Sunteți pe pagina 1din 4

Mizerabilii (francez: Les Misrables) este cel mai mare roman al lui Victor Hugo roman pe care scriitorul

l l-a terminat n 1862, n timp ce se afla n exil. Mizerabilii este considerat drept una dintre capodoperele umanitii, precum i o adevrat fresc social. Prima parte Domnul Myriel, devenit episcopul Bienvenu, care locuiete la Digne mpreun cu sora sa, Baptistine, are ocazia de a se ntlni cu un ocna evadat, ce i bate la u pentru a-i cere mncare i adpost. Fiind un om nespus de bun, de milostiv, ce i ddea mai toi banii sracilor i care nu putea refuza prilejul de a face o fapt bun, l primete, spre marea uimire a ocnaului, care fusese refuzat de toat lumea. tiind bine c este un evadat cutat de poliie, episcopul l cazeaz ntr-o camer de unde ocnaul, pe nume Jean Valjean, fuge furnd argintria casei. Este prins de jandarmi i adus n faa domnului Bienvenu, care l declar nevinovat i i druiete i dou sfenice de argint. Jean Valjean pleac i se ntlnete pe drum cu micuul Gervais, cruia i fur moneda de doi franci, neascultndu-i rugminile struitoare de a i-o napoia. Ajuns la Montreuil-sur-mer, i schimbat treptat de buntatea pe care episcopul i-o artase, fostul ocna i ia numele de Madeleine i ncepe o mic afacere n domeniul industriei mrgelariei folosind tehnici nvate la ocn. Afacerea prosper i ajunge una profitabil. n scurt timp, oraul Montreuil-sur mer renate datorit domnului Madeleine. El devine binefctorul inutului: d de lucru omerilor, i ajut pe sraci i pe bolnavi; este numit primarul oraului, dup ce refuz de mai multe ori. Un vigilent inspector de poliie, numit Javert, asist la episodul n care primarul l salveaz pe mo Fauchelevent, dnd dovad de o for fizic nemaintlnit, aproape supranatural. i d repede seama c Madeleine nu este nimeni altul dect ocnaul Jean Valjean, vestit pentru fora sa. Acesta se ntlnete la sediul poliiei cu Fantine, o fost lucrtoare de la fabric, ajuns pe drumuri i nevoit s fac fapte josnice pentru a-i ntreine fetia. El d porunc s fie eliberat i atrage astfel i mai mult suspiciunile lui Javert asupra lui. Fantine este internat i ngrijit de o micu pe nume Simplice. Domnul Madeleine o viziteaz pe nefericit aproape zilnic i ncepe s-i cunoasc nevoile. Fetia acesteia, pe nume Cosette, este crescut de ticloii soi Thenardier, care i cereau bani n fiecare lun pentru ca micua feti s fie o servitoare i s mnnce resturile de mncare de pe jos. Primarul, nduioat de starea Fantinei, care era pe moarte, hotrte s plece la Montfermeil, satul n care se afla crciuma lui Thenardier, pentru a o napoia pe Cosette. Dar prea trziu! Madeleine este prins de Javert, care l urmrea de foarte mult timp. Fantine moare, reuind s obin promisiunea primarului c va avea grij de fetia sa. Jean Valjean scap din nchisoare de dou ori: prima dat scap din minile lui Javert, iar a doua oar de la ocn, printr-o ntmplare misterioas. Salveaz viaa unui marinar de pe un vas dar moare" chiar el. De fapt se arunc in mare i este crezut mort. Se duce la
1

Montfermeil, dup ce i ia, de la domnul Lafitte, banii pe care i deinea sub numele de Madeleine, i o cumpar pe Cosette de la nemiloii hangii. Se mut la Paris, n hardughia Gorbeau, de unde este nevoit s plece din cauza lui Javert, care l urmrete din nou. Scap de el i se duce mpreun cu Cosette, pe care o ndragea acum enorm, la mnstirea Petit-Picpus. Acolo l intlnete pe grdinarul mo Fauchelevent, care l ajut s se stabileasc la mnstire. A doua parte La Paris, in strada Filles-du-Chalvaire nr.6 locuieste un burghez pe nume Gillenormand, in varsta de nouazeci de ani, impreuna cu fiica sa si cu nepotul sau, Marius. Baietelul acesta, care fusese separat de tatal sau din cauza buniculului, primeste intr-o zi o scrisoare care il anunta ca tatal pe care nu il cunoaste este pe moarte. El se duce la fostul colonel demn de tot respectul pentru curajul dovedit in luptele duse pentru patria sa, nestiind nimic despre trecutul sau glorios si neiubindu-l deloc. Tatal lui Marius moare iar baiatul isi da seama de iubirea pe care i-o datora tatlui sau datorita discuiei miraculoase pe care o are cu domnul Mabeuf. Suprat pe bunicul sau pleac de acas si se stabilete in hardughia Gorbeau, vechea locuina a lui Jean Valjean. Se mprietenete cu membrii grupului A.B.C.: Enjolras, Combeferre, Jean Prouvaire, Feuilly, Courfeyrac, Bahorel, Laigle, Joly si Grantaire, dar nu intra in grupul lor ce lupta pentru nfptuirea revoluiei. Se ntlnete cu o fata ce se plimba mereu pe aleile grdinii Luxembourg nsoit de un btrn, poreclit Leblanc. Marius se ndrgostete de aceasta fata si face dese plimbri prin Luxembourg doar pentru a o zri o clipa. Ea nu este nimeni alta dect Cosette, ieit din mnstire si btrnul nu este nimeni altul decat Jean Valjean. Acesta observa comportamentul ciudat al lui Marius si stabilete sa nu se mai plimbe prin acea gradina. Asta inseamna pentru Marius o lovitura teribila: pierderea Ursulei sale, caci el aa credea ca o cheam. Cteva luni este disperat dar se ivete un prilej de a o revedea pe Cosette si de a-i salva viaa batranului Leblanc. Intr-o zi, in camera alaturat lui din hardughia Gorbeau, vecinii Jondrette i au ca musafiri chiar pe Cosette si pe tatl sau. Acesti vecini trimit tuturor scrisori pe nume false cerand, sub diferite pretexte, bani celor milostivi. Noile lor victime sunt chiar persoanele att de dragi lui Marius, care poate urmari intalnirea printr-o gaur ce face legatur dintre camera sa i cea a familiei Jondrette. Aceasta este de fapt familia Thenardier, a carei carciuma daduse faliment. Recunoscandu-l pe Jean Valjean, stapnul casei planuiete asasinarea lui, angajand nite criminali din banda Patron-Minette. Ii d intalnire in acea sear iar victima vine, vrand sa ajute un srac sa-i plateasc chiria. Marius anuna poliia si astfel Javert este nevoit s ii salveze viata celui pe care il urmrise atat de mult timp pentru a-l aresta. Tnrul primete pistoale pentru a anunta poliia de sosirea momentului critic dar este pus intr-o situaie dificil. Trebuie sa-l dea pe mna poliiei pe cel care i-a salvat viaa tatlui su Thenardier( de fapt acesta il scosese dintr-o groapa de cadavre pentru a-l jefui) sau s-l lase s moar pe tatl fetei pe
2

care o iubea din tot sufletul- Jean Valjean. Pana la urm nu face nimic i lasa totul in seama lui Javert, care ii salveaz viaa fostului ocnas Jean Valjean. Acesta scap neobservat i ii schimb locuina pentru a nu fi descoperit de nimeni. Se mut in strada Plumet. Eponine, una din cele doua fice a lui Thenardier afl adresa Cosettei si i-o d lui Marius, in ciuda faptului c aceast oropsit a sorii l iubea in adncul sufletului. Marius se intalnete cu Cosette in strada Plumet, care este de acum inainte gazda unei poveti de dragoste. Jean Valjean hotrese s plece la Londra datorit biletelului de la Eponine care il indemna s fac acest lucru, iar Marius este din nou in situaia de a o pierde pe Cosette. Se duce la bunicul su Gillenormand pentru a-i cere sprijinul, dar acesta l refuz. Dezamgit de reacia btrnului i avnd in faa o rscoala gata s izbucneasc, hotarate s se duc in lupt pentru a muri. Astfel se altura prietenilor lui, membri ai grupului A.B.C., in lupta de la baricade, condus de foarte curajosul, ineleptul, dreptul, mndrul si nenfricatul Enjolras. Gavroche , fiul lui Thenardier dar mai mult crescut pe strad, particip i el la rscoal. Este insrcinat de Marius s-i trimita un bilet Cosettei care ajunge in mainile lui Jean Valjean. A treia parte In iunie 1832, membrii grupului A.B.C., impreun cu voluntarii adunai de pe strzi, construiesc o baricad in strada Chanvrerie. Marius, care trebuie s-i respecte promisiunea facut Cosettei, Gavroche, Javert, prins ca spion i Jean Valjean, care primise biletul de adio al lui Marius pentru fiica sa, se aflau i ei la baricada condusa cu mult pricepere ,curaj si patriotism de Enjolras. Iubitul Cosettei, incercnd s-i dea viaa pentru infptuirea rscoalei, salveaz baricada de primul atac al soldailor, urcndu-se in varful ei cu un butoi de praf de puc i ameninand c va arunca totul in aer in cazul in care inamicii nu se retrag. Astfel, Marius ajunge un al doilea conductor, alturi de Enjolras. Dndu-si seama c la venirea zorilor vor muri cu toii, rasculaii hotrsc s salveze cativa oameni imbracandu-i in uniformele garzii nationale, iar Jean Valjean ii d uniforma pentru a salva viaa unui necunoscut. El le este de mare folos tinerilor rsculati, dar incearca pe ct posibil sa nu omoare pe nimeni. Gavroche ii d viaa intr-un mod admirabil aducnd baricadei preioasele gloane de care are atta nevoie. Printr-o intamplare extraordinar Jean Valjean i salveaz viaa lui Javert, omul care ii pricinuise attea necazuri. Acesta este prins ca spion in baricad iar lui Jean Valjean ii revine sarcina de a-l executa. Dar el ii d drumul, spunndu-i adresa sa pentru ca mai tarziu s-l poata aresta. Intre timp, minunaii tineri, membri ai grupului A.B.C. sunt omori unul cate unul. Aceasta regula nu i ocolete nici pe ceilali rsculai. Acetia hotrsc s se adposteasc intr-o crcium din apropiere. Enjolras ajut la adpostirea celor ramai in viaa stnd cu
3

puca lui in mn in faa unui intreg regiment. Pna la urm in via nu rmn decat Jean Valjean i Marius, care rmseser in spatele carciumii, curajosul Enjolras, privind moartea mndru si drz i Grantaire, care adormise in timpul luptei din cauza beiei. Acest biat, mai tot timpul beat si uuratic, ce fusese primit din mil de Enjolras in grupul condus de el, se trezete si are onoarea s moar alturi de acel inger neinfricat ce ii d viaa pentru patrie fr s ovie. Jean Valjean il salveaz de la moarte pe acela pe care il ura i il fcea responsabil de desparirea dintre el si Cosette: pe Marius. Mergnd prin canalele Parisului, pe intunericul infricotor de acolo i prin mizeria de nedescris, si riscndu-si viaa in nisip mictor, reuete s ajung la o ieire innd in brae trupul poate neinsufleit al lui Marius. Acolo se intalnete cu Thenardier, care nu il recunoate. In schimbul a treizeci de franci, el ii ajut pe cei doi s ias din canal, dar pentru Jean Valjean se ivete o alta piedic: Javert. Acesta vrea s-l aresteze pe fostul ocna, dar mai inti il duce pe Marius acas la bunicul su. Ajuns in faa casei acestuia, i permite acestuia s intre in ea, el ateptnd afar. Cnd Jean Valjean iese din cas pentru a fi dus la un sediu de poliie, nu il mai gseste pe Javert. Acesta isi da seama c face ru arestndu-l pe cel care ii salvase viaa, chiar daca el este un fost ocna. Dar face ru si neimplinindu-i datoria fat de justiie. Innebunit, el se sinucide aruncndu-se in Sena. Marius este vindecat datorit ingrijirii speciale pe care i-o d bunicul. Acesta, pentru fericirea nepotului su, vorbete cu domnul Fauchelevent, adica Jean Valjean i il invit pe el i pe Cosette in casa lui. Marius se vindec de tot i se cstorete cu iubita sa, Cosette. Dar tatl ei refuz s locuiasc impreun cu tinerii casatorii deoarece ar face un mare pacat minindu-i si ascunzandu-i identitatea. Urmeaz o perioad grea pentru eroul principal al acestei cri: i spune adevrul despre trecutul sau lui Marius, care incepe s-l indeprteze de Cosette, se intlnete cu ea in fiecare sear dar fiind foarte distani unul fat de altul, ajunge pn la urm s nu o mai vad deloc i se izoleaz in camera sa ateptndu-i sfritul. Thenardier se duce la Marius pentru a-i vinde nite secrete despre Jean Valjean in schimbul unei sume de bani si astfel Marius afl cine l- salvat de la moarte la baricade, c Jean Valjean nu este vinovat decat de furtul unei paini pentru care a facut nousprezece ani de inchisoare. El o ia pe Cosette i se duc la tatl ei, care este pe moarte. Jean Valjean, avndu-i alturi pe tinerii si copii, Marius si Cosette, pe care ii iubea atat de mult, avnd alturi lucrurile dragi lui: sfenicele episcopului, imbrcamintea fetiei sale de cnd era copil i cufraul in care le purta i imaginndu-si-l prezent i pe episcopul su drag, ii d sufletul in deplin pace i fericire. Pe mormntul pe care copii si il fac sunt scrise urmtoarele versuri: Azi doarme. Dei traiul i-a fost prea chinuit, Tria. Cand al sau inger pleca, el a murit. Aceast intamplare s-a petrecut firete Aa cum vine noaptea cnd ziua se sfrete."