activitate. pentru rezolvarea noilor probleme se foloseste experienta veche. ideile merg nu de la cunostintele vechi catre cele noi. Opera artistului prin natura sa este la fel cu procesul de percepere a operei de arta. scapind de tensiunea psihica). Starea de inspiratie este insotita de o constiinta clara.Arta sterge barierele lingvistice Multi si-au pus intrebarea de ce oamenii pe parcursul istoriei lor nu si-au pierdut interesul pentru arta. imaginatia este eliberata. Procesele inconstiente de imaginatie si intuitie ocupa in arta un loc semnificativ. Directia sociala a artei. . Arta insa sterge barierele lingvistice si propune o alternativa. a emotiilor umane. chiar daca subconstientul lucreaza foarte activ. ci un proces dinamic de producere reflectorie in psihicul privitorului a emotiilor creatoare ale artistului. punerea constienta a acestei probleme. Arta are o inalta capacitate cathartica (este o spovedanie originala. in care omul isi elibereaza sentimentele. Oamenii se folosesc in principal de comunicarea verbala. Perceptia estetica este un act de prelucrare artistica a trairilor artistului intr-o noua calitate psihica. Desfatarea estetica nu este o percepere pasiva a ideilor. Pentru ca arta este limba universala pentru exprimarea sentimentelor. rezultatele neasteptate apar ca urmare a luminarii interioare. omul poate intelege ce a simtit autorul creindu-le. a imaginilor si a emotiilor creatorului. cautarea unei rezolvari permit sa se vorbeasca despre rolul hotaritor al constiintei in acest tip de activitate. Facind cunostinta cu operele de arta.

printrun joc mai activ al asociatiilor. Exista date potrivit carora starea de inspiratie este insotita de o treapta determinata de obosire a celulelor nervoase cerebrale. • este acceptata necesitatea prezentei copilului printre persoane apropiate (nu parintii). Munca formeaza talentul. . • este stimulat comportamentul lipsit de stereotipii al copilului (acest lucru impiedica o dezvoltare timpurie a steretipiilor rudimentare). Acest lucru creeaza iluzia de usor.Luminarea interioara este posibila prin restringerea operatiilor logice. Psihologia creatiei artistice si stiintifice vorbeste despre principiul unitatii muncii si talentului. legata de cautarea diferitelor variante de rezolvare. • controlul exterior al comportamentului copilului nu il sufoca pe acesta ca personalitate. in apropierea unei personalitati creatoare. Experienta arata ca pentru atingerea succesului cel mai adesea nu este suficient talentul. • exista relatii emotionale armonioase. iar talentul da dimensiunile si insemnatatea rezultatelor muncii. • exista un spectru mare al manifestarilor de comportament permise copilului. De obicei. cu care copilul sa se identifice. luminarea interioara este precedata de o munca intensa si de durata. Factorul cel mai important este mediul familial in care: • se acorda atentie copilului. este necesara de asemenea multa munca. Mediul familial influenteaza creativitatea Exista unii factori din mediul exterior care pot avea o influenta pozitiva asupra dezvoltarii capacitatilor creatoare. Inspiratia si luminarea interioara care o insoteste vin numai in cazul in care cel care munceste are un scop constient si o necesitate interioara in rezolvarea unei probleme date. de neasteptat si de incredere in corectitudinea rezolvarii gasite.

Psihologia umanista considera ca arta apare atunci cind lipsesc conflictele interioare. ci si de caracteristicile personale. pictori. actori. Daca creatia este inteleasa ca un proces specific atras de crearea noului. spiritul creativ nu are limita in manifestarile sale. Creativitate sau depasirea limitelor impuse din afara Creativitatea este determinata nu numai de calitatea operatiilor de gindire (adaptabilitate. gradul de detaliere a problemei. Fiecare om are caracterul sau unic si irepetabil prin prisma imposibilitatii de a repeta exact drumul sau in viata. Procesul creator este realizarea unui proces creator natural in cazul indepartarii barierelor interioare si a piedicilor exterioare.• exista relatii democratice. Creativitatea se manifesta prin rapiditate. Manifestarea creativitatii in profesii ca pedagog. psiholog este pur si simplu necesara. Creativitatea le este necesara nu numai persoanelor cu profesii pur artistice: compozitori. atunci creativitatea este privita ca un potential. Toate aceste trasaturi conduc la dezvoltarea creativitatii copilului. originalitate. de particularitatile aptitudinilor. simtul umorului. originalitatea gindirii. bogatia imaginatiei. Creativitatea se manifesta de asemenea in refuzarea mijloacelor stereotipe de gindire. adaptabilitate. • exista o atentie crescuta fata de capacitatile copilului. exactitate. care sint atrase in procesul de creatie in diferite etape ale sale. Conditia esentiala pentru actualizarea acestei capacitati este stapinirea si increderea in sine. . inclinatia catre valori estetice inalte. o resursa interna a omului. exactitate). • talentul copilului este un punct de plecare in activitatile familiei.

de a refuza unele stereotipuri. Manifestarea primelor forme de art-terapie a insotit schimbarile profunde din cultura tarilor dezvoltate ale Occidentului. este depasirea limitelor impuse din afara si a standardelor de gindire. ingustarea vederilor nu ne permit sa fim noi insine. chiar si numai pentru o perioada scurta de timp. Spereotipuri ca indaratnicia. experienta. de vointa si emotionale. rigiditate. de comportament. o viziune noua asupra vietii.Creativitatea este un factor puternic de dezvoltare a personalitatii. Art-terapia si limba expresiei vizuale si plastice Art-terapia este o metoda de tratament prin intermediul creatiei artistice. care a putut astfel sa fie nu atit un obiect de fetisizare estetica. Este important sa incredintati sinelui propria intuitie. Aceasta metoda a atras atentia tot mai multor cercetatori din intreaga lume. de obisnuinte. care determina capacitatea sa de a se schimba. De cele mai multe ori ne orientam dupa parerea celor din jur. irepetabilitate. Daca stereotipul inseamna indaratnicie. ingustime. . De aceea. Stimularea acestui proces este posibila trecind dintr-o stare obisnuita a constiintei intr-una neobisnuita. cel mai important de altfel. este necesara cautarea unor noi mijloace care sa ne permita sa ne dezvoltam creativitatea. imobilitatea. Lucrul cu care trebuie inceput. cit un factor de insanatosire a oamenilor. chiar daca este negativa. Nu observam cum canoanele sociale si standardele ne formeaza stereotipuri de gindire. In acest fel cadem in capcana stereotipurilor. acea capacitate pe care fiecare dintre noi o detine intr-o masura sau alta. iar dezvoltarea sa a fost strins legata de miscarea pentru realizarea menirii sociale a artei. atunci talentul inseamna originalitate. O calitate foarte importanta care determina importanta intrarii in procesul creativ este deschiderea experientei. Este necesar sa se trezeasca interactiunea functiilor intelectuale.

intelectul omului si sentimentele acestuia. In aceasta metoda se folosesc unele forme ale activitatii plastice in scopul de a-i tine ocupati pe bolnavi in cazul in care sint nevoiti sa petreaca foarte mult timp intr-un spital. Creatia cu rol de compensare inlatura tensiunea psihica Inca de la inceputurile sale. . strins legate de capacitatile lui creatoare. Ea este o forma de compromis a satisfacerii frustrarilor care se manifesta nu in mod direct. Activitatea plastica spontana este capabila sa exprime continuturile neconstientizate ale vietii psihice. creatia plastica are multe lucruri comune cu fanteziile si visurile. planul trupesc si planul spiritual. Interesul pentru art-terapie poate fi legat de faptul ca in era aparatelor medicale si a farmacologiei apeleaza la resursele interioare si autotamaduitoare ale omului. care sa studieze in aceeasi masura cuceririle ideii stiintifice si experienta artistica. Acest lucru o face sa fie un instrument de neinlocuit pentru cercetarea si armonizarea acelor laturi ale lumii interioare a omului pentru exprimarea carora cuvintele nu sint potrivite.Art-terapia foloseste limba expresiei vizuale si plastice. ci indirect. Desenele sint folosite adesea pentru analiza psihologica necesara la punerea diagnosticului. Creatia plastica este un tip particular de sublimare. Potrivit lui Freud. Au existat si alte incercari de a include unele mijloace plastice in arsenalul psihoterapiei de grup sau familiale. psihanaliza a facut apel la analiza artei plastice. necesitatea de reflectie si setea de actiune. pentru ca asemenea lor indeplineste un rol de compensare si inlatura tensiunea psihica aparuta in cazul frustrarii (imposibilitatea implinirii necesitatilor instinctive). in activitatea terapeutica de corectare a comportamentului copiilor care au unele tulburari psihice. care apare cind instictul impulsiv este inlocuit de reprezentarea artistica. De dezvoltarea art-terapiei se leaga sperantele pentru crearea unei metodologii umaniste sintetice. pentru aprecierea proceselor psihice.

o discutie cu terapeutul permite pacientului sa evoce starea sa conflictuala si asteptarile pe care le are. Jocurile sociale sau jocurile cu reguli sint foarte insemnate in indeplinirea activitatii art-terapeutice in grupuri. ajutindu-i pacientului sa constientizeze si sa integreze materialul subconstientului. volumul si alte elemente ale sale au un sens profund si polisemantic. Derularea unei sedinte De la prima sedinta de art-terapie. aceasta presupune folosirea unor norme determinate de comportament in grup. Iata cum detaliaza psihanalistul Bogdan Cuc: "scopul este ca. Jocurile simbolice sint un element obligatoriu al oricarei creatii plastice. iar culoarea.O personalitate depresiva pune in creatie ceea ce ei i se pare tulburat. personalitatea schizoida cauta sensul ascuns in obiecte si nu in relatiile cu ceilalti oameni. pacientul sa poata sa dea sens si sa inteleaga cat mai profund propria functionare. ajutat de catre terapeut. . pentru ca limba artei plastice este profund simbolica. iar art-terapeutului sa vorbeasca despre dinamica acestui proces si despre modificarile care au loc in psihicul pacientului. linia. Art-terapia apeleaza la functia simbolica a artei plastice. iar personalitatea obsesiva se apara prin creatie de obsesii. pentru ca acesta este unul dintre factorii procesului psihoterapeutic. chiar daca in parte nu este constientizat. in procesul de activitate plastica a membrilor grupului. formele.

o emotie indelung refulata. nu exista o diferenta majora intre o terapie prin cuvant (de exemplu o psihanaliza) si art-terapie.o miscare." O data procesul inceput. Cand persoana se lasa prinsa in acest joc si renunta la superficialitate.. concluzioneaza Bogdan Cuc. Din acest punct de vedere. rolul terapeutului este de a incuraja pacientul sa urmeze sau sa dezvolte . Pacientul aduce in cadrul terapeutic continuturi psihice personale si produse ale inconstientului care urmeaza sa fie interpretate de catre terapeut. pictand. interpretarea". ajutat de terapeut. Art-terapia are. "Odata ce relatia a inceput sa se construiasca. alege o tema pe care sa o reprezinte grafic. o asociere speciala de idei.Tehnicile de reducere a inhibitiilor pacientului. modeland sau producand sunete. terapia avanseaza. Ceea ce diferentiaza cele doua forme de terapie este limbajul in care se produce comunicarea si. Traieste atunci o amintire uitata. pentru ca apoi sa elaboreze pe marginea ei. muzical. evident de relatia pe care terapeutul si pacientul o construiesc inca de la prima sedinta. uneori. o functie de ascultare pentru a sustine constientizarea asemenea unui terapii clasice. precizandu-i ca nu conteaza calitatea artistica a productiei sale. cand pacientul este invitat sa aleaga un subiect la intamplare si sa incerce sa il reprezinte grafic. depinde. sau sub orice alta forma de exprimare artistica. pentru a invita pacientul sa i se alature in realizarea unui "produs artistic" comun.. o forma care se repeta de la o productie la alta si care pare purtatoarea unui sens. interventiile art-terapeutului vor fi din ce in mai apropiate de problemele pacientului. . incepand din acel moment. Alegerea tehnicii celei mai adecvate. sunt in esenta de trei feluri: asociatiile libere. Si dialogul grafic. cand pacientul. cand terapeutul initiaza comunicarea desenand. tema data.fara sa judece .

critici sau cumparatori.Din punct de vedere istoric.) oferind o faza de reintegrare a obiectului creat in realitatea socioculturala. Intrun final are loc o deschidere catre alte moduri de abordare a ingrijirii si deci a practicii art terapiei. Ulterior acestor productii le este acordata si o valoare artistica. finantatori. Arta implica o serie de tehnici. Clientului nu i se cere sa fie artist sau sa faca pe artistul! De asemenea este important sa luam in considerare ca art terapia nu este educatie artistica (chiar daca in anumite momente este nevoie de o interventie tehnica sau de un sfat care se impun pentru a avansa in exprimarea creativa ) . educatie – reeducatie psihomotrica sau . In art terapie beneficiul scontat tine de emergenta unui produs semnificativ in raport cu sine insusi si cu dinamica proprie. Arta in sine presupune existenta unui public caruia i se adreseaza ( amatori. adica intr-un cadru clinic cu subiecti prada suferintei sau a unor dificultati. chiar un ideal al frumosului sau esteticului care sa traverseze timpul si culturile. acest lucru fiind conceptualizat inca din antichitate. Psihanaliza face de asemenea referire la practica artistica ca mijloc de ingrijire. etc. Interesul medicilor psihiatri pentru productiile artistice ale bolnavilor psihici este determinat de valoarea lor psihopatologica. nici ergoterapie. Arta a fost pusa in serviciul ingrijirii prin efectul de catharsis. Este important sa subliniem faptul ca art terapia nu este arta. metode si mijloace procedurale care tind spre o finalitate. art terapia este marcata de multiple origini. In acest sens Jean Broustra (1996) stabileste o distinctie intre < atelierul terapeutic de expresie> si < atelierul creativ de expresie> care se dovedeste a fi cat se poate de pertinenta. nici arta psihopatologica ( fiind un construct cultural – psihiatric. aceasta elimina dimensiunea ingrijirii ). Atunci cand vorbim de art terapie ne situam in registrul ingrijirii. experti.

Art terapia reuneste domeniul psihologic si cel artistic. insa terapeutii incurajeaza in primul rand exprimarea imaginilor interioare .Preda.2006 ). ci poate constitui material de procesare in cadrul sedintelor de psihoterapie.” art-terapia vizual plastica este o activitate care utilizeaza metode neverbale. se cunoaste).terapeutul ii va ajuta sa utilizeze arta pentru a comunica ceea ce nu reusesc sa transmita verbal. utilizand potentialul terapeutic al ambelor. modelaj. . sculptura. pictura. colaj ).”( V. sau prin receptarea si trairea semnificatiilor unor asemenea produse. evidentiate prin obiectivarea activitatii imaginative intr-un produs de nuanta artistica. in grup sau de grup in functie de particularitatile fiecarui client. La momentul actual.terapie corporala ori verbala. avand valente psihoterapeutice. ganduri. art terapia faciliteaza atat comunicarea interpersonala ( cu precadere in terapiile in si de grup) cat si cea intrapersonala ( in sensul in care persoana in cauza se autodescopera. Arta functioneaza nu dar ca vehicul pentru terapia prin discutii. idei. mecanisme ce elibereaza tensiunea intrapsihica a persoanei. Pacientii nu trebuie sa detina aptitudini artistice speciale . Sedintele de art terapie pot fi atat individuale.sentimente. Ca modalitate psihoterapeutica specifica. bazate pe creatia plastica ( desen. Tratamentul poate include si achizitionarea unor aptitudini artistice. Creatia plastica declanseaza sublimarea si catharsisul.

prin intermediul expresiei plastice se realizeaza o deschidere catre consilierea psihologica.. BIBLIOGRAFIE: • ENACHESCU.(1975). are loc o reechilibrare afectiva si nu in ultimul rand. se restructureaza imaginea de sine.. Dunod. De asemenea. Expresia plastica a personalitatii. L’art. V.(2006). (1998).. Ellebore. (2001). Bucuresti PREDA. Presa Universitara Clujeana. techniques et concepts.therapie. J. Pratiques. G. L’adolescent en art-therapie. Terapii prin mediere artistica. Cluj – Napoca RODRIGUEZ. Editura stiintifica. in cadrul art terapiei se dezvolta reactii si atitudini pozitive.. C. J . Paris • • • SUDRES. Paris . TROLL. persoana isi activeaza potentialul creativ pentru o mai buna autoexplorare si intelegere a propriilor emotii si sentimente.Prin tenhicile specifice art terapiei.L.