P. 1
Educatia Outdoor

Educatia Outdoor

|Views: 93|Likes:
Published by serbsanrobert

More info:

Published by: serbsanrobert on Jul 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2012

pdf

text

original

Educatia outdoor Terapia prin arta sau art-terapia

Art terapia este o forma de psihoterapie expresiva care utilizeaza creatia artistica pentru a imbunatati starea emotionala. Sunt utilizate proprietatile afective ale creatiei artistice in contextul psihoterapiei. Art-terapia isi gaseste aplicatii in clinici, dar si studiouri si workshopuri, psihoterapie in psihoterapia de cu copiii, adolescentii familiala si si de adultii, grup. individuala, cuplu,

Se bazeaza pe teoria ca procesul creativ are proprietatea de vindecare si imbunatatire a vietii. Problemele care apar in creatia artistica sunt folosite pentru cresterea constiintei de sine, pentru adaptarea placerilor tulburari la simptome, vietii schizoafective pana stress si la si experiente traumatice, pentru imbunatatirea capacitatii cognitive si pentru o mai buna afirmare a creativitatii probleme cotidiene. Isi artistice. gaseste Art-terapia este aplicabila unui numar mare de stari, de la aplicabilitate in domeniile in care alte forme de psihoterapie sau medicatie esueaza. Folosind simboluri pentru exprimarea ideilor, multe persoane pot comunica mai usor sentimentele pe care nu le pot comunica prin cuvinte. Uneori este dificil sa vorbim despre propria familie, dar o putem desena cu usurinta. Art-terapia poate fi utilizata si in evaluarea psihiatrica, si exista instrumente de evaluare precum seria desenelor diagnostice, evaluarea mandala si testul casa-copac-persoana.

Obiectivele urmarite au fost: 1.Exemplificarea unor elemente de arta a actorului 2.Exista la ora actuala in lume standarde si pregatire extensiva pentru artterapeuti. de emisie vocala insotita de gesturi pe care le-am demonstrat impreuna cu auditoriul si pe care le-am folosit in timpul pregatirii cu clasa de elevi. Improvizarea unei piese de teatru folosind elemente de decor aflate in natura Pentru exemplificare am folosit exercitii de mers. de postura. rezolvand conflicte intr-un mod activ si creativ. Copiilor le place nespus de mult sa se joace “de-a … “ tot felul de situatii inventate ad hoc. Trecerea de la concret la abstract poate . pentru rasturnarea unor ierarhii sociale inerente deja existente in clasa de elevi . a starilor interioare. Arta Dramatica Reprezinta un punct de plecare in invatarea unei palete largi de modalitati de exprimare a emotiilor. pentru punerea in valoare a copiilor mai timizi. Introducerea unor elemente de arta dramatica in timpul lectiilor sau chiar ca disciplina optionala este de un real folos pentru dezvoltarea interactiunii sociale. ierarhii care pe unii dintre ei ii aseaza intr-o pozitie dezavantajoasa. Punerea in scena a unei piese de teatru cu elevii de varsta scolara mica este o activitate care daca este facuta in afara orelor de curs poate ocupa pana la doua luni de lucru intens zilnic. a trecerii de la concret la abstract. stabilind raporturi sociale. mimand astfel situatii din lumea reala . Stimularea creativitatii gestuale a auditoriului 3.

cu personalitati mai timide .fi mijlocita de un exercitiu de mimare a unor obiecte/fiinte pe care de asemeni l-am demonstrat . fiecare dintre cei care au dorit sa inventeze noi personaje sau noi replici au avut loc pe scena generoasa a platoului . Au fost astfel activati si cei care pe parcursul exercitiilor anterioare au preferat sa stea pe margine . Castelul a fost construit ad hoc de catre public din pietre mai mari sau mai mici. dar personajul initial trebuie sa fie pregatit sad ea o replica “deschisa” atunci cand ii vine randul astfel incat piesa sa poata fi continuata. Pentru a fi posibila folosirea elementelor de décor natural . a devenit catarama de la tunica zmeului care era invizibil. Teatrul interactive presupune un mare efort creativ din partea celui care construieste intriga si personajele initiale care apar pe scena. am ales o idée in care sa fie implicate personaje fantastice . modalitati care folosite la clasa pot adduce in mijlocul atentiei atat personalitatile diferite ale copiilor cat si nivelul lor aptitudinal in acest domeniu. Astfel o pietricica mica cat un varf de ac a devenit printesa iar o bucata de scoarta de copac de marimea unui deget . A spune aceeasi replica dar cu dispozitii diferite care ii si schimba intelesul a fost unul dintre exercitiile preferate ale publicului. Trecerea catre partea de improvizatie am realizat-o cu un exercitiu de improvizatie colectiva a unor gesturi care sa redea miscarea valurilor marii care se sparg de stancile de la mal. Implicarea publicului in desfgasurarea si dezvoltaera firului epic este lasata libera. creand astfel un cadru potrivit pentru momentul de improvizatie si de teatru interactiv. Toate acestea s-au constituit in demonstratii privind modalitatile de dezvoltare a creativitatii gestuale .

in forme si culori. Atelierele de art -terapie propun un loc de exprimare libera si creativa a emotiilor.relationare.inteligenta emotionala). . modelajul. dansul. frustrarilor. in gestionarea comportamentului si reducerea stresului. Ce este art-terapia? Art-terapia reprezinta folosirea terapeutica a creatiei artistice pentru imbunatatirea starii emotionale a persoanelor care au diferite dificultati de viata sau a celor care isi doresc dezvotarea personala. Piesa a fost foarte bine primita de public fiind o exemplificare potrivita pentru discutiile si exercitiile practicate cu o zi inainte . anxietatilor . muzica sau marionetele. in cresterea stimei de sine si a autoconstientizarii. toate acestea desfasurandu-se in atelierul de art-terapie sub indrumare unui psihoterapeut ce coordoneaza intreaga activitate. un suport si o insotire in evolutia ficaruia de catre un psihoterapeut specializat care asigura un cadru protector. in dezvoltarea capacitatilor cognitive prin stimularea atentiei.din fata cabanei. teatrul. imaginatiei si a gandirii. ideilor. bazat pe incredere. pentru a ajuta fiecare persoana sa se inteleaga pe sine. Art-terapia foloseste tehnici creative precum desenul. sa se elibereze de anxietatile acumulate. de tensiuni si sa faciliteze comunicarea si relationarea. Ideea de baza in art-terapie este aceea ca procesul creativ ajuta oamenii in dezvoltarea abilitatilor personale si interpersonale (comunicare. In cea de a doua zi alocata temei am prezentat spectacolul Vrajitorul din Oz cu cativa dintre elevii mei prezenti in tabara dar si cu alti copii in locul protagonistilor lipsa . pictura.

activitatile propuse si mai ales de marimea grupului. in art-terapie beneficiarul este omul. deoarece arta reprezinta doar o metoda prin care ne intelegem mai bine propriile trairi si conflicte interioare. In arta beneficiarul este opera de arta. abilitati de lucru cu copiii (in cazul grupurilor de copii) si care este capabila sa asculte. In art-terapie nu se formeaza artisti. Finalitatea Artei o reprezinta tabloul. sa identifice nevoile fiecaruia si sa caute o cale de a raspunde acestor nevoi. nu este nevoie de experienta sau competenta sau talent. grupuri mai mari de 8-10 persoane sau individual. Sedintele de art-terapie se pot desfasura in grupuri mici de 5-7 persoane. . Finalitatea Art-terapiei o reprezinta dezvoltarea personala. o persoana care are abilitati de relationare interumana .Ce nu este art-terapia? Art-terapia nu trebuie confundata cu Arta. arta fiind un mijloc de dezvoltare pus la dispozitia lui. obiectivele. filmul sau dansul . Cum se desfasoara sedintele de art-terapie? Sedintele de art-terapie sunt coordonate de un psiholog psihoterapeut. vindecarea emotionala si transformarea individuala. Durata unei sedinte variaza de la 60 la 100 de minute in functie de scopul. sculptura. sa inteleaga.

timiditate. nelinistiti si nefericiti Celor care au dificultati de expresie si lipsa de incredere in propriile forte cu consecinte negative in comunicarea si relationarea cu ceilalti Persoanelor care sufera de anxietate. examen.Sedintele de art-terapie se desfasoara intr-un mediu creat special. exprimarea independentei. si care isi pot pierde temporar interesul fata de sine si fata de ceilalti • • • • • • . adulti si varstnici. tulburari de limbaj. Insa. cu stima si respectul de sine reduse. exista si situatii in care art-terapia este indicata in mod special: • Copiilor (prescolari. somaj. emotionale. un spatiu in care participantii se vor simti in siguranta si in care se pot exprima liber. Cui se adreseaza art-terapia? Art-terapia este un proces terapeutic benefic persoanelor de toate varstele: copii. care pot intampina dificultati fizice . hiperactivitate. scolari) cu dificultati de comunicare. dificultati in a-si gestiona propriile emotii Persoanelor ce au nevoie de sustinere si ascultare in timpul unei perioade dificile: doliu. stress. printr-un proces de autocunoastere. cu probleme de integrare si adaptare in gradinite si scoli. autism Adolescentilor care intampina dificultati in a depasi criza adolescentei (adaptarea la starea adulta. viata sexuala si experienta maritala. nervozitate exagerata. adolescenti. cu randament scolar slab.etc. spirituale sau intelectuale. care se simt frustrati. Tuturor acestor persoane art-terapia le va oferi sprijinul de care au nevoie. divort.) si parintilor acestora. depresie. comunicare si relationare atat cu propria persoana cat si cu ceilalti oameni din mediul in care traiesc si isi desfasoara activitatea Oamenilor care sufera de singuratate si izolare sociala. care au nevoie de suport si informatii pentru a gestiona adecvat aceasta perioada din viata copiilor lor Persoanelor care doresc sa se dezvolte personal.

ce vin din inconstient. Si cine poate face asta mai bine decat copiii… Art-terapia invata copiii si oamenii mari deopotriva. care isi doresc sa descopere motivele care determina astfel de tulburari si sa gaseasca o cale potrivita pentru ei de a renunta la acestea Art-terapia se bazeaza pe recunoasterea faptului ca gandurile si emotiile fundamentale. copilul invata sa devina el insusi. sa fie un copil fericit. intr-un cuvant. art-terapie prin joc. sa dea frau liber creativitatii. sa se exprime. Fie ca este art-terapie prin pictura. Trebuie doar sa te simti liber si sa te exprimi liber. Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan si autentic. sa comunice si sa relationeze. art-terapie prin modelaj. art-terapie prin teatru sau dans. capata expresie mai degraba in imagini decat in cuvinte. Nu trebuie sa excelezi in pictura sau sculptura. Nu exista modalitate corecta sau gresita in exprimarea emotiilor prin art-terapie. o experienta care in . sa se exprime liber sa devina increzator in fortele sale proprii.• Persoanelor cu tulburari alimentare sau cu alte comportamente adictive.

ii amelioreaza starea de sanatate. in care copilul se simte in siguranta si protejat. Dansul reunifica mintea si corpul. Teatrul are o functie de dedramatizare. Rolul psihologului este acela de a modera si de a incuraja exprimarea libera. Conflictele interioare pot fi metamorfozate prin intermediul picturii. Orice repetitie imaginara este o eliberare de conflict. face desene si tapiserii care. Sa pictezi pentru a constientiza contradictiile. trairile. temerile si dorintele. spiritul creator ajuta la vindecarea celui bolnav". in timpul convalescentei sale.timp duce la implinire personala. Fiind tuberculos si internat in sanatoriu. Arta plastica permite o distantare obiectiva si o constientizare a problemei. "Daca este satisfacut. scrie Hill. vindecare emotionala si profunda transformare. intr-o atmosfera degajata. literatura evacueaza angoase... spontana. frici si frustrari. Creatia artistica iti permite accesul la sentimente ascunse. Prin identificare cu povestea. sa danssezi pentru a-ti reduce conflictele interioare. spre marea mirare a medicilor. Istoric Paternitatea art-terapiei este atribuita pictorului englez Adrian Hill. Interesata de aceasta abordare. Atelierul de art-terapie este locul in care copiii isi exprima emotiile. modelajului sau fotografiei. care a experimentat-o in 1940. Crucea Rosie britanica va utiliza . Muzica deschide caile de comunicare sidezvolta creativitatea.

aceasta problema ii intereseaza pe filozofi si pe oamenii de arta. Care este natura gindirii artistice? Ce loc ocupa in procesul artistic componentele neconstientizate? Cum sa poti supune capriciile intuitiei si cum poti provoca intr-un anumit moment starea de inspiratie? Este capabil omul sa faca acest lucru? Cum se formeaza talentul si ce impiedica realizarea potentialului creator al personalitatii? Care sint particularitatile personalitatii creatoare? In ce mod se creeaza ceva calitativ nou. ceva care face posibila dezvoltarea stiintei. ci si cunoasterea capacitatilor proprii. In aceeasi masura. procesul creator este una dintre enigmele universale. incepind cu Aristotel.aceasta metoda cu pacientii ei. Multi ginditori. Profesionalismul in creatia artistica presupune nu numai cunoasterea legilor artei. primele programe de formare in art-terapie au luat nastere in Statele Unite. magiei. Nu este posibil sa invatam creatia. Nu degeaba. adesea sint acoperite de fumul misticismului. Psihologia artei Arta si psihologia au unul si acelasi obiect de studiu . inflorirea artei. pe fiziologi. medici.lumea interioara a omului. Viitorul omenirii depinde in cea mai mare masura de cit de deschise vor fi capacitatile noastre creatoare. intelegerea legilor artei proprii. specialisti in domenii de conducere.Procesul creatiei a atras din cele mai vechi timpuri atentia cercetatorilor din diferite scoli. dar se poate acorda o mina de ajutor in formarea constiintei profesionale a artistului . . In 1950. miscarea civilizatiei? Care sint regulile aparitiei imaginii artistice si perceptiei ei? Observatiile cercetatorilor sau artistilor sint contradictorii. o exigenta ridicata fata de sine. capacitatea de a se stapini pe sine in procesul artistic. psihologi.educarea unei atitudini creative fata de munca. au cautat cheile catre acesta.

Oamenii se folosesc in principal de comunicarea verbala. cautarea unei rezolvari permit sa se vorbeasca despre rolul hotaritor al constiintei in acest tip de activitate. Se poate afirma ca deschiderea catre arta are loc atunci cind se folosesc noi metode si mijloace de activitate. Procesele inconstiente de imaginatie si intuitie ocupa in arta un loc semnificativ. punerea constienta a acestei probleme. in care omul isi elibereaza sentimentele. Opera artistului prin natura sa este la fel cu procesul de percepere a operei de arta. Starea de inspiratie este insotita de o constiinta clara. a emotiilor umane. ideile merg nu de la cunostintele vechi catre cele noi. Directia sociala a artei. a imaginilor si a emotiilor creatorului. ci un proces dinamic de producere reflectorie in psihicul privitorului a emotiilor creatoare ale artistului. omul poate intelege ce a simtit autorul creindu-le. Obiectul psihologiei artei Psihologia artei priveste creatia ca un tip de activitate. chiar daca subconstientul lucreaza foarte activ. Desfatarea estetica nu este o percepere pasiva a ideilor. Facind cunostinta cu operele de arta. . imaginatia este eliberata. Arta are o inalta capacitate cathartica (este o spovedanie originala. rezultatele neasteptate apar ca urmare a luminarii interioare. Perceptia estetica este un act de prelucrare artistica a trairilor artistului intr-o noua calitate psihica. autocontrolul scade.Arta sterge barierele lingvistice Multi si-au pus intrebarea de ce oamenii pe parcursul istoriei lor nu si-au pierdut interesul pentru arta. Arta insa sterge barierele lingvistice si propune o alternativa. Pentru ca arta este limba universala pentru exprimarea sentimentelor. scapind de tensiunea psihica). pentru rezolvarea noilor probleme se foloseste experienta veche.

. De obicei.Luminarea interioara este posibila prin restringerea operatiilor logice. luminarea interioara este precedata de o munca intensa si de durata. • este stimulat comportamentul lipsit de stereotipii al copilului (acest lucru impiedica o dezvoltare timpurie a steretipiilor rudimentare). Inspiratia si luminarea interioara care o insoteste vin numai in cazul in care cel care munceste are un scop constient si o necesitate interioara in rezolvarea unei probleme date. Experienta arata ca pentru atingerea succesului cel mai adesea nu este suficient talentul. Exista date potrivit carora starea de inspiratie este insotita de o treapta determinata de obosire a celulelor nervoase cerebrale. • controlul exterior al comportamentului copilului nu il sufoca pe acesta ca personalitate. • exista relatii emotionale armonioase. Munca formeaza talentul. legata de cautarea diferitelor variante de rezolvare. • este acceptata necesitatea prezentei copilului printre persoane apropiate (nu parintii). Factorul cel mai important este mediul familial in care: • se acorda atentie copilului. iar talentul da dimensiunile si insemnatatea rezultatelor muncii. Psihologia creatiei artistice si stiintifice vorbeste despre principiul unitatii muncii si talentului. Mediul familial influenteaza creativitatea Exista unii factori din mediul exterior care pot avea o influenta pozitiva asupra dezvoltarii capacitatilor creatoare. Acest lucru creeaza iluzia de usor. de neasteptat si de incredere in corectitudinea rezolvarii gasite. in apropierea unei personalitati creatoare. printrun joc mai activ al asociatiilor. este necesara de asemenea multa munca. • exista un spectru mare al manifestarilor de comportament permise copilului. cu care copilul sa se identifice.

Toate aceste trasaturi conduc la dezvoltarea creativitatii copilului. adaptabilitate. bogatia imaginatiei. Fiecare om are caracterul sau unic si irepetabil prin prisma imposibilitatii de a repeta exact drumul sau in viata. • exista o atentie crescuta fata de capacitatile copilului. gradul de detaliere a problemei. originalitatea gindirii. Psihologia umanista considera ca arta apare atunci cind lipsesc conflictele interioare. inclinatia catre valori estetice inalte. atunci creativitatea este privita ca un potential. simtul umorului. ci si de caracteristicile personale. originalitate. de particularitatile aptitudinilor. spiritul creativ nu are limita in manifestarile sale. Creativitatea se manifesta de asemenea in refuzarea mijloacelor stereotipe de gindire. Creativitatea le este necesara nu numai persoanelor cu profesii pur artistice: compozitori. Procesul creator este realizarea unui proces creator natural in cazul indepartarii barierelor interioare si a piedicilor exterioare.• exista relatii democratice. care sint atrase in procesul de creatie in diferite etape ale sale. • talentul copilului este un punct de plecare in activitatile familiei. Manifestarea creativitatii in profesii ca pedagog. Creativitate sau depasirea limitelor impuse din afara Creativitatea este determinata nu numai de calitatea operatiilor de gindire (adaptabilitate. Creativitatea se manifesta prin rapiditate. Daca creatia este inteleasa ca un proces specific atras de crearea noului. exactitate. psiholog este pur si simplu necesara. pictori. Conditia esentiala pentru actualizarea acestei capacitati este stapinirea si increderea in sine. . actori. o resursa interna a omului. exactitate).

chiar daca este negativa. de obisnuinte. Spereotipuri ca indaratnicia. In acest fel cadem in capcana stereotipurilor. Este necesar sa se trezeasca interactiunea functiilor intelectuale. rigiditate. o viziune noua asupra vietii. Lucrul cu care trebuie inceput. este depasirea limitelor impuse din afara si a standardelor de gindire. care a putut astfel sa fie nu atit un obiect de fetisizare estetica. de comportament. De aceea. cit un factor de insanatosire a oamenilor. ingustime. chiar si numai pentru o perioada scurta de timp. Daca stereotipul inseamna indaratnicie. O calitate foarte importanta care determina importanta intrarii in procesul creativ este deschiderea experientei. Art-terapia si limba expresiei vizuale si plastice Art-terapia este o metoda de tratament prin intermediul creatiei artistice. . Stimularea acestui proces este posibila trecind dintr-o stare obisnuita a constiintei intr-una neobisnuita. care determina capacitatea sa de a se schimba. de a refuza unele stereotipuri. Este important sa incredintati sinelui propria intuitie. Nu observam cum canoanele sociale si standardele ne formeaza stereotipuri de gindire. Aceasta metoda a atras atentia tot mai multor cercetatori din intreaga lume. experienta. cel mai important de altfel. acea capacitate pe care fiecare dintre noi o detine intr-o masura sau alta. imobilitatea. de vointa si emotionale. ingustarea vederilor nu ne permit sa fim noi insine. Manifestarea primelor forme de art-terapie a insotit schimbarile profunde din cultura tarilor dezvoltate ale Occidentului.Creativitatea este un factor puternic de dezvoltare a personalitatii. De cele mai multe ori ne orientam dupa parerea celor din jur. atunci talentul inseamna originalitate. este necesara cautarea unor noi mijloace care sa ne permita sa ne dezvoltam creativitatea. iar dezvoltarea sa a fost strins legata de miscarea pentru realizarea menirii sociale a artei. irepetabilitate.

care sa studieze in aceeasi masura cuceririle ideii stiintifice si experienta artistica. intelectul omului si sentimentele acestuia. Potrivit lui Freud. Acest lucru o face sa fie un instrument de neinlocuit pentru cercetarea si armonizarea acelor laturi ale lumii interioare a omului pentru exprimarea carora cuvintele nu sint potrivite. Activitatea plastica spontana este capabila sa exprime continuturile neconstientizate ale vietii psihice. planul trupesc si planul spiritual. pentru aprecierea proceselor psihice. in activitatea terapeutica de corectare a comportamentului copiilor care au unele tulburari psihice. psihanaliza a facut apel la analiza artei plastice. Ea este o forma de compromis a satisfacerii frustrarilor care se manifesta nu in mod direct. care apare cind instictul impulsiv este inlocuit de reprezentarea artistica. . In aceasta metoda se folosesc unele forme ale activitatii plastice in scopul de a-i tine ocupati pe bolnavi in cazul in care sint nevoiti sa petreaca foarte mult timp intr-un spital. necesitatea de reflectie si setea de actiune. Creatia cu rol de compensare inlatura tensiunea psihica Inca de la inceputurile sale. Desenele sint folosite adesea pentru analiza psihologica necesara la punerea diagnosticului. pentru ca asemenea lor indeplineste un rol de compensare si inlatura tensiunea psihica aparuta in cazul frustrarii (imposibilitatea implinirii necesitatilor instinctive). ci indirect.Art-terapia foloseste limba expresiei vizuale si plastice. De dezvoltarea art-terapiei se leaga sperantele pentru crearea unei metodologii umaniste sintetice. Creatia plastica este un tip particular de sublimare. creatia plastica are multe lucruri comune cu fanteziile si visurile. Au existat si alte incercari de a include unele mijloace plastice in arsenalul psihoterapiei de grup sau familiale. Interesul pentru art-terapie poate fi legat de faptul ca in era aparatelor medicale si a farmacologiei apeleaza la resursele interioare si autotamaduitoare ale omului. strins legate de capacitatile lui creatoare.

linia. pentru ca limba artei plastice este profund simbolica. .O personalitate depresiva pune in creatie ceea ce ei i se pare tulburat. pacientul sa poata sa dea sens si sa inteleaga cat mai profund propria functionare. iar art-terapeutului sa vorbeasca despre dinamica acestui proces si despre modificarile care au loc in psihicul pacientului. aceasta presupune folosirea unor norme determinate de comportament in grup. formele. Jocurile sociale sau jocurile cu reguli sint foarte insemnate in indeplinirea activitatii art-terapeutice in grupuri. in procesul de activitate plastica a membrilor grupului. Art-terapia apeleaza la functia simbolica a artei plastice. chiar daca in parte nu este constientizat. volumul si alte elemente ale sale au un sens profund si polisemantic. o discutie cu terapeutul permite pacientului sa evoce starea sa conflictuala si asteptarile pe care le are. Iata cum detaliaza psihanalistul Bogdan Cuc: "scopul este ca. personalitatea schizoida cauta sensul ascuns in obiecte si nu in relatiile cu ceilalti oameni. iar personalitatea obsesiva se apara prin creatie de obsesii. Derularea unei sedinte De la prima sedinta de art-terapie. ajutindu-i pacientului sa constientizeze si sa integreze materialul subconstientului. pentru ca acesta este unul dintre factorii procesului psihoterapeutic. Jocurile simbolice sint un element obligatoriu al oricarei creatii plastice. iar culoarea. ajutat de catre terapeut.

Traieste atunci o amintire uitata. interpretarea". pentru a invita pacientul sa i se alature in realizarea unui "produs artistic" comun. Din acest punct de vedere. alege o tema pe care sa o reprezinte grafic.fara sa judece . cand pacientul este invitat sa aleaga un subiect la intamplare si sa incerce sa il reprezinte grafic. precizandu-i ca nu conteaza calitatea artistica a productiei sale. concluzioneaza Bogdan Cuc. cand pacientul. incepand din acel moment. interventiile art-terapeutului vor fi din ce in mai apropiate de problemele pacientului. ajutat de terapeut. Art-terapia are.. nu exista o diferenta majora intre o terapie prin cuvant (de exemplu o psihanaliza) si art-terapie. o functie de ascultare pentru a sustine constientizarea asemenea unui terapii clasice. Alegerea tehnicii celei mai adecvate. cand terapeutul initiaza comunicarea desenand." O data procesul inceput. o forma care se repeta de la o productie la alta si care pare purtatoarea unui sens. evident de relatia pe care terapeutul si pacientul o construiesc inca de la prima sedinta.Tehnicile de reducere a inhibitiilor pacientului. . Pacientul aduce in cadrul terapeutic continuturi psihice personale si produse ale inconstientului care urmeaza sa fie interpretate de catre terapeut. "Odata ce relatia a inceput sa se construiasca. modeland sau producand sunete. Si dialogul grafic. Ceea ce diferentiaza cele doua forme de terapie este limbajul in care se produce comunicarea si. muzical. rolul terapeutului este de a incuraja pacientul sa urmeze sau sa dezvolte . depinde. sunt in esenta de trei feluri: asociatiile libere. o emotie indelung refulata. sau sub orice alta forma de exprimare artistica. uneori. pictand. terapia avanseaza. o asociere speciala de idei. Cand persoana se lasa prinsa in acest joc si renunta la superficialitate. pentru ca apoi sa elaboreze pe marginea ei.. tema data.o miscare.

acest lucru fiind conceptualizat inca din antichitate. Atunci cand vorbim de art terapie ne situam in registrul ingrijirii. aceasta elimina dimensiunea ingrijirii ). Ulterior acestor productii le este acordata si o valoare artistica. In art terapie beneficiul scontat tine de emergenta unui produs semnificativ in raport cu sine insusi si cu dinamica proprie.) oferind o faza de reintegrare a obiectului creat in realitatea socioculturala. art terapia este marcata de multiple origini. critici sau cumparatori. Intrun final are loc o deschidere catre alte moduri de abordare a ingrijirii si deci a practicii art terapiei. metode si mijloace procedurale care tind spre o finalitate. adica intr-un cadru clinic cu subiecti prada suferintei sau a unor dificultati.Din punct de vedere istoric. chiar un ideal al frumosului sau esteticului care sa traverseze timpul si culturile. Arta a fost pusa in serviciul ingrijirii prin efectul de catharsis. Arta implica o serie de tehnici. finantatori. educatie – reeducatie psihomotrica sau . etc. Arta in sine presupune existenta unui public caruia i se adreseaza ( amatori. experti. In acest sens Jean Broustra (1996) stabileste o distinctie intre < atelierul terapeutic de expresie> si < atelierul creativ de expresie> care se dovedeste a fi cat se poate de pertinenta. Psihanaliza face de asemenea referire la practica artistica ca mijloc de ingrijire. Este important sa subliniem faptul ca art terapia nu este arta. nici arta psihopatologica ( fiind un construct cultural – psihiatric. Interesul medicilor psihiatri pentru productiile artistice ale bolnavilor psihici este determinat de valoarea lor psihopatologica. nici ergoterapie. Clientului nu i se cere sa fie artist sau sa faca pe artistul! De asemenea este important sa luam in considerare ca art terapia nu este educatie artistica (chiar daca in anumite momente este nevoie de o interventie tehnica sau de un sfat care se impun pentru a avansa in exprimarea creativa ) .

idei. insa terapeutii incurajeaza in primul rand exprimarea imaginilor interioare . .terapie corporala ori verbala. sculptura. avand valente psihoterapeutice. Art terapia reuneste domeniul psihologic si cel artistic.”( V. art terapia faciliteaza atat comunicarea interpersonala ( cu precadere in terapiile in si de grup) cat si cea intrapersonala ( in sensul in care persoana in cauza se autodescopera. Arta functioneaza nu dar ca vehicul pentru terapia prin discutii. colaj ).terapeutul ii va ajuta sa utilizeze arta pentru a comunica ceea ce nu reusesc sa transmita verbal. in grup sau de grup in functie de particularitatile fiecarui client. sau prin receptarea si trairea semnificatiilor unor asemenea produse. ci poate constitui material de procesare in cadrul sedintelor de psihoterapie. Creatia plastica declanseaza sublimarea si catharsisul. La momentul actual. mecanisme ce elibereaza tensiunea intrapsihica a persoanei. modelaj. Ca modalitate psihoterapeutica specifica.” art-terapia vizual plastica este o activitate care utilizeaza metode neverbale.2006 ). Pacientii nu trebuie sa detina aptitudini artistice speciale . Sedintele de art terapie pot fi atat individuale. ganduri.sentimente.Preda. pictura. Tratamentul poate include si achizitionarea unor aptitudini artistice. se cunoaste). bazate pe creatia plastica ( desen. evidentiate prin obiectivarea activitatii imaginative intr-un produs de nuanta artistica. utilizand potentialul terapeutic al ambelor.

G. Terapii prin mediere artistica.Prin tenhicile specifice art terapiei. J. Presa Universitara Clujeana. Expresia plastica a personalitatii.(2006).. Pratiques. C. prin intermediul expresiei plastice se realizeaza o deschidere catre consilierea psihologica. L’adolescent en art-therapie.. (1998). Paris • • • SUDRES. in cadrul art terapiei se dezvolta reactii si atitudini pozitive. (2001). V. Dunod.(1975). are loc o reechilibrare afectiva si nu in ultimul rand. Editura stiintifica. L’art.L. persoana isi activeaza potentialul creativ pentru o mai buna autoexplorare si intelegere a propriilor emotii si sentimente. se restructureaza imaginea de sine. Paris .therapie. TROLL. Ellebore. Cluj – Napoca RODRIGUEZ. J . De asemenea.. techniques et concepts.. BIBLIOGRAFIE: • ENACHESCU. Bucuresti PREDA.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->