Sunteți pe pagina 1din 344

ELENA B LAN-OSIAC

LIMBA SPANIOL CONTEMPORAN


Ionetic , Ionologie, morIologie
Edi ia a II-a






































Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Romniei
B LAN-OSIAC, ELENA
Limba spaniol contemporan : fonetic , fonologie,
morfologie / Elena B lan-Osiac. Ed. a 2-a. Bucuresti,
Editura Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH, 2006
344p.; 20,5 cm
Bibliogr.
ISBN (10)973-725-720-0
(13)978-973-725-720-8

811.134.2












Editura Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH, 2006



Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Marilena B LAN
Bun de tipar: 11.12.2006; Coli tipar: 21,5
Format: 16/61u86
Editura Funda iei Romnia de Mine
Bulevarul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6
Tel./Fax 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contactedituraromaniademaine.ro
UNIVERSITATEA 63,58+$5(7
FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STR INE





ProI.univ.dr. ELENA B LAN-OSIAC





Ionetic , Ionologie, morIologie
Edi ia a II-a















EDITURA FUNDA IEI 5201,$'(0,1(
Bucuresti, 2006













5

&835,16








Introaucere ....................... 9

3DUWHD,
NO IUNI DE FONETIC , FONOLOGIE, ORTOGRAFIE


Coresponden a sunet/Ionem - liter .............. 15
AlIabetul spaniol ...................... 19
Semne de punctua ie .................... 33
Particularit i ale Iolosirii semnelor de punctua ie n spaniol ... 34
mp r irea cuvintelor n silabe ................. 37
Accentul ........................ 40
Accentul graIic ....................... 42

3DUWHDD,,D
MORFOLOGIA


$UWLFROXO .......................... 51
Articolul hot rt ..................... 52
ntrebuin area articolului hot rt .............. 55
Omiterea articolului hot rt .................. 61
Articolul hot rt neutru (lo) .................. 65
Articolul nehot rt .................... 68
ntrebuin area articolului nehot rt ............. 68
Omiterea articolului nehot rt ................. 71
6XEVWDQWLYXO ....................... 73
ClasiIicarea substantivelor ................. 74
Genul substantivelor .................... 75
Formarea Iemininului ................... 81
Substantive cu Iorm invariabil la gen ............ 82
Substantive epicene ................... 83
Substantive variabile n gen .................. 84
6
Substantive cu aceeasi Iorm , genuri diIerite si n elesuri distincte .. 84
Substantive cu r d cin comun , genuri diIeren iate si sensuri distincte 85
Num rul substantivelor ................... 86
Substantive ,pluralia tantum .................. 89
Substantive ,singularia tantum .............. 89
Substantive cu sens diIerit la plural Ia de singular ........ 90
Substantive cu acelasi sens la singular si plural ......... 90
Fuziunea celor dou genuri la plural .............. 90
Pluralul substantivelor compuse .............. 91
Pluralul substantivelor de origine str in ............. 92
ModiIic ri Ionetice si ortograIice la plural .......... 93
$GMHFWLYXO ........................ 95
Adjective calificative ................... 95
Adjective specificative .................... 96
Adjective cu aou termina ii ................ 97
Adjective cu o singur termina ie pentru ambele genuri ....... 98
Substantivarea adjectivului ................ 100
Pozi ia adjectivului .................... 101
Apocopa adjectivului ................... 102
Forma numeric a adjectivelor ................ 104
Gradele de compara ie ................... 104
Acordul adjectivului cu substantivul ............. 109
3URQXPHOH ....................... 111
Pronumele personale .................... 113
Pronume de polite e ..................... 117
Func iile sintactice ale pronumelor personale ......... 119
Leismo, laismo, loismo ................... 121
Locul pronumelor personale ................. 123
Pronumele personale reIlexive ................ 126
Pronumele si adjectivele posesive .............. 128
Pronumele posesive ..................... 128
Adjectivele posesive .................... 129
Pronumele si adjectivele demonstrative ............ 133
Pronumele nehot rte ................... 136
Pronumele relative .................... 152
Pronumele interogative si exclamative ............ 160
1XPHUDOXO ....................... 164
Numerale cardinale ................... 165
Numerale ordinale ..................... 171
7
Numerale Irac ionare ................... 173
Frac ii zecimale ...................... 174
Numerale multiplicative .................. 174
Numerale distributive ................... 175
Numerale colective ................... 176
$GYHUEXO ......................... 177
ClasiIicarea adverbelor ................... 177
Func iile adverbelor .................... 182
Locu iunile adverbiale ................... 183
3UHSR]L LLOH ......................... 197
Locu iunile prepozi ionale .................... 200
Regimul prepozi ional al unor verbe n limba spaniol ...... 203
Unele ntrebuin ri ale prepozi iilor ............... 205
&RQMXQF LLOH .......................... 229
Conjunc iile coordonatoare .................. 230
Conjunc iile subordonatoare ................. 235
,QWHUMHF LLOH ......................... 244
9HUEXO ........................... 250
Aspectul verbal ...................... 251
Modurile verbelor. Modurile personale ............... 253
Unele ntrebuin ri ale modurilor si timpurilor .... ....... 253
Formele verbale nepersonale ................... 272
Verbe auxiliare .......................... 283
Verbe copulative ....................... 284
ntrebuin ri ale verbelor SER si ESTAR ............ 285
Diateza pasiv ........................ 296
Verbe tranzitive si intranzitive ................. 299
Verbe reIlexive ......................... 300
Verbe modale ......................... 302
Verbe impersonale ....................... 302
Construc ii impersonale ..................... 303
PeriIraze verbale ....................... 304
Conjugarea verbelor regulate ................... 306
Conjugarea verbelor la diateza pasiv .............. 317
Conjugarea neregulat a verbelor ............... 320
Conjug ri neregulate .................... 323
Tipuri de neregularit i ale verbelor .............. 324
%LEOLRJUDILH ........................... 343


8








































9





,1752'8&(5(






Limba spaniol (in care se exprim cei peste 400 ae milioane
ae vorbitori nativi, r spanai i in ri ain Europa, Africa ,i America) a
starnit, in ultimele aecenii, un interes f r preceaent pentru stuaierea
ei in lume, fiina a aoua, aup engle: , in op iunile cursan ilor.
Preferin ele romanilor ae a inv a spaniola sunt motivate ae
amploarea rela iilor noastre (pe plan politic, aiplomatic, economic,
,tiin ific, turistic, cultural-artistic) cu Spania ,i cu rile in care aceasta
este limba oficial ,i, totoaat , ae statutul ei ae limb ae circula ie
interna ional , folosit la congrese, simpo:ioane sau sesiuni ale unor
organisme precum Uniunea European , NATO, ONU, UNESCO.
Cartea ae fa , ganait ca un instrument ae lucru teoretic ,i
practic, se aaresea: tuturor acelora care vor s se ini ie:e ,i s -,i
consoliae:e cuno,tin ele ae limb spaniol , sub aspectul ei vorbit ,i
cel scris.
Pre:enta lucrare este conceput sub form ae curs universitar
,i corespunae aisciplinei Limba spaniol contemporan , prev :ut in
Planul ae inv mant al Facult ii ae Limbi ,i Literaturi Str ine.
Partea I a lucr rii aboraea: atat aspecte ale foneticii ,i
fonologiei specifice, cat ,i normele ae ortografie ale limbii spaniole
contemporane, stabilite recent ae Acaaemia Regal Spaniol ,
impreun cu celelalte 22 ae Acaaemii ain rile unae spaniola este
folosit ca limb oficial . In partea a aoua, ,i cea mai consistent ,
aeaicat morfologiei, sunt anali:ate ,i pre:entate am nun it: grupul
nominal, grupul verbal ,i cuvintele ae leg tur , no iunile teoretice
fiina sus inute ae numeroase exemple ilustrative.
10
In funaamentarea aspectelor teoretice ale gramaticii spaniole,
am consultat o bibliografie generoas , constituit ain lucr ri ae
referin clasice, traai ionale ,i, mai ales, moaerne, recent publicate,
apar inana unor personalit i ae prestigiu ain aomeniul lingvisticii
aplicate. Pentru a reaa intr-o vi:iune unitar ,i coerent normele
funaamentale ale foneticii ,i morfologiei limbii spaniole ,i pentru a le
exprima intr-o form clar , accesibil , am recurs numai la termenii ae
specialitate strict necesari ce in ae metalimbaful specific lingvisticii.
Impreun cu alte lucr ri ae specialitate ain aomeniul limbii,
al literaturii, al culturii ,i civili:a iei aestinate stuaen ilor, pre:entul
curs vine in intampinarea cerin elor actuale ae preg tire a viitorilor
hispani,ti, oferinau-le posibilitatea ae a-,i insu,i temeinic limba
spaniol , cu scopul ae a o folosi ca instrument ae informare, ae aocu-
mentare ,i ae comunicare in aiverse situa ii profesionale ,i sociale.
Cum valoarea unei lucr ri se verific prin folosirea ei ca
material aiaactic ae preaare/inv are, apreciem c orice observa ie
critic ,i orice sugestie, care vi:ea: imbun t irea acesteia, sunt
binevenite ,i vor fi luate in consiaerare cu mul umiri colegiale.



Prof. univ. ar. Elena B lan-Osiac


11








Partea I
NO IUNI DE FONETIC ,
FONOLOGIE, ORTOGRAFIE












12























13






n procesul de comunicare interuman , prima treapt de
cunoastere a unei limbi str ine este cea fonetic , la nceput, prin
reproducerea oral a sunetelor au:ite, apoi prin transpunerea graIic a
acestora, sub Iorm de litere (grafeme).
Fonetica este o parte a lingvisticii care studiaz materialul
sonor al unei limbi si organizarea sunetelor ntr-un sistem.
Fonologia, ramur nou a Ioneticii, analizeaz si stabileste
aspectul semniIicativ al sunetelor, valoarea lor expresiv .
Sunetele ideale, unice (cum le numeste RaIael Seco),
studiate si recomandate ca sunete etalon, ca modele de pronun ie sunt
cunoscute sub denumirea de Ioneme (fonemas). Pronun area
diIeren iat , nuan at sonor si articulatoriu, a Ionemelor sunt
considerate variante, alofone ale acestora. De exemplu, Ionemul |n| se
pronun diIeren iat, n dou contexte diIerite: con agua [konagua{ si
con pan [kompan{. Desi este vorba despre acelasi Ionem |n|, n
primul context a Iost pronun at |n|, iar n al doilea |m|. Acest |m| din
|con pan| este o variant (un alofono) a Ionemului ideal/etalon |n|.
Fonemele (n concep ia lui Alarcos Ilorach) sunt moaele
mentale ale sunetelor ce caracterizeaz o limb . Nu sunetele, ci
fonemele constituie unit ile minime care, combinate ntre ele, dau
cuvintelor semniIica ie, expresivitate. Totodat , ele sunt considerate
unit i aistinctive, adic elemente care aiferen ia: sensul cuvintelor.
n exemplele care urmeaz , vom remarca importan a Ionemelor n
redarea semniIica iei cuvintelor. Schimbarea unui Ionem cu un altul
modiIic substan ial con inutul semantic al cuvntului:

cuatro (patru)
l
cuadro (tablou)
puerto (port)
l
puerco (porc)
apodo (porecl )
l
apoyo (sprijin)

14
yeso (ghips)
l
seso (creier)
fiesta (serbare)
l
siesta (siest )
cima (culme)
l
sima (pr pastie)
hoja (Ioaie)
l
oca (gsc )
loro (papagal)
l
lloro (plng)
caro (scump)
l
carro (car)


Alfabetul unei limbi reproduce grafic sunetele, prin
simbolurile Iolosite care se numesc litere sau grafeme.
Scrierea alIabetic nu reproduce n totalitate toate Ionemele
existente ntr-o limb , ntruct o liter poate reprezenta mai multe
Ioneme. De exemplu, litera g (din cuvintele gusto, garganta, gramo)
reproduce Ionemul velar |g|; aceeasi liter g (din cuvintele gente,
gitano, agitaao) reproduce Ionemul |x| (pronun at ca h din limba
romn , n cuvinte ca: v zduh, monarh).
Fenomenul poate Ii si invers, adic , un Ionem redat prin mai
multe litere. De exemplu: Ionemul |k| este reprezentat de litere diverse
sau un grup de litere (aigrafo), c, qu, k: casa, queso, kilo.
Iimba spaniol contemporan , rezultat n urma unei
ndelungate evolu ii istorice, are 24 de foneme care constituie, n Iapt,
alfabetul fonologic spaniol.
Fonemul deschis: |a|
Fonemele labiale: |b|, |p|, |I|, |m|.
Foneme dentale: |d|, |t|, | |
Foneme alveolare: |l|, |r|, | |, |s|, |n|.
Foneme palatale: |e|, |i|, |y|, | |, | |, ||.
Foneme velare: |o|, |u|, |g|, |k|, |x|.
Num rul de 24 de Ioneme corespunde spaniolei standard din
toate zonele Spaniei. n spaniola vorbit n America Hispanic si n
unele zone iberice, lipsesc dou Ioneme: | | si | |, ntruct Ionemul | |
se pronun ca |s| (ceniza l senisa), Ienomen numit seseo, iar | |
(scris ll) se pronun ca y (caballo l cabayo) Ienomen numit
veismo.
Semnul | | reprezint sunetul z din: vo:, pa:, organi:ar si pe c
urmat de e sau i: cenar, aoce, cinco, cocina, cenicienta, ciencia.
15
Semnul | | corespunde sunetului produs prin pronun area
literei r (la nceputul cuvintelor) si dublu r din: tierra, perrito, raaio,
rosa.
Semnul | | reprezint sunetul produs de pronun area
diagraIului ll (l dublu) din cuvinte ca: llamar, maravilla, caballo.
Semnul | | este echivalentul literelor ch: chico, muchacho,
chocolate, chuleta.
Semnul |x| corespunde literei j din: fefe, mufer, farain si
totodat sunetului produs de g urmat de vocalele e si i |ge, gi| din:
geografia, gigante, agencia.
Semnul |x| nu trebuie conIundat cu litera x care se transcrie
|ks|.
Semnul |g| reprezint pronun area literei g urmat de vocalele
a, o, u sau de consoane: gala, gusto, golonarina, glaaiolo si grupul gu
urmat de vocalele e, i: guerra, guitarra.

Coresponden a sunet/fonem - liter

Neconcordan a total ntre sistemul Ionologic si cel graIic al
limbii spaniole contemporane atrage dup sine unele consecin e
reIeritoare la Iolosirea unor consoane.
AstIel, se impun unele observa ii cu privire la:
1. Fonemul b] yi literele b, v, w
Se scriu cu litera b:
-verbele terminate n bir: escribir, recibir, sucumbir
Excep ie: hervir, servir, vivir (si compusii)
-verbele terminate n buir: atribuir, contribuir, retribuir.
-verbele (Ioarte uzuale): haber, beber, caber, aeber, saber.
-cuvintele care ncep cu biblio-, bu-, bur-, bus-: biblioteca
bibliografia, bula, burla, buscar.
-cuvintele care ncep cu: bi-, bis-, bi:-: bipolar, bisnieto,
bi:cocho.
-cuvintele care au n compunerea lor bio-: biografia, biosfera,
anaerobio, microbio.
-cuvintele n care b preced alt consoan , sau e ultima liter din
cuvnt: abaicar, abnegacion, absolver, obtener, obvio, amable,
bra:o, esnob, nabab.
16
Fac excep ie cuvintele n care b preced consoana s, aceasta
Iiind suprimat : obscuro o oscuro, subscribir o suscribir,
substancia o sustancia, substantivo o sustantivo.
-cuvintele terminate n biliaaa:
amabiliaaa, habiliaaa, posibiliaaa.
Excep ii: moviliaaa, civiliaaa (si compusii).

Se scriu cu litera v:
-cuvintele n care Ionemul |b| este precedat de silabele aa-, sub-,
ob-: aaviento, subvencion, obvio.
-cuvintele care ncep cu silabele: eva-, eve-, evi-, evo-:
evasion, eventual, evitar, evolucion.
Excep ii: ebano si deriva ii lui: ebonita, eborario.
-cele care ncep cu: vice-, vi:-, vi-:
vicealmirante, vi:conae, virrev.
-adjectivele terminate n: -avo, -ava, -evo, -eva, -eve, -ivo,
-iva: esclavo, octava, longevo, meaioevo, nueva, aleve,
aecisivo, activa.
Excep ie: mancebo.
-cuvintele terminate n viro, -vira, -ivor, -ivora:
Elvira, triunviro, carnivoro, herbivoro, insectivoro. Excep ie:
vibora
-verbele terminate n olver: absolver, aisolver, volver

Litera w
-poate representa Ionemul |b|: wagneriano
-poate representa Ionemul |u|: washingtoniano
- apare n cuvinte de origine germanic : Wamba, Witi:a (personaje
istorice de origine vizigot ), wagneriano, Weimar
-n unele cuvinte de origine englez : watt, gisqui.
-n cuvinte precum wolframio scrise si cu v: volframio, vatio, vagon,
vals.

2. Fonemul k] yi literele c, q, k
Fonemul |k| se realizeaz n scris prin literele:
-c urmat de vocalele a, o, u sau consoane:
casa, colegio,cuanao,cubo, crisis, acto, coac, vivac.
17
-aigraful qu- urmat de vocalele e, i:
queso, aunque, quitar, quince, aqui.
Excep ie: qua, si quo se pronun : cua, cuo n cuvintele:
quark, quater, quorum
-k urmat de orice vocal sau consoan :
karate, kimono, kilo, Kremlin, anorak

3. Fonemul ] redat prin literele c+e,i yi z
Fonemul interdental surd se realizeaz prin:
-litera c urmat de vocalele e sau i: cena, cenicienta
cinco,alcance.
-litera z urmat de orice vocal , consoan sau ca ultim
liter din cuvnt: :apato, :ona, :urao, aie:mo, organi:ar,
pa:, ve:, en:ima, en:imatico, na:i, na:ismo, ra:ia, :efel,
:en, :epelin, :ig:ag, :is :as
Unele cuvinte se pot scrie Iie cu ce/i, Iie cu z:
bencina/ben:ina, cebra/:ebra, cenit/:enit, eccema/ec:ema etc.

4. Fonemul x] yi literele j, g
Fonemul |x| este reprezentat de literele:
-f (fota) urmat de vocalele a, o, u:
farabe, farain, foven, fuventua, rofo
-sau de vocalele e, i n urm toarele cazuri:
-n cuvinte derivate: cafa o cafero o cafita,
cofo o cofear,
ofo o ofear,
rofo o rofi:o,
-cuvinte de uz curent terminate n afe, -efe, -feria:
corafe, herefe, garafe, cerraferia, conseferia, extranferia
Excep ii: ambages, hipalage,
-Iormele verbale ale inIinitivelor n far, -fer, -fir:
trabafar o trabafe, empufar o empufe,
tefer o tefe, crufir o crufe,
-Iormele verbale n fear: canfear, homenafear, cofear.
Excep ii: aspergear
-diverse Iorme ale verbelor aecir, traer si ale celor terminate n
18
aucir: traer o trafe o trafera o trafese etc.;
aecir o aife o aifera etc.;
traaucir o traaufe o traaufera o traaufese etc.

g urmat de vocalele e, i:
-cuvintele care con in silaba ge: angelico, sexagenario, homogeneo,
fotogenico, vigesimo, primogenito, apologetico.
-cuvintele care con in silaba gi: higienico, original, ferruginoso,
neuralgia, peaagogia, magia, regia, liturgia, litigio, regional
proaigioso.
Excep ii: apoplefia, paraplegia, efion.
AlIabetul tradi ional inventariaz literele care apar in scrierea
curent . El reprezint forma grafic a Ionemelor, literele pe care le
percepem vizual.
Ortoepia se ocup de pronun area corect a Ionemelor, n timp
ce ortografia stabileste normele de scriere corect a acestora, printr-un
cod unitar, valabil pentru to i cei 400 de milioane de vorbitori de
limb spaniol , att din Peninsula Iberic , din America Iatin , ct si
din alte zone din AIrica, Asia si America de Nord.

















19
ALFABETUL SPANIOL
(El alfabeto espaol)

este compus din 29 de litere si cuprinde: sistemul vocalic constituit din
5 vocale (sau foneme vocalice) si sistemul consonantic din care Iac
parte 24 consoane (sau foneme consonantice).

A a
B b
C c
Ch ch
D d
E e
F f
G g
H h
I i
1 j
K k
L l
Ll ll
M m
a
be
ce
che
de
e
efe
ge
hache
i
jota
ka
ele
elle
eme
N n

O o
P p
Q q
R r
S s
T t
U u
V v
W w
X x
Y y
Z z

ene
ee
o
pe
cu
ere/erre
ese
te
u
ve /uve
doble uve
equis
ye/ i griega
zeda/zeta /
ceda

I. Sistemul vocalic (sistema sau repertorio vocalico)
cuprinde: vocale aeschise, vocale meaii, vocale inchise.
n Iunc ie de secven a lingvistic n care apar, vocalele nu
reprezint totdeauna fonemul mental (etalon). n practica vorbirii apar
variante (aloIonos), adic nuan e Ionetice care in de deschiderea, de
lungimea, sau de locul de articulare, variante cauzate de vecin tatea
20
altor sunete ori de particularit ile regionale sau individuale de
pronun ie.

Vocale deschise (abiertas sau fuertes). Cea mai
deschis vocal este vocala a, care se pronun ca a din limba roman :
amada, amiga, rbol, cantar, mam;
- vocala e (cu o deschidere medie, dup unii autori) se
pronun ca e deschis din limba romn :
eIecto, elemental, caI, madre, gloga;
- vocala o (apertura meaia) se pronun ca o din limba
romn : oro, obrero, otro, ptimo, cant

Vocale nchise (cerraaas sau aebiles):
- vocala i are o deschidere minim si este denumit
vocal nchis . Se pronun aproape ca n limba romn :
idea, iglesia, carmn, mpetu, independiente.
- u este o vocal nchis care, n secven ele ce urmeaz
se pronun ca u din limba romn :
una, msica, mundo, album, bamb, pblico.
- n grupurile que, qui si gue, gui, vocala u nu se
pronun : querer, aunque, consigue, seguir, guitarra.
- n schimb, n grupurile ge, gi, cnd beneIiciaz de
o dierez (diresis), se pronun ca u:
agero, vergenza, pingino, lingista, gimba.
n limba spaniol nu exist vocale rotunfite
(redondeadas) ca n alte limbi sau .
De asemenea, din sistemul vocalic spaniol lipsesc vocalele
(Ionemele) , , existente n limba romn .
Prezen a accentului graIic, pe una din vocalele unui cuvnt, nu
modiIic pronun area vocalei (raportat la Ionemul etalon).
Accentul graIic atrage aten ia asupra silabei acentuate, adic
pronun at mai intens, mai ap sat Ia de celelalte silabe din cuvnt.
Ia capitolul despre accent vom insista asupra multiplelor aspecte
privitoare la acesta.



21
Diftongi (diptongos)

Vocalele slabe (sau inchise) i si u se asociaz cu cele tari (sau
deschise) a, e, o si se pronun ntr-o singur silab . AstIel, iau nastere
diItongii. Cnd prima vocal din diItong este nchis (i, u) si a doua
deschis , sau ambele vocale nchise, diItongul este creciente sau
ascenaente:
ia: patria, vanguardia, especia, piano, viaje.
ie: especie, serie, cielo, piel, piedra, pie.
io: estudio, Iusin, diario, presin, cancin, Dios.
iu: viudo, ciudad, diurtico.
ua: agua, estatua, espiritual, ecuacion.
ue: puerta, pueblo, nuestro, suelo, Iue.
ui: cuidado, juicio, suizo, ruido.
uy: muy.
uo: antiguo, cuota, ambiguo.

Diptongos aescenaentes:
ai: aire, bailar, caiman, dais.
ay: hay,ay!
au: causa, aula, pausa.
ei: peineta, seis, peinar.
ey: ley, grey, rey.
eu: deuda, neutro, Ieudal, reunion.
oi: boina, oigo, sois.
oy: hoy, convoy.
Intercalarea literei h ntre dou vocale nu mpiedic Iormarea
diItongului: ahumaao (ahu-ma-do), ahifaaa (ahi-ja-da).

1riftongi (triptongos)
Vocala tare este plasat ntre dou vocale slabe:
iai: apreciis, limpiis.
iei: apreciis, limpiis.
uai: atestiguis, continuis.
uay: Uruguay, Paraguay.
uei: Iragis.
uey: buey.
22
Cunoasterea diItongilor si triItongilor are importan pentru
Iixarea unei pronun ri corecte a cuvintelor spaniole, pentru
ortograIierea acestora si, mai ales, pentru desp r irea n silabe:
aiplomacia, far-ma-cia, piano,
viafe, superficie, pieara, lengua,
espiritual, puerta, pueblo, suelo,
vuestro, pasion, ciuaaa, cuiaaao, sui-:o.
Pentru noi, romnii care nv m spaniola, este util si necesar
s evit m coIuziile cauzate de asem narea Ionetic a unor cuvinte din
spaniol si romn :
sp. farmacia rom. far maci-a
sp. feuaal rom. fe-uaal


Hiatul (hiato)
Hiatul este succesiunea a dou vocale (aIlate ntr-un cuvnt
sau ntr-o propozi ie) care apar in unor silabe diIerite: suave (su-a-ve),
maniobra (ma-ni-o-bra), aieciocho (di-e-ci-o-cho), suntuoso (sun-tu-
o-so). Vocalele deschise, de obicei, nu Iormeaz diItongi: oceano (o-
ce-a-no), aeseo (de-se-o), leo (le-o). Ia Iel si vocalele care se succed,
dublndu-se: lee (le-e), poseemos (po-se-e-mos).
Uneori, accentul de intensitate (marcat graIic) mpiedic
Iormarea diItongului. Accentul graIic se pune pe vocala nchis , care
se pronun mai intens, mai prelung: economia, rio, tranvia, envie,
actuo, reir, reunen, caimos, reis, aullan.


Sinalefa (sinalefa)
DiItongul Iormat din ultima vocal a unui cuvnt si prima vocal
a cuvntului care urmeaz (ntr-o sintagm sau propozi ie) se numeste
sinalef . DiItongul se poate Iorma, chiar dac cele dou vocale sunt
tari (deschise) amndou :
Yo no he sido el que lo aviso.
(Yo noe-si-aoel-que-loa-vi-so).



23
II. Sistemul consonantic (sistema/repertorio consonntico)
Tr s turile distinctive ale Ionemelor consonantice determin
mp r irea consoanelor n cinci serii: ocluzive (oclusivas), sonore
(sonoras), Iricative (fricativas), nazale (nasales), lichide (liquiaas).
n Iunc ie de localizarea pronun iei, sunt patru categorii:
labiale (labiales), dentale (aentales), palatale (palatales) si velare
(velares).
Despre Ionetica si Ionologia limbii spaniole, s-au scris
numeroase lucr ri de anvergur , n care sunt ilustrate detaliat
numeroasele Ia ete ale problemelor de Ionologie, ortoepie si
ortograIie.
Noi, din motive de spa iu, ne vom limita la aspectele practice
ale ortoepiei si ortograIiei limbii spaniole contemporane. De aceea, nu
vom descrie modul de producere al sunetelor, locul de articulare, etc.
ci vom Iace reIeriri la pronun ie prin analogie cu limba romn
standard, constien i c nu vom putea acoperi toate nuan ele
Ionemelor limbii spaniole.

Consoana (sonor , labial ) b (litera b)
Ionemul consonantic b admite dou variante:
a) oclusiv , scris b si pronun at b cu nchiderea
total a buzelor (ca n cuvintele romnesti bun, bomb ): bueno,
banaera, blanco, sombrero, ambos, (la nceput de cuvnt sau dup
nazala m). Aceluiasi mod de pronun ie |b| i corespunde si litera v
plasat la nceput de cuvnt sau dup n: valor, venir, vino, invierno,
invitaao,
b) fricativ , (scris b sau v) cnd aceste litere se
aIl n interiorul cuvntului, ntre vocale, ntre o vocal sau o
consoan , sau dup o consoan (alta dect m sau n), buzele nu se
lipesc total si Ireac aerul n timpul pronun rii: cabe:a, soberano,
caverna, favor, global, soberbio, calvario, solvente, obligaao, fabrica.
Acelasi Ionem |b| poate Ii redat si prin litera w (doble ve, doble uve):
wolframio, wagneriano.

Consoana c (oclusiv , palatal )
Reprezentat n alIabetul Ionologic prin semnul |k|, se pronun
asemenea consoanei c din limba romn , cnd aceasta este urmat de
24
vocalele a, o, u sau alte consoane: cacao, cobre, cultura, claro,
cronica, acrobata, activo, pectoral.
Litera c, urmat de vocalele e sau i, reprezint Ionemul ,
sunet inexistent n limba romn , pronun at ca un s cu vrIul limbii
plasat ntre din i: celebre, cenicero, almacen, central, cenicienta,
cinco, ciencia, cifra.
Grupul consonantic cc urmat de vocalele e sau i se va citi
astIel: primul c, la Iel ca litera c urmat de vocalele a, o, u, sau
consoan ;
al doilea c, la Iel ca litera c urmat de vocalele e sau i:
acceaer, leccion, accion, acceso.
Crupul de litere ch (n spaniol aigrafo ch) se pronun
asem n tor cu sunetul produs de ce, ci din limba romn : muchacha,
noche, chico, chocolate, chuleta, mucho.

Consoana d (sonor , aental ) se pronun aiferen iat in func ie
ae po:i ia in cuvant:
- la inceputul cuvintelor, se pronun ca d din limba romna:
dar, deao, director, doctor, duro.
- precedat de consoanele n si l, se pronun aproape la Iel ca
n cuvintele anterior men ionate: aonae, fonaa, alaea.
- plasat ntre dou vocale, mai ales cnd Iace parte din ultima
silab a cuvntului, se pronun mai slab, mai pu in ap sat:
entrada, comprado, aedo, salida, marido, agudo, viudo.
n limba spaniol contemporan , n limbajul colocvial
negrijit, consoana d din silaba Iinal se suprim , nu se pronun :
comprao, mario, teminao.
Aceast tendin nu este ncurajat de Academia Spaniol de
Iimb .
n pozi ie Iinal (ultima liter din cuvnt) d se pronun
Ioarte slab, aproape imperceptibil:
facultad, universiaad, Maarid, usted, salud, virtud.
Si acest d Iinal, n unele zone, este suprimat sau nlocuit cu o
variant a Ionemului: virtuz, Maariz, etc.



25
Consoana (fricativ , sura , labio-aental ) f
Se pronun ca n limba romn : fabula, felicitar, filosofo,
fosforo, futbol, flor, frenar, anfitrion.

Consoana (sonor , velar ) g
Consoana g, urmat de vocalele a, o, u sau de o alt consoan ,
se pronun ca n limba romn : gala, golonarina, guaraian, gutural,
gloria, gramatica, grupo, ortografia.
Grupul gn se pronun gn (nu ca n alte limbi romanice):
signo, magnifico, aigniaaa.
Consoana g urmat de vocalele e sau i se pronun aproape ca
h din cuvintele romanesti monah, v :auh:
general, geografia, gitano, gigante, auge, gerontologia.
Se scriu cu g: regio, oxigeno, primogenito, trigesimo,
sexagesimal etc., legislar, gesticular. Excep ii: lefia, lefisimos.
Consoana g nso it de vocala u si urmat de vocalele e sau i
Iormeaz grupurile gue, gui, care seam n cu sunetele romnesti ghe,
ghi (ghirland , ghete). n acest grup, vocala u nu se pronun : guerra,
sigue, guiar, aguila, siguiente.
Consoana g din grupurile ge, gi (n care vocala u se scrie cu
trem sau dierez ) se pronun ca un g urmat de vocalele gue sau
gui: agero, averigemos, lingistica.

Consoana (mut ) h, reprezentat de litera h, nu reproduce nici
un Ionem n limba spaniol contemporan (si poate produce conIuzii
n scrierea cuvintelor omoIone):
honaa (prastie) l onaa (und ), hecho (Iapt) l echo (arunc).
Iitera h provine din cuvinte:
latine,ti care ncepeau cu h: haber, hombre,
honor, humilae, humor
sau cu f: Iacere o hacer, Iarina o harina,
Ierrum o hierro, Iormoso o hermoso,
Iumo o humo, Iuso o huso.
grece,ti: helio, helice, heaonista.
arabe: haren, alhafa, hasta.
din limbile amerinaiene:
hamaca, huasca, cacahuete.

26
n aIar de cuvintele men ionate, n limba spaniol
contemporan se scriu cu h:
-Iormele verbale derivate din: haber, hacer, hallar, habitar,
-cuvintele compuse n care unul con ine aceast consoan :
gentilhombre, herbaceo, herbivoro,
- sau con in preIixe care ncep cu h: hectolitro, heliocentrico,
hemorragia, hemiciclo, hiaraulico, hiperbole, hipocrita, homeopatia,
- sau care ncep cu histo-, hosp.-, hogo-:
histologia, hospital, hogar etc.
-unele interjec ii: hala, bah, eh,
-cuvintele care ncep cu diItongii ie, ue, ui:
hiato, hiena, huele, huiai:o.
Unele derivate din cuvinte care con in aceast consoan au
pierdut-o de-a lungul evolu iei limbii: hueso o osamenta,
huerfano o orfanaaa, huevo o ovalo.

Consoana (fricativ sura velar ) reprezentat de litera j
(jota) Iricativ
Se citeste ca h romnesc, si ca sunetul spaniol din grupurile
ge, gi. Consoana j poate Ii urmat de orice vocal dar poate Ii si
ultima liter din cuvnt:
jamon, mujer, jirafa, joven, junto, reloj, boj.

Consoana (oclu:iv sura velar ) k
Se scriu cu graIemul k acele cuvinte care provin din alte limbi
a c ror ortograIie originar s-a p strat: kilogramo, kimono, karateka,
kiwi, kaiser, kurao.
Unele cuvinte au nceput s se scrie cu celelalte dou graIeme
care reprezint acelasi Ionem: qu sau c:
kermes l quermes, kurao l curao.

Consoana (lichia , lateral , aental ) l
Se pronun ca l din limba romn :
labor, lengua, linea, lograr, luna, mirlo, abeaul, lagrima.
Consoana (lichia , lateral , palatal ) este reprezentat n
scris de consoana dubl ll (aigrafo).
27
Este unul dintre Ionemele spaniole care nu au un sunet
corespondent n limba romn . Consoana dubl l se pronun ca un l
urmat de i si este un sunet palatali:at. Acest Ionem provine din
grupurile de consoane latinesti ll, cl, pl: caballo, llamar, llorar, llave,
lluvia.
Consoana dubl ll este prezent n cuvintele terminate n illa,
-illo sau n derivatele verbale din inIinitivele illar, -ullar,
-ullir: maravilla, mesilla, cigarrillo, abarquillar, bullir.
n unele zone din Spania si n toat America Hispanic
Ionemul (scris ll) este nlocuit de Ionemul corespunz tor literei y.
Acest Ienomen Ionologic de nlocuire a consoanei ll cu y se numeste
veismo. ConIorm acestei tendin e, devenit norm , cuvintele
ortograIiate corect cu ll se pronun cu y:
caballo l cabayo, maravilla l maraviya, lluvia l yuvia etc.

Consoana (na:al , bilabial ) m
Se pronun ca m din limba romn :
maare, mensafe, memoria,
mimesis, momento, murmullo.
Consoana m este obligatorie cnd preced literele b si p:
ambiguo, ambas, imperio, campo.
Consoana m poate s apar n cuvinte arhaice sau n unele
neologisme: curriculum, auaitorium, :um, album, linoleum,
ultimatum, requiem, iaem.

Consoana (na:al , aental ) n
Se pronun ca n din limba romn : nacion, necesario,
nenufar, lengua, numeracion, antes, anfitrion, invitaao, invierno.
naintea consoanelor v si f se scrie n (si nu m): enviar,
invitar, anverso, anfiteatro, anfora, inflamar, infierno, confuso.

Consoana (na:al , palatal )
Este reprezentat de graIemul , denumit ee sau ene con
tilae (n cu tila ).
Seam n cu pronun ia dialectal a cuvintelor romnesti miel
niel, nimic nic.
De regul , se aIl ntre vocale: ao, nia, tamao, teiao,
pequein..
28
Consoana (oclu:iv , sura , labial ) p
Se pronun asemenea consoanei p din limba romn : patria,
pensar, piano, planta, campo, poaer.
Normele Academiei Spaniole de limb recomand p strarea
grupului consonantic ps (care n vorbire a pierdut consoana p):
psicologia, psicosis, cu excep ia preIixului pseuao (unde p poate Ii
suprimat): seuaonimo, seuaopoao.
Se recomand , de asemenea, p strarea consoanei p, din grupul
pt: septimo, septiembre, septentrional etc.

Litera q (denumit n spaniol cu) reprezint Ionemul |k|
(realizat de: litera c urmat de vocalele a, o, u sau consoane ct si de
consoana k).
Aceast liter apare totdeauna mpreun cu u qu, (vocal
care nu se pronun , cnd dup qu urmeaz e sau i).
Se scriu cu grupul qu:
-cuvintele care con in que, qui: queso, aqu, querer, qumica,
- derivatele din verbele terminate la inIinitiv n car:
tocar o toqu, toque etc., atacar o ataque, etc.,
fabricar o fabrique.
De remarcat c sunetele produse de grupurile que, qui mai pot Ii
redate graIic si prin grupurile ke,ki (dubl ortograIiere):
queroseno l keroseno
quilogramo l kilogramo
quilometro l kilometro
quilovatio l kilovatio
quimono l kimono
-n cteva cuvinte de origine latin din domeniul stiin iIic,
quark, quater, quorum,
vocala u se pronun : quorum l cuorum, quantum l cuantum.
n aIar de aceste cuvinte (quark, quorum etc.) to i termenii care
con in grupurile de sunete cua, cue, cuo, se scriu cu c si se pronun
Iiecare liter :
cua-: cuanao, cuanto, cuarto, cuatro, cuarenta,
cuaresma, cuaternario, cuatrocientos.
cue-: cuenta, cuerpo, cuestion.
cuo-: cuota, cuotiaiano.
29

Consoana (lichia , vibrant , aental ) r ,i rr
Consoana r, n Iunc ie de pozi ia n cuvnt, poate reprezenta
dou Ioneme:
-r (simplu) ca n marinero,
-r (pronun at multiplu) n cuvinte ca raaio, rosa etc.
-consoana dubl rr (aiagrafo rr) reprezint un sunet vibrant,
ap sat: carro, tierra.
Se scrie cu un singur r si se pronun un sunet
vibrant simplu n urm toarele situa ii:
- n pozi ie intervocalic : torero, lirica, peroracion.
- dup consoane (altele dect l, n, s ): bra:o, cromo,
arama, fresa, granae, praao, tramo.
- la sIrsitul cuvintelor: cantar, beber, aoctor, sur.
Se scrie cu un singur r, dar se pronun vibrant,
multiplu:
- la nceputul cuvintelor: raaio, receta, riberano, ritmo,
roca, ruta, rumano.
- dup consoanele l, n, r: alreaeaor, honraae:, aesri:ar.
Se scriu cu rr si se pronun r vibrant multiplu
cuvintele (simple): tierra, terrestre, barra, arrullo
cuvintele compuse n care unul din componen i
con inea un r simplu:
autorretrato, contrarreplica, vicerrector.
Pronun ia si ortograIierea corect este important si necesar ;
altIel, pot s apar conIuzii privitoare la sensurile cuvintelor:
caro (scump) l carro ( car, autocar, masin )
pero (dar, ns ) l perro (cine)
perito (expert) l perrito (c el)
coral (coral) l corral (curte de p s ri)

Consoana (fricativ , sura , palatal ) s
Se pronun aproape la Iel ca n limba romn : sabaao, susto,
sereno, sintesis, sabor, secuestro, sobrepeso, interes.
n spaniol se Iace clar distinc ia ntre sunetul s si sunetul
(ortograIiat ce, ci, z): secesion, supersticioso, sacrificio, silencio,
necesario, supervivencia.
30
Pronun area acestei litere este nuan at , n Iunc ie de zonele
n care se vorbeste spaniola.
- pronun ia clasic , recomandat de Academia Spaniol ,
este cea castilian , consacrat de-a lungul istoriei, n jurul
orasului Burgos.
sabaao, sereno, sintesis, susto, sabor, secuestro,
sobrepeso,interes.
Spre sudul Peninsulei Iberice, n Andalucia si, mai ales, n
toat America Hispanic , acest sunet este mai relaxat, uneori chiar
aspirat, adic nu se prea aude, n special, cnd s se aIl la sIrsitul
cuvintelor sau este urmat de consoane:
Estamos estudiando el espaol en la escuela.
n toat America Hispanic si chiar n unele zone din sudul
Spaniei, se Iace conIuzie ntre sunetul (ortograIiat ce, ci, :) si sunetul
s, adic pronun area identic a acestora:
silencio l silensio
necesario l nesesario
cenicero l senisero
ciencia l siensia
Aceast pronun ie cunoscut sub denumirea de seseo este o
realitate lingvistic a limbii spaniole contemporane admis de
Academia Spaniol .

Consoana (oclusiv , sura , aental ) t
Are aceeasi rostire ca n limba romn indiIerent de pozi ia sa
n cuvnt: talento, titulo, transito, escultor, tango, tiro, interesante,
tecnica, retrato, restrictivo.

Consoana (sonor labial ) v
mpreun cu b si w, consoana ortograIiat cu litera v
reprezint acelasi Ionem labial |b|.
n rostirea curent din Spania si America Hispanic se scrie v
si se citeste b:
vino l |bino|, viaa l |bida|, evolutivo l |ebolutibo|
31
Problema care se pune, att pentru vorbitorii nativi de spaniol
ct si pentru cei care o Iolosesc ca limb str in , este ortograIierea
Ionemului |b|, cnd se scrie cu b, cnd cu v. (A se vedea Ionemul |b|.)

Consoana x reprezint nsumarea a dou Ioneme:
k+s], sau s.
n Iunc ie de pozi ia n cuvnt, consoana x se pronun :
- |ks| cnd se aIl ntre vocale: axioma, examen, maximo,
existir, oxiaar
- ca Ionemul |s|, cnd preced consoane: excursion,
extranfero, explicar, texto, experto.
- numai n cteva cuvinte se pronun j (jota):
Mexico (Mjico), mexicano (mejicano), Oaxaca (Oajaca),
Texas (Tejas), texano (tejano),
Ximene: (Jimnez), Mexia (Mejia).
Se scriu cu litera x cuvintele:
- care ncep cu xeno-, xero-, xilo-: xenofobia, xerocopia,
xilofago
- care ncep cu preIixele extra-, ex-: extramuro,
extracorporeo, excarcelar, exanime.
- care ncep cu ex-: expresar, explanaaa, explicar,
explotar.
Fac excep ie: esplenaor, esplenaiao, espliego, esplenio,
estrategia, estratagema, estrangular, estrabismo, espontaneo, estricto,
estremecer, esofago, asfixia etc.

Litera y
n Iunc ie de pozi ia n cuvnt poate Ii:
- vocal (pronun at ca i) si este conjunc ie:
valles y montes, lagos y parques
- semivocal , cnd y este ultima liter din cuvnt:
hav, lev, rev, grev, hov, estov, vov
- consoan , cnd se aIl la nceputul cuvintelor sau n
pozi ie intervocalic ; chiar si dup consoane: vacer,
veso, mavor, vugo, vunta, convuge.
n limba spaniol contemporan se scriu cu y:
32
- cuvintele care se termin cu sunetul i precedat de o
vocal : Bombav, buev, convov, Uruguav.
Excep ii: saharaui si bonsai.
- cuvintele care ncep cu preIixele aa-, ais-, sub-:
aavacente, aisvuntivo, subvacer.
- unele Iorme ale verbelor caer, creer, leer, poseer,
proveer, ir, oir, huir: caveron, crevera, levenao,
venao, ovo, huvenao, atribuvese.
- pluralul cuvintelor terminate n y:
rey l reves, grey l greves, buey l bueves.
n ceea ce priveste cuvintele recent intrate n spaniol exist
tendin a de a Iorma pluralul prin ad ugarea Iormantului /s/, schimbnd
totodat y n i:
fersev o ferseis, samurav o samurais.
n toat America Hispanic si n unele zone din sudul Spaniei,
exist Ienomenul numit veismo, adic pronun area literei l dublu
(aigrafo ll) ca y consonantic, Ienomen admis de Academia Spaniol .

Consoana (fricativ , sura , interaental ) z
Iitera z, (graIemul Ionemului ), se Ioloseste:
- naintea vocalelor a, o, u sau a unor consoane, la nceputul
sau la sIrsitul cuvintelor: :anahoria, re:o, :umo, organi:ar, pa:, lu:,
a:ucar, bi:co, ha:merreir
- dup litera z poate urma si vocala e sau i, n unele cuvinte:
:ig:ag, :ipi:ape, :efel,
- interjec ia :is :as',
- c iva termeni stiin iIici: :igoto, :igomorfo, en:ima
- si nume proprii: Zeus, Zenobia, Zita, E:equiel.
Unele cuvinte admit ortograIia dubl , cu z sau c: :inc/cinc,
:eugma/ceugma, a:imo/acimo, a:imut/acimut, :eta/:eaa/ceta.
Cuvintele terminate n z Iac pluralul n ces: ve: veces,
lapi: lapices, feli: felices etc.
Iitera z apare mpreun cu consoana c |zc|, n unele Iorme ale
verbelor terminate n vocal cer, -cir:
conocer o cono:co, oscurecer o oscure:ca,
proaucir o proau:can, etc.
33
De remarcat, prezen a unor sunete speciIice limbii spaniole,
sunete inexistente n limba romn : ll, , (ce, ci, z), ge, gi, dar si
absen a unor sunete speciIice limbii romne: , , j, s, , z.


Semne de punctua ie
(Signos ae puntuacion)

n limba spaniol contemporan se Iolosesc urm toarele
semne ae punctua ie:
Punctul |.| (el punto)
Virgula |,] (la coma)
Punctul si virgula |;] ( punto v coma)
Dou puncte |:] (aos puntos)
Punctele de suspensie |.] (los puntos suspensivos)
Semnele de ntrebare | ?] (los signos ae interrogacion)
Semnele exclam rii | !] (los signos ae exclamacion)
Paranteza ( ) (el parentesis)
Paranteza dreapt ] (los corchetes)
Iinia de pauz || (la rava)
Ghilimelele | , ~ ~,` ' ] (las comillas)
Cratima |-| (el guion)
Diereza |"| (aieresis)
Bara |/ ] (la barra)
ApostroIul |'| (el apostrofo)
Semnul de paragraI || (signo ae parrafo)
Asteriscul |'] (el asterisco)
Paranteza | }| (las llaves).

Alte simboluri:
(arroba) pentru posta electronic
Copyright (copvright aerechos ae autor)
Etctera (etcetera)
Procentul (el por ciento)
Num rul # (numero)
Marc nregistrat (marca registraaa)
Dolarul S (el aolar)
34
-Euro (el euro)
R d cina patrat \ (rai: cuaaraaa)
Forma ipotetic (sau incorect Iolosit n Filologie) (*)
InIorma ie complementar (informacion
complementaria)
Pagini n continuare /../../ (siguen mas paginas)
Plus + (mas)
Minus (menos)
nmul it x (por/multiplicaao por)
mp r it : (aiviaiao por).


Particularit i ale folosirii semnelor de punctua ie n spaniol
(Particulariaaaes ael uso ae los signos ae puntuacion en espaol)

Semnele de punctua ie se Iolosesc pentru a exprima grafic
intona ia Irazei, I r a reIlecta cu precizie linia meloaic a acesteia.
Asa cum literele transpun (n m sura posibilului Iiecare sunet, la Iel si
semnele de punctua ie transcriu grafic valoarea semniIicativ
esen ial a Ionemelor.
Academia Regal Spaniol de limb (RAE), mpreun cu
lingvistii din celelalte 21 de academii din rile unde se vorbeste
spaniola, au dat publicit ii, n 1999, ca rod al colabor rii si al
spiritului de unitate hispanic o versiune nou , modern a
Ortografiei academice, recomandat tuturor celor care Iolosesc
spaniola ca instrument de comunicare.
Men ion m cateva particularit i ale Iolosirii semnelor de
punctua ie n limba spaniol contemporan .

Punctul (el punto) marcheaz pauza dup un enun .
(Ciertamente. Hov es lunes.) Se mai Ioloseste n unele abrevieri: id.
(iaem). etc. (etcetera), Ud. (usted), Uds. (ustedes), Sr. (seor), Sra.
(seora), Excmo. (Excelentisimo), ms. (manuscrito), pag. (pagina),
pp. (paginas), FF.CC. (ferrocarriles).
Nu se pune punct dup :
simbolurile chimice: H (hidrogeno), C (carbono) etc.,
unit ile de m sur kg (kilogramo), km (kilometro) etc.;
35
punctele cardinale: N (norte), S (sur) etc.,
literele care Iormeaz sigle: ONU (Organizacion de las
Naciones Unidas), UNESCO, UNICEF, OTAN (NATO).

Virgula (la coma) se Ioloseste pentru a sugera o pauz scurt
n vorbire, n interiorul propozi iei sau Irazei, n enumer ri (los aias ae
la semana son: lunes, martes, miercoles, etc.);
n vocativ pentru a izola cuvntul aIlat n acest caz de restul
propozi iei (Carmen, ven aca, Seora, pase por aqui),
n propozi iile explicative/completive aIlate n apozi ie (Esta
muchacha, ae la cual te hable, es mi hermana. Hacia frio, segun su
opinion, en toaa la casa.)
Virgula se Ioloseste n limba spaniol naintea unor conjunc ii
sau locu iuni conjunctivale aIlate n Iraz : (Compro un aiccionario,
varios libros, cuaaernos, y regreso a casa. Llevate mi paraguas, pero
no me lo pieraas.)si chiar cnd la nceputul Irazelor apar cuvinte de
leg tur sau adverbe precum: esto es, (adic ), es aecir, (adic ), en fin,
(n sIrsit), por ultimo, (n cele din urm ), por consiguiente, (prin
urmare), sin embargo, (totusi), no obstante, (totusi), aaemas,(n aIar
de aceasta), en tal caso, (n asemenea caz), en cambio, (n schimb), en
primer lugar, (n primul rnd), generalmente, efectivamente,
finalmente, por regla general, qui:as etc. Dac aceste cuvinte apar n
mijlocul propozi iei se scriu ntre virgule: El proximo sabado, es aecir,
maana .
Ia Iel ca n limba romn , n spaniol este o grav greseal
separarea subiectului de predicat prin virgul .

Punctul yi virgula |;| atrag aten ia asupra unei pauze n
vorbire dar avertizeaz c nu s-a terminat exprimarea complet a
enun ului: Su situacion era preocupante; se imponian tomar meaiaas
urgentemente.
Se Iolosesc aou puncte n enumer ri explicative: Se venden al
por mayor: Irutas, legumbres etc., sau n enun uri care urmeaz dup
vocativ: Seores v seoras: El airector ae la fabrica les saluaa etc.
n spaniola contemporan , dup titlul unei scrisori sau al unui
document oIicial se Iolosesc dou puncte: Estimados amigos: En
respuesta a su carta . etc. La Universiaaa Complutense CertiIica:
36
que la Srta. X . etc. De asemenea, se folosesc dou puncte inaintea
citatelor: Segun dijo el autor: Respeta las normas de la ortograIia.

Intona ia afectiv , variat ,i nuan at , se exprim prin
folosirea semnelor duble ale exclam rii sau ale ntreb rii, cel de
deschidere al enun ului exclamativ sau interogativ , (obligatorii n
limba spaniol contemporan ), si cele de nchidere !, ?.
Chiar dac intona ia secven elor exclamative sau interogative
este diIerit (de admira ie /surprindere / dezaprobare /interoga ie)
semnele de punctua ie sunt aceleasi: Magnifico! (aamira ia), Que
susto! (surprinaerea, spaima), Java proteccion social!
(ae:aprobarea), Cuanto cuesta? (interoga ia), Donde nos
encontramos? Uneori, aceste semne pot fi folosite ,i in parante: :
Jugador de Iutbol (?) a los 45 aos que tiene. Y declara que tiene solo
35 (!) pero mira su documento nacional de identidad.

Ghilimelele (reprezentate, n spaniol , de mai multe semne:
cele unghiulare / / denumite si latine,ti sau spaniole, cele / ~ /, ,i
simple /` :/ se Iolosesc, n general, pentru a reproduce citate, de
diverse dimensiuni: Ambos, venaeaor v compraaor, aiferon: `Si.
El narraaor aifo: "la inercia v la costumbre son casi lo mismo".
Ghilimelele pot Ii Iolosite si pentru a atrage aten ia asupra
unui cuvnt impropriu, a unui titlu etc.: No aifo aaios sino "chao".
Hace alusion al "Romancero" etc.

Diereza (aieresis sau crema) este semnul care se scrie
deasupra vocalei u, pentru a atrage aten ia c n grupurile ge, gi
vocala u se citeste: agero, pingino.

Cratima (el guion) se Ioloseste pentru a separa (n anumite
cazuri) elementele care iau parte la Iormarea cuvintelor compuse:
aepartamento tecnico-aaministrativo, leccion teorico-practica,
relaciones franco-alemanas etc.
Cratima este Iolosit , mai ales, la desp r irea n silabe a
cuvintelor, la sIrsit de rnd.


37
mp r irea cuvintelor n silabe
(Division ae las palabras en silabas)


Orice silab con ine un nucleu vocalic (o singur vocal , un
diItong sau un triItong) care poate Ii completat cu una sau mai multe
consoane, din cele 19 existente n alIabetul spaniol.
Cuvintele pot Ii dintr-o singur silab : 'ah', 'oh', ?eh?, mes,
pon, vo, me, la etc., sau din mai multe silabe: ver-ae, can-tan-ao,
com-pra-me-la.
mp r irea cuvintelor n silabe (silabeo) nu se Iace la
ntmplare, mai ales cnd trebuie s desp r im silabele care trec pe
rndul urm tor de cele care r mn.
Desp r irea cuvintelor n silabe se realizeaz cu respectarea
unor reguli:

o consoan aIlat ntre dou vocale (casa) se
une,te cu vocala care urmea: :
comodo l co-mo-do;
marinero lma-ri-ne-ro;
prohibir l pro-hi-bir;
dou consoane aIlate ntre dou vocale se
despart n silabe diIerite: gesto l ges-to; campo l cam-po;
digno ldig-no; atlantico l at-lan-ti-co;
tanto l tan-to; arzobispo l ar-zo-bis-po;
apto l ap-to; adjunto lad-jun-to.
- inclusiv cuvintele care con in consoanele duble cc, nn:
acceso l ac-ce -so; accion l ac-cion;
accesible l ac-ce-si-ble; innato l in-na-to;
innovacion lin-no-va-cion; perenne lpe-ren-ne;
- si chiar cele care con in consoana mut h:
adherir l ad-he-rir; inhumano l in-hu-ma-no;
deshidratar ldes-hi-dra-tar; Alhambra lAl-ham-bra.
Excep ii de la aceast regul Iac consoanele duble ll, rr, si
Ionemele reprezentate prin dou litere: ch, gu si qu (urmate de e sau
i) care nu se despart n silabe diIerite:
38
maravilloso l ma-ra-vi-llo-so; carro l ca-rro;
perrito l pe-rri-to; lechuga l le-chu-ga;
muchacho lmu-cha-cho; siguiendo l si-gui-en-do;
Iabriquemos l Ia-bri-que-mos;
- nici vocalele care Iormeaz aiftong sau triftong nu pot Ii
desp r ite n silabe diIerite:
tiempo ltiem-po; cancin lcan-cin;
agencia la-gen-cia; Iarmacia l Iar-ma-cia;
aire lai-re; veinte l vein-te; ciudad l ciu-dad;
averigis l a-ve-ri-gis; Uruguay l U-ru-guay.
(Vocalele tari/deschise nu Iormeaz diItongi, ca n limba romn :
cartea. De aceea, ele pot Ii desp r ite n silabe:
area l a-re-a; maestro l ma-es-tro; peor l pe-or;
poeta l po-e-ta; ocano l o-c-a-no.
Cele mai numeroase cuvinte care Iac excep ie de la aceast regul
sunt cele care con in grupuri consonantice Iormate dintr-o consoan
urmat de l sau r: bl, cl, fl, gl, kl, pl, br, cr, dr, fr, gr, kr, pr, tr.
Aceste consoane nu se pot desp r i; ele r mn grupate si
Iormeaz inceputul silabelor:
sublime l su-bli-me; aclarar la-cla-rar;
siglo l si-glo; letra lle-tra;
replica l r-pli-ca; aprovechar l a-pro-ve-char;
cofre lco-Ire; influencia lin-flu-en-cia;

cnd trei consoane se aIl ntre dou vocale,
primele dou consoane r mn s Iormeze silab cu vocala care le
preced (consta l cons-ta) iar a treia consoan se uneste cu vocala
care urmeaz (transporte l trans-porte).
Excep ie Iac grupurile consonantice care con in grup rile mai sus
men ionate (bl, cl, fl, dr, fr, pl, tr etc.) care nu pot Ii separate:
destruya l des-tru-ya; desprecio l des-pre-cio;
encontrar len-con-trar; actriz l ac-triz.
n aIar de excep iile citate, exist si alte grupuri de consoane
care r mn s inchia silabele: bs, ls, ns, rs, ds, st:
solsticio l sols-ti-cio; constante l cons-tan-te;
39
abstenerse labs-te-ner-se; supersticion l su-pers-ti-cion.

cana patru consoane consecutive sunt
plasate ntre dou vocale, primele dou r mn cu vocala care le
preced , iar urm toarele dou trec la silaba urm toare (chiar dac Iac
parte din grupurile men ionate):
constreir l cons-tre-ir;
abstraccion l abs-trac-cion;
instruccion l ins-truc-cion.
n aIar de regulile impuse de Iizionomia
cuvintelor, n ortograIia spaniol se respect si alte norme:
- nu se las o singur vocal la sIrsitul sau nceputul rndului,
nici dou vocale consecutive din cuvnt:
amistad l a-mistad; ramos -ramos,
(corect: amis-tad; ra-mos);
economi-a, estudi-o, (corect: econo-mia, estu-dio.)
Cuvintele care ncep cu h pot Ii desp r ite n silabe astIel:
herencia l he-rencia; hacer l ha-cer;
hueso lhue-so; husped l hus-ped.
Cunoasterea unei limbi str ine presupune respectarea
normelor de pronun ie si ortograIie, pentru c si aceste aspecte Iac
parte din cultura general a omului contemporan.














40
ACCENTUL
(El acento)


Unele cuvinte din propozi ie pot Ii rostite mai intens (mai
ap sat, mai insistent) Ia de celelalte. De exemplu, n propozi ia ce
urmeaz , cuvintele subliniate sunt rostite cu o intensitate mai mare
Ia de celelalte:
Mara estudia el espaol.
Maria estudia el espaol.
Maria estudia el espaol.
Ia Iel si n interiorul cuvintelor: unele silabe sunt
pronun ate mai intens, adic , mai accentuat:
talento, cantamos, interesante, general, interior.
Silaba accentuat stabileste contrastul (cum l numeste
E. Alarcos Ilorach), adic diIeren a de tonalitate dintre ea si celelalte silabe
din cuvnt. AstIel, o silab poate Ii accentuat sau tonic (acentuaaa
sau tonica) si neaccentuat sau aton (no acentuaaa sau atona).
Tomas Navarro Tomas, n lucrarea Manual ae pronunciacion
espaola aIirm c accentul pro:oaic (prosoaico) sau ae intensitate
provine din limba latin si c , n general, silaba purt toare de accent
si-a p strat identitatea, transmi ndu-se si n limba spaniol
contemporan .
Accentul prozodic (sau de intensitate), plasat pe silabe
diIerite, poate schimba sensul cuvintelor:
depsito (substantiv: depozit/depunere)
deposito (verb, indic. prez., I, sg.: depun / depozitez)
deposit (verb, indic. perI. simplu, pers. III, sg.:
depuse / depozit / a depus)
clebre (adjectiv: celebru, - )
celebre (verb, conj. prezent, pers. I si III s celebrez(e) /
s rb toresc / -easc )
celebr (verb, indic. prez. perI. simplu, pers. I, sing.:
celebrai/s rb torii / a(m) s rb torit)
Accentul, n limba spaniol , este liber, adic poate Ii plasat pe
orice silab a cuvntului, de Iapt, pe ultimele trei: ultima, penultima
sau antepenultima.
41
n Iunc ie de locul accentului, cuvintele din limba spaniol ,
pot Ii:
aguaas sau oxitonas o cele care au accentul pe
ultima silab :
Iacultad, honradez, cantar, caf, domin, general.
llanas, graves sau paroxitonas o cu accentul pe
penultima silab :
talento, importante, difcil, crisis, imposible
esarufulas sau proparoxitonas o al c ror accent se aIl pe
antepenultima silab :
semIoro, milmetro, anlisis, ceIalpodo.
sobresarufulas o cuvinte polisilabice n care silaba
accentuat se aIl departe de ultima:
sbitamente, intilmente, cmpramelo.
Dup cum s-a observat din numeroasele exemple special alese
pentru a ilustra pozi ia silabei acentuate, unele cuvinte au un accent
grafic (denumit n spaniol tilae aiacritica sau acento ortografico),
altele nu-l au. Prezen a acestuia atrage aten ia asupra pronun rii
silabei acentuate si se aplic numai cuvintelor care nu corespund
urm toarelor dou reguli de accentuare:
l) cuvintele a c ror ultim silab se termin ntr-o vocal , un
aiftong, consoanele n sau s au accentul de intensitate (acento
prosoaico) pe penultima silab :
amiga, elegante, cabello, tribu, agencia, estudio
Aceste cuvinte nu au nevoie de un semn graIic (tilae) pentru a
marca silaba accentuat .
Oricare cuvnt, cu termina iile men ionate (vocal , aiftong, -n,
-s), care nu respect aceast regul de accentuare, este considerat o
excep ie ae la regul si va purta un accent grafic pe vocala silabei
care, prin tradi ie, are accentul de intensitate pe o alt silab dect
penultima:
mana, cmara, silaba, domin, nmero, mircoles,
pasin, anlisis, economa
2) cuvintele a c ror ultim silab se termin n orice consoan (cu
excep ia consoanelor n, -s), inclusiv y au accentul de intensitate pe
ultima silab :
catedral, alrededor, universidad,
emperatriz, convoy, exterior
42
Cuvintele care nu respect aceast regul (adic cele care, prin
tradi ie, au accentul de intensitate pe o alt silab dect pe ultima) sunt
considerate excep ii si vor avea nevoie de semnul graIic ( ) speciIic
(tilae aiacritica) pe silaba accentuat :
rbol, lbum, Victor, difcil, Hctor, pnev, carcter,
lpi:, cspea, mrmol.

Accentul grafic
(acento ortografico)

Din cele trei tipuri de accent graIic, ascu it (agudo), grav
(grave) si circonIlex (circunflejo), n limba spaniol contemporan
s-a p strat doar accentul ascu it ().
Accentul graIic se plaseaz numai pe vocale (niciodat pe
consoane).

ntrebuin area accentului grafic

Pentru a nlesni n elegerea si nsusirea Iolosirii accentului graIic,
vom grupa diversele categorii de cuvinte care necesit (sau nu)
ntrebuin area acestuia:
cuvintele monosilabice nu necesit accent graIic:
pan, sal, ai, la, por, con
cu excep ia celor care au aceeasi Iorm si sensuri diIerite:
m - pronume personal l mi - adjectiv posesiv si
nota musical mi
t - pronume personal l tu - adjectiv posesiv
l - pronume personal l el - articol hot rt
s - pron. pers. si adverb l si - conjunc ie si
de aIirm. nota musical si
s - verbul saber, pers. I l se - pronume pers. si
si imperativul de la ser pronume reIlexiv
t - substantiv (ceai) l te - pronume personal
d - verbul aar la conjunctiv l de - prepozi ie
ms - adverb, adjectiv sau l mas - conjunc ie (sinonim
pron. rel. de cantitate cu pero)
an - adverb, sinonim cu l aun - adverb. (sinonim :
toaavia incluso)
43
qu - pron. relativ, adjectiv l que pronume relativ
si/sau adverb interog. si conjunc ie
exclamativ
cmo - adverb interogativ si l como adverb relativ
exclamativ si/sau conjunc ie
Accentul grafic este facultativ (potestativo) in ca:ul
urm toarelor cuvinte:
- solo, ca adjectiv, se scrie totdeauna I r accent
- solo, ca adverb (solamente) se scrie cu accent graIic numai
dac s-ar putea conIunda cu adjectivul:
Trabaja solo en casa. (Iucreaz numai acas .)
- este, ese, aquel (inclusiv Iormele de Ieminin si de plural),
dup noile norme ortograIice se scriu cu
accent graIic dac sunt pronume si I r accent
dac sunt adjective demonstrative.
- conjunc ia o se scrie I r accent; aIlat ntre dou ciIre, ar putea
Ii conIundat cu zero; n asemenea cazuri, va purta un accent
graIic: 5 6, 10 100
Cuvintele care con in un diftong se supun acelorasi reguli de
accentuare (pe ultima silab , pe penultima sau antepenultima):
- bonsi, recin, tambin, amis o poart accent graIic pentru c ,
terminndu-se n vocal , sau -n, -s, ar trebui ca penultima silab s
aib accentul de intensitate.
- adecuar, hidromiel, carey nu poart un accent graIic
pentru c se termin n consoane sau v
- accentul graIic se plaseaz pe vocala aeschis , n cazul
diItongilor compusi din a, e, o, urmate de una din vocalele
nchise: i, u:
adis, despus, cambi, nutico, murcilago, Cucaso.
- accentul se plaseaz pe ultima vocal din diItongii Iorma i
din dou vocale nchise:
cudate, lingstica, intervi.
Cuvintele care con in un triftong vor purta accentul graIic pe
vocala deschis :
limpiis, averigis, estudiis, amortiguis, despreciis.
44
Cuvintele care con in dou vocale consecutive si care nu
Iormeaz diItong constituie silabe diIerite (hiat) si se supun
acelorasi reguli de accentuare, indiIerent dac acestea sunt
acentuate sau nu:
aldea, poseer, poeta, zoologo, leon, Jaen, coordinar.
- cnd o vocal deschis aton este urmat de o vocal nchis
tonic sau o vocal nchis tonic de o vocal deschis aton ,
vocala nchis va primi un accent ortograIic:
caa, Can, pas, maz, raz, rer, increble, rea, or,
herona,bal, atad, da, mo, ri, insinan, do,
acenta, contino, elegaco
- prezen a consoanei h nu mpiedic Iolosirea accentului
graIic, n cazul vocalelor care Iormeaz hiat:
ahnco, bho, rehso, prohben, ahman,
vehculo
Cuvintele monosilabice care con in un diftong nu poart
accent graIic:
aio, fue, fui, pie, vio
cu excep ia Iormelor verbale fi (Iiar) si hu (huir) si a
ctorva substantive: guin, sin
Cuvintele polisilabice care se termin in aou vocale care nu
Iormeaz un aiftong, accentul graIic va Ii plasat pe vocala
slab (nchis ):
mia, aa, enve, geografa, poesa, mo, ao,
acenta, contina.
n aceast categorie se includ si Iormele verbale terminate n
-ia (imperIectul indicativului si prezentul condi ionalului): comia,
subia, comeria, subiria, cantaria
De re inut c exist un num r important de cuvinte
polisilabice, dintre cele mai Irecvent Iolosite care se termin n
diItong, si, deci, se scriu I r accent graIic:
academia, superficie, democracia, diplomacia,
enciclopedia, Iarmacia, especia, especie, superficie,
estudio, cambio etc.
Cuvintele compuse in seama de regulile de accentuare si se
comport ca si cum ar Ii simple:
asi mismo asimismo,
a ae mas aaemas
45
aecimo septimo aecimoseptimo
veinte aos veintiaos
balon cesto baloncesto
veinte tres veintitres
Cuvintele compuse si unite prin cratim si vor p stra
accentuarea ini ial :
hispano-belga, hispano-frances,
franco-aleman, historico- critico.
Adverbele de mod Iormate cu particula mente, au de Iapt
dou accente de intensitate: unul pe adjectiv si altul pe
particula mente.
- dac adjectivul are un accent graIic, acesta se p streaz si dup
transIormarea n adverb:
fcilmente, tmidamente, rpidamente,
cortsmente
- dac adjectivul nu are accent graIic r mne neschimbat:
fielmente, correctamente, buenamente,
nuevamente
Formele verbale urmate de pronume personale (Iorme
neaccentuate: me, te, le, lo, la, se, nos, os, les, los, las) se
supun regulilor de accentuare:
- dac Iorma verbal este monosilabic si va Ii urmat de o
singur Iorm neaccentuat de pronume, cuvntul nou Iormat se
citeste conIorm regulii si nu va Ii accentuat graIic:
da me dame, da le dale, ve te vete,
pon te ponte, di le dile, haz lo hazlo.
- dac Iorma verbal monosilabic va Ii urmat de dou Iorme
neaccentuate de pronume, un accent graIic va Ii plasat pe silaba
verbului:
da me la dmela, pon te lo pntelo,
di me lo dmelo, haz me lo hzmelo
- dac Iorma verbal este bisilabic (sau polisilabic ) si este
urmat de una sau dou Iorme neaccentuate de pronume personal,
accentul graIic este obligatoriu pe silaba pe care c dea accentul de
intensitate nainte de contopirea cu pronumele:
canta me cntame, cntame la cntamela,
pregunta me lo pregntamelo,
46
encontrando me encontrndome,
comprando te lo comprndotelo
Cuvintele si expresiile mostenite din latin se vor accentua
conIorm regulilor:
idem, ibidem, etcetera, accesit, memorandum,
reIerendum, exequatur, almamater.
Cuvintele str ine intrate n limba spaniol care nu s-au
adaptat spaniolei contemporane nu au nici o modiIicare
ortograIic :
catering, lifting, Aribau, Windsor.
- cuvintele intrate n circula ie n limba spaniol si adaptate
Ioneticii acesteia, pot Ii acentuate graIic, dac regula o cere:
Pars, bnker, 1mesis.
- cuvintele care se scriu cu majuscul vor purta un accent graIic,
dac regula o cere:
Africa, Alvaro, Angela, beaa
- cuvintele compuse cu elemente greco-latine din domeniul
stiin iIic, tehnic, politic, artistic vor purta un accent graIic,
conIorm regulilor de accentuare:
poligono, milimetro, perimetro, analisis, hipotesis, teleIono,
carboniIero, auriIero, biologo, sinonimo, seuaonimo, sintesis,
monologo, dialogo.
Majoritatea cuvintelor polisilabice terminate n suIixul
-ico, (-ica),vor Ii accentuate graIic pe antepenultima silab :
artistico, critico, aiplomatico, economico, filosofico,
geologico, politico, tecnico.
Exist un mare num r de cuvinte terminate n consoana n
care, prin tradi ie, se accentueaz pe ultima silab , adic sunt
palabras aguaas si se accentueaz graIic:
- Iormele verbale de persoana a treia plural a viitorului
indicativului: cantarn, comern, escribirn etc.
- cuvintele terminate n: -cion, -sion, -xion, -:on, sau Iormate cu
ajutorul suIixelor: -an, -en, -on, -in: accion, administracion,
pasion, tension, conIesion, guardian, catalan, boletin, andarin,
pequein, gloton, pelon;
47
- multe cuvinte nederivate: a:afran, afan, faisan, almacen,
amen, haren, arlequin, algoaon, gorrion, atun, betun, comun
segun etc.

Numeroase cuvinte terminate n consoana s (la singular)
si numeroase Iorme verbale la persoana a II-a (singular si
plural) la diverse moduri si timpuri primesc accent graIic:
amais, ameis, comais, comeis, vivis, vivais, amaras,
cantaras etc.
- precum si unele cuvinte ca: aaemas, atras, compas,
aetras, famas, qui:as, burgues, cortes, entremes, interes,
marques, montaes, reves, anis, obus, autobus, Jesus.

Exist si cuvinte terminate n consoana s care au un
accent graIic pe penultima silab (palabras
esarufulas):
- Iormele verbale de persoana I plural a imperIectului
indicativ si conjunctiv, inclusiv viitorul conjunctivului:
cantabamos, camieramos, escribiesemos,
comieremos etc.
- tot pe penultima silab sunt accentuate graIic si alte
cuvinte: analisis, apoaosis, genesis, miercoles, sintesis,
hipotesis, perifrasis, aiocesis, extasis, parentesis, protesis,
tetanus, aieresis, isosceles, omnibus etc.
- unele cuvinte sunt accentuate graIic pe penultima silab ,
nu numai la singular ci si la plural: angeles, arboles,
carceles, marmoles, alca:ares, albumes, caaaveres,
aolares, martires etc.

Cuvintele terminate n consoana r, de regul , sunt aguaas,
adic au accentul de intensitate pe ultima silab :
exterior, mefor, peor, cantar, vivir etc.
- exist pu ine cuvinte terminate n consoana r care
au un accent graIic pe penultima silab : almibar, alca:ar,
crater, chofer, aolar, eter, nacar, nectar, martir etc.

48
Accentul n propozi ie

n limba spaniol exist o strns rela ie ntre accentul de
intensitate si Iunc ia sintactic pe care cuvintele le ndeplinesc n
propozi ie. AstIel, au accent de intensitate: substantivele, verbele,
pronumele (Iormele accentuate), aaverbele, numeralele carainale si
orainale.
Nu au accent de intensitate: articolele, prepo:i iile,
confunc iile, cu excep ia cazurilor n care exist inten ia de a le scoate
n eviden .
n aIar de cuvintele de leg tur (palabras ae enlace), n
cadrul propozi iei pot ap rea si alte cuvinte neaccentuate, de obicei,
Iorme nominale reprezentnd :
- termeni ae aaresare plasa i naintea numelor de persoane:
aon, aoa, frav, sor, seor, seora, seorita, paare, tio, tia
etc. numai n contexte vocative:
Don Pedro, espere Ud !
Doa Elvira, pase por aqui!
Seor Alvarez, le estan esperando!
Padre Amador, ayudelos!
Tio Ricardo, aqui estoy!
- Tot neaccentuat n Iraz este si primul termen dintr-un
nume compus (de persoan ), chiar dac acesta poart un
accent graIic: Jose Antonio, Maria JoseIa.

Cunoayterea yi respectarea accentu rii corecte a cuvintelor

Dup cum reiese din numeroasele exemple citate, accentuarea
cuvintelor este de o mare importan pentru oricine doreste s se
exprime ntr-o alt limb dect cea matern . Accentul spunea
Menndez Pidal este pulsa ia care a via cuvintelor ,i le asigur o
iaentitate substan ial .
De aceea, Iolosirea corect a accentului n limba spaniol
precum si respectarea normelor de ortograIie Iac parte din obliga iile
proIesionale ale omului instruit si cultivat care doreste s Ioloseasc
aceast limb ca pe un instrument de comunicare.

49
















Partea a II-a
MORFOLOGIA






















50








































51



ARTICOLUL
(El articulo)




Articolul este un predeterminant (preaeterminante) al
substantivului, Iiind caracterizat ca un ,accident al acestuia, la Iel
cum sunt considerate si morIemele (los morfemas) speciIice
num rului.

In limba spaniol exist aou feluri ae articole:
- hot rt (aefiniao sau aeterminaao);
- nehot rt (inaefiniao sau inaeterminaao).

Formele articolului hot rt sunt:

Num rul Genul
singular plural
masculin
Ieminin
neutru
el
la
lo
los
las
-

Formele articolului nehot rt sunt:

Num rul Genul
singular plural
masculin
Ieminin
un
una
unos
unas

Intre articolul hot rat ,i cel nehot rat sunt aiferen e nu numai
in ceea ce prive,te formele, ci ,i func iile pe care le inaeplinesc.
Astfel:
52
- articolul hot rat (el, la, lo, los, las) este o unitate aton
(neaccentuat ) n cadrul grupului Ionic din care Iace parte, Iiind
aepenaent de cuvntul care urmeaz si, totodat , inseparabil de
acesta: la casa, el piano, lo moderno, etc;
- articolul nehot rat (un, una, unos, unas) este un cuvnt tonic
(accentuat) si poate ndeplini un rol aparte ntr-un enun , I r s Iie
dependent de cuvntul care urmeaz . De exemplu, n secven a: Leo un
perioaico (citesc un ziar) se Iace reIerire la un singur perioaico, din
mul imea de ziare;
- articolul nehot rat poate ,singulariza o anumit parte sau
unitate dintr-o categorie cuprinz toare:
Aqui se bebe un vino bueno/se respira un aire puro.
(Aici se bea un vin bun/se respir un aer curat)
Singularizarea poate Ii I cut si la plural:
Llevaba unos guantes blancos / unos gemelos ae oro.
(Purta ni,te m nu,i albe / ni,te butoni ae aur).


Articolul hot rt
(El articulo aefiniao)
- are forme specifice genului ,i num rului substantivelor:
masculin, singular: el, plural los
Ieminin, singular: la, plural las;

- particip la aeterminarea genului si num rului substantivelor
cu Iorm unic :
el economista l la economista
el estudiante l la estudiante
la crisis l las crisis
la hipotesis l las hipotesis
el biceps l los biceps

- articolul hot rt poate preceda si alte cuvinte care nu sunt
substantive:
el pequeo
(cel mic),
la blanca
(cea alb ),
los de alli
(cei de acolo)

53
el de maana
(cel de mine)
las que hablan
(cele ce vorbesc)
los buenos
(cei buni),

- adic , preced grupuri de cuvinte din care au Iost eliminate
substantivele:
el nio pequeo, la camisa blanca, los nios de alli etc.


- Articolul hot rt masculin singular el se contrage cu
prepozi iile a si de:
Invita al estudiante Jos.
(l invit pe studentul Jos).
a el >al: Vamos al teatro,
(Mergem la teatru).
de el >del: Volvemos del teatro,
(Venim de la teatru).
El libro del estudiante.
(Cartea studentului).

Celelalte Iorme ale articolului hot rt (la, los, las) nu se contrag
cu prepozi iile mai sus men ionate:
Vamos a la Iacultad. E libro de la estudiante.
Contragerea articolului cu prepozi iile a si ae nu se produce
atunci cnd articolul el este parte integrant dintr-un titlu, un nume
propriu sau un toponim:
Ia capital de El Salvador. (Capitala Salvadorului).
Me he comprado un ejemplar de El Quijote.
(Am cump rat un exemplar din Quijote).
Hemos comentado a El Cid. (Am comentat Cidul).
Ilegamos a El Paraguay. (Am ajuns n Paraguay).
Vive en El Cairo. (Iocuieste la Cairo).

n limba spaniol , articolul hot rt este proclitic, iar accentul de
intensitate cade pe silaba tonic a substantivului care urmeaz : el
banco, la casa, la atmsIera.

Articolul feminin ~el
n spaniol exist si un articol hot rat feminin el, Iolosit
numai cnd acesta precede substantive care ncep cu vocala a tonic
(adic cea pe care cade accentul de intensitate) sau cu a precedat de
hoha. De exemplu, substantivul agua este de genul Ieminin si ar
54
trebui s Iie precedat de articolul hot rt la: la agua. Dar, din motive
de euIonie, articolul la este nlocuit (numai la singular) cu articolul
masculin el, genul substantivului r mnnd neschimbat, adic
Ieminin. AstIel, adjectivele plasate aup substantiv se acord cu genul
substantivului, nu cu articolul el:
el agua Iresca (apa proasp t ),
el ala rota (aripa rupt ),
el arma nueva (arma nou ),
el alma buena (suIletul bun),
el acta redactada (procesul verbal redactat),
el alza economica (cresterea economic ),
el ave pequea (pas rea mic ),
el rea ocupada (supraIa a ocupat ),
el lgebra antigua (algebra antic ),
el hada buena (zna bun ),
el hacha moderna (securea modern ),
el habla contemporanea (vorbirea contemporan ),
el hambre canina (Ioamea ,cineasc ),
el harpa clasica (harpa clasic ).

Dintre toate substantivele precedate de articolul hot rt
feminin ,el, el arte este singurul care se abate de la regula acordului
gramatical n gen, la singular.
Se spune: el arte potica (arta poetic ) dar: el arte moderno/ el arte
contemporaneo etc. Iar la plural arte este numai Ieminin: las bellas artes.
Fac excep ie de la Iolosirea articolului hot rt feminin ,el:
- litera a lla a (la letra a)
- litera h lla h (la letra h)
- numele proprii de Iemei care ncep cu A: la Ana; la ngela,
la lvarez, denumirea orasului Haga (Ia Haya).
Articolul la este obligatoriu atunci cnd preced substantive
care ncep cu a si indic sexul Ieminin, pentru a le diIeren ia de cele
masculine:
la arabe (Iemeia arab ) l el arabe
(b rbatul arab/ limba arab )
la anade (ra a Iemel ) l el anade (r oiul)
la acrata (anarhista) l el acrata (anarhistul).
55
Intercalarea unui adjectiv, ntre articol si substantiv,
determin revenirea la articolul Ieminin la:
la presente acta, la diIicil algebra,
la dulce habla, la bella hada.

Ia plural, se Ioloseste articolul Ieminin las:
las aguas Irescas (apele proaspete)
las alas rotas (aripile rupte)
las artes plasticas (artele plastice)
las armas nuevas (armele noi)
las almas buenas (suIletele bune)
las aves pequeas (p s rile mici)
las hadas buenas (znele bune)
las harpas clasicas (harpele clasice)

ntrebuin area articolului hot rt
(Uso ael articulo aefiniao/aeterminaao)
Articolul hot rt (el, la, los, las) preced substantive comune
(el lapiz, el pan, la Iamilia etc), substantive proprii (Los Carpatos, Los
Pirineos, El Danubio, La Habana etc) sau alte p r i ae vorbire (el tres
de enero, a los veinte aos era estudiante).

n limba spaniol contemporan articolul hot rt se Ioloseste:
- n locu iuni adverbiale, pentru exprimarea orei:
Nos levantamos a las siete ae la maana.
(Ne trezim la sapte diminea a).
Regresamos a casa a las cinco ae la tarae.
(Ne ntoarcem acas la cinci dup amiaz ).
- n locu iuni adverbiale, pentru exprimarea aatei:
Empezamos el ao universitario el primero
de octubre.
(ncepem anul universitar la 1 octombrie).
Salimos ae vacaciones el quince ae aiciembre.
(Plec m n vacan pe 15 decembrie).
- n locu iuni aaverbiale moaale:
Jestir a la campesina.
(A se mbr ca n straie r nesti).
56
Prepara chuleta a la vienesa.
(Prepar sni el vienez).
- articolul hot rt masculin el / los preced substantivele care
denumesc :ilele s pt manii:
El primer aia ae la semana es el lunes.
(Prima zi a s pt mnii este luni).
Nos vemos los fueves v los viernes.
(Ne vedem joia si vinerea).
Cnd zilele s pt mnii Iac parte dintr-o enumerare, articolul
hot rt se omite:
Los aias ae la semana son: lunes, martes, miercoles etc.).
(Zilele s pt mnii sunt: luni, mar i, miercuri etc.).

- preced substantive care denumesc punctele carainale:
el norte, el sur, el oeste, el este, el noroeste, el sudeste.
(nordul, sudul, vestul, estul, nordvestul, sudestul).

n cazul enumer rii punctelor cardinale, articolul se omite:
Los puntos carainales son: este, oeste, norte, sur.
(Punctele cardinale sunt: est, vest, nord, sud).

Articolul hot rt preced :
- substantive proprii, nume ae familie sau prenume:
Invitaron a la Angela, pero no acepto.
(Au invitat-o pe Angela, dar n-a acceptat).
Los Habsburgos, Los Borbones, Los Hernandez etc.
(Habsburgii, Burbonii etc.).
- substantive care denumesc opere sau autori celebri:
El Quijote, La Traviata, El Guernica, El Picaso.
- toponimice:
El Atlantico, El PaciIico,
Las Baleares, Las Canarias.
- seor, seora, seorito, seorita, cnd acestea sunt urmate
de un nume propriu:
El seor Gome: no esta aqui.
(Domnul Gomez nu este aici).
57
Alguien pregunta por la seorita Carmen.
(Cineva ntreab de domnisoara Carmen).
Estas flores son para la seora Roarigue:.
(Aceste Ilori sunt pentru doamna Rodriguez).
Los seores Fernanae: estan ae viafe.
(Domnul si doamna Fernandez au plecat n
c l torie).
Cnd aceste cuvinte sunt Iolosite ntr-un context exclamativ
sau in ca:ul vocativ, nu sunt precedate de articol:
Seora,qu alegria ae verla!
(Doamn , ce bucurie s v v d!)
Seorita Carmen, pase ustea por aqui'
(Domnisoar Carmen, poIti i pe aici!)
Articolul hot rt masculin, singular el preced verbe la
infinitiv (pe care le substantiveaz ):
El escribir a maquina va no esta ae moaa.
(A scrie/scrisul cu masina nu mai e la mod ).
El haber llegaao tarae no le gusto a mi paare.
(Faptul de a Ii sosit trziu nu i-a pl cut tat lui
meu).

Cu inIinitivul unui verb, precedat de particula al (provenit
din contragerea prepozi iei a cu articolul el) se poate exprima
simultaneitatea unei ac iuni:
Al entrar en clase, saluao (echivalent cu
entranao sau cuanao entro en clase).
(Intrnd n clas / cnd a intrat n clas , a
salutat).

Articolul hot rt masculin, singular el poate preceda si alte
p r i ae vorbire sau chiar propo:i ii dndu-le valoare de substantiv:

No creia en el si de las chicas.
(Nu credea n da-ul Ietelor).
No entiendo el porque de su actitud.
(Nu n eleg (de ce) cauza atitudinii sale).
No admito el no pueao tuyo.
(Nu admit c nu po i).
58
Ella esta en el primer ao de estudios y l en el
tercero.
(Ea este n primul an de studii si el n al treilea).
Los aos / las tres decidieron ir al
cinematograIo.
(Amndoi / to i trei au decis s mearg la
cinematograI).

Articolul hot rt poate ndeplini si Iunc ia de articol posesiv,
atunci cnd nso este un pronume posesiv:
El tuvo es mas interesante que el mio.
(Al t u este mai interesant dect al meu).
Los nuestros son mas jovenes que los vuestros.
(Ai nostri sunt mai tineri dect ai vostri).

- sau de articol aemonstrativ (cel, cea, cei, cele).
Los estudiosos deben ser un ejemplo para los
pere:osos.
(Cei studiosi trebuie s Iie un exemplu pentru cei
lenesi).
Esta rosa blanca es bonita, pero me gusta mas la
rofa.
(Acest trandaIir rosu este Irumos, dar mi place
mai mult cel alb).
El joven que buscas no es el rubio, sino el
moreno que esta hablando con el bafito de alla.
(Tn rul pe care-l cau i nu este cel blond, ci cel
brunet care st de vorb cu cel scund de acolo).

Articolul hot rt (el, la, los, las) poate preceda pronumele relative
que, cual, cuales, Iormnd sintagme cu sens propriu:
el que, el cual l cel ce, cel care
la que, la cual l cea care
los que, los cuales l cei ce, cei care
las que, las cuales l cele ce, cele care
Los que llegaron ayer son mis primos.
(Cei care au sosit sunt verii mei).
59
Ias chicas a las cuales conociste son mis primas.
(Fetele pe care le-ai cunoscut sunt verisoarele
mele).

Articolul hot rt ia parte la Iormarea superlativului relativ,
mpreun cu particulele mas si menos:
Esta chica es la mas hermosa de todas.
(Aceast Iat este cea mai Irumoas dintre toate).
Este verso es el menos interesante de la poesia.
(Acest vers este cel mai pu in interesant din
poezie).

Articolul hot rt (el, la, los, las) urmat de prepozi ia de poate
indica originea:
Antonio, el ae Cordoba, es torero.
(Antonio, cel din Cordoba, este toreador).
Carmen, la ae Ronda, es una buena cantante.
(Carmen, cea din Ronda, este o cnt rea bun ).
- sau posesia:
No quiere el cuaderno de Juan sino el ae Maria.
(Nu vrea caietul lui Ion ci pe cel al Mariei).
La ae Valeria es una blusa preciosa.
(Cea a Valeriei este o bluz Irumoas ).
Articolul hot rt se Ioloseste n unele enun uri exclamative:
Cuanto suIrio, la pobrecita!
(Ce mult a suIerit, s rmana!)
La gran desdicha!
(Mare nenorocire!)
Io hemos pasado la mar de bien!
(Am petrecut nespus de bine!)

Articolul hot rt preced substantive ce denumesc p r i ale
corpului:
Me duele la cabe:a.
(M doare capul).
Me duelen los bra:os y las piernas.
(M dor bra ele si picioarele).
60
sau substantive care denumesc ,tiin e, arte sau materii:
Estudiamos: la Iisica, la quimica, el derecho, el diseo.
(nv m: Iizica, chimia, dreptul, desenul).
Me gustan mucho: la musica, la pintura, la escultura,
la comedia, el drama, el teatro.
(mi plac mult: muzica, pictura, sculptura, comedia,
drama, teatrul).
El oro y la plata son metales preciosos.
(Aurul si argintul sunt metale pre ioase).
El cloro, el plomo, el azuIre son sustancias quimicas.
(Clorul, plumbul, sulIul sunt substan e chimice).
El azucar y el caI Iueron traidos a Europa de la
Amrica hispanica.
(Zah rul si caIeaua au Iost aduse n Europa din
America hispanic ).

Articolul hot rt masculin, singular /el/ preced adjectivul
reIeritor la identiIicarea limbii (vorbite sau studiate), nlocuind
substantivul masculin el iaioma:
Estudiamos: el ingles, el frances, el espaol etc.
(nv m: engleza, Iranceza, spaniola etc.).
Este corect si exprimarea: la lengua inglesa, la lengua espaola,
dar se preIer Iorma prescurtat el (idioma) adjectivul respectiv:
El espaol me parece muy interesante y util.
(Spaniola mi se pare Ioarte interesant si util ).
Este ao hemos empezado a estudiar el ingles, el
frances, el italiano y el aleman.
(Anul acesta am nceput s studiem engleza,
Iranceza, italiana, germana etc.).

Folosirea articolului hot rt (el, la, los, las) este obligatorie
cnd substantivul este precedat de cuvintele: proximo, siguiente,
ultimo:
Estudiaremos la sintaxis el proximo ao.
(Vom studia sintaxa anul viitor).
Hay que leer las siguientes obras.
(Trebuie s citesti urm toarele opere).
61
Ia pragmatica del espaol se estudiara en el ultimo ao.
(Pragmatica limbii spaniole se va studia n ultimul an).
- sau cnd este urmat de cuvntul toao/-a:
Hemos visitado toaa la ciudad y toaos los museos.
(Am vizitat tot orasul si toate muzeele).


Omiterea articolului hot rt
(La omision ael articulo aefiniao/aeterminaao)

Articolul hot rt se omite n urm toarele situa ii:

- naintea substantivelor proprii, nume ae persoane:
Roarigo y Jose son amigos.
(Rodrigo si Jos sunt prieteni).
Carmen y Maria son estudiantes.
(Carmen si Maria sunt studente).
- inaintea substantivelor proprii care aesemnea: aenumiri ae
ri, ora,e, regiuni:
Espaa es un pais europeo.
(Spania este o ar european ).
Sevilla es una ciudad tipicamente andaluza.
(Sevilla este un oras tipic andaluz).
Dac aceste aenumiri sunt urmate ae un aeterminant (un
cuvant, o sintagm , o propo:i ie) vor fi inso ite ae articolul hot rat
cuvenit:
La Espaa contempornea merece ser conocida.
(Spania contemporan merit s Iie cunoscut ).
El Bucarest de antao se llamaba el pequeo Paris.
(Bucurestiul de alt dat se numea micul Paris).
Totusi, n denumirea unor ri, ora,e, regiuni, m ri, oceane
etc. articolul hot rt este obligatoriu:
El Canada, El Japon, El Uruguay, El Paraguay,
Ia Habana,Ia Mecca, El Cairo, Ia Mancha, El Atlantico,
El PaciIico, El Mediterraneo, El Mar Negro, Ios Pirineos.
62
Unele substantive proprii pot Ii Iolosite cu articol sau I r
articol: Corua sauIa Corua, China sau Ia China, Peru sau El Peru.
- articolul hot rt se omite naintea substantivelor care
desemneaz lunile anului:
enero, Iebrero, marzo, abril, mayo, junio etc.
Totusi, n unele contexte, cu sens metaIoric, pot Ii precedate
de articol:
El febrero del ao pasado Iue duro.
(Februarie din anul trecut a Iost dur).
El mavo del presente ao Iue caluroso.
(Iuna mai din anul acesta a Iost c lduroas ).
- Se omite n cazul substantivelor Iolosite in ca:ul vocativ:
Muchacha, a donde vas?
(Feti o, unde te duci?)
Doa Carmen, espreme usted!
(Doamna Carmen, astepta i-m !)
Hombre, te digo la pura verdad.
(Omule / Domnule, i spun adev rul curat).
Maare, djame salir con mis amigas.
(Mam , las -m s ies cu prietenele mele).
Paare, te espero a la Iaculdad.
(Tat , te astept la Iacultate).

- n cazul unor substantive precum: casa, clase, misa, palacio,
ca:a, pesca, atunci cnd acestea sunt precedate de prepozi iile: a, de,
en:
Vamos a casa / a misa / a palacio etc.
(Mergem / s mergem acas , la liturghie, la palat).
Estamos en casa/en clase.
(Suntem acas / n clas ).
Salio de caza/ de pesca.
(A plecat la vn toare / la pescuit).
Dac dup aceste substantive urmeaz un determinant (un
cuvnt, o sintagm ), articolul hot rt este necesar:


63
Vamos a la misa ae las ocho.
(Mergem la liturghia de la ora opt).
Voy a la caza ael faisan.
(Merg la vn toare de Iazani).
Entraron en el Palacio Real.
(Au intrat n palatul Regal).

- Substantivele care exprim materia sau materialul din care este
realizat subiectul se Iolosesc I r articol:
Mesa ae maaera. (Mas de / din lemn).
Reloj ae oro. (Ceas de aur).
Florero ae cristal. (Vaz de cristal).

- Substantivele care ndeplinesc Iunc ia de complement airect nu
sunt articulate cu articolul hot rt:
RaIael escribe poesias. (RaIael scrie poezii).
Compramos flores. (Cump r m / am cump rat Ilori).

Cnd pronumele posesiv ndeplineste Iunc ia de nume
preaicativ, articolul hot rt se omite:
Este lapiz es mio. (Acest creion este al meu).
Este libro es suvo. (Aceast carte este a lui(a ei).

Articolul hot rt se omite naintea numeralelor orainale, cnd
acestea Iac parte din unele nume proprii:
Carlos Quinto, Felipe Segunao, AlIonso Tercero.

- Articolul hot rt se omite naintea substantivului propriu Dios:
Gracias a Dios! (Mul umesc lui Dumnezeu!)
Valgame Dios! (Fereasc -m Dumnezeu!);

- n cazul substantivelor care se repet
(substantiv prepo:i ie substantiv):
Adelantar paso a paso.
(A nainta pas cu pas).
Reproducir palabra por palabra.
(A reproduce cuvnt cu cuvnt).
64
Fumar cigarrillo tras cigarrillo.
(A Iuma igar dup igar ).

- cnd substantivele sunt precedate de al i aeterminan i, locul
articolului este luat de determinan i):
la escuela o mi escuela
la palabra o ninguna palabra
la noticia o tal noticia/cierta noticia
la gente o mucha gente/poca gente.
el momento o cualquier momento
las Ilores o estas Ilores
las estudiantes o algunas estudiantes
los libros o otros libros/tantos libros

- In ca:ul enumer rilor, numai primul substantiv se articulea: :
El director, profesores y alumnos me invitaron a la Iiesta.
(Directorul, proIesorii si elevii m-au invitat la serbare).

- Articolul hot rt se omite n unele expresii consacrate:
Caminaba a granaes pasos. (Mergea cu pasi mari).
Cantaba en vo: alta. (Cnta cu voce tare).
Por primera ve:/ Por enesima ve:.
(Pentru prima oar /pentru a n-a oar ).
Ilego en ultima instancia. (A sosit n ultim clip ).

a principios la nceputul
a mediados del ao la mijlocul anului
a Iines/Iinales la sIrsitul

- articolul hot rt se omite, de asemenea, n unele expresii ce
con in verbele: aar, hacer, peair, tener:
aar permiso a da permisiunea/aprobarea
aar Iuerza a da putere/ a ncuraja
aar valor/ animo - a ncuraja
aar lastima a inspira mil

65
aar gritos a striga, a ipa
aar miedo a inspira Iric
aar esperanza a da speran e
aar asco a provoca sil
aar palos a lovi (cu b ul)
aar vueltas - a Iace nconjurul/ a ocoli
hacer apuesta a Iace pariu
hacer dao a Iace r u/a aduce daune
hacer pedazos/aicos a Iace buc i /cioburi
/ nd ri
peair/permiso a cere voie/permisiunea
peair auxilio/socorro a cere ajutor
tener cuidado a avea grij /a Ii atent
tener celos a Ii gelos
tener juicio a Ii ntreg la minte
tener paciencia a avea r bdare
tener razon a avea dreptate
tener tiempo a avea timp


Articolul hot rt neutru (lo)
(El articulo aefiniao / aeterminaao neutro lo)

Articolul hot rt, n limba spaniol , are si o form neutr lo - a
c rui Iunc ie este de a substantiva aiverse p r i ae vorbire cu care se
poate combina. Substantivele ob inute sunt, de regul , abstracte si nu
Iac reIerire la gen si num r, chiar dac n compozi ia segmentelor
unitare (cu care Iormeaz sintagme cu n eles propriu) apar Iorme de
orice gen sau num r. Exemple:
Me impresiono lo hermosa que era su hija.
(M-a impresionat frumuse ea fiicei sale/cat ae
frumoas /ce frumoas era fiica ei / lui / sa /
aumneavoastr ).
Por lo baratas que estaban las Ilores, se vendieron todas.
(Pentru c erau ieItine, Ilorile s-au vndut toate).

66
De obicei, articolul hot rt neutru lo preced aafective (la
singular, Iorma masculin ):
Lo tipico de esta Iiesta son los trajes y la musica.
(Ceea ce este tipic pentru aceast
s rb toare sunt costumele ,i mu:ica).
Lo bueno y lo barato se venden Iacilmente.
(Ceea ce este bun si ceea ce este ieItin se vnd cu
usurin ).

- Lo preced verbe la participiul trecut:
Lo compraao no se puede devolver o cambiar.
(Ceea ce este cump rat nu poate Ii restituit sau
schimbat).
Lo escrito queda escrito.
(Ceea ce este scris r mne scris).
Lo prometiao debe ser cumplido.
(Ceea ce s-a promis trebuie ndeplinit).
- Articolul lo poate preceda pronumele ae int rire mismo:
Parecer y aparecer no es lo mismo.
(A p rea si a ap rea nu este acelasi lucru).
Me da lo mismo ir en coche o a pie.
(mi e totuna dac merg cu masina sau pe jos).

- Articolul lo poate Ii urmat de pronumele posesive (mio, tuvo,
suvo, nuestro, vuestro):
No me quiere contar lo suvo.
(Nu vrea s -mi povesteasc toate problemele lui/ei).
Podis tomar lo vuestro.
(Pute i lua ceea ce e al vostru/partea voastr ).

- Foarte Irecvent lo este urmat de pronumele relativ que sau cual:
Lo que importa es cumplir con tus deberes.
(Ceea ce este important este s - i ndeplinesti
ndatoririle).
Me interesa lo que dices.
(M intereseaz ce/ ceea ce spui).

67
Estaba llorando, lo cual me impresiono.
(Plngea, ceea ce/Iapt care m-a impresionat).

- Lo poate preceda adjectivele nehot rte: aemas, restante:
Aprecio los resultados, lo aemas no importa.
(Apreciez rezultatele, restul/celelalte aspecte
nu m intereseaz ).
Comes cuanto puedes, lo restante se guarda en el
reIrigerador.
(M nnci ct po i, restul/ceea ce r mne se
p streaz la Irigider).

- Articolul lo apare n sintagme compuse:
lo aafectiv que:
Aprecio lo amable que Iue Juan.
(Apreciez ce/ct de amabil a Iost Ion).
Not lo contenta que estaba Carmen.
(Am observat ce/ct de mul umit era Carmen).

- Articolul lo apare n sintagme compuse: lo ae aaverb:
Sucedio lo ae aver/ lo ae siempre.
(S-a ntmplat ca/la Iel ca ieri, ca mereu).

Lo de poate preceda si un nume propriu:
Lo de Juana no me deja indiIerente.
(Cele reIeritoare la Ioana / cele ntmplate Ioanei/
povestea Ioanei nu m las indiIerent ).

- Articolul neutru lo intr n compozi ia unor expresii u:uale
(sintagme, locu iuni etc.):
a lo mejor / peor n cel mai bun / r u caz
a lo lejos n dep rtare
por lo general n general
por lo menos cel pu in



68
Articolul nehot rt
(El articulo inaefiniao/inaeterminaao)

Formele articolului nehot rt sunt:

Num rul Genul
singular plural
masculin
Ieminin
un
una
unos
unas

Articolul nehot rt este proclitic si, deci, preced
substantivele (comune si proprii), contribuind la determinarea genului
si num rului, la identiIicarea/singularizarea sau cuantiIicarea acestora.
Exemple:
Esto es un lapi:. (Acesta este un creion) (identiIicarea
substantivului, determinarea genului si num rului)
Esta es una cancion moderna.
(singularizarea substantivului)
De toda la libreria se compro un aiccionario.
(Din toat libr ria si-a cump rat un dic ionar),
(cuantiIicarea substantivului)
Fue un agosto muy caliente.
(A Iost un august Ioarte c lduros).
Es un Goya de los buenos.
(Este |un tablou de| Goya din cele bune),
(determinarea genului si num rului,
singularizarea substantivului).


ntrebuin area articolului nehot rt
(Uso ael articulo inaefiniao/inaeterminaao)

Articolul nehot rt preced substantivele men ionate pentru
prima oar ntr-un context, desemnnd un obiect sau o Iiin
necunoscut din aceeasi categorie:
En medio de la huerta crecia un cerezo.
(n mijlocul livezii crestea un cires).
69
Te busca una muchacha rubia.
(Te caut o Iat blond ).

Urmat de un nume propriu, articolul nehot rt poate avea o valoare
emfatic :
Este cuadro es un Jela:que:.
(Acest tablou este un Velazquez).
Se caso con un Garcia (cualquiera).
(S-a c s torit cu un |oarecare| Garcia).
Este es un Fulano ae Tal.
(Acesta este un |oarecare| Cut ric ).
Es un artista cualquiera.
(Este un artist oarecare).
Articolul nehot rat se folose,te frecvent in unele
enun uri cu valoare exclamativ sau cu nc rc tur emo ional :
Mi padre Iue un heroe!
(Tat l meu a Iost un erou).
Este cuadro es, de verdad, una obra de arte.
(Tabloul acesta este, ntr-adev r, o oper de art ).

Su visita constituye una gran alegria.
(Vizita sa / lui /ei / dumneavoastr constituie
o mare bucurie).

- Valoarea emIatic poate Ii accentuat prin ad ugarea
adjectivului toao:

Este chico es toao un pintor.
(Copilul acesta este un adev rat pictor).
Es toaa una personalidad.
(Este o personalitate adev rat ).

- Dup Iormele impersonale ale verbului haber (hav, habia,
hubo, habra etc.) prezen a articolului nehot rt este necesar :
En la plaza hav una estatua.
(n pia exist o statuie).
70
Excep ii: n unele contexte, articolul poate lipsi:
Hay personas que no comprenden el espaol.
(Exist persoane care nu n eleg spaniola).
Hay dias en que hace mucho calor.
(Sunt zile n care este Ioarte cald).

Urmat de que, articolul nehot rt intr n compunerea unei
structuri valorative:
Hace un Irio que hiela.
(E un Irig de nghea ).
Tenia una cara que hacia reir.
(Avea o Iigur c - i venea s rzi).

Articolul nehot rt preced substantivele care sunt urmate ae
aafective calificative:
Habla un espaol muv casti:o.
(Vorbeste o spaniol Ioarte neaos /curat ).
Habla un frances malisimo.
(Vorbeste o Irancez Ioarte proast ).
Es una musica autentica, tipica.
(Este o muzic autentic , tipic ).

Formele de plural ale articolului nehot rt (unos, unas) se Iolo-
sesc pentru a exprima:
un num r/o cantitate neaeterminat :
Me regalaron unos libros/ unas IotograIias.
(Mi-au d ruit ni,te c r i, ni,te IotograIii),
ideea de pereche, atunci cnd articolul preced un
substantiv ce denumeste un obiect compus din dou p r i:
Hemos comprado del almacn unos pantalones,
unos zapatos, unas tijeras y unas tenazas.
(Am cump rat de la magazin ni,te pantaloni,
ni,te pantoIi, ni,te IoarIeci si ni,te clesti).
o parte dintr-o mul ime (cu sensul de ca iva, cateva):
De todas las Irutas que habia, comio unas cerezas.
(Din toate Iructele care erau, a mncat cateva cirese).

71
- Cu articolul nehot rt se exprim aproximarea, atunci cnd
acesta preced numerale carainale:
Gana unos ochocientos euros al mes.
(Cstig vreo/cam opt sute de euro pe lun ).
Tardo unas tres horas.
(A ntrziat vreo trei ore).
Aproximarea mai poate Ii exprimat si prin articolul nehot rt
(Iormele de plural) urmat de cuantos, cuantas, tantos:
He leido unas cuantas paginas.
(Am citit cateva pagini).
He gastado unos cuantos dolares.
(Am cheltuit ca iva dolari).
Ha comprado unos tantos libros.
(A cump rat cateva c r i).


Omiterea articolului nehot rt

Articolul nehot rt nu poate preceda cuvintele:
cierto, -a (anumit| |), otro, -a (altul/-a)
cualquier (oricare, orice), semefante (asemenea, astIel de)
igual (egal, astIel de), tal (asemenea, atare, astIel de )
meaio (jum tate), tan (att de, asa de)
tanto substantiv (att, astIel)


Esperaban cierta noticia.
(Asteptau o anumit stire).
Compro meaio kilo de caI.
(A cump rat o fum tate de kilogram de caIea).
No sera posible semefante cosa.
(Nu va Ii posibil un asemenea lucru).

- Articolul nehot rt se omite: cnd un subtsantiv este precedat
de prepozi ia con si ndeplineste Iunc ia de complement circumstan ial
de mod:
Io dijo con sorprendente rapidez.
(A spus-o cu o surprinz toare rapiditate);
72
- n Ia a unui substantiv implicat ntr-o compara ie:
Nunca hemos tenido mejor tiempo.
(Niciodat nu am avut un timp mai bun).
No creo que haya peor solucion.
(Nu cred s existe o solu ie mai proast ).
- se omite n Ia a substantivelor, care ndeplinesc Iunc ia de
complement direct:
Ios nios comian Irutas.
(Copiii mncau Iructe).
Ias damas llevaban vestidos largos.
(Femeile purtau rochii lungi).

























73
SUBSTANTIVUL
(El nombre sustantivo)




Lingvistica moaern imparte cuvintele folosite in orice act ae
vorbire (acto de habla) in:
- cuvinte autonome (autonomas) sau inaepenaente, n care
sunt cuprinse cele ce pot ndeplini singure o anumit Iunc ie n
propozi ie;
- cuvinte aepenaente (aepenaientes), care pot ndeplini
anumite Iunc ii n propozi ie, numai dac sunt inso ite de primele.
Din categoria cuvintelor autonome fac parte: substantivul,
aafectivul, verbul ,i aaverbul
n cele mai recente lucr ri de Gramatic (dar si n cele
tradi ionale) substantivul (denumit si el nombre sau el nombre
sustantivo) este deIinit nuan at, din perspectiva cercet rilor lingvistice
moderne.
Substantivul este (dup opinia lui Andrs Bello) un cuvant
care inaepline,te func ia ae subiect in propo:i ie, ori (adaug Ienz),
Iunc ia de ,subiect activ sau pasiv, sau acelea de ,nucleu al
subiectului, ae complement airect sau inairect (cum sus ine Manuel
Seco).
Gramatica Academiei Spaniole (eai ia 1973) aefine,te
substantivul ca ,acea parte a propo:i iei cu afutorul c reia sunt
aesemnate fiin e, persoane sau lucruri care au o existen inae-
penaent , fie in realitate, fie prin abstracti:are sau personificare.
n Gramatica ae la lengua espaola (edi ia 2000), Emilio
Alarcos Ilorach consider c ,este substantiv orice cuvant capabil s
inaeplineasc in enun urile numite propo:i ii (oraciones) func ia ae
subiect explicit sau ae complement airect (objeto directo) f r afutorul
altui element.
Acelasi autor aIirm c ,structura intern a substantivului
const , in general, ain combina ia aintre un semn lexical (signo
lxico) exprimat prin r a cin (raiz) ,i unele semne morfologice
(denumite acciaente sau morfeme) care se reg sesc in aesinen sau
74
termina ie. Accidentele sau morfemele caracteristice substantivului
sunt: genul, num rul si articolul.


Clasificarea substantivelor
(Clasificacion ae los sustantivos)

Substantivele denumesc fiin e (hombre, tigre), lucruri (casa,
flor), ac iuni (saliaa, movimiento), sentimente (amor, amistaa),
calit i (inteligencia, generosiaaa), fenomene (calor, tempestaa) etc.
n Iunc ie de con inutul lor, substantivele sunt:
- concrete: libro, blusa, automovil etc.
- abstracte: fiaeliaaa, granae:a, blancura etc.
Substantivele concrete sunt:
- comune (comunes);
- proprii (propios).
Substantivele comune sunt clasificatoare (clasificaaores):
- plante: flor, arbol, trigo;
- animale: conefo, leon, toro;
- persoane: hombre, mufer, nio etc.
Substantivele comune sunt generice (genericos), cnd
denumesc Iiin e sau lucruri care au caracteristici comune: nio, mesa
etc. sau sunt substantive care desemneaz materia:
agua, trigo, oro, maaera etc.
Ca si n limba romn , n spaniol se Iace distinc ia ntre
substantivele care desemneaz unit i sau entit i (abefa |albina|) si
substantivele care desemneaz o colectivitate sau un grup de indivizi
de acelasi Iel: enfambre (roi de albine), banaaaa (stol).
Substantivele efercito (armat ), grev (turm ), enfambre (roi de
albine), banaaaa (stol) sunt substantive colective.
Spre deosebire de substantivele comune care sunt clasiIicatoare,
substantivele proprii sunt inaiviauali:atoare:
Maaria, Carmen, Pirineos, Ebro, Europa.
Substantivele abstracte, adic denumirile Ienomenelor (lu:,
sueo), ale calit ilor etc. sunt n general substantive derivate din
adjective:
bueno o bonaaa, blanco o blancura
75
sau din verbe: mover o movimiento, cenar o cena etc.
n categoria abstractelor sunt incluse si substantivele de
cantitate sau colectivos abstractos:
par (pereche), aocena (duzin ),
grupo (grup), monton (gr mad ),
puaao (con inutul unui pumn),
confunto (ansamblu) etc.


Genul substantivelor
(Genero ae los sustantivos)

n limba spaniol , orice substantiv (concret sau abstract, comun
sau propriu) este Iie de genul masculin (genero masculino), Iie de
genul Ieminin (genero femenino).
Gramaticile spaniole, mai recente, consemneaz c :
- sunt masculine substantivele terminate, la singular, n vocala
-o, care pot Ii precedate (n general) de articolul masculin el si
determinate de Iorma n o a adjectivelor cu dou termina ii:
el teatro moderno,
el espectaculo bueno;
- sunt feminine substantivele terminate, la singular, n vocala -a,
care pot Ii precedate de articolul Ieminin la si determinate de Iorma n
a a adjectivelor cu dou termina ii:
la casa moderna,
la pieza buena.
In ca:ul substantivelor care aesemnea: persoane sau
animale, genul este aeterminat ae:
- sexul acestora: el hombre (b rbatul), la mujer (Iemeia),
el gallo (cocosul), la gallina (g ina;
- sau de profesia persoanelor: el albail (zidarul),
el zapatero (cismarul),
la costurera (croitoreasa).
Dup cum reiese si din exemplele de mai sus, substantivele pot
avea diverse termina ii (altele dect /o/ sau /a/).

76
A. Dup termina ie,
sunt masculine substantivele terminate, la singular, n
vocalele -o, -e, -, -u, -:
-o: el minuto (minutul), el punto (punctul), el siglo (secolul).

Excep ii: la mano (mna), la Ioto (IotograIia),
la radio (radioul), la moto (motocicleta),
la seo (catedrala);

- in aiftongul io: el estudio (studiul), el estadio (stadionul).

-e: el monte (muntele), Excep ii: la masacre (masacrul),
el diente (dintele), la costumbre (obiceiul),
el escaparate (vitrina), la parte (partea);
el hombre (omul), la leche (laptele),
el timbre (soneria), la Irase (Iraza)
el valle (valea), la tarde (dup -amiaza),
el coche (automobilul) la nube (norul),

-: el rub (rubinul), el alhel (micsuneaua);

-: el tis (brocartul);

-u: el espiritu (spiritul). Excep ie: la tribu.


n consoanele: -c, -l, -m, -n, -r, -s, -t:
-c: el coac (coniacul), el Irac (Iracul)

-l: el oIicial (oIi erul), el arbol (copacul),
el umbral (pragul);

-m: el album, el Iorum

-n: el andn (peronul), el joven (tn rul),
el camion (camionul).

77
Excep ii: substantivele terminate n in, cin, sin,
-xin zn:

la unin (unirea), la tensin (tensiunea)
la situacin (situa ia), la complexin (constitu ia Iizic ),
la pasin (pasiunea), la razn (ra iunea);

-r: el tenedor (Iurculi a), Excep ii: la Ilor (Iloarea),
el calor (c ldura), la coliIlor (conopida),
el olor (mirosul), la labor (munca).

-s: el mes (luna), Excep ii: la sintesis (sinteza),
el inters (interesul), la tesis (teza),
el analisis (analiza). la bronquitis (bronsita);

-t: el carnet (carnetul), el cenit (zenitul).

B. n Iunc ie de con inut:
sunt masculine substantivele:

- nume de Iiin e de sex masculin:
el hombre (omul), el conejo (iepurele),
el caballo (calul), el leon (leul),
el toro (taurul), el tigre (tigrul);

- denumirile unor proIesii exercitate mai ales de b rba i:
el albail (zidarul), el carpintero (tmplarul),
el herrero (Iierarul), el sastre (croitorul);
el zapatero (cismarul),

- nume de b rba i, terminate n a: Buda, Brahma, Mahoma;

- zilele s pt mnii: el lunes (luni), el martes (mar i),
el mircoles (miercuri), el sabado (smb t )

- lunile anului: enero, Iebrero, marzo, abril, mayo etc.;

78
- aenumirile geografice ae:
- rauri (el rio rul): el Danubio (Dun rea),
el Sena (Sena), el Tamesis (Tamisa),
el Ebro (Ebrul);

- m ri (el mar): El Mar Negro,
El Mar Mediterraneo,
El Mar Cantabrico;

- oceane (el ocano): El Atlantico, El PaciIico;

- mun i (de obicei la plural: los montes):
Los Carpatos (Carpa ii),
Los Pirineos (Pirineii),
Los Andes (Anzii)

- (unele) ri (el pais ara)
El Canada El Uruguay
El Japon El Paraguay;

-denumirile punctelor cardinale: el este, el oeste, el norte,
el sur; el sudeste;

-notele muzicale: el do, el re, el mi, el Ia, el sol, el la;

-infinitivele substantivate: el escribir (scrisul),
el anochecer (innoptarea),

-aafectivele substantivate: el foven (tan rul),
el rofo (ro,ul)

A. Dup termina ie, sunt Ieminine substantivele care au ca
ultim liter vocala a:

-a: la ventana (fereastra), la esperan:a (speran a),
la semana (s pt mana), la cena (cina).

79

Multe substantive neutre din limba greac au trecut in
spaniol (airect sau prin intermeaiul limbii latine) la genul Ieminin:
la calma (calmul),
la lagrima (lacrima),
la estratagema (stratagema),
Excep ii: cele mai multe, ins , au trecut la genul masculin.
(Acoraul aafectivului se face cu genul substantivului, nu cu termina ia
lui) ,i sunt consiaerate excep ii ae la regul :

-ama: el epigrama antiguo (epigrama antic ),
el arama moaerno (arama moaern ),
el telegrama enviaao (telegrama trimis ),

-ema: el ailema humano (ailema omeneasc ),
el esquema complicaao (schema complicat ),
el poema inspiraao (poemul inspirat),
el problema economico (problema economic ),
el sistema anticuaao (sistemul invechit),

-ima/igma: el clima templaao (clima temperat ),
el paraaigma moaerno (paraaigma moaern ),
el enigma aescubierto (enigma aescoperit ),

-oma: el aiploma (aiploma), el iaioma (iaiomul)

-eta: el planeta amarillo (planeta galben ),
el cometa blanco (cometa alb ),
el poeta romantico (poetul romantic),
el delta habitado (delta locuit );

-a: el da entero (ziua ntreag ),
el tranva moderno (tramvaiul modern);

-i: la metropoli (metropola), la diocesi (dioceza).


80
Tot Ieminine sunt cele terminate n aiftongii -ia, -ie:

-ia: la lluvia (ploaia), la agencia (agen ia),
la Iarmacia (Iarmacia), la especia (mirodenia);

-ie: la serie (seria), la especie (specia),
la barbarie (barbaria), la superIicie (supraIa a).

Sunt Ieminine substantivele terminate n consoanele -d si -z:
-d: la bondad (bun tatea), la pared (peretele),
la ciudad (orasul), la vid (vi a de vie),
la Ielicidad (Iericirea), la virtud (virtutea).
la juventud (tinere ea)

Excep ii: el csped (gazonul), el ataud (cosciugul)

-z: la luz (lumina), la voz (vocea),
la nariz (nasul), la tez (tenul),
la paz (pacea), la honradez (cinstea)

Excep ii: el arroz (orezul), el pez (pestele)
el lapiz (creionul), el tapiz (covorul).

-y: la ley (legea), la grey (turma),

Excep ii: el rey (regele), el buey.

B. n Iunc ie ae con inut, sunt feminine substantivele:

- nume ae fiin e ae sex feminin:
la mujer (Iemeia), la gallina (g ina),
la suegra (soacra), la abeja (albina),
la nuera (nora), la oveja (oaia);

- aenumirile ae profesii exercitate cu prec aere ae femei:
la costurera (croitoreasa), la modista (modista);

- (unele) nume ae ora,e (la ciudad orasul)
Sevilla, Coraoba, Barcelona,
81
- numele proprii ae femei:
Teresa, Rosa, Ximena,

- aenumirile continentelor:
Europa, Asia, Africa, America,

- aisciplinele ae stuaiu:
la botanica, la historia, la quimica, la IilosoIia
la Iisica, la economia, la musica, la geograIia.

Excep ii: el derecho (dreptul), el dibujo (desenul),
el diseo (schi a/desenul).



Formarea femininului

Cele mai multe substantive Iormeaz femininul de la Iorma de
masculin prin diverse procedee:

- prin schimbarea termina iei -o n -a:
el lobo (lupul), o la loba,
el gato (pisoiul), o la gata,
el hermano (Iratele), o la hermana,
el hijo (Iiul), o la hija
el ministro (ministrul) o la ministra;

- prin schimbarea termina iei n -a:
(prin ad ugarea suIixelor: -esa, -isa, -ina, -iz).
el abad (abatele), o la abadesa,
el alcalde (primarul), o la alcadesa,
el duque (ducele), o la duquesa,
el marqus (marchizul), o la marquesa,
el poeta (poetul), o la poetisa,
el proIeta (proIetul), o la proIetisa,


82

el sacerdote (preotul), o la sacerdotisa,
el jabali (mistre ul), o la jabalina,
el gallo (cocosul), o la gallina,
el rey (regele), o la reina,
el hroe (eroul), o la herona,
el emperador (mp ratul) o la emperatriz

Unele substantive, care denumesc persoane sau animale, au
forme aiferite pentru genurile:

masculin si feminin
el hombre (b rbatul) la mujer (Iemeia)
el yerno (ginerele) la nuera (nora)
el caballo (calul) la yegua (iapa)
el carnero (berbecul) la oveja (oaia)
el toro (taurul)
el macho (masculul)
la vaca (vaca)
la hembra (Iemela)



Substantive cu form invariabil la gen

Numeroase substantive nume ae persoane au o form
invariabil la gen. Diferen a intre genuri se reali:ea: prin articol :
el acrobata (acrobatul), l la acrobata (acrobata),
el artista (artistul), l la artista (artista),
el atleta (atletul, sportivul), l la atleta (atleta, sportiva),
el colega (colegul) l la colega (colega)
el cosmonauta (cosmonautul), l la cosmonauta (cosmonauta),
el economista (economistul) l la economista (economista),
el hipocrita (ipocritul), l la hipocrita (ipocrita),
el intrprete (interpretul), l la intrprete (interpreta),
el patriota (patriotul), l la patriota (patrioata).
el periodista (ziaristul), l la periodista (ziarista),
el pianista (pianistul), l la pianista (pianista),
83
el reo (inculpatul), l la reo (inculpata)
el suicida (sinucigasul), l la suicida (sinucigasa),
el testigo (martorul), l la testigo (martora)
el turista (turistul), l la turista (turista),

De asemenea, au form unic ,i unele substantive compuse:
el correveiaile l la correveiaile
el sabelotoao l la sabelotoao

Acaaemia spaniol aamite ,i urm toarele forme:
el presiaente (pre,eaintele) l la presiaenta
el aepenaiente (salariatul) l la aepenaienta
el agronomo l la agronoma
el arquitecto l la arquitecta
el filosofo l la filosofa
el geografo l la geografa
el geologo l la geologa
el fue: l la fue:a
el lexicologo l la lexicologa

Exist ,i variantele:
el belga l la belga,
el persa l la persa,
el indigena l la indigena;


Substantive epicene
(Sustantivos epicenos)

Numeroase substantive ce denumesc animale sau p s ri au un
gen gramatical unic, aplicabil ambelor sexe (mascul si Iemel ):
el aguila (vulturul), el gorrion (vrabia),
la culebra (vipera), la rana (broasca),
la ballena (balena), el cisne (leb da),
el mosquito ( n arul), el buho (buIni a),

84
el pato (ra a), el camello (c mila),
el ruiseor (privighetoarea), la paloma (porumbelul),
la golondrina (rndunica), la trucha (p str vul),
la serpiente (sarpele).
Cnd se speciIic sexul acestora, se ad ug cuvintele macho
(mascul) sau hembra (Iemel ):
un aguila macho una golondrina macho,
un aguila hembra una golondrina hembra.


Substantive variabile n gen

Gramaticile spaniole men ioneaz cteva substantive care
oscileaz n privin a genului, denumite (de RaIael Seco) ambiguos
(ambigue), sau (de Antonio Nebrija) auaosos (ndoielnice):
mar: el mar inmenso l la mar salada
aote: el dote bueno l la dote buena
margen: el margen (marginea) l la margen (malul apei)
puente: el puente (podul) l la puente (puntea)


Substantive cu aceeayi form , genuri diferite
yi n elesuri distincte

el capital (capitalul) la capital (capitala)
el colera (holera) la colera (mnia/Iuria)
el cometa (cometa) la cometa (zmeul)
el corte (croiala |cuponul|) la corte (curtea)
el Irente (Irontul) la Irente (Iruntea)
el guardia (gardianul) la guardia (garda)
el guia (ghidul/c l uza) la guia (ghidul, |cartea|)
el lente (monoclul) la lente (lentila |ochelarilor|)
el orden (ordinea) la orden (ordinul)
el parte (avizul/nstiin area) la parte (partea)
el pendiente (cercelul) la pendiente (povrnisul)
el pez (pestele) la pez (smoala)
85
el policia (poli istul) la policia (poli ia)
el radio (raza cercului) la radio (radioul)
el tema (tema) la tema (toana, capriciul)
el vocal (membru al unui consiliu) la vocal (vocala)
el vista (vamesul) la vista (vederea)


Substantive cu r d cin comun , genuri diferen iate
yi sensuri distincte

n limba spaniol , substantivele ce denumesc arbori fructiferi
sunt, n general, masculine.
Substantivele ce denumesc Iructele arborilor IructiIeri
respectivi sunt, de regul , de genul Ieminin:
el almendro (migdalul) la almendra (migdala)
el banano (bananul) la banana ( banana)
el guindo(visinul) la guinda (visina)
el man:ano (m rul) la man:ana (m rul/fructa)
el naranfo (portocalul) la naranfa (portocala)
el nogal (nucul) la nuez (nuca)
el peral (p rul) la pera (para)

Exist si excep ii:
el albaricoquero (caisul) el albaricoque (caisa)
la higuera (smochinul) el higo (smochina)
el melocotonero (piersicul) el melocoton (piersica)

Alte substantive cu etimologie comun yi sensuri diferen iate
n func ie de gen:
el barco (vaporul) la barca (barca)
el cubo (g leata) la cuba (butoiul)
el huevo (oul) la hueva (icra)
el huerto (gr dina de zarzavat) la huerta (livada)
el Iruto (rodul) la Iruta (Iructa)
el rio (rul) la ria (estuarul)

86
Sensuri diIeren iate au si unele substantive cu etimologie ,i
genuri aiferite: el pez (pestele)
la pez (smoala)
el corte (t isul/ croiala/ cuponul)
la corte (curtea regal , imperial )
Valoarea aumentativ a Iormei de feminin a unor substantive:
el hoyo (gaura) la hoya (groapa)
el cubo (g leata) la cuba (butoiul/ putina)
el charco (b ltoaca) la charca (balta)


Num rul substantivelor
(El numero de los sustantivos)

In structura substantivului, pe lang semnul lexical (signo
lxico), aenumit ,i r a cin (rai:), intr ,i semnele morIologice, care
se reg sesc in termina ie, ,i fac referire la gen ,i la num r.
MorIemul speciIic num rului plural poart denumirea de
formant al acestuia (formante ae plural).
n limba spaniol , substantivele se pot aIla la num rul singular
sau la num rul plural.
Sunt considerate la singular, substantivele ce pot Ii determinate
de articolul el sau la si/sau de Iorma adjectivelor caliIicative terminate
n -o sau -a: el diccionario bueno,
la obra buena.
Sunt considerate la plural, substantivele ce pot Ii determinate de
articolul los sau las si/sau de Iorma adjectivelor caliIicative terminate
n -os sau -as: los diccionarios buenos
las obras buenas.
Orice substantiv (abstract sau concret, comun sau
propriu, masculin sau feminin) apare in actele ae vorbire fie la
singular, fie la plural:
el monte o los montes
la isla o las islas
Los Pirineos, Las Baleares,
Los Borbones, los Iopez
87
Formantul ae plural, /-s/ sau /-es/, se uneste cu Iorma de
singular a substantivului, respectnd urm toarele reguli:

Iormantul de plural /-s/ se adaug substantivelor terminate la
singular in vocal neaccentuat ( -a, -e, -i, -o, -u, ):
el sistema (sistemul) o los sistemas (sistemele)
la puerta (usa) o las puertas (usile)
el coche (automobilul) o los coches (automobilele)
la noche (noaptea) o las noches (nop ile)
la metropoli(metropola) o las metropolis (metropolele)
el barco (vaporul) o los barcos (vapoarele)
el espiritu (spiritul) o los espiritus (spiritele)
la tribu (tribul) o las tribus (triburile)

substantivele terminate n vocal accentuat (-, -, - -, -)
Iac pluralul prin ad ugarea consoanei -s:
el soI (soIaua) o los soIas (soIalele)
el caI (caIeaua) o los caIs (caIelele)
el cors (corsetul) o los corss (corsetele)
el domin (dominoul) o los dominos (dominourile)
el men (meniul) o los menus (meniurile)

sau prin ad ugarea consoanei /-s/ si /sau a silabei /-es/ :
el bigud (bigudiul) o los bigudis / bigudies
el esqu (schiul) o los esquis / esquies
el marroqu (marocanul) o los marroquis / marroquies
el bamb (bambusul) o los bambus / bambues

n limba spaniol contemporan , Iormele de plural n /-s/,
/-s/ sunt mai Irecvente n vorbirea curent , popular . Cele n /-es/,
/-es/ sunt Iorme mai literare.
Pentru cuvintele mai uzuale sunt preIerate pluralele n -s/:
el bisturi (bisturiul) o los bisturis
el esqui (schiul) o los esquis
el piruli (acadeaua) o los pirulis
88
el champu (samponul) o los champus
la interviu (interviul) o las intervius

Se adaug Iormantul /es/ substantivelor terminate n
consoan si -y :
la ciudad (orasul) o las ciudades
el reloj (ceasul) o los relojes
el arbol (copacul) o los arboles
el album (albumul) o los albumes
el joven (tnrul) o los jovenes
el jardin (grdina) o los jardines
el color (culoarea) o los colores
la voz (vocea) o las voces
el rey (regele) o los reyes
la ley (legea) o las leyes

se adaug Iormantul /-es/ inclusiv substantivelor terminate la
singular n consoana -s care au ultima silab accentuat (tonic
sau/si graIic):
el compas (compasul) o los compases
el mes (luna) o los meses
el inters (interesul) o los intereses
el lis (crinul) o los lises
el pas ( ara) o los paises
la tos (tusea) o las toses

R mn nemoaificate la plural, substantivele a c ror ultim
silab se termin n -s sau -x dar nu este accentuat :
el atlas (atlasul) o los atlas
el biceps (bicepsul) o los biceps
el brindis (toastul) o los brindis
la crisis (criza) o las crisis
la dosis (doza) o las dosis
la hipotesis (ipoteza) o las hipotesis
el mircoles (miercurea) o los mircoles
89
el virus (virusul) o los virus
el Inix (Ienixul) o los Inix
el torax (toracele) o los torax

Si numele proprii terminate n -z r mn nemodiIicate la plural:
Los Iopez (Iamilia Iopez)
Los Fernandez (Iamilia Fernandez).

Deosebirea ntre singularul si pluralul acestor substantive se
realizeaz prin articolul care le nso este sau al i determinan i:
la dosis, una buena dosis,
las dosis, estas dosis etc.


Substantive ,pluralia tantum

n categoria substantivelor I r marc de plural intr cele
numite pluralia tantum, care nu au Iorm si sens de singular:
los alrededores (mprejurimile)
los aicos (cioburile)
los enseres (sculele)
las gaIas (ochelarii)
los viveres (proviziile)
los Iunerales (Iuneraliile).
Ca si limba romn , spaniola tinde s Ioloseasc Iorma de
singular a unor substantive pluralia tantum:
los pantalones (pantalonii) o el pantalon
las tijeras (IoarIecele) o la tijera
De asemenea, se Iolosesc la plural substantivele toponime de
lan uri muntoase, arhipelaguri:
Ios Andes, Ias Baleares, Ias Antillas, Ias Filipinas.


Substantive ,singularia tantum

Acestea sunt Iolosite, de obicei, la singular:
el archivo (arhiva), la basura (gunoiul)
90
la Ie (credin a), el oro (aurul)
el caos (haosul), el zodiaco (zodiacul)
el cenit (zenitul), el norte (nordul)
la salud (s n tatea), la sed (setea)
Substantivele care denumesc materii sau proause au la
plural sensul de sorturi:
la seda (m tasea) o las sedas (m t surile)
el vino (vinul) o los vinos (vinurile)

Substantive cu sens diferit la plural fa de singular:

el anteojo(luneta) o los anteojos (ochelarii)
el celo (zelul) o los celos (gelozia)
la esposa (so ia) o las esposas (c tusele)
el grillo (greierul) o los grillos (c tusele de la picioare)
el trabajo (munca) o los trabajos (chinurile)

Cu excep ia perechii celo - celos, celelalte substantive pot
avea la plural si sensul respectivului singular:
las esposas l so iile, los grillos l greierii

Substantive cu acelayi sens la singular yi plural:

el comienzo (nceputul) o los comienzos
la espalda(spatele) o las espaldas
la mocedad (tinere ea) o las mocedades
el tiempo (timpul) o los tiempos

Fuziunea celor dou genuri la plural:

Pluralul masculin al substantivelor care indic grade
de rudenie, pe lng sensul de plural al respectivului
substantiv, poate s Iac reIerire la cuplul sau grupul Iormat
din cele dou persoane de sex diIerit:
el hermano (Iratele) o los hermanos (Ira ii sau Iratele si sora)
el hijo (Iiul) o los hijos (Iiii sau copiii)
91
el padre (tat l) o los padres (ta ii sau p rin ii)
el padrino (nasul) o los padrinos (nasii sau nasa si nasul)
el rey (regele) o los reyes (regii sau regele si regina)
el seor (domnul) o los seores (domnii sau domnul
si doamna)

Pluralul substantivelor compuse
(El plural ae los sustantivos compuestos)

Substantivele care constituie sintagme substantivate (si nu se
termin n consoana -s) Iac pluralul dup regula general :
el aguardiente ( uica) o los aguardientes
el Ierrocarril (calea Ierat ) o los Ierrocarriles
Cteva substantive compuse primesc marca de plural (Iormantul
/-s/) la ambele elemente componente:
la casamata (cazemata) o las casasmatas
el gentilhombre (gentilomul) o los gentileshombres
el ricohombre (bog tasul) o los ricoshombres

Substantivele care constituie sintagme substantivate, terminate
la singular in -s, nu-si modiIic Iorma sau sensul la plural:
el limpiabotas (lustragiul) o los limpiabotas
el mondadientes (scobitoarea) o los mondadientes
el paraguas (umbrela) o los paraguas
el pararrayos (paratr znetul) o los pararrayos
el portamonedas (portmoneul) o los portamonedas
el sacacorchos (tirbusonul) o los sacacorchos

De asemenea, si p streaz Iorma de la singular cuvintele
compuse din mai multe elemente, chiar dac nu se termin
n -s:
el correveidile (brIitorul) o los correveidile
el hazmerreir (buIonul) o los hazmerreir
el sabelotodo (atotstiutorul) o los sabelotodo
el nomeolvides (Iloarea de nu m uita) o los nomeolvides
92
Substantivele semicompuse Iormeaz pluralul prin
ad ugarea Iormantului de plural /-s/ sau /-es/ numai la
primul termen component:
la casa cuna (cresa) o las casas cuna
el coche cama (vagonul de dormit) o los coches cama
la careta antigas (masca de gaze) o las caretas antigas
el traje sastre (costumul taior) o los trajes sastre
el vagon restaurante (vagonul restaurant) o los vagones
restaurante

Pluralul substantivelor de origine str in

n cazul substantivelor preluate din latin sau din alte
limbi str ine, n general, nu se respect regula Iorm rii
pluralului, astIel c indiIerent de termina ie (consoan sau
vocal ) se adaug la Iorma de singular consoana /-s/:
el auditorium (auditoriul) o los auditoriums
el dIicit (deIicitul) o los dIicits
el desideratum o los desideratums
el Iorum o los Iorums
el reIerndum o los reIerndums
el simposium o los simposiums
el superavit (excedentul bugetar) o los superavits
el ultimatum (ultimatumul) o los ultimatums

Unele din aceste substantive de origine latin au evoluat: auaitorio,
simposio, curriculo si au Iorme normale de plural: auaitorios,
simposios, curriculos

Substantivelor preluate din alte limbi, la Iorma de singular
li se adaug /-s/:
el bikini (bichini) o los bikinis
el complot (complotul) o los complots
el club (clubul) o los clubs
el chalet (vila) o los chalets
93
el Ian (Ianul) o los Ians
el Iilm (Iilmul) o los Iilms
el penalty (pedeapsa) o los penaltys

n cazul substantivelor de origine str in terminate n
consoanele -l, -r, (mai apropiate de Ionologia limbii
spaniole contemporane), pluralul se Iormeaz conIorm
tradi iei: el bar (barul) o los bares
el choIer (soIerul) o los choIeres
el Irac (Iracul) o los Iraques
el gol (golul) o los goles
el lider (liderul) o los lideres
el lord (lordul) o los lores
el yogur (iaurtul) o los yogures

Mai recent, n limbajul colocvial, au ap rut pluralele:
los Iilmes, los clubes, los chals.

Modific ri fonetice yi ortografice la plural

Consoana z se modiIic n c (atunci cnd este urmat de
vocala e):
el lapiz (creionul) o los lapices
el matiz (nuan a) o los matices
el tapiz (covorul) o los tapices
la voz (vocea) o las voces
Consoana c devine qu la plural:
el Irac (Iracul) o los Iraques
Pierderea consoanei -d de la singular:
el lord (lordul) o los lores

Accentul ortograIic, la plural, suIer unele modiIic ri:

Substantivele terminate n consoana -n, care nu au un
accent ortograIic la singular, primesc un accent la plural:
94
el abdomen (abdomenul) o los abdmenes
el examen (examenul) o los exmenes
el/la joven (tn rul,a) o los/las jvenes
el volumen (volumul) o los volmenes

Substantivele terminate la singular n consoanele /-n/ sau
/-s/ si au un accent ortografic pe ultima silab , il piera la
plural:
el albaran (Iactura) o los albaranes
el jardin (gr dina) o los jardines
el sillon (Iotoliul) o los sillones
la nacion (na iunea) o las naciones
la pasion (pasiunea) o las pasiones
el japons (japonezul) o los japoneses
el Irancs (Irancezul) o los Iranceses

Substantivele care au accent ortograIic pe penultima sau
antepenultima silab il p stra: la plural:
el arbol (arborele) o los rboles
la lampara (lampa) o las lmparas
la practica (practica) o las prcticas
el tcnico (tehnicianul) o los tcnicos

Deplasarea accentului tonic si ortograIic pe o alt silab
(dect cea de la singular) se produce la plural n cazul
substantivelor:
el espcimen (specimenul) o los especmenes
el rgimen (regimul) o los regmenes

Substantivul caracter pierde accentul ortograIic la plural:
el carcter (caracterul) o los caracteres




95
AD1ECTIVUL
(El aafetivo)

Adjectivul este, conIorm Gramaticii Academiei spaniole,
acea parte a propozi iei care se al tur substantivului pentru a-l
caliIica sau determina.
n una din cele mai recente Gramatici ale limbii spaniole,
(E.A. Ilorach), adjectivul este deIinit ca un aaiacent al substantivului
Structura adjectivului presupune (ca si cea a substantivului) un
semn de reIerin lexical (r d cina) si unele semne gramaticale
(morIeme) speciIice masculinului/ Iemininului si singularului/
pluralului. De aceea, se mai numeste si nombre aafetivo.
Condi ia adjectivului de determinant (aafunto / acompaante)
Iace ca acesta s -si adapteze Iorma la genul si num rul substantivului
pe care l nso este prin morIemele sale gramaticale, rela ie numit
concorda (concoraancia). Aceste morIeme sunt considerate indici
Iunc ionali ai rela iei ce se stabileste ntre adjectiv si substantivul pe
care l determin .
ClasiIicarea adjectivelor (division de los adjetivos) se Iace n
mod tradi ional n:
caliIicative (calificativos):
bueno, malo, granae etc;
determinative (aeterminativos):
poco, primero, cualquier, etc.
n care sunt cuprinse adjectivele:
demonstrative: este, esta, aquel, aquella, etc.
posesive: mi, tu, su, nuestro, vuestro, su, etc.
numerale: diez, cien(to), mil, etc.
indeIinidos: algun, cada, ningun, etc.

Adjectivele calificative

Iac reIerire la o nsusire a substantivului pe care l nso esc.
Adjectivul care explic sau dezvolt con inutul substantivului,
ad ugnd o nsusire inerent a acestuia, se numeste epitet (epiteto). De
obicei, epitetul preced substantivul:
el fiero tigre, el manso cordero etc.
96
Adjective specificative (especiIicativos)

se plaseaz , de regul , dup substantiv, restrngnd semniIica ia
acestuia.
Adjectivele speciIicative sunt, n general, gentilice,
(gentilicios): espaol, frances, rumano aducnd preciz ri cu privire la
originea, locul, :ona de care apar ine substantivul: montaes
(muntean), pirenaico, alpino, inaico, baltico, meaiterraneo, artico sau
sunt aerivate ale unor nume celebre: platonico, kantiano, cervantino,
queveaesco, calaeroniano.
n categoria caliIicativelor intr si adjectivele derivate din
verbe (aafetivos verbales):
participii active:
un joven aspirante a un puesto
(un tn r care aspir la un post)
una joya perteneciente a la Iamilia
(o bijuterie care apar ine Iamiliei)
una persona obeaiente a las leves
(o persoan care respect legile)
una autoridad competente
(o autoritate competent )
participii pasive:
un vaso roto ( un pahar spart),
un hombre cansaao (un om obosit),
una carta recibiaa (o scrisoare primit ).
adjective derivate verbale terminate n /-dor/:
un pueblo continuaaor de las tradiciones,
(un popor continuator al tradi iilor)
un objetivo revelaaor,
(un obiectiv revelator)
derivate verbale cu suIixul /-dero/:
precio pagaaero a plazo Iijo
(pre pl tibil la termen Iix)
plazo venceaero (termen care expir )
derivate verbale cu suIixul /-izo/:
un hombre olviaaai:o (un om uituc)
un liquido escurriai:o (un lichid care se scurge)
97
Adjectivele caliIicative se mpart, in func ie ae termina ie, in:
adjective cu aou termina ii,
adjective cu o singur termina ie

Adjective cu dou termina ii

Cele mai multe se termin la masculin n /-o/ si la
Ieminin n /-a/:
hermoso (Irumos) o hermosa (Irumoas )
negro (negru) o negra (neagr )
blanco (alb) o blanca (alb )

n categoria adjectivelor cu aou termina ii intr si cele teminate
la masculin n /-ete/ sau /-ote/ si care schimb vocala e n a la
Ieminin:
pobrete (s rman) o pobreta
regordete (rotoIei) o regordeta
grandote (m ricel) o grandota

tot cu aou termina ii sunt considerate si adjectivele
terminate la singular n: /-dor/, /-tor/, /-sor/, /-n/, /n/,
/-n/, /-n/ si care primesc la Iemenin vocala a:
hablador (vorb re ) o habladora
trabajador(muncitor) o trabajadora
protector(protector) o protectora
invasor (invadator) o invasora
holgazn (lenes) o holgazana
pequen (micu ) o pequeina
chilln (g l gios) o chillona
glotn (mnc u) o glotona

Excep ie: adjectivul ruin (meschin) are aceeasi Iorm
si pentru Ieminin:
un hombre ruin,
una mujer ruin.
98
De remarcat c adjectivele terminate n /-n/, /-n/,
/-n/, /n/, /-n/ pierd accentul graIic la Ieminin (si la plural):
holgazn oholgazanaoholgazaneso holgazanas

Adjectivele care indic na ionalitatea sau originea
(aafetivos etnicos, nacionales sau gentilicios) terminate n
consoan primesc la Ieminin vocala /-a/:
aleman o alemana
andaluz o andaluza
espaol o espaola
Irancs o Irancesa
ingls o inglesa
Excep ii: r mn neschimbate la feminin adjectivele:
astur (asturian), balear (balear)
ligur (ligur), proven:al (provensal)

Adjective cu o singur termina ie pentru ambele genuri

Aceste adjective se termin n:
vocalele: a, e, i, i, u
consoanele: l, n, r, s, z

a) Adjective terminate in vocale:
n vocala -e: alegre (vesel/ ), Iirme (Ierm/ )
grande (mare), libre (liber/ )
perenne (peren/ ), triste (trist/ )
n -ante/-ente: elegante, interesante
latente (latent/ ), valiente (curajoas/ )
semejante (asem n tor/oare)
n -ble: agradable (pl cut/ ), doble (dublu/ )
indeleble (de nesters), notable(notabil/ )
posible (posibil/ )
n -ple: multiple (multiplu/ ), simple (simplu/ )
triple (triplu/ )
n -ense: estadounidense (din SUA),
costaricense (costarican)
99
n vocala -a: azteca (aztec/ ), hipocrita (ipocrit/ )
indigena (indigen/ ), nomada (nomad/ ),
persa (persan/ )
n -la: agricola (agricol/ ), sericicola (sericicol/ )
vinicola (vinicol/ ), horticola (horticol/ )
n -ista: modernista (modernist/ ),
humanista (umanist/ )
n -ata: escarlata (stacojiu/stacojie)
n -eta: violeta (violet/et )
n -ota: idiota (idiot/oat )
n vocalele -i/-: cursi (vulgar, lipsit de gust), caqui (kaki)
iraqu (irachian/ ),marroqu (marocan/ )
n vocala -: hind (hidus/ ), zul (zulus/ )

b) Adjective cu o singur termina ie (terminate
n consoanele: l, n, r, s, z):

n consoana /-l/: igual (egal/ ), original (original/ )
nacional (na ional/ ),
Iiel (credincios/oas )
Iacil (usor/oar ), docil (docil/ )
util (util/ ), azul (albastru/ )
n consoana /-n/: joven (tn r/ ), comun (comun/ )
virgen (Ieciorelnic/ )
Excep ie: adjectivele terminate n /-n/ Iac Iemininul
d ugnd vocala /a/:
andarn (umbl re ) o andarina,
danzarn (dansator) o danzarina,
pequen (micu ) o pequeina
n consoana /-r/: Iamiliar (Iamiliar/ )
impar (impar/ ),
militar (militar/ ),celular (celular/ )
anterior (anterior/oar ),
posterior (posterior/oar )
ulterior (ulterior/oar )
n consoana /-s/: gris (cenusiu/e), corts (politicos/oas )
100
Se excepteaz adjectivele terminate n /-es/: Irancs,
leons, burgus, care Iac Iemininul n /-a/ (burguesa,
Irancesa)
n consoana /-z/: audaz (ndr zne /ea ), capaz (capabil/ )
Iugaz ( Iugace), Ieliz (Iericit/ ),
atroz (atroce), Ieroz (Ieroce),
precoz (precoce),
N.B. Ia plural, z o c
precoz o precoces
Ieliz o Ielices


Substantivarea adjectivului
(La sustantivacion ael aafetivo)

Ia Iel ca n limba romn , unele adjective Iunc ioneaz n
actele de vorbire ca substantive, atunci cnd se combin cu articolul
hot rt sau nehot rt:
un hombre joven o un joven
(un om tn r) (un tn r)
los articulos accesorios o los accesorios
(articolele accesorii) (accesoriile)
una maquina lavadora o una lavadora
(o masin de sp lat)

n limba spaniol , adjectivele se pot substantiva cu ajutorul
articolului neutru lo:
lo bueno lo bueno (ceea ce este bun)
lo bueno, este un substantiv abstract mai cuprinz tor dect
la bondad (bun tatea).
Adjectivele substantivate cu articolul neutru lo sunt invariabile
la num r:
singular: lo nuevo es esta noticia.
plural: lo nuevo son estas noticias.


101
Pozi ia adjectivului
(La posicion ael aafetivo)

Adjectivul -caliIicativ sau determinativ- poate Ii plasat inainte
sau aup substantivul pe care l determin .
Epitetele si adjectivele determinative (pronominale)
preced , n general, substantivul:
la blanca nieve, nuestra Iamilia
un esquisito pastel, algunas paginas

Adjectivele caliIicative speciIicative si cele provenite din
participii se plaseaz , de regul , aup substantiv:
un cielo a:ul (un cer albastru )
la hierba verae (iarba verde)
una persona entristeciaa (o persoan nstristat )
n expresiile consacrate de uz, unele adjective caliIicative
au o po:i ie fix Ia de substantiv:
la edad meaia (evul mediu)
una idea fifa (o idee Iix )
el sentido comun (bunul sim )
(a) largo plazo (pe termen lung)
mera curiosidad (simpl curiozitate)
alta Irecuencia (nalt Irecven )
en alta mar (n largul m rii )
buenos dias (buna ziu )
Felices Pascuas ( Un Paste Fericit)
Sunt si adjective caliIicative care si schimb sensul n
Iunc ie de pozi ia Ia de substantiv:
una cierta noticia o una noticia cierta
(o anumit stire) (o stire sigur )
un pobre hombre o un hombre pobre
(un biet om) (un om s rac)
un simple soldado o un soldado simple
(un simplu soldat) (un soldat prost)
un gran poyecto o un poyecto granae
(un proiect m re ) (un proiect mare)
un nuevo traje o un traje nuevo
(un nou/alt costum) (un costum nou)
102
Adjectivele determinative (pronominale) se plaseaz , de
obicei, naintea substantivului:
este lapiz (acest creion)
mi amiga (prietena mea)
caaa persona (Iiecare persoan )
ambas hermanas (ambele surori)
algunas paginas (cteva pagini)
cualquier hombre (oricare om)
tal amigo / tales amigos (astIel de prieten/i)

Adjectivele determinative care exprim locul, cantitatea,
orainea pot Ii plasate inainte sau aup substantiv:
Vivo en el primer piso l Vivo en el piso primero.
No tengo suficiente dinero lNo tengo dinero suficiente.

n cazul n care un substantiv este nso it de dou
adjective, unul determinativ (aquellos, mi, vuestra etc) si
de altul caliIicativ, n spaniol , cel determinativ se
plaseaz primul (si nu invers):
aquellos tristes ojos (acei tristi ochi)
mi querida amiga (draga mea prieten )
chiar dac adjectivul caliIicativ este plasat aup substantiv:
aquellos ojos tristes (acei ochi tristi)
mi amiga querida (prietena mea drag )

Apocopa adjectivului
(Apocope ael aafetivo)

Unele adjective pierd vocala sau silaba Iinal atunci cnd
precea un substantiv, masculin singular, Ienomen numit apocopare
(apocope):
bueno o buen tiempo
malo o mal tiempo
primero o primer ao
tercero o tercer piso
postrero o postrer curso
ciento o cien paginas;
103
Adjectivele determinative ciento si santo pierd silaba Iinal :
ciento o cien cien paginas
santo o san San Pablo, San Pedro
n aIar de: Santo Tomas, Santo Toribio, Santo Domingo

Adjectivul granae si pierde silaba Iinal (apocopeaz )
att n Ia a substantivelor masculine ct si a celor Ieminine
la singular:
un gran actor,
una gran personalidad.

Dac granae se combin cu un alt adjectiv sau este
precedat de mas, acesta nu apocopeaz :
un granae y conocido actor,
(un mare si cunoscut actor)
la mas granae oportunidad,
(cea mai mare ocazie)
Cualquiera pierde vocala a cnd preced substantive
masculine sau Ieminine la singular:
cualquiera cualquier almacn (orice magazin)
cualquier tienda (orice pr v lie)

Adjectivele determinative uno, alguno, ninguno pierd
vocala Iinal n Ia a unui substantiv masculin singular:
uno o un amigo
alguno o algun amigo
ninguno o ningun amigo
Aafectivele numerale compuse care con in numeralul uno
apocopeaz :
veintiuno o veintiun euros
treinta y uno o treinta y un aos

Si adjectivele posesive mi, tu, su, mis tus, sus sunt
considerate forme apocopate ale pronumelor posesive
corespunz toare: mio, mia, tuvo, suvo, suva, etc.
mi Iamilia, tu Iamilia, su Iamilia.
104
Forma numeric a adjectivelor
(Forma numerica ae los aafetivos)

Adjectivul Iormeaz pluralul dup modelul substantivului:
se adaug Iormantul de plural /-s/ la singularul
adjectivelor terminate n vocal neaccentuat :
hermoso o hermosos
inteligente o inteligentes
se adaug Iormantul /-es/ la singularul adjectivelor
terminate n vocal accentuat sau n consoan :
israeli o israelies
ganador o ganadores
nacional o nacionales
corts o corteses
joven o jovenes
Pu ine adjetive sunt invariabile la num r:
un triangulo isosceles o dos triangulos isosceles

n limbajul colocvial mai sunt cteva adjective derivate
care nu se schimb la plural:
su padre / sus padres algo viefales (cam b trni)
un nio / unos nios rubiales
un / niste copii blonaurii (cam blonzi)

Gradele de compara ie
(Graaacion ae los aafetivos)

Comparativul adjectivelor se realiza n limba latin prin
procedee morIologice (termina ii n suIixele -ior, -ius).
Spaniola a p strat din latin doar comparativele sintetice ale
adjectivelor bueno, malo, granae, pequeo:
buenoo mejor (mai bun), grande o mayor (mai mare)
malo o peor (mai r u), pequeoo menor (mai mic)
Tot din latin s-au mostenit si comparativele:
anterior, posterior, superior, inferior
dar nu mai sunt Iolosite n construc ii comparative.
Este corect Iorma superior a (si nu superior que)
105
Formele de comparativ mostenite din latin nu au variante
Ieminine:
un muchacho mefor, una muchacha mefor
n spaniola contemporan comparativul se realizeaz prin
procedee analitice si nu morIologice.
Comparativul se exprim cu ajutorul unui adverb cuantiIicator
care preced adjectivul: mas, menos, tan.
Termenul comparat este introdus Iie prin que, Iie prin ae
n Iunc ie de context.

Comparativo:
ae superioriaaa: Pedro es mas alto que Pablo.
(Pedro este mai nalt dect Pablo)
ae igualaaa: Pedro es tan alto como Pablo
ae inferioriaaa: Pedro es menos alto que Pablo

Cnd termenul comparat este un numeral, se Ioloseste
prepozi ia ae:
El libro vale mas ae ocho euros.
Cnd termenul comparat este un adjectiv sau un participiu
precedat de articolul hot rt neutru lo, se Ioloseste
prepozi ia ae:
Era mas caro ae lo supuesto.
Ia gradul comparativ, adjectivele mai pot avea si al i
aeterminan i cuantificatori:
algo, poco, apenas, mucho
algo: Este dia es algo mas caluroso que el de ayer.
(Ziua de azi e ceva mai c lduroas dect cea de ieri).
poco: El caI es un poco menos caliente que de costumbre.
(CaIeaua este un pic mai pu in cald dect de obicei)
mucho: Ias Ilores Iueron hoy mucho mas caras que ayer.
(Florile au Iost azi mult mai scumpe dect ieri).
Comparativul ae egalitate se realizeaz cu adverbele tan sau
igual ae plasate naintea adjectivului, termenul de comparat Iiind
introdus prin como sau que:
El dibujo de Elvira es tan hermoso como el de Maria.
(Desenul Elvirei este la Iel de Irumos ca si al Mariei).
106
Carmen es igual ae alta que su hermana.
(Carmen este la Iel de nalt ca sora ei).
Comparativul ae inferioritate se realizeaz cu adverbul menos
plasat naintea adjectivului, termenul de comparat Iiind introdus prin
que:
Juan es menos alto que Ramon.
(Juan este mai pu in nalt dect Ramon.)


Superlativul
(El superlativo)

Superlativul poate Ii relativo sau absoluto.
Superlativul relativ (superlativo relativo) se Iormeaz de la
comparativul adjectivului, cu ajutorul articolului hot rt corespunz tor
(el, la, los, las):
Juan es el mas alto de la clase.
(Juan este cel mai nalt din clas ).
Antonio es el menos alto de la clase.
La mas / menos alta de la clase es Carmen.
Superlativul relativ se mai numeste si partitivo sau de
regimen.
Superlativul absolut, (superlativo absoluto, sau elativo)
desemneaz calitatea adjectivului n cel mai nalt sau intens grad.
CuantiIicatorul superlativului absolut originar este adverbul
muv. n spaniola contemporan se Iolosesc si alte adverbe:
sumamente, enormemente, consiaerablemente
urmate de adjective:
Una obra muv interesante.
Una obra sumamente hermosa.
(O oper Ioarte interesant / frumoas )
Din limba latin s-au mostenit n spaniol , ca si n romn ,
cteva superlative:
infimo (inIim), pesimo (Ioarte r u)
supremo (suprem), maximo (maxim)
optimo (optim), minimo (minim)
107

ncepnd cu secolul al XVI-lea, s-a generalizat o Iorm cult
de superlativ, avnd ca model procedeul morIologic realizat cu
ajutorul suIixului latin -issimus care a devenit n spaniol -simo, cu
variantele lui de gen: -isima si de num r: -isimos, -isimas:
Iacil o Iacilisimo
grande o grandisimo
hermoso o hermosisimo
O serie de adjective nu pot Iorma superlativul cu ajutorul
suIixului -isimo, si de aceea Iac apel la alte suIixe sau r mn
nemodiIicate:
adjectivele (nume de culori) terminate n a: rosa, malva, lila
(r mn nemodiIicate);
adjective terminate n -eo: petreo, ferreo,
cele terminate n -ico: anarquico, colerico,
Adjectivele terminate n -re sau -ro Iac superlativul absolut cu
ajutorul suIixului -errimo:
aspero o asprrimo clebre o celebrrimo
integro o integrrimo misero o misrrimo
pobre o pauprrimo salubre o salubrrimo
Unele adjective au dou variante de superlativ absolut:
o variant cult : cruel o crudelisimo
simple osimplicisimo
o variant popular : cruel o cruelisimo
simple o simplisimo

Unele superlative Iormate cu suIixul isimo au modiIic ri
Ionetice si graIice:
n cazul adjectivelor care con in n tema lor diItongii
ue sau ie, se revine la vocala ini ial
ue o o, ie o e:
bueno o bonisimo caliente o calentisimo
Iuerte o Iortisimo valiente o valentisimo
adjectivele terminate n -io pierd acest diItong:
limpio o limpisimo amplio o amplisimo

108

adjectivele terminate n -o, (- accentuat graIic)Iormeaz
superlativul la Iel ca orice adjectiv terminat n vocal , dar
accentul graIic din tem dispare:
Irio o Irisimo vacio o vacisimo
n cazul adjectivelor terminate n ble se intercaleaz
vocala i ntre consoanele suIixului -ble:
amable o amabilisimo noble o nobilisimo
adjectivele terminate n suIixul ico transIorm consoana
c n qu:
rico o riquisimo simpatico o simpatiquisimo
adjectivele care au accent graIic pe una din silabele din
tem pierd acest accent la superlativ:
Iacil o Iacilisimo, misero o misrrimo
n limba spaniol , superlativul absolut se mai Iormeaz si prin
alte procedee:
preIixele re-, requete-, archi-, ultra-, super- sunt Iolosite
mai ales n limbajul uzual:
un dulce rebueno/ requetebueno
un autobus archilleno
una actriz archiconocida/ ultraconocida
un actor superIamoso
unele adjective Iormeaz superlativul cu ajutorul suIixelor
diminutivale: -ito, -ielo, -ucho sau augmentative: -ote, -n
una proIesora jovencita (tineric )
un muchacho Ieucho (ur el)
un hombre bonachn (un om bun, cumsecade)
unele construc ii exclamative au valoare de superlativ:
que + substantiv + tan/ms + adjectiv
Qu sol mas brillante!
Qu invierno tan Irio!
sau
que + adjetivo, cuan + adjetivo:
Qu triste muchacha!
Cuan hermosos versos!

109

Spaniola contemporan p streaz si Ioloseste cteva com-
parative si superlative mostenite din latin :

pozitiv compartiv superlativ
relativ absolut
bueno mejor el mejor optimo
malo peor el peor psimo
grande mayor el mayor maximo
pequeo menor el menor minimo
alto superior supremo
bajo inIerior inIimo


Acordul adjectivului cu substantivul
(Concoraancia ael aafetivo con el sustantivo)

Adjectivul, n calitatea sa de determinant, si adapteaz Iorma
la genul si num rul substantivului pe care l nso este, prin morIemele
sale gramaticale. Aceast adaptare, numit `concoraancia, se
realizeaz prin indicii Iunc ionali ai rela iei adjectiv / substantiv, adic
prin morIemele speciIice de gen si de num r.
nio bueno o nia buena
nios buenos o nias buenas
Adjectivul care determin mai multe substantive de genuri
diIerite ia Iorma de plural masculin:
Ilevaba una camisa y unos pantalones negros.
(Purta o c mas si niste pantaloni negri.)
Cnd adjectivul precea mai multe substantive, acordul n gen
si num r se realizeaz cu cel mai apropiat:
Mis nuevas camisas y zapatos.
Adjectivele determinative si caliIicative, n cazul exprim rilor
de polite e (formulas ae cortesia), se acord cu sexul persoanelor:

110

Vuestra Excelencia es muy generosa, Seora.
Vuestra Excelencia es muy generoso, Seor.
(Excelen a Voastr sunte i Ioarte generos/generoas )
Esta Vd cansada, Seorita?
Esta Vd. cansado, Seor?
(Sunte i obosit Domnisoar / obosit Domnule/)
Acordul gramatical n cazul adjectivelor compuse, numai al
doilea element se acord cu substantivul:
una obra critico-literaria
las relaciones Iranco-alemanas





111
PRONUMELE
(El pronombre)

Cu privire la aefinirea pronumelui, majoritatea lingvistilor
cu nume de rezonan n studierea limbii spaniole (Antonio de
Nebrija, Andrs Bello, Ienz, RaIael Seco, S. Gili Gaya, Manuel Seco,
E. Martinez Amador, Emilio Alarcos Ilorach, etc.) sus in c
pronumele Iormeaz o categorie ae cuvinte aotate cu caractere
morfologice ,i sintactice.
n Esbo:o ae una nueva Gramatica ae la lengua espaola se
aIirm c toate pronumele din limba spaniol au o tr s tur comun :
lipsa ae con inut semantic.
Totodat , se precizeaz c unele pronume sunt deictice
(aeicticos), adic au capacitatea ae a semnala ceea ce veaem sau ne
amintim iar altele sunt anaforice (anaforicos), adic reiau sau fac
trimitere la ceva men ionat in prealabil.
De exemplu, pronumele aeictic yo semnaleaz
interlocutorul, adic pe cel ce spune eu. Pronumele relativ que Iace
trimitere la antecedentul s u din context. (El muchacho este
antecedentul din: El muchacho que esta pasando por la calle, iar que
este un pronume anaforic).
F r s exprime un con inut semantic anume, pronumele
anaIoric simpliIic si Ilexibilizeaz exprimarea, contribuind la evitarea
repeti iei.
De exemplu, Iraza: El concepto nuevo v el antiguo este mai
simpl , mai corect si mai expresiv dect: El concepto nuevo v el
concepto antiguo.
Pronumele se aeosebe,te ae alte p r i ae vorbire, desi are
unele caracteristici morIologice si sintactice comune cu substantivul.
Din aceast perspectiv , pronumele poate oIeri dou sensuri: unul de
substantiv, altul de aafectiv.
Cu n eles de substantiv, pronumele nlocuieste
(substituve) sau reia (reproauce) substantivul, ndeplinind, totodat , si
Iunc iile acestuia n propozi ie:
Alguien llama a la puerta.
(Cineva bate la us )

112
Pronumele alguien substituie un substantiv si are
valoare substantival , ndeplinind si Iunc ia de subiect al propozi iei.
Cu valoare de aafectiv, pronumele reia / reproduce
substantivul antecedent, determinnd si un alt substantiv:
Mi amigo llama a la puerta.
(Prietenul meu bate la us ).
Pronumele mi are valoare adjectival (de adjectiv posesiv)
pentru c determin substantivul amigo, nlocuind/ substituind si
persoana care vorbeste (vo).
Unele pronume pot avea si valoare de aaverb.
Analiznd rela ia dintre pronumele personale pronumele
demonstrative si adverbele de loc
vo o este o aqui,
tu o ese o ahi,
el o aquel o alla,
se observ c Iiecare (din aceste) pronume exprim un raport de
apropiere / dep rtare (progresiv ), raport speciIic adverbelor de loc
aqui o ahi o alla.
Unele pronume ndeplinesc numai Iunc ie substantival
(alguien, naaie, quienquiera, algo, naaa), nlocuind
substantivul, I r a-l determina.
Altele ndeplinesc ambele Iunc ii (substantival si
adjectival ):
Ninguno se ha presentado.
(Niciunul nu s-a prezentat)
Ningun muchacho se ha presentado.
(Nici un b iat nu s-a prezentat).
Cualquiera sabe la verdad
(Oricine stie adev rul).
Cualquier persona sabe la verdad.

Exist cteva pronume care au numai valoare aafectival :
Caaa estuaiante conoce sus deberes.
(Fiecare student si cunoaste ndatoririle).
Cierto amigo me ha Iallado.
(Un anumit prieten m-a dezam git).

113
Nu toate pronumele din limba spaniol au caracteristicile mai
sus men ionate.
Nu toate pronumele au morIeme speciIice num rului si
genului.
Pu ine sunt pronumele care au morIeme pentru genul neutru.
Unele pronume cunosc Iorme speciIice persoanelor
gramaticale, la Iel ca verbele.
n Iunc ie de caracteristicile speciIice si de modul de raportare
la alte p r i de vorbire, pronumele se mpart n mai multe subclase:
personale (personales) interogative (interrogativos)
posesive (posesivos) nehot rte (inaefiniaos)
demonstrative (aemostrativos) cantitative (cuantitativos)
relative (relativos)


Pronumele personale
(Pronombres personales)

Cei mai mul i lingvisti recunosc n pronumele personale
acele cuvinte care inlocuiesc numele persoanelor ce intervin, airect
sau inairect, in actele ae vorbire.
Emilio Alarcos Ilorach, aIirm c termenul de pronume nu e
tocmai potrivit (es poco aaecuaao), datorit Iaptului c acesta nu este
ntotdeauna un nlocuitor (un sustituto) al substantivului, chiar dac
ndeplineste, n unele enun uri, aceast Iunc ie.
Ilorach consider c Iormele accentuate ale pronumelor
personale constituie in realitate o subclas a substantivelor ntruct
acestea au morIeme gramaticale comune (de gen si de num r) si
ndeplinesc aceleasi Iunc ii sintactice ca substantivele. Aceast
subclas o denumeste substantive personale (sustantivos personales).
Con inutul lexical al acestor `substantive personale se
restrnge doar la simpla men ionare diIeren iat a persoanelor (si nu la
opozi ia persoane lucruri) care intervin n actele de vorbire:
I- primera persona reprezentat de vorbitor
(el que habla / escribe) (vo / nosotros);

114
II- segunaa persona reprezentat de interlocutor
(tu / vosotros)
III- tercera persona n care sunt incluse persoanele / lucrurile
/ Iaptele despre care se vorbeste / scrie.
(el, ella, ello, ellos, ellas).

Tabelul general al pronumelor personale:
Iormele accentuate (tonice), Iormele neaccentuate (atone), ca:urile
(nominativ, acuzativ, dativ, prepozi ional), num rul (singular si
plural), genul (masculin, Ieminin si neutru).

Cazul
Pers. Nr. Gen
Nominativ Prepozi ional Acuzativ Dativ
Forme accentuate Forme neaccentuate
I sg. yo m, conmigo me me
pl. m. nosotros nosotros nos nos
I. nosotras nosotras nos nos

II sg. t ti, contigo te te
pl. m. vosotros vosotros os os
I. vosotras vosotras os os

III m. l l, consigo, s lo (le) le, se
sg. I. ella ella, consigo, s la le, se
n. ello ello lo

pl. m. ellos ellos, consigo, s los (les) les, se
I. ellas ellas, consigo, s las les, se

Analiznd tabelul de mai sus, observ m c pronumele
personal este singura parte de vorbire din limba spaniol cu o
aeclinare propriu-zis , pentru cazurile: nominativ, prepo:i ional,
acu:ativ, aativ, cu Iorme accentuate (formas tonicas sau acentuaaas)
si neaccentuate (formas atonas sau no acentuaaas).

115
Ia cazul prepo:i ional, apar si Iormele contrase: conmigo,
contigo, consigo derivate din latin (conmecum, contecum, consecum).
Cazul genitiv nu este speciIic pronumelor personale, mai ales,
la persoanele I si a-II-a (singular si plural) pentru care se Iolosesc
pronumele posesive: mio, tuvo, nuestro, vuestro (cu variantele de
Ieminin). Ia persoana a-III-a (singular si plural), desi exist
pronumele posesiv su, pentru evitarea conIuziei, se realizeaz un
genitiv analitic cu prepozi ia ae pronume:
la obra ae el,
el libro ae ella,
los amigos ae ellos / ae ellas
si chiar ambele Iorme: su esposa ae el, su marido ae ella.
Pronumele personal din cazul nominativ nu este Iolosit n
mod obligatoriu mpreun cu verbul, acesta avnd desinen e
aeosebitoare: cantas, comes, vives, cantamos, comemos, vivimos.
Pronumele personal n nominativ este obligatoriu numai pentru a
marca o opozi ie sau pentru a evita o conIuzie:
Tu no la conoces, yo si.
(Tu n-o cunosti, eu da.)
Ellas han tardado, vosotros no.
(Ele au ntrziat, voi nu).
Formele accentuate (tonice) se Iolosesc numai cu prepozi ii:
A mi me lo dices.
(Mie mi spui)
A el le gusta el teatro, a ti el cine.
(Iui i place teatrul, ie cinematograIul).
Formele tonice nu pot Ii Iolosite I r Iormele atone
(neaccentuate) corespunz toare:
A mi me, a ti te, a l le etc.

n ceea ce priveste genul pronumelor personale:
Iormele pronumelor vo si tu (la singular), la toate
cazurile, nu prezint diIeren e de gen, chiar dac se reIer
la persoane de sex masculin sau Ieminin. Formele vo, tu,
para mi, contigo, me, te pot Iace reIeriri la Carmen, la
Antonio, la Juan, la Maria etc.

116
la plural, pronumele accentuate de persoana I si a II-a au
Iorme diIeren iate de gen: nosotros, nosotras, vosotros,
vosotras iar cele neaccentuate au Iorme unice: nos (ne),
os (v ).
persoana a III-a singular oIer trei Iorme, una pentru
Iiecare gen: el pentru masculin, ella pentru Ieminin si ello
pentru neutru. Aceast form neutr ello nu se reIer la
persoane sau la lucruri ci la un ansamblu de Iapte,
ntmpl ri, idei anterior sau ulterior men ionate:
Juventud, bienestar, salud; todo ello desaparecio.
(Tinere e, bun stare, s n tate, toate
acestea au disp rut).
Iograr algo en la vida sin esIuerzos?
No pienses en ello.
(S reusesti ceva n via I r eIort?
S nu te gndesti la asa ceva).
pronumele personal neutru ello are si o Iorm
neaccentuat : lo, Iolosit att n limba vorbit , ct si n cea
literar :
He tardado mucho, lo siento.
(Am ntrziat mult, regret acest Iapt)
Tu padre es pintor. Si, lo es
(Tat l t u e pictor. Da, este)
Estas un poco cansada. Si, lo estoy.
(Esti cam obosit . Da, sunt.)
Spre deosebire de Iorma lo, pronumele neutru ello este Iolosit
mai rar n limbajul cotidian, tendin a Iiind de nlocuire a acestuia cu
pronumele demonstrativ neutru: esto / eso / aquello:
Se anuncia Irio, pero no te preocupes por ello / por eso.
(Se anun Irig, dar nu- i Iace griji pentru asta).
De remarcat Iaptul c pronumele neutru are Iorme numai de
singular: ello, lo.
Revenind la genul pronumelor personale de persoana a III-a,
la masculin, singular n nominativ, exist Iorma el (scris cu accent
graIic spre a se deosebi de articolul hot rt el), la dativ Iorma

117
neaccentuat le, iar la acuzativ Iorma neaccentuat lo, dublat de
Iorma le, mprumutat de la dativ si Iolosit pentru persoane.
Ia feminin singular exist , pentru nominativ, Iorma
accentuat ella, si Iormele neaccentuate: le pentru dativ si la
pentru acuzativ.
La plural, pe lng Iormele accentuate ellos pentru masculin,
ellas pentru Ieminin, mai sunt si Iormele neaccentuate les pentru dativ
(att la masculin ct si la Ieminin) si Iormele de acuzativ las pentru
Ieminin si los / les pentru masculin.
Tot la persoana a III-a, singular si plural, mai apare Iorma
accentuat si si Iorma neaccentuat se Iolosite ca pronume reIlexive.
Forma neaccentuat se (variant a pronumelui personal le /
les din dativ) se Ioloseste cnd n acelasi context se ntlnesc dou
Iorme neaccentuate care ncep cu consoana l- (le din dativ si lo / le din
acuzativ):
Se lo he oIrecido. (I l-am oIerit)
Se le ha roto el tacon. (I s-a rupt tocul)
Ia carta se la entrego hoy.
(Scrisoarea i-a nmnat-o azi) .

Pronume de polite e
(Pronombres ae tratamiento)

n aIar de pronumele personale men ionate n tabel, n limba
spaniol contemporan se mai Iolosesc si asa numitele pronombres ae
tratamiento, de polite e sau ae cortesia.
Cel mai Irecvent este ustea (prescurtat Ua. sau Ja.) cu
pluralul usteaes (Uds., Vds.) care deriv din Juestra Mercea (M ria
Voastr ) si Juestras Merceaes (M riile Voastre).
Aceste pronume se Iolosesc cu verbul la persoana a III-a
singular si, respectiv, a III-a plural:
Ustea es estudiante.
(Dvs. sunte i student).
Ustea habla correctamente el espaol.
(Dvs. vorbi i corect spaniola).
Usteaes hablan el ingls.
(Dvs. vorbi i engleza).

118
Ustea nu are gen propriu. n Iunc ie de sexul persoanei,
celelalte cuvinte din context vor lua genul corespunz tor:
Seora, es ustea (Ud.) muy generosa.
Seor, es ustea (Ud.) muy generoso.
Alte pronume de polite e, mai pu in Iolosite n limba spaniol
contemporan , sunt:
Usia, derivat din vuestra seoria, si vuecencia, derivat din
vuestra excelencia.
n limbajul oIicial, se mai ntlnesc Iormele nos si vos. Nos
Iolosit n documentele oIiciale se mai numeste plural mavestatico
(de majestate):
Ex: Nos, el Rey de Espaa, estamos satisIecho por la
solucion propuesta. (verbul se Ioloseste la plural, iar
numele predicativ la singular).
Noi, Regele Spaniei, suntem mul umi i de solu ia
propus .
Nos mai poate Ii Iolosit n exprimarea unei p reri personale
(sau n nume colectiv) si este numit pluralul ae moaestie, sau
pluralul ae autor, n competi ie cu nosotros:
Nos hemos investigado este aspecto.
(Noi am cercetat acest aspect.)
Acelasi nos este ntlnit, ca Iorm arhaic , n unele texte cu
con inut religios:
Venga a nos el tu reino. (Vin mp r ia Ta.)
Ruega por nos. (Roag -te pentru noi).
Pronumele vos are o situa ie aparte.
n spaniola contemporan nu se mai Ioloseste dect
rar, n discursurile politice si diplomatice, ca pronume de
polite e (ae cortesia, ae tratamiento):
Ex: Vos, Seor Embajador, sed bienvenido!
(Dumneavoastr , Domnule Ambasador, Ii i binevenit!)
n schimb, n multe zone din America Iatin vos este des
ntrebuin at ca pronume de tratamiento (de polite e) ntre persoanele
care nu se tutuiesc, si, prin extrapolare, n loc de tu, si chiar de
vosotros, verbul este Iolosit la persoana a doua plural:
Jos teneis un diccionario.

119
Acest Ienomen se numeste voseo si aIecteaz Iormele
conjug rii verbale (mai ales n Argentina):
Vos habls bien el ingls, n loc de hablis, etc.


Func iile sintactice ale pronumelor personale
(Funciones sintacticas ae los pronombres personales)

Vom men iona doar cteva aspecte ale temei, ntruct de
Iunc iile pronumelor personale n propozi ii si Iraze se ocup sintaxa.
n general, pronumele personale ndeplinesc aceleasi Iunc ii
sintactice ca substantivul.
n cazul nominativ, pronumele personale ndeplinesc Iunc ia
de subiect al propozi iei:
Ella estudia geograIia, el derecho.
Fiind autonom, pronumele personal poate Iorma si propozi ii
eliptice:
Quin me busca? Yo. (Yo propozi ie eliptic )
De regul , Iolosirea pronumelor personale n Iunc ia de
subiect nu este obligatorie, desinen a verbului Iiind suIicient pentru
identiIicarea subiectului:
Maana salare de viaje.
(Mine voi pleca n c l torie).
Hablas bastante bien el espaol.
(Vorbesti destul de bine spaniola).
Totusi, n cteva situa ii (unde conIuziile sunt posibile)
prezen a pronumelui personal este necesar :
la persoana a III-a singular si plural, Iormele verbale pot
avea subiecte diIerite:
Telefoneo: el teleIoneo, ella teleIoneo, ustea teleIoneo.
(A teleIonat: el a teleIonat, ea a teleIonat, dumneata ai
teleIonat).
Llegaron: ellos llegaron, ellas llegaron, Uas. llegaron.
(Au sosit: ei au sosit, ele au sosit, dvs. a i sosit).
la persoana I singular si persoana a III-a singular la
timpurile:

120
imperfectul inaicativului:
vo cantaba l / ella / ud. cantaba.
(eu cntam el / ea/ d-ta. cnta / -i).
vo comia el / ella / Ua. comia.
(eu mncam el / ea / d-ta. mnca / -i).
vo escribia el / ella / ua. escribia.
(eu scriam el / ea / d-ta. scria / -i).
la pre:entul conai ionalului:
Yo cantaria el / ella / Ua. cantaria
(Eu as cnta el / ea / a-ta. ar / ai cnta).
Yo comeria / escribiria
el / ella / Ua. comeria / escribiria.
(Eu as mnca / as scrie
el / ea / dta. ar / ai mnca / scrie).
la timpurile simple ale confunctivului:
pre:ent: vo cante / coma / escriba
eu s cnt / s m nnc / s scriu
el / ella / Ua. cante / coma / escriba
el / ea / d-ta. s cnte / s m nnce / s scrie
imperfect: Si vo cantara / comiera / escribiera
(Dac eu as cnta / as mnca / as scrie).
Si el / ella / Ua. cantara / comiera / escribiera.
(Dac el / ea / d-ta. ar cnta / ar mnca / ar scrie).
De asemenea, pronumele personal este necesar atunci cnd
exist inten ia de a marca insistent subiectul:
Qu opinas tu sobre este aspecto?
(Ce p rere ai tu despre acest aspect)
Nosotros salimos, vosotros esperais aqui.
(Noi plec m, voi astepta i aici).
n cazul acu:ativ, pronumele personale atone (neaccentuate)
indeplinesc:
Iunc ia de complemento airecto (sau implementacion):
(El diccionario) Lo encontr en una libreria.
(Dic ionarul) I-am g sit ntr-o libr rie.
Le invit a cenar (a Jos)
I-am invitat la cin (pe Jos).

121
Iunc ia de complemento inairecto (sau complementacion
cum este denumit n Gramatica func ional elaborat de
E.Alarcos Ilorach):
Le regalo Ilores. (i d rui Ilori).
Iunc ia de atributo este ndeplinit de pronumele neutru,
Iorma neaccentuat lo:
Parece interesante pero no lo es.
Pronumele personale atone/neaccentuate (me, te, se, le, lo, la,
las, los, nos, os) nu apar niciodat izolate ci nso ite de verb:
me interesa, te digo, la invito, nos llaman, os advierto etc.
Dintre toate pronumele personale neaccentuate o situa ie
aparte o au Iormele se si si.
n unele contexte se este o variant a Iormelor le, les si
ndeplineste Iunc ia de complement indirect:
Le entregu la invitacion o se la entregu.
(I-am nmnat invita ia o i-am nmnat-o).
Le devolvi el lapiz o se lo devolvi.
(I-am restituit creionul o I l-am restituit).
Pronumele neaccentuat si ndeplineste Iunc ia de
complement indirect. Totodat , poate Ii urmat de pronumele personal
de persoana a treia n nominativ:
El trabaja para si o El trabaja para ella / el / ustea.
(El lucreaz pentru sine o El lucreaz pentru ea / el / d-ta).


Lesmo, lasmo, losmo

Dac pentru persoanele I si II singular si plural Iormele
neaccentuate ale pronumelor personale n dativ si n acuzativ din
limba spaniol contemporan sunt identice (me, te, nos, os), pentru
persoana a III-a singular si plural exist Iorme diIeren iate pentru
Iiecare caz:
la aativ le, les, se,
iar la acu:ativ lo / le, la, los, las.


122
nc din secolul al XIII-lea, n dialectul castilian, care avea
s se generalizeze n toat Peninsula Iberic , s-au produs unele
conIuzii n rela iile morIo-Iunc ionale ale pronumelor personale
neaccentuate.
AstIel, a avut loc asimilarea unor Iunc ii sintactice, de la
dativ la acuzativ si invers.
Forma neaccentuat le din dativ (masculin, singular) a
preluat Iunc ia lui lo din acuzativ (masculin, singular), cnd se Iac
reIeriri la persoane de sex masculin:
No veo el lapiz. Yo si, lo veo
(Nu v d creionul. Eu da, l v d).
No veo a Juan. Yo si, le veo.
(Nu-l v d pe Juan. Eu da, l v d).
Aceast asimilare se numeste leismo.
El leismo era speciIic numai persoanei a III-a singular,
masculin pentru persoane. Ulterior, s-a extins si la plural:
No veo a los nios. Yo si, les veo.
(Nu-i v d pe copii. Eu da, i v d).
Extinaerea a aIectat, cu timpul, si femininul. n loc de Iorma
(corect ):
Aprecio a Juana; Yo tambin la aprecio.
(O apreciez pe Juana; si eu o apreciez)
s-a ajuns la Iorma (incorect ):
(Aprecio a Juana; Yo tambin le aprecio).
AstIel de asimil ri de Iunc ii au existat (si mai exist n
limba spaniol contemporan ) att n Peninsula Iberic precum si n
multe zone din rile hispanoamericane.
n secolul al XIV-lea s-a produs si Ienomenul invers, cu-
noscut sub denumirea de laismo, adic Iolosirea Iormelor la, las (din
acuzativ) pentru a exprima complementul indirect le, les (din dativ).
AstIel, n loc de:
A Juana le oIrezco Ilores,
(Ioanei i oIer Ilori)
se spunea, att n limba vorbit ct si n cea literar :
A Juana la oIrezco Ilores,
inclusiv la plural: A las muchachas las oIreci Ilores.

123
Totodat , Iorma lo (masculin si neutru din acuzativ) s-a
extins la Iunc ia de complement indirect (n locul lui le din dativ),
Ienomen numit loismo, dar de mult mai mic amploare dect el leismo
si el laismo.
ConIorm normelor actuale ale Academiei Spaniole, singura
abatere acceptat (sau concesie, cum o numeste Alarcos Ilorach) este
leismo, adic Iolosirea Iormei le n acuzativ masculin, numai pentru
persoane, la singular:
Le veo (a Juan ) muy triste.
(Il v d pe Ion Ioarte trist).
Seor, le invitamos al teatro.
Al Seor Gonzales le invitamos al teatro.
n cazul celorlalte Iorme, se recomand men inerea Iolosirii
lor tradi ionale, adic :
lo, la, los, las, si lo neutru pentru complementul direct:
No lo compro.
(Nu il cump r)
le, les pentru complementul indirect:
Le digo la verdad.
(i spun adev rul).

Locul pronumelor personale
(La colocacion ae los pronombres personales)

Formele atone / neaccentuate (me, nos, te, os, le, la, lo,
les, los, las) ale pronumelor personale, inclusiv se, pot Ii plasate:
naintea verbelor (proclitic, dar scris separat):
te digo, nos invita, le dir, os habl etc.
dup verb (enclitic, si unite cu verbul (Ienomen numit
encliz ):
Dame el diccionario: aamelo.
(D -mi dic ionarul: d -mi-l).
Ponte el abrigo: pontelo.
(Pune- i paltonul: pune- i-l).
Digale todo: digaselo.
(Spune-i totul: spune-i-l.

124
dup un verb la modul imperativ, cnd prin ad ugarea
unei singure Iorme de pronume (dime, digale) accentul
prozodic (sau de intensitate) se modiIic , n sensul c
silaba accentuat a verbului primeste accent ortograIic:
canta o cantame o cantamela.
Ia Iel si la infinitiv si gerun:iu:
Quiero contarte algo.
(Vreau s - i povestesc ceva)
Contandote sabras la verdad.
(Povestindu- i vei sti adev rul).
aup un auxiliar la modurile inIinitiv si gerunziu (Iormele
compuse):
Queria haberte contado algo.
(Voiam s - i Ii povestit ceva).
Habindote contado la verdad.
(Povestindu- i adev rul)
naintea unui verb la inIinitiv si gerunziu (Iormele simple)
care se subordoneaz altui verb (de obicei unui semiauxiliar)
Quiero decirte algo o Te quiero decir algo.
Voy a contartelo o Te lo voy a contar.
Sigo contandolo o Lo sigo contando.
Ioarte rar, n limba literar scris , din motive stilistice,
Iormele scurte ale pronumelor personale pot Ii plasate
aup un verb, la orice mod si timp, altul dect imperativul
aIirmativ, inIinitivul sau gerunziul:
Erase que se era.
(A Iost odat ca niciodat )
Sentose el mancebo donde le habia indicado.
(Se asez Il c ul unde i indicase.)
Dijole entonces el padre de la chica.
(Si i zise atunci tat l Ietei.)
n aIara plas rii accentului graIic pe silaba tonic a Iormei
verbale ini iale:
(contar o contartelo, contando o contandotelo),
mai pot ap rea si alte modiIic ri n structura graIic a verbelor urmate
de pronume personale neaccentuate (atone / scurte), si anume:

125
cnd Iorma nos (n pozi ie enclitic ) se uneste cu verbul
de la persoana I plural, acesta pierde consoana Iinal /-s/:
vamos nos o vamonos
levantemos nos o levantmonos
de asemenea, se suprim consoana -a din silaba Iinal a
verbului de la persoana a II-a a imperativului aIirmativ:
levantad os o levantaos (ridica i-v )
lavad os o lavaos (sp la i-v ).
Excep ie: verbul ir : id os o idos (duce i-v )

Formele atone de dativ (le, les, se) pot Ii Iolosite pentru a
exprima participarea afectiv a persoanei gramaticale:
El chiquillo me ha hecho Iiebre anoche.
(Copilul meu mi-a I cut Iebr azinoapte)
Te Iumaste todo el paquete de cigarrillos.
(Ai Iumat / i-ai Iumat tot pachetul de ig ri)
Se me ha casado una de mis hijas.
(Mi s-a c s torit una din Iiicele mele).
n diverse contexte, att n limba vorbit ct si n cea
literar scris , se ntmpl s se ntlneasca dou Iorme
scurte/neaccentuate apar innd celor trei persoane. n
aceast situa ie:
Iorma se (pronume Iie reIlexiv, Iie personal de persoana a
III-a, n dativ) le preced pe celelalte:
se me, se te, se le, se lo, se nos, se os, se las, se los
Se me atribuye esta aIirmacion.
(Mi se atribuie aceast aIirma ie)
Se te atribuye esta aIirmacion.
( i se atribuie aceast aIirma ie)
Se le / se nos, se os . atribuye..
(I se / ni se, vi se. atribuie.).
Iormele de persoana a II-a (te, os) preced Iormele de
persoana I:
Te me vas dulce Iucero.
(Mi te duci dulce IuceaI r).
Te lo digo sinceramente.
( i-o spun sincer).

126
Os lo digo por segunda vez.
(V-o spun pentru a doua oar ).
Formele neaccentuate de persoana nti (me, nos) le
preced pe cele de persoana a III-a:
Me lo regalo ayer. (Mi l-a d ruit ieri).
Nos lo regalo ayer. (Ni l-a d ruit ieri).
Aceast ierarhie se p streaz si n cazul n care
pronumele este plasat enclitic:
Atribuyosele estos poemas.
(I s-au atribuit aceste poeme).
Colocatelas en la maleta.
(Plaseaz - i-le n geamantan).
Dimelo a mi, con toda la sinceridad.
(Spune-mi-o mie, cu toat sinceritatea).

Pronumele personale reflexive
(Los pronombres personales reflefos / reflexivos)
Formele atone neaccentuate ale pronumelor personale pot
participa la alc tuirea unor construc ii reIlexive, cu condi ia ca
pronumele-subiect si Iorma de pronume-complement s se reIere la
aceeasi persoan gramatical :
Yo me lavo con agua tibia.
(Eu m sp l cu ap c ldu )
Yo me lavo las manos.
(Eu mi sp l minile).
Nosotros nos compramos una casa
(reIlexiv)
(Noi ne-am cump rat o cas ).
Nuestros padres nos compraron una casa
(nereIlexiv)
(P rin ii nostri ne-au cump rat o cas ).
Maria se puso la buIanda. (reIlexiv)
(Maria si-a pus Iularul).
Maria le puso la buIanda a su hija.
(nereIlexiv)
(Maria i-a pus Iularul Iiicei sale).

127
Pentru persoana a treia exist forme speciale:
se, si, consigo,
care Iunc ioneaz paralel cu:
me / mi / conmigo
te / ti / contigo
Pronumele reIlexiv se nu variaz n Iunc ie de gen si
num r:
l / ella se lava (el / ea se spal )
ellos / ellas se lavan (ei / ele se spal )

Pronumele reIlexiv se (la Iel ca si Iormele me, te, nos, os)
poate ndeplini Iunc iile de complement: direct si indirect:
te veo (te v d) o complement direct
te digo ( i spun) o complement indirect
Pronumele reIlexiv se este urmat de Iorme verbale numai de
persoana a III-a: se levanta, se levantan.
Cu pronumele reIlexiv se exprim si ideea de reciprocitate:

Carmen y Maria se tutean.
(Carmen si Maria se tutuiesc).
Carmen y Maria se encuentran en el teatro.
(Carmen si Maria se ntlnesc la teatru).
Ias dos se abrazan con emocion.
(Amndou se mbr ieaz cu emo ie).
Cnd pronumele reIlexiv se este urmat de o Iorm verbal de
persoana a III-a si de un subiect se ob ine o construc ie pasiv (pasiva
reflefa):
Se han hecho inversiones importantes.
(S-au I cut investi ii importante).
Ia carta se recibio ayer.
Ias Cortes se han cerrado.
De asemenea, cu pronumele se, urmat de un verb la
persoana a III-a, se exprim o ac iune impersonal .
Se habla mucho y se trabaja poco.
(Se vorbeste mult si se munceste pu in.)


128
Pronumele yi adjectivele posesive
(Pronombres v Aafetivos posesivos)

A. Pronumele posesive stabilesc rela ii de posesie real sau de
apartenen /posesie Iormal : el lapiz o el mio,
el pais o el nuestro
au Iorme care corespund persoanelor (I, II, III singular si plural),
num rului (pentru posesori si pentru obiectele posedate) si genului
(pentru obiectele posedate)
sunt precedate de articolul hot rt (el, la, lo, los, las).

Formele pronumelor posesive sunt:
un posesor si un singur obiect posedat
masculin si Ieminin:
el mio (al meu) la mia (a mea)
el tuyo (al t u) la tuya (a ta)
el suyo (al lui, al ei, al s u) la suya (a lui, a ei, a sa)
un posesor si mai multe obiecte posedate
masculin si Ieminin:
los mios (ai mei) las mias (ale mele)
los tuyos (ai t i) las tuyas (ale tale)
los suyos (ai s i, ai lui, ai ei) las suyas (ale sale, ale ei, ale lui)
mai mul i posesori si un singur obiect posedat
masculin si Ieminin:
el nuestro (al nostru) la nuestra (a noastr )
el vuestro (al vostru) la vuestra (a voastr )
el suyo (al s u, al lui, al ei) la suya (a sa, a lui, a ei)
mai mul i posesori si mai multe obiecte posedate
masculin si Ieminin:
los nuestros (ai nostri) las nuestras (ale noastre)
los vuestros (ai vostri) las vuestras (ale voastre)
los suyos (ai s i, ai lor) las suyas (ale sale, ale lor)

129
n limba spaniol exist si posesive substantivate (dup
acelasi procedeu ca n cazul substantiv rii adjectivelor caliIicative:
lo moaerno, lo tipico, lo bueno, etc.)
Formele substantivate sunt:
lo mio (ceea ce este al meu), lo nuestro (ceea ce e al nostru)
lo tuvo (ceea ce este al t u), lo vuestro (ceea ce e al vostru)
lo suvo (ceea ce este al s u, lo suvo (ceea ce e al s u, al lui,
al lui, al ei) al ei).
Pronumele posesive substantivate (lo mio, lo tuvo, lo vuestro, etc.)
nu au plural si nu Iac reIerire la gen.

B. Formele adjectivelor posesive
l. cnd preced substantivul, au Iorme apocopate:
mi (amigo) o meu mi (amiga) o mea
tu (amigo) o t u tu (amiga) o ta
su (amigo) o s u, lui, ei su (amiga) o sa, lui, ei

nuestro (amigo) o nostru nuestra (amiga) o noastr
vuestro (amigo) o vostru vuestra (amiga) o voastr
su (amigo) o s u, lui, ei su (amiga) o sa, lui, ei

mis (amigos) o mei mis (amigas) o mele
tus (amigos) o t i tus (amigas) o tale
sus (amigos) o s i, lui, ei sus (amigas) o sale, lui, ei

nuestros (amigos) o nostri nuestras (amigas) o noastre
vuestros (amigos) ovostri vuestras (amigas) o voastre
sus (amigos) o s i, lor sus (amigas) o sale, lui, ei, lor

De remarcat:
Iormele de persoana a-III-a singular si plural pot Ii traduse, n
Iunc ie de context, cu unele pronume de polite e din limba
romn : dumneaei/ dumnealui/ dnsului/ dnsei/ dumitale/
dumisale/ Dumneavoastr .


130
n traducerea adjectivelor posesive nu intervin si particulele al, a,
ai, ale, speciIice pronumelor posesive.

Iormele su/ sus pot Ii nlocuite n limba spaniol cu: ae el, ae ella,
ae ello, ae ustea, ae ellos, ae ellas, ae usteaes si chiar: su (amigo)
ae ustea.

Cnd sunt plasate aup substantiv, adjectivele posesive au Iorme
neapocopate:
un amigo: mio, tuvo, suvo, nuestro, vuestro, suvo
unos amigos: mios, tuvos, suvos, nuestros, vuestros, suvos

una amiga: mia, tuva, suva, nuestra, vuestra, suva
unas amigas: mias, tuvas, suvas, nuestras, vuestras, suvas

Aceste Iorme neapocopate (mio, tuvo, etc.) apar Irecvent n
sintagme Iixe: Dios mio', maare mia, n limbajul Iamiliar si n
Iormele stereotipe, Iolosite n coresponden a oIicial : Muv seor mio,
Muv seores nuestros, etc.

Pronumele posesive sunt aeictice. Prin Iorma lor, deosebesc
categoria gramatical de persoan , dar nu totdeauna si genul
persoanei:
Nuestro din nuestro amigo
semnaleaz aeictic un plural dar nu si genul persoanelor cuprinse
n acest plural.
Formele su si suvo semnaleaz categoriile gramaticale de gen si
num r:
suyo o ae el (m.sg.), ae ella (I.sg.), ae ello (n.sg.),
ae ustea (m.f.sg.);
suyos o ae ellos (m.pl.), ae ellas (I.pl.), ae usteaes (m. f. pl.).

Celelalte pronume posesive au morIeme proprii de gen si num r:
mio, mia, tuvo, tuva, nuestro, nuestra, vuestro, vuestra, etc.
mios, mias, tuvos, tuvas, nuestros, vuestras, etc.


131
Pronumele posesive pot Ii si anaforice (cu excep ia lui suvos,
suvas)
Nuestra opinion no es como la suva.
(Opinia noastr nu este ca a sa/ a lui/ a Dvs.)
Articolul la din sintagma la suva nlocuieste substantivul
opinion, din exemplul de mai sus.
n cazul persoanei a treia plural (los suvos, las suvas), pronumele
posesiv nu este anaforic, ntruct con inutul lor Iace reIerire la
familia/aaep ii etc.:
Los suvos no estan de acuerdo.
(Ai lui (Iamilia, prietenii) nu sunt de acord)
Mis padres son bastante severos, los suvos no lo son.
(P rin ii mei sunt destul de severi, ai lui nu sunt asa).
Dup unii autori, aceste posesive ar avea valoare special de
substantive.
Pronumele posesive se deosebesc esen ial de pronumele
personale pentru c :
- sunt lipsite de cazuri gramaticale,
- pot Iace parte din construc ii atributive, lund parte la
Iormarea predicatului nominal:
Estos versos son mios.
- Iormele su, suvo si-au pierdut Iunc ia reIlexiv originar ;
de aceea, n contexte cu con inut reIlexiv, sunt nt rite cu
adjectivul propio:
Miraba su propio retrato en los ojos de l.
(Unamuno)

Adjectivele posesive care preced substantivele (cnd se
combin cu al i determinan i care Iac parte din grupul nominal) ocup
primul loc n astIel de combina ii:
mi nuevo traje o mi traje nuevo
nuestro segundo hijo o nuestro hijo segundo
cnd adjectivul posesiv se plaseaz dup substantiv, exist mai
pu ine restric ii de plasare:
Este segundo hijo mio o Este hijo mio segundo


132
Exist si o excep ie: determinativul toao poate preceda tot grupul:
Toaos mis amigos.
Toaa su Iamilia.
Posesivele pot Iace parte din locu iuni cu Iunc ie adverbial , cnd
sunt precedate de prepozi ii:
alrededor mio (n jurul meu)
en contra tuva (mpotriva ta)
en torno vuestro (n jurul vostru)
delante suvo (n Ia a sa).
Posesivele substantivate (cu articolul hot rt neutru lo):
- pot avea sensuri concrete:
Los mios (mis padres) no me permiten regresar tarde.
(Ai mei (p rin ii mei) nu-mi permit s m ntorc trziu).
- sau sens de apartenen /de posesie:
Yo no presto lo mio.
(Eu nu mprumut ceea ce este al meu/ceea ce mi
apar ine).
Io mio, mio y lo tuyo de entrambos.
(Ce e al meu e al meu si ce-i al t u e al nostru.)
(Proverb)
- sau de specializare, de preIerin :
Este ingeniero es Iuerte en lo suvo.
(Acest inginer este puternic n meseria lui).
Lo mio es el teatro.
(PreIerin a/specialitatea mea e teatrul)
Cada uno a lo suvo.
(Fiecare la treaba lui).










133
Pronumele yi adjectivele demonstrative
(Los pronombres v aafetivos aemostrativos)

Formele pronumelor demonstrative sunt:

Singular Plural Neutru
masculin Ieminin masculin Ieminin
este esta estos estas esto
ese esa esos esas eso
aquel aquella aquellos aquellas aquello

Cu excep ia pronumelor demonstrative neutre, toate celelalte
Iorme ale pronumelui demonstrativ pot ndeplini Iunc ia de adjectiv
determinativ.
Prin tradi ie, n limba spaniol pronumele demonstrative
purtau un accent graIic: este, estas, aquellos, etc. n limba spaniol
contemporan , accentul graIic nu mai este obligatoriu. El poate Ii
Iolosit, totusi, n unele contexte, pentru a evita situa iile ambigue.
Pronumele demonstrative sunt aeictice si eviden iaz rela ia
spa ial si temporal Ia de persoanele gramaticale:
unele indic raportul de apropiere (n spa iu sau n timp)
Ia de persoana care vorbeste:
Este que tengo aqui en esta biblioteca.
(Acesta pe care l am aici n aceast bibliotec ).
Este (ao) es muy importante para mi.
(Acesta (anul) este Ioarte important pentru mine).
altele indic spa iul/timpul mai inaep rtat de cel ce
vorbeste, dar mai apropiat de interlocutor:
Ese que ves ahi es tuyo.
( sta pe care l vezi acolo este al t u).
Ese (el examen) de ayer Iue diIicil.
( sta / acela (examenul) de ieri a Iost greu).
raportul de aep rtare (spa ial si temporal ) Ia de
interlocutori este redat n limba spaniol prin Iormele:
aquel o aquellos, aquella o aquellas
Aquellas que ves alla lejos son casas por alquilar.
(Acelea pe care le vezi acolo departe sunt case de
nchiriat).

134
Me acuerdo de aquellos (dias) pasados lejos de ella.
(mi amintesc de acele (zile) petrecute departe de ea).

Formele ese, esa, esos, esas (echivalent cu Iormele
romnesti sta / la, asta / aia, etc), n unele contexte, pot avea o
nuan peiorativ :
Esa de ahi es una ingreida.
(Asta / aia de acolo este o ncrezut ).
Ese se cree un gran jugador, pero no lo es.
( sta / la se crede un mare juc tor, dar nu este).
Pronumele demonstrative (aeictice prin deIini ie) pot
ndeplini si Iunc ii anaforice:
Carmen y Cristina estan leyendo:
Esta (Cristina) esta leyendo una novela y aquella
(Carmen) esta leyendo el periodico.
n schimb, aquel, aquella pot marca o valoare apreciativ :
Ay, aquella del ao pasado Iue una excursion
maravillosa.
(Ah, aceea de anul trecut a Iost o excursie minunat ).
n rela iile epistolare, esta (esta ciudad) desemneaz
localitatea expeditorului, iar esa pe cea a destinatarului:
Querido amigo, en esta, nada nuevo.
(Drag amice, n aceast urbe, numic nou).
Yo llegar en esa, el lunes, en avion.
(Eu voi sosi acolo (n orasul t u), luni, cu
avionul)

Pronumele demonstrative neutre (esto, eso, aquello) Iac
trimitere la ceva mai nainte exprimat, la o aIirma ie sau o nega ie:
Se anuncia tempestad. Eso me da miedo.
(Se anun Iurtun . Asta m sperie).
Te pago si me ayudas. Esto no lo acepto.
(Te pl tesc dac m aju i. Asta n-o accept)
Fue duro el examen de bachillerato.
Aquello Iue hace tiempo.
(A Iost greu examenul de bacalaureat. Asta s-a
petrecut demult).

135
Pronumele aemonstrative neutre nu au Iorme de plural.
Formele pronumelor demonstrative neutre pot dobndi sensul de
chestiune, problem , Iapt, atunci cnd sunt urmate de o
prepozi ie si de un verb la inIinitiv:
Eso ae ir al teatro por la tarde me encanta.
(Faptul de a merge la teatru dup -amiaza m ncnt ).
Aquello de baarse en el rio no resulto bueno.
(Faptul de a se sc lda n ru n-a Iost Iolositor).
Formele neutre ale pronumelor demonstrative se reg sesc n
numeroase expresii idiomatice speciIice limbii spaniole:
a eso de las. n jurul orelor.
con esto cu toate acestea
en esto n acest r stimp
eso es asta e, de acord, exact
eso mismo chiar asa, ntocmai
eso si que no asta nu, asta nu se poate
esto es adic
por eso de aceea
y eso que unde mai pui c .
Pronumele demonstrative neutre nu pot nlocui un substantiv, si
nici nu-l pot determina, neputnd ndeplini Iunc ia de adjectiv
determinant:
Dame el lapiz. Dame eso.
dar: Dame ese lapiz. (nu eso lapiz)
n schimb, celelalte Iorme ale pronumelor demonstrative pot
ndeplini Iunc ia de adjective, nso ind substantivele, cu care se acord
n gen si num r:
Este joven que ves aqui es mi hermano.
Esta joven que ves aqui es mi hermana.
Estos jovenes / estas jovenes son mis hermanos / hermanas.
Adjectivele demonstrative preced , de obicei, substantivele.
Cnd sunt plasate dup substantiv pot avea o valoare
peiorativ sau una apreciativ :
El chico ese molesta a los demas.
(B iatul sta / la i deranjeaz pe ceilal i).
Felices los aos aquellos de su juventud!
(Ferici i anii aceia din tinere ea ei/lui).

136
Pronumele nehot rte
(Pronombres inaefiniaos)

n denumirea generic de inaefiniaos sunt cuprinse o serie de
cuvinte care nu au Iunc ii identiIicatoare, deoarece con inutul lor
semantic Iie c nu prezint interes pentru interlocuitori, Iie c este
necunoscut.
Los inaefiniaos pot Ii:
- numai pronume:
alguien, naaie, algo, naaa, uno, quienquiera
- pronume si, alternativ, adjective pronominale:
alguno, ninguno, otro, mucho, poco, toao, cualquiera.
- numai adjective nehot rte:
caaa, cierto, aeterminaao.
Unele pronume se reIer numai la persoane, altele se reIer
numai la lucruri iar altele att la persoane ct si la lucruri.

l. Pronume nehot rte care se refer numai la persoane sunt:

AIGUIEN (cineva) numai pronume nehot rt, este invariabil
la gen si num r.
Busca a alguien que la pueda ayudar.
(Caut pe cineva care s o poat ajuta).

NADIE (nimeni), cu Iorm unic pentru ambele genuri, este
pronume. Nu are plural. Cnd naaie este plasat naintea
verbului, nega ia no se omite:
Naaie me dijo la verdad.
(Nimeni nu mi-a spus adev rul).
Dar cnd este plasat aup verb, nega ia no este necesar :
No me dijo naaie la verdad.
(Nu mi-a spus nimeni adev rul).

QUIENQUIERA (oricine) cu Iorma de plural livresc

QUIENESQUIERA. este variabil n Iunc ie de gen.

137
Quienquiera que venga sera recibido/-a con amabilidad.
(Oricine ar veni va Ii primit/ cu amabilitate).
Quienesquiera que vengan seran recibidos/-as.
(Oricine ar veni vor Ii primi i/te).

Pronume nehot rte folosite n locul substantivelor proprii nume
de persoane:
Fulano,
Fulano ae Tal,
Mengano,
Perengano,
Zutano
Aceste pronume nehot rte se scriu cu majuscul si se Iolosesc
n contexte n care numele persoanelor evocate necunoscute sau exist
inten ia de a exprima o nuan peiorativ :
Estaban presentes: Fulano, Mengano, Zutano.
(Erau prezen i: Cutare, Cut ric , Cut rescu).
Una Fulana ae Tal se presento con toda su Iamilia.
(O oarecare doamn Cut rescu s-a prezentat cu toat
Iamilia).

2. Pronume nehot rte care se refer numai la lucruri:
AIGO (ceva)
Forma algo este invariabil dup gen si num r:
Tengo que decirte algo.
(Trebuie s - i spun ceva.)
n unele contexte, algo are valoare adverbial :
algo adjectiv echivaleaz cu un poco/un tanto (cam):
El caI esta algo Irio.
(CaIeaua este cam rece).
algo prepozi ie substantiv echivaleaz cu un poco ae:
Djame algo ae frutas o un poco de/algunas Irutas.
(Ias -mi ceva Iructe o un pic de/cteva Iructe).
NADA (nimic)
Este numai pronume, invariabil la gen si num r. Cnd naaa
preced verbul, nega ia no se omite:

138
Naaa quiere leer.
(Nimic nu vrea s citeasc ).
Cnd naaa urmeaz dup verb, nega ia no este necesar , iar
sensul este nimic sau aeloc:
No lee naaa.
(Nu citeste nimic/nu citeste deloc).
Construc ia naaa prepozi ie substantiv echivaleaz cu
nici un pic.:
No quedo naaa ae nieve en las montaas.
(Nu a r mas nici un pic de z pad pe munte).

3. Pronume nehot rte care se refer la persoane yi, alternativ, la
lucruri:
AIGUNO (vreunul)
Are Iorme distincte de Ieminin si masculin:
alguno, alguna, plural: algunos, algunas
pronume nehot rt:
Finalmente, encontraras a alguno que te diga todo.
(n cele din urm , vei g si vreunul care s - i spun totul).
Algunos consideran que tienes razon.
(Unii/c iva consider c ai dreptate).
Ca aafectiv nehot rat, cnd preced un substantiv masculin,
singular, apocopeaz : alguno algun
Tienes algun inters?
(Ai vreun interes?).
n Iraze negative, alguno plasat aup substantiv are sens de
ninguno (niciunul):
No tengo inters alguno.
(Nu am nici un interes).
La plural, are sens de ca iva/cateva:
He comprado algunos cuadernos.
He comido algunas Irutas.

UNO (la origine numeral) este pronume si aafectiv pronominal
Are Iorme distincte de masculin/Ieminin:
uno, una si de plural unos, unas

139
Uno, ca adjectiv pronominal, apocopeaz cnd preced un
substantiv masculin singular, si poate Ii conIundat cu articolul
nehot rt, sau cu numeralul cardinal uno urmat de substantiv:
Me compr un diccionario.
(Mi-am cump rat un dic ionar).
Tienes una idea Iormidable.
(Ai o idee Iormidabil ).
Uno ca pronume nehot rat:
Unos escuchan musica, otros leen.
(Unii ascult muzic , al ii citesc).
He conocido a uno de los escritores espaoles.
(I-am cunoscut pe unul din scriitorii spanioli).
Uno, urmat de verb la persoana a III-a singular poate avea si o
valoare impersonal , dnd aser iunii caracter de generalitate:

Uno se cree sano, pero nunca esta seguro.
(Se crede omul/te crezi s n tos, dar niciodat nu esti
sigur).
Uno no puede pensar en todo.
(Nu te po i gndi la toate).
Uno poate Ii precedat si de articolul neutru lo:
Has decidido salir o quedarte? No me he decidido ni
por lo uno ni por lo otro.
(Te-ai decis s pleci sau s r mi? Nu m-am hot rt
nici pentru una nici pentru alta).
Uno, urmat de un numeral cardinal si un substantiv, exprim :
- aproximarea:
Esperamos unas tres horas.
(Am asteptat vreo trei ore).
Despus de unos cinco minutos, aparecio.
(Dup vreo cinci minute a ap rut).
- procentaful:
Ia inIlacion bajo hasta un aie: por ciento.
(InIla ia a cobort pn la vreo zece la sut ).
El ritmo de crecimiento subio hasta un cinco por
ciento).
(Ritmul de crestere a urcat la vreo 5).


140
NINGUNO (niciunul/nici un)
are Iorme de masculin si Ieminin dar nu si de plural.
ca pronume, cnd preced verbul, nega ia no se omite:
Ninguno se ha presentado.
(Niciunul nu s-a prezentat).
cnd este plasat dup verb, nega ia este necesar :
No se ha presentado ninguno / ninguna.
(Nu s-a prezentat niciunul / niciuna).
ca aafectiv pronominal apocopeaz , cnd preced un substantiv
masculin singular:
Ningun arbol resiste a este viento.
(Nici un copac nu rezist la acest vnt).

OTRO (altul)
are Iorme de masculin/Ieminin, otro, otra (alta) si de
singular/plural otros (al ii)/otras (altele).
Poate Ii precedat de articolul hot rt: el otro, la otra, los
otros, las otras cu sensul de cel lalt, cealalt , ceilal i, celelalte, dar
reIuz articolul nehot rt un/ una:
ca pronume:
Uno canta, otro escucha.
(Unul cnt , altul ascult ).
Otros no estaban de acuerdo.
(Al ii nu erau de acord).
Me gusta mas el otro/la otra.
(mi place mai mult cel lalt/cealalt ).
Otro poate Ii precedat si de articolul neutru lo (si se grupeaz
Irecvent cu lo uno):
Ni lo uno ni lo otro.
(Nici una nici alta).
ca aafectiv pronominal, intr n compozi ia unor construc ii
cu sensuri multiple:
otra ve: este sinonim cu una ve: mas (nc odat )
otro dia este sinonim cu otra fecha (alt dat )
el otro dia este sinonim cu el aia ae aver
el otro dia este sinonim cu para el aia siguiente
otras veces este sinonim cu alteori / alte a i

141
CUAIQUIERA, cu pluralul livresc CUAIESQUIERA
se traduc, n Iunc ie de context, prin oricare, oarecare, orice.
Nu are morIeme de gen. Are Iorm de plural.
Este si pronume si adjectiv pronominal.
ca pronume:
Cualquiera sabe esto.
(Oricine stie asta).
ca aafectiv poate Ii plasat inainte (apocopat) sau aup
substantiv (neapocopat):
Cualquier nio sabe esto.
(Orice copil stie asta).
Es un actor cualquiera.
(Este un actor oarecare).
cnd cualquier se grupeaz cu otro, otra, Iorma de
Ieminin cualquiera este Irecvent n limbajul colocvial
spaniol contemporan:

Cualquiera otra persona hubiera podido
entrar.
(Oricare alt persoan ar Ii putut s intre).
Cualquiera, n unele contexte, are o nuan peiorativ :
Es un muchacho / una muchacha cualquiera.
(Este un b iat / o Iat oarecare).
Son unos lienzos cualesquiera.
(Sunt niste pnze / tablouri oarecare).
Elisa es una cualquiera.
(Elisa este o oarecare).

TODO (totul)
are Iorme de masculin/Ieminin, singular/plural:
toao (tot), toaa (toat ), toaos (to i), toaas (toate), inclusiv o Iorm
neutr : toao (totul). Se reIer att la persoane ct si la lucruri; este si
pronume si adjectiv pronuminal.
O particularitate a acestui pronume este aceea c poate preceaa:
pronume personale in nominativ:
Toaos nosotros (vosotros / ellos) somos invitados.
(Noi to i (voi / ei) suntem invita i).

142
pronume aemonstrative ,i posesive:
Toao esto / toaos estos son tuyos.
(Toate astea/to i acestia sunt ai t i).
Toaas sus propuestas.
(Toate propunerile sale).
articole hot rate:
Toaos los presentes le escuchaban.
(To i cei prezen i l ascultau).
Toao poate Ii Iolosit, nenso it, ca pronume nehot rt:
Toaos estaban alegres.
(To i erau veseli).
Cnd preced substantive ce Iac reIerire la timp, semnaleaz
repeti ia:
Toaos los aias .( n Iiecare zi).
Toaas las taraes/las noches/ las maanas.
(de remarcat absen a prepozi iei en, n astIel de sintagme).
Toao urmat de articolul nehot rt un si de un substantiv
nseamn intreg, aaev rat, complet:
toao un ao o un an ntreg
toao un hombre o un om adev rat
toao un hroe o un erou adev rat
Cnd ndeplineste Iunc ia de complement direct, toao este
nt rit prin lo:
Dimelo toao o Spune-mi totul.
Toao lo comprendio o A n eles totul.
n unele expresii, articolul hot rt care, de regul , preced
substantivul, se omite:
a todas partes o n toate p r ile
a todas horas o la orice or
de todos modos o oricum, n orice Iel
Alteori, lipsa articolului hot rt schimb sensul enun ului:
Todo ejercicio (orice exerci iu)
Todo el ejercicio (tot exerci iul)
Neutrul toao este destul de Iolosit n limba spaniol
contemporan , n sintagme Iixe:
despus de toao o dup toate acestea
con toao o cu toate acestea

143
a pesar de toao o cu toate acestea
de toao (expresie partitiv ) o de toate
tiene de toao o are de toate.
CADA (Iiecare)
este numai aafectiv pronominal, este invariabil la gen si la
num r si preced substantive nearticulate:

Caaa ciudad tiene su encanto.
(Fiecare oras are Iarmecul lui).
Caaa joven piensa en su Iuturo.
(Fiecare tn r se gndeste la viitorul lui).
Caaa poate Ii urmat de un numeral carainal (cu excep ia
lui uno) si de un substantiv la plural:
Caaa seis horas se toma una pastilla.
(Ia Iiecare sase ore/din sase n sase ore ia o pastil ).
Caaa tres meses teniamos vacaciones.
(Din trei n trei luni aveam vacan ).
Caaa poate Ii urmat de uno sau cual:
CADA UNO (Iiecare)
este numai pronume nehot rt singular,
nu are Iorm de plural
are Iorm de Ieminin: caaa una
Caaa uno/caaa una conoce sus deberes.
(Fiecare si cunoaste ndatoririle).
CADA CUAI
Caaa poate Ii urmat si de cual si are sens de fiecare,
este pronume invariabil
Caaa cual recibe su merecido.
(Fiecare si primeste r splata).
TAI (asemenea, astIel, asa; cutare)
Este invariabil la gen. Are Iorm de plural: TALES.
Este pronume, dar cnd nso este un substantiv este aafectiv.
pronume:
Tal lo hemos decidido.
(Asa am decis).

144

ca aafectiv, se plaseaz ntotdeauna naintea
substantivului:
Nos encontramos en tal sitio.
(Ne ntlnim n cutare loc).
Con tales personas no quiero tener relaciones.
(Cu astIel de persoane nu vreau s am rela ii).
precedat de un articol sau de un adjectiv demonstrativ, tal,
Iace reIeriri peiorative cu privire la calitatea
substantivului:
Con un tal hombre/con ese tal no quiero
colaborar.
(Cu un astIel de om/cu unul ca sta nu vreau
s colaborez).
Es amigo de un tal Rodrigo.
(E prieten cu un oarecare Rodrigo).
tal introduce propozi ii comparative si consecutive:
Es tal como me la habia imaginado.
(Este asa cum mi-o nchipuisem).
Ie hizo tal pregunta que se quedo mudo.
(I-a pus o asemenea ntrebare c a r mas mut).
tal, precedat de prepozi ia con si urmat de conjunc ia que,
Iormeaz locu iunea conjunc ional con tal (ae) que,
Iolosit n propozi iile condi ionale:
Asistir al encuentro, con tal ae que vengas tu
tambin.
(Voi participa la ntlnire, cu condi ia s vii si tu).
tal, urmat de substantivul ve:, Iormeaz adverbul de
probabilitate tal ve: (poate, probabil):
Me quedar en Madrid tal ve: una semana, tal ve:
menos.
(Voi r mne la Madrid poate o s pt mn , poate mai
pu in).



145
CIERTO (anumit, oarecare, cert)
este numai aafectiv pronominal.
Este variabil n gen si num r: cierto, cierta, ciertos, ciertas:
Para este trabajo se necesita cierto(s) esIuerzo(s).
(Pentru aceast lucrare este nevoie de anumit(e)
eIort(uri).
Io aplazaron para una Iecha cierta.
(I-au amnat pentru o dat anume).
n Iunc ie de pozi ia sa Ia de substantiv, are sensuri diIerite:
Acaban de comunicar cierta noticia/una noticia
cierta.
(Tocmai au comunicat o anumit stire/o stire sigur ).

DETERMINADO
este numai aafectiv, variabil n gen si num r: aeterminaao, -a,
aeterminaaos, -as (anumit,- ; anumi i, -e).
n unele contexte, este sinonim cu cierto:
El Irac se lleva en aeterminaaas ocasiones.
(Fracul se poart n anumite ocazii).
alteori, se apropie ca sens de alguno sau vario:
De este almacn se compro aeterminaaas cosas.
(Din acest magazin si-a cump rat/cteva/diIerite
lucruri).

VARIO / VARIOS
se Ioloseste att ca aafectiv nehot rat, ct si ca pronume:
aafectiv:
He consultado varios libros/varias obras.
(Am consultat cteva/diIerite c r i/opere).
este variabil n gen si num r
Jario, ca aafectiv pronominal, vario poate preceda
substantivul sau poate urma dup el:
Ios libros eran de contenido vario.
(C r ile aveau un con inut variat/divers).
pronume:
Unos venian a pie y varios en coche.
(Unii veneau pe jos si diIeri i/al ii n masin ).

146
DEMAS (ceilal i, celelalte, restul, altele, al ii)
are Iorm unic ,
ndeplineste Iunc iile de pronume si de aafectiv nehot rat
n enumer ri de obiecte eterogene se Ioloseste f r articol:
En el escritorio tiene libros, lapices, papeles y aemas.
(Pe birou are c r i, creioane, hrtii si altele).
de regul , este precedat de articolele hot rte: los, las, lo:
Ilegaron dos; los aemas estan en autobus.
(Au sosit doi; ceilal i sunt n autobus).
Solucionamos dos peticiones; las aemas quedaron por
analizar.
(Am rezolvat dou cereri; celelalte au r mas de
analizat).
Qu bueno que esta sano; lo aemas no importa tanto.
(Ce bine c e s n tos; restul nu conteaz ).

MUCHO si POCO
ambele au morIeme speciIice de gen si num r: mucho (mult),
mucha (mult ), muchos (mul i), muchas (multe), poco (pu in), poca
(pu in ), pocos (pu ini), pocas (pu ine).
au valoare de pronume:
Muchos no comprendieron lo que dijo.
(Mul i nu au n eles ce a spus).
Pocos comprendieron lo que dijo.
(Pu ini au n eles ce a spus).
ca aafectiv pronominal, poco poate Ii precedat de articol sau de alt
adjectiv pronominal (posesiv, aemonstrativ):
Me aIecto la poca piedad que maniIesto para con l.
(M-a aIectat pu ina mil maniIestat Ia de el).
Se habla de lo poco que le queda vivir.
(Se vorbeste de ct de pu in mai are de tr it).
Fue castigado por sus muchos/sus pocos errores.
(A Iost pedepsit pentru multele/pu inele sale greseli).
Ie conIeso lo mucho que la quiere.
(I-a m rturisit ct de mult o iubeste).

147
de regul , mucho si poco, cu Iunc ia de adjectiv pronominal, se
Iolosesc I r articol:
Tengo poco dinero, pero muchos amigos/muchas
amigas.
(Am bani pu ini, dar mul i prieteni/multe prietene).
muchos si pocos, n unele contexte, sunt urmate de complemente
partitive:
Muchos ae ellos me interesan.
(Mul i dintre ei m intereseaz ).
Pocos ae ellos son de calidad.
(Pu ini dintre ei sunt de calitate).
mucho si poco (la singular, masculin) se Iolosesc si cu valoare
adverbial , pentru a sublinia intensitatea ac iunii, calitatea sau
cantitatea:
Ia quiere mucho. (O iubeste mult).
Ieyo este poema muchas veces/pocas veces.
(A citit acest poem de multe ori/de pu ine ori).

MAS si MENOS

se deosebesc de mucho si poco, n principal, pentru c nu au
morIeme de gen si num r, dar pot determina substantive de orice gen
si num r, mai ales pe cele care denumesc materii, substan e etc:
Querian mas dinero para comprar mas tierra y
producir mas trigo.
(Voiau mai mul i bani ca s cumpere mai mult
p mnt si s produc mai mult gru)
Ca aafective, mas si menos se pot combina cu alte
pronume cantitative sau numerale plasate aup acestea:
Ha veniao alguien mas.
(A mai venit cineva)
Se ha compraao otro mas.
(Si-a cump rat nc unul.)
Al contar los libros, habia aos menos.
(Num rnd car ile, erau cu dou mai pu in.)

148
Ca pronume, mas si menos pot Ii precedate de
articolul neutru lo.
Lo mas /lo menos que se puede comprar son diez
pares.
(Cel mult / cel pu in se pot cump ra zece perechi).
Pot Ii precedate de mucho si poco:
Un poco mas de caI te sentaria bien.
(Un pic mai mult caIea i-ar prinde bine.)
Quiero mucho menos de un kilo.
(Vreau mult mai pu in de un kilogram.)
Mas si menos pot avea si valoare de aaverb:
Cuando menos lo esperaba, aparecio Pablo.
(Cnd m asteptam mai pu in, a ap rut Pavel.)
He leido poco menos de cien paginas.
(Am citit ceva mai pu in de o sut de pagini.)

BASTANTE (destul, ndeajuns)
este invariabil dup gen:
bastante estudio, bastante satisIaccion
Iace parte din pronumele nehot rte cantitative;
are Iorm unic de plural:
bastantes amigos/amigas;
se Ioloseste ca pronume nehot rt:
Bastantes se han presentado en el examen.
(Destui s-au prezentat la examen).
Han aprobado el examen bastantes.
(Au promovat examenul destui/destule).
Irecvent, are valoare de aafectiv nehot rat:
Me costo bastante esIuerzo y bastantes noches sin dormir.
(M-a costat destul eIort si destule nop i nedormite).
bastante ndeplineste si Iunc ii adverbiale:
Creo que has trabajado bastante hoy.
(Cred c ai muncit destul/ndeajuns azi).
n propozi ii eliptice se Ioloseste ca interfec ie:
Bastante! (Ajunge! ndeajuns!)


149

DEMASIADO
este pronume / adjectiv nehot rt (cantitativ):
are morIeme de gen si num r:
aemasiaao (prea mult), aemasiaaa (prea mult ),
aemasiaaos (prea mul i), aemasiaaas (prea multe).
pronume:
Demasiaao ha suIrido en la vida.
(Prea mult a suIerit n via ).
aafectiv:
Ia espero aemasiao tiempo.
(A asteptat-o prea mult timp).
Ha tenido aemasiaaa paciencia.
(A avut prea mult r bdare).
aaverb:
Hablas aemasiaao.
(Vorbesti prea mult).

HARTO, -a, -os, -as
este un sinonim al lui aemasiaao.
Hartos problemas ha tenido en su juventud.
(Destule probleme a avut n tinere e).

TANTO (att)
are morIeme de gen si de num r:
tanto (att), tanta (atta), tantos (at ia), tantas (attea)
este pronume si aafectiv nehot rat cantitativ:
pronume:
Hay tantos/tantas que quieren visitar Espaa.
(Sunt at ia/att de mul i/multe care vor s viziteze
Spania).
aafectiv
Te lo dije tantas veces.
( i-am spus-o de attea ori).


150
Tantos amigos nos apoyan.
(At ia prieteni ne sprijin ).
tanto apocopeaz , cnd preced un adjectiv:
tan simpatico, tan amable, tan importante
(att de simpatic/de amabil/de important).
nu apocopeaz , cnd preced comparativele:
mefor, peor, mavor, menor si mas, menos:
Tanto mefor / tanto peor para ellos.
(Cu att mai bine/mai r u pentru ei).
n unele contexte, are func ie aaverbial :
Io desea tanto.
(Doreste asta att de mult).
El pan esta un tanto duro.
(Pinea este cam tare).
El agua esta un tanto Iria.
(Apa e cam rece).
Estaba un tanto disgustado con ella.
(Era oarecum sup rat pe ea).
Ahorra un tanto al mes para pagar sus deudas.
(Economiseste att pe lun ca s -si pl teasc
datoriile).
n limbajul colocvial este sinonim cu adverbul de
aIirma ie ciertamente (desigur, chiar):
Es un estaIador; y tanto que lo es!
(Este un escroc; chiar c este!).
tanto introduce propozi ii comparative:
Es tan hermosa como su madre.
(Este (tot att de) Irumoas ca mama ei).
sau propozi ii consecutive:
Era tan caro que no he podido comprarlo.
(Era att de scump c nu l-am putut cump ra).
tanto intr n compunerea unor sintagme Iixe, Irecvent
Iolosite:
estar al tanto o a Ii la curent:
Mantnme al tanto de lo que sucede.
( ine-m la curent cu ce se ntmpl ).


151
por tanto o (por eso) de aceea:
Hace Irio; por tanto me pongo el abrigo.
E Irig; de aceea mi pun paltonul).
un tanto o oarecum / cam
El caI esta un tanto Irio
(CaIeaua este cam rece.)
v tanto o (y pico) o si ceva / si un pic
Me costo quinientos mil y tanto.
(M-a costat 500 de mii si ceva / si un pic).

MISMO, cu variantele lui de gen si num r misma, mismos,
mismas, poate preceaa sau urma dup substantive concrete sau
abstracte, nume de Iiin e sau de lucruri:
El mismo libro. Este libro mismo.
(Aceast carte.) (Chiar aceast carte.)
La misma profesora. La profesora misma.
(Aceea,i profesoar .) (Profesoara ins ,i.)
El mismo autor. El autor mismo.
(Acela,i autor.) (Autorul insu,i.)
Mismo se asocia: cu articole, adjective demonstrative, pronume
posesive ,i personale.
Mismo se plasea: dup pronumele personale (forme accentuate)
cu care se acora in gen ,i num r:
vo mismo (eu insumi) vo misma (eu ins mi)
nosotros mismos (noi in,ine) nosotras mismas (noi insene)
conmigo mismo (cu mine a si misma (pe sine ins ,i)
insumi)
Ca orice adjectiv, MISMO se poate substantiva cu ajutorul articolului
hot rt:
el mismo (acelasi)
la misma (aceeasi)
lo mismo (acelasi lucru, la Iel)
los mismos (aceiasi)
las mismas (aceleasi)
Hov estan presentes los mismos/las mismas.
(A:i sunt pre:en i aceia,i/acelea,i.)
Aver me aifo lo mismo.
(Ieri mi-a spus la fel/acela,i lucru.)

152
n spaniol , trebuie evitat conIuzia de sens ntre:
l mismo - el insu,i/chiar el, ,i
el mismo acela,i
Gramatica Academiei nu recomand Iolosirea lui mismo ca
pronume anaIoric, ntlnit n textele administrative sau n pres :
Te espero en el aeropurto. Yo estar en el mismo (en el
aeropuerto) con tu Iamilia.
si propune nlocuirea lui mismo cu pronume posesive personale etc:
Ia Iirma es illegible, pero se ve claramente la estampilla
debajo ae ella (n loc de: la misma.)
(Semn tura era ilizibil , dar se vedea clar stampila sub ea, n
loc de: sub aceea,i.)

Pronumele relative
(Pronombres relativos)

Pronumele relative (conIorm deIini iei dat de RaIael
Seco) sunt cuvinte care pun n rela ie un antecedent, (pe care l
reproduc) cu o propozi ie din care si ele Iac parte:
La semana que viene saldremos de excursion.
(S pt mna care vine vom pleca n excursie).
La ciuaaa en que/ en la cual pas mi inIancia es
Bucarest.
(Orasul n care mi-am petrecut copil ria este
Bucurestiul).
Pronumele relative (n opinia lui E. Alarcos Ilorach) sunt
cuvinte aepenaente (ca si prepozi iile si conjunc iile) pentru c
singure, nenso ite de un context, n-ar putea Iorma un enun .
Pronumele relative, mostenite din latin , sunt:
que, quien, cual, cuvo, cuanto.

Pronumele relativ QUE (ce, care)
este invariabil ca Iorm , dar poate avea ca anteceden i substantive
de gen masculin/Ieminin, la singular/plural:
el muchacho que pasa./los muchachos que pasan
la nia que pasa/ las nias que pasan

153
antecedentul/anteceden ii lui que pot Ii substantive nume de Iiin e
sau de lucruri:
La seora que habla es proIesora.
El mes que viene salimos de vacaciones.
que poate Ii precedat de articolul hot rt:
el que (cel ce, cel care) los que (cei ce, cei care)
la que (cea care) las que (cele ce, cele care)
lo que (ceea ce)
Articolul hot rt nu adaug lui que nici o valoare semniIicativ .
Prezen a articolului evit conIuzia cu conjunc ia que.
El que ha venido es mi hermano.
(Cel ce/cel care a venit este Iratele meu).
Las que han llegado son mis invitadas.
(Cele ce/care au sosit sunt invitatele mele).
que poate Ii precedat de prepozi ii:
OIrezco inIormaciones al que, a las que me lo pidan.
(OIer inIorma ii celui care/celor care mi cer acest lucru).
Ia ciudad en que vivo es muy antigua.
(Orasul n care locuiesc este str vechi).
cnd antecedentul are sens temporal, folosirea prepo:i iei este
obligatorie:
Felices los dias en que nos conocimos!
(Fericite zilele n care ne-am cunoscut).
El momento en que marco el gol Iue decisivo.
(Momentul n care a marcat golul a Iost decisiv).
Ia noche sobre la que me hablo Iue terrible.
(Noaptea despre care mi-a vorbit a Iost teribil ).
Ioarte Irecvent (cnd antecedentul are sens temporal sau modal)
prepozi ia poate Ii omis :
Hace un ao que (aesae que) no te he visto.
(Se mplineste un an de cnd nu te-am v zut).
Ia primera ve: que durmio en su casa, no le gusto.
(Prima oar cnd a dormit n cas , nu i-a pl cut).
n limba spaniol contemporan Iolosit n Spania si America
hispanic que se Ioloseste I r adverbul necesar:
Es por eso que llego tarde. (por lo que)
(De aceea/din acest motiv a sosit trziu).

154
Fue por esa temporada que/cuando se conocieron.
(Cam asta e perioada n care/cnd s-au cunoscut).
Precedat de articolul hot rt neutru lo, que Iormeaz sintagma
lo que (ceea ce), Irecvent Iolosit n spaniola contemporan :
Lo que no me gusta es su indiIerencia.
(Ceea ce nu-mi place este indiIeren a lui/ei).
Lo que introduce un complement direct al unui verb de
comunicare:
Te comunicar/ te dir lo que ha pasado.
( i voi comunica/ i voi spune ce (ceea ce) s-a
ntmplat).
No s lo que hace Carmen alli.
(Nu stiu ce Iace Carmen acolo).
Lo que este, n unele contexte, sinonim cu lo cual:
Me parece muy caro, lo que/ lo cual no me gusta.
(Mi se pare Ioarte scump, ceea ce nu-mi place).
Antecedentul pronumelui relativ que poate Ii nu numai un
substantiv ci si un aafectiv, un aaverb, sau chiar o propo:i ie:
un aafectiv:
Hemos notado lo encantaaos que estaban los nios.
(Am observat ce ncnta i erau copiii).
Al ponerse de pie noto lo alto que era.
(Cnd s-a ridicat n picioare a observat ce nalt era).

un aaverb:
Incluso hov, que te parece tarde, podemos empezar.
(Chiar si azi, cnd i se pare trziu, putem ncepe).
Me inIormaron de lo malo que los trataron.
(M-au inIormat ce r u i-au tratat).
o propo:i ie:
Cuanao le pregunto por su vida personal, que Iue el
colmo, se retiro de las negociaciones.
(Cnd l-a ntrebat de via a lui personal , ceea ce a Iost
culmea, s-a retras de la negocieri).


155
Pronumele relativ que (din cauza identit ii de Iorm ) ar
putea Ii conIundat cu conjunc ia que:
confunc ie:
Me da lastima que ella no pueda asistir al espectaculo.
(mi pare r u c ea n-o s poat asista la spectacol).
Vengo a que me prestes un libro.
(Vin ca s /pentru ca/s mi mprumu i o carte).
pronume relativ (precedat de articolul hot rt):
Ios acontecimientos, a que no daba crdito, eran
reales.
Ios acontecimientos a los que/a los cuales.
(Evenimentele, pe care nu le credeam/c rora nu le
d deam crezare, erau reale).

Pronumele relativ CUAL (care)

Cual are si o Iorm de plural: cuales.
Cual este precedat de articolul hot rt: (el, la, lo, los, las).
Cnd nu este nso it de articol, nu este pronume, este particul
comparativ .
Antecedentul s u poate Ii nume de Iiin e sau de lucruri:
Cual poate nlocui pronumele que:
cnd introduce o propozi ie atributiv explicativ (de
obicei izolat prin virgule):
Mi padre, que no hablo todo el tiempo, se marcho el
primero.
(Tat l meu, care a t cut tot timpul, a plecat primul).
Mi padre, que no hablo/el cual no hablo.
n contextele n care antecedentul (cu valoare explicativ )
se aIl plasat departe de pronumele relativ:
Conocimos un pintor en casa de mi hermana, el cual
nos impresiono por su sabiduria.
(Am cunoscut un pictor acas la sora mea, care ne-a
impresionat cu n elepciunea lui).
cnd pronumele relativ este precedat de prepozi ii
monosilabice (ae, en, por, sin, tras), de prepozi ii

156
bisilabice (ante, bafo, contra, aesae, aetras, hacia, hasta,
segun, sobre) si locu iuni prepozi ionale echivalente (al
laao ae, encima ae, aebafo ae, etc.):
Me explico el mtodo por el cual obtuvo resultados.
(Mi-a explicat metoda prin care a ob inut rezultate).
Expuso los planes sin los cuales no podia construir la
casa.
(A prezentat planurile I r de care nu putea construi
casa).
El equipo, contra el cual jugaron, era Iuerte.
(Echipa, mpotriva c reia au jucat, era puternic ).
El arbol, aetras ael cual se escondieron, era grueso.
(Copacul, dup care s-au ascuns, era gros).

n limba spaniol contemporan , pronumele cual / que
(precedat sau nu de articol) exprim acelasi con inut:
Ia casa en que vivo
Ia casa en la que vivo
Ia casa en la cual vivo.
Forma neutr lo cual se ntrebuin eaz pentru a relua o
propozi ie aIirmativ /negativ anterior exprimat :
El jugador Iue accidentado, lo cual signiIica que no
podra jugar maana.
(Juc torul a Iost accidentat, ceea ce nseamn c nu va
putea s joace mine).
n astIel de contexte lo cual este sinonim cu lo que:
No hace buen tiempo, lo que/ lo cual nos impide salir.
(Nu e vreme bun ceea ce ne mpiedic s plec m).
Pronumele relativ cual l poate nlocui pe como:
Trabaja cual si Iuera un proIesional.
(Iucreaz ca si cum ar Ii un proIesionist).
Io encontraron cual lo habian dejado.
(I-au g sit asa cum l l saser ).




157


Pronumele relativ CUYO

Cuyo deriv din latin (cuius, -a, -um) si p streaz morIemele de
gen si num r: cuvo, cuva, cuvos, cuvas.
Este singurul pronume relativ cu Iunc ie adjectival si se acord
cu substantivul (cu care Iormeaz un nucleu nominal) Iiind
independent de anteceden i (cu care nu se acord ):
El autor, cuvas obras conoces, es muy Iamoso.
(Autorul, ale c rei opere le cunosti, este Iaimos).
Ias obras, cuvo autor conoces, son Iamosas.
(Operele, al c ror autor l cunosti, sunt Iaimoase).
Cuvo poate nlocui sintagma: substantiv ae quien/ ael cual cnd
ndeplineste Iunc ia sintactic de nume preaicativ:
El autor, ae quien es el libro, es muy Iamoso.
Pe lng valoarea de relativ, cuvo mai are si o nuan de
apartenen , de posesie:
Ia obra, cuvo prologo te he leido, es muy conocida.
(Opera al c rui prolog i l-am citit, este Ioarte
cunoscut ).
Ias Iamilias, cuvos miembros son unidos, viven en
armonia.
(Familiile, ai c ror membri sunt uni i, tr iesc n
armonie).
Cuvo nu admite articolul (cum admite que sau cual) si este plasat
inaintea substantivului pe care l nso este:
Ios arboles, cuvas ramas son largas, crecen
vigorosos.
(Copacii, ale c ror ramuri sunt lungi, cresc vigurosi).
n limba spaniol contemporan , cuvo apare mai mult n limba
scris si este Iolosit cu prec dere de persoanele instruite.





158
Pronumele relativ QUIEN
Quien a adoptat Iorma de plural quienes, trziu, dup secolul al
XVI-lea.
Este invariabil la gen. Are ca anteceden i substantive nume de
Iiin e sau de lucruri personiIicate.
El seor, con quien esta hablando, es su tio.
(Domnul cu care st de vorba este unchiul lui / ei)
Platero, a quien todos conocen, debe su Iama a
J.R. Jimnez.
Quien ndeplineste Iunc ia de pronume, Iie c are sau nu
antecedent:
Quien no tiene cabeza debe tener piernas.
(Cine nu are cap trebuie s aib picioare).
Quien/ quienes se acord n num r cu antecedentul si poate Ii
nlocuit cu el que / los que / el cual / los cuales:
Ia tia a quien / a la cual debo ayudar es muy vieja.
(M tusa pe care trebuie s-o ajut este Ioarte b trn ).
Ios adversarios con quienes / con los cuales se
enIrento eran Iuertes.
(Adversarii cu care s-a luptat erau puternici).
Quien are un sens mai general mai imprecis dect el que / los
que etc.
Quien lo sepa / el que lo sepa que me llame.
(Cine stie / cel ce stie s m anun e).
Dup verbele haber, hallar, tener, quien indeplineste Iunc ia
de complement direct.
No tengo quien me ayude. No hay quien me ayude.
(Nu e cine s m ajute).
Quien intr n compunerea unor construc ii cu valoare de
pronume nehot rte:
En la residencia, quien canta, quien lee, quien duerme.
(Ia c min unii cnt , al ii citesc, al ii dorm)
Hay quien quiere lo imposible.
(Sunt unii care cer imposibilul).
No hay quien quiera ayudarla.
(Nu e nimeni care s vrea s o ajute).

159
Pronumele relativ CUANTO

Are Iorme pentru masculin: cuanto,
pentru neutru: cuanto, pentru Ieminin cuanta si pentru plural
cuantos / cuantas.
Antecedentele lui cuanto pot Ii pronumele nehot rte toao,
tanto sau substantive nso ite de acestea:
Bebio toao el vino, cuanto habia quedado.
(A b ut tot vinul, ct mai r m sese).
Comia tanta carne, cuanta le oIrecia.
(Mnca atta carne, ct i oIerea).
Formele de plural cuantos/ cuantas sunt echivalente cu toaos
los que/ toaas las que:
Cuantos la conocen / toaos los que la conocen la
aprecian.
(C i o cunosc / to i cei ce o cunosc o apreciaz ).
Forma neutr cuanto este echivalent cu toao lo que:
Cuanto gano lo perdio / Toao lo que gano lo perdio.
(Ct a castigat att a pierdut / Tot ce a cstigat a
pierdut).
Ie dijo toao cuanto sabia / toao lo que sabia.
(I-a spus toate cte stia / tot ce stia).
Pozi ia lui cuanto n Iraz : la nceputul acesteia si totdeauna
I r articol:
Cuantos amigos tenia, todos lo apreciaban.
(C i prieteni avea, to i l apreciau)
Cuanto poate Iace parte din unele expresii:
cuanto antes (expresie temporal : cat mai repeae)
Espero cuanto antes tu respuesta.
(Astept r spuns ct mai degrab ).
en cuanto (expresie temporal : imeaiat ce, inaat ce)
En cuanto me saludo, la reconoci.
(Imediat ce m-a salutat, am recunoscut-o).
en cuanto (expresie modal : in calitate ae)
El director, en cuanto tal, era muy exigente.
(Directorul ntr-o astIel de calitate era Ioarte exigent).

160
en cuanto a (referitor la, in ceea ce prive,te)
En cuanto a los examenes, te comunicar las Iechas
maana.
(n ceea ce priveste examenele, i voi comunica
datele mine).
cuanto Iace pereche cu tanto, mefor / peor, antes si indic
intensitatea compara iei:
Cuanto mas duermes, tanto mas sueo tienes.
(Cu ct dormi mai mult, cu att i este somn mai mult).
Cuanto mas barato sea, tanto mefor / peor se vendera.
(Cu ct mai ieItin, cu att mai bine / mai r u se va vinde).
Cuanto antes vengas, antes empezaremos.
(Cu ct vii mai repede, cu att ncepem mai devreme).

Pronumele interogative yi exclamative
(Los pronombres interrogativos v exclamativos)

Pronumele interogative si exclamative au aceeasi
Iorm si origine ca pronumele relative.
Interogativele pot Ii numai pronume: (quien) sau, n
Iunc ie de context, Iie pronume, Iie adjective pronominale
(que, cual, cuales, cuanto, cuanta, cuantos, cuantas).

Pronume interogative:
QUI N (cine) Iolosit pentru a ntreba ceva numai
despre persoane:
Quien es esta seora?
(Cine este aceast doamn )
Quienes son estas seoras?
(Cine sunt aceste doamne)
fie pronume interogative fie aafective pronominale:
QU Iolosit pentru a ntreba ceva despre identitatea
sau calit ile persoanelor si lucrurilor:
pronume:
Que es esto? (Ce este asta?)

161
Que es usted? (Ce sunte i Dvs.?)
Que es lo que pasa? (Ce se ntmpl ?)
aafectiv pronominal:
Que color tiene el mar hoy?
(Ce culoare are marea azi?)
Que clase de diccionario deseas?
(Ce Iel de dic ionar doresti?)

CUL si CULES sunt Iolosite pentru a individualiza
persoanele sau lucrurile din aceeasi categorie:
pronume:
Cual de las dos te gusta?
(Care din cele dou i place?)
Cuales son tus dias libres?
(Care sunt zilele tale libere?)
aafectiv (mai rar n limba spaniol contemporan ):
Cual amigo / cuales amigos te han Ielicitado?
Care prieten / prieteni te-a / te-au Ielicitat?

CUNTO este Iolosit pentru a ntreba ceva cu privire la
cantitate, num r de persoane sau de lucruri:
pronume:
Cuantos hemos invitado?
(C i am invitat?)
Cuanto debemos pagar?
(Ct trebuie s pl tim?)
aafectiv pronominal:
Cuantos libros se han vendido?
(Cte c r i s-au vndut?)
Cuantas paginas tiene la revista?
(Cte pagini are revista?)
Nu sunt Iolosite ca interogative / exclamative n limba
spaniol contemporan :
cuyo (nlocuit de sintagma dequin / quines)
que precedat de articolul hot rt: el que, la que,
los que, las que

162
cual precedat de articolul hot rt: el cual, la cual,
los cuales, las cuales (Iolosite doar dialectal, n
limbajul colocvial).
Pronumele interogative pot Ii Iolosite si ca interogative
indirecte, n Iraze aIirmative sau negative:
No se sabe quien ha comprado el cuadro.
(Nu se stie cine a cump rat tabloul.)
Nos interesa de que se trata en el discurso.
(Ne intereseaz despre ce este vorba n discurs.)
Me interesa cual es / cuales son tu(s) opinion(es).
(M intereseaz care este / sunt opinia / opiniile ta(le).
De remarcat accentul ortografic obligatoriu att n
limba spaniol scris ct si intona ia specific n Irazele
interogative directe, n vorbire.

Pronumele exclamative
(Los pronombres exclamativos)

Formele pronumelor interogative pot ndeplini si Iunc ii
exclamative.
Ca pronume exclamative se Iolosesc rar: quien, que, cual:
Quien se lo hubiera podido imaginar!
(Cine si-ar Ii putut imagina asa ceva!)
Que habra suIrido, al saber la verdad!
(Ce o Ii suIerit, cnd a aIlat adev rul!)
Cuanto habra suIrido!
(Ct o Ii suIerit!).
De regul , que apare ca adiacent al unui substantiv, al unui
aafectiv sau aaverb:
Que mentira tan grande!
(Ce mare minciun !).
Que agraaable es esquiar!
(Ce pl cut e s schiezi!).
Que lefos esta el polo norte!
(Ce departe este polul nord!).
Cuanto (cu Iunc ia de cuantiIicator exclamativ):
Cuanta gente asistio al estreno!

163
(Ct lume a asistat la premier !)
Cuanto dinero ha gastado anoche!
(C i bani / ce mul i bani a cheltuit asear !).
Cuanto urmat de aafective sau aaverbe apocopeaz n cuan, iesit
aproape total din circula ie n limba spaniol contemporan :
Cuan hermoso paisaje!
(Ct de Irumos/ce Irumos peisaj!)
Cuan cerca estaba de ella!
(Ct de/ce aproape se aIla de ea!).
Cuanto urmat de substantive care reIlect st ri suIletesti sau
senza ii poate Ii nlocuit cu que:
Cuanto calor! que calor!
Cuanta alegria! que alegria!
Cual, quien si cuvo nu se Iolosesc n limba spaniol
contemporan ca pronume exclamative.
Accentul ortografic ,i intona ia sunt obligatorii si pentru
pronumele exclamative.






















164
NUMERALUL
(Los numerales)


Numeralele, categorie de cuvinte omogene din punct de
vedere semantic, au morIeme Ilexive si derivative, ceea ce, din punct
de vedere gramatical, le apropie de substantiv si de pronume.
n scris, numeralele pot Ii reprezentate prin dou categorii de
semne graIice: lingvistice (uno, aos, quinientos, cincuenta) si
aritmetice ( de la 0 la 10), apoi combinarea acestora (12, 500, 736,
4798, 91750365 etc.)
Genul gramatical al numeralului este masculinul:
el numero treinta, el numero mil, el ao 30 etc.
Numeralul are si Iorme de plural, pu in Iolosite: los aos 30
(dup modelul englezesc) desi mai speciIic limbii spaniole este
exprimarea: el aecenio / la aecaaa ae los 30.
Cnd sunt urmate de substantive, numeralele cardinale
Iunc ioneaz ca aafective nehot rate:
substantivele care urmeaz dup numerale (ncepnd cu
numeralul aos) se Iolosesc la plural, p strndu-si genul:
treinta aos, aie: veces, etc.
Numeralele pot Ii: carainales (cardinale), orainales (ordinale),
multiplicativos (multiplicative), partitivos (partitive), aistributivos
(distributive), colectivos (colective).
Numeralele ordinale, Irac ionare, multiplicative sunt derivate
din numeralele cardinale si se comport ca aafective aeterminative:
el primer siglo, el aoble aspecto, meaia hora, etc.
Numeralele cardinale pot deveni aafective aeterminative:
aos dias, aoce horas, quince minutos, etc.
n calitatea lor de adjective, pot Ii precedate de alte adjective
pronominale (posesive, demonstrative):
aquel primer siglo de historia (acel prim secol de istorie),
este doble aspecto (acest aspect dublu),
mis primeras impresiones (primele mele impresii),
sus ocho hijos (cei opt copii ai s i),
esos ultimos cuatro aos (acesti patru ani din urm ).

165
Numerale cardinale
(Numerales carainales)

Desi numeralele sunt inIinite, num rul cuvintelor care le
deIinesc este limitat la mai pu in de cincizeci.
Din punct de vedere al Iormei, numeralele pot Ii: simple sau
compuse.
Numeralele simple const dintr-un singur cuvnt. Acestea
sunt:
cele de la 1 la 15: uno (una), dos, tres, cuatro, cinco, seis,
siete, ocho, nueve, diez, once, doce, trece,
catorce, quince;
si zecile (las aecenas): veinte (20), treinta (30), cuarenta (40),
cincuenta (50), sesenta (60), setenta (70),
ochenta (80), noventa (90), ciento/cien
(100), quinientos, -as (500), mil (1000).
Numeralele compuse const din cuvinte derivate din
numeralele cardinale simple prin conexiune copulativ :
diecisis (16), diecisiete (17), dieciocho (18), diecinueve (19),
veintiuno, -a (21), veintidos (22), veintitrs (23), veinticuatro (24),
veinticinco (25), veintisis (26), veintisiete (27), veintiocho (28),
veintinueve (29), doscientos, -as (200), trescientos, -as (300),
cuatrocientos, -as (400), seiscientos, -as (600), setecientos,-as (700),
ochocientos, -as (800), novecientos, -as (900).
Celelalte numerale sunt exprimate prin fuxtapunere sau prin
combinarea a dou sau mai multe cuvinte din cele anterior
men ionate, uneori cu ajutorul conjunc iei y (si):
treinta y cinco (35)
ciento veinte (120),
ciento cincuenta (150),
ochocientos cuarenta y cuatro (844)
mil setecientos setenta y siete (1777)
nueve mil novecientos noventa y nueve (9999)
quince millones, quinientos mil quince (15.500.015), etc.
Numeralul milion este exprimat n spaniol de un substantiv:
millon, plural millones.

166
Tot substantive sunt si numeralele: billon, trillon, etc.
Mai recent, a intrat n circula ie si numeralul (substantiv)
millarao (men ionat n lucrarea Diccionario: secunaaria v
bachillerato, Ediciones S.M. Joaquin Turina, Madrid, 2002 si n
Diccionario de uso del espaol, Maria Moliner, Gredos, 2000), desi, n
mod curent, pentru no iunea de miliara se Ioloseste sintagma
mil millones (o mie de milioane):
Se han hecho inversiones de aie: mil millones.
(S-au I cut investi ii de zece miliarde).

Cteva particularit i ale numeralului cardinal
(Algunas particulariaaaes ael numeral carainal)

Conjunc ia y se Ioloseste pentru exprimarea numeralelor
compuse din:
- zeci si unit i: cincuenta y uno, ochenta y tres, etc.
- numeralul mil urmat (numai) de uno, una:
mil y un habitantes (1001 locuitori),
mil y una noches (o mie si una de nop i).
n limba spaniol contemporan , de la 16 la 29, se
Iolosesc numai Iormele contrase:
aieciseis, aiecinueve, veinte, veintisiete, veintinueve, etc.
- (de remarcat prezen a accentului graIic n cazul numeralelor:
(21), Iorma apocopat o veintiun, (22) veintiaos,
(23) veintitres, (26) veintiseis).
Forme de genul Ieminin apar numai n cazul:
- numeralului uno o una:
- numeralelor de la 200 la 900:
aoscientas paginas, quinientas libras,
setecientas personas, novecientas pesetas,
ochocientas mil Ilores
(opt sute de mii de Ilori),
cuatrocientas veintitrs monedas
(patru sute dou zeci si trei de monede), etc.
- de remarcat lipsa de diItongare a vocalei e din
numeralele:

167
500, 700, 900 care au ca r d cin numeralele ordinale:
quinto o quinientos, -as,
septimo o setecientos, -as,
noveno o novecientos, -as.
De re inut lipsa numeralului un (o) n Ia a numeralelor
ciento si mil, precum si a prepozi iei ae (obligatorii n
limba romn ):
o sut ae dolari o cien dolares
o mie ae euro o mil euros.
Numeralul carainal mil nu se Ioloseste la plural ca numeral, ci
numai ca substantiv:
- ca numeral: 2000 dos mil, 18000 dieciocho mil,
200000 doscientos mil,
- ca substantiv: Miles y miles de personas estaban presentes.
(Mii si mii de persoane erau prezente).
Numeralul mil (provenit din latinescul mille) are numerosi
deriva i: millon, millar, milenio, milesimo, millonario.
Numeralul millon are Iorm de plural millones, putnd Ii
precedat de numerale si urmat de prepozi ia ae cu care se leag de
substantivul la care se reIer :
un millon ae dolares
tres millones ae pesos
aie: millones ae pesetas
cien millones ae lei
mil millones ae habitantes (un miliard de locuitori).
Cuvntul mai vechi, millar, I cea reIerire la pietrele care
marcau distan a ntre mile pe drumurile romane, iar n limba spaniol
contemporan se reIer la numeralul mil:
He contado hasta un millar.
(Am num rat pn la o mie).
Se hallaban a millares.
(Erau cu miile).
Un millar aproximadamente.
(O mie aproximativ).
Numeralul partitiv milesimo, -a, echivaleaz n romn cu a
mia parte.

168
Cuvntul milenio are la baz numeralul mil, se reIer la o mie
de ani si este substantiv, la Iel ca si millonario, -a, substantiv si
adjectiv: Es una empresa millonaria.
Ios millonarios / los multimillonarios.
Numerale care apocopeaz :
numeralele cardinale uno (la care se adaug compusii cu
uno) si ciento apocopeaz :
Hemos comprado un diccionario y dos libros.
(Am cump rat un dic ionar si dou c r i).
Su hija tiene veintiun aos.
(Fiica ei are dou zeci si unu de ani).
El diccionario tiene veintiun mil palabras.
(Dic ionarul are dou zeci si una de mii de cuvinte).
Cnd dup numeralul uno urmeaz un alt numeral,
apocopa este necesar (veintiun mil),
Cnd uno este preceaat de un numeral si urmat de un
substantiv la plural, uno nu apocopeaz si se acord n gen
cu substantivul :
1001 de articole: mil y uno articulos
1001 de nop i: mil y una noches
Numeralul cardinal ciento apocopea: , cnd este urmat de
un substantiv:
Hemos escrito cien paginas.
(Am scris o sut de pagini).
Te lo ha dicho cien veces.
( i-a spus-o de o sut de ori).
No hay mal que cien aos dure.
(Proverb: Nu exist necaz care s dureze o sut de ani).
Ciento apocopeaz chiar dac ntre el si substantiv se
intercaleaz un adjectiv:
Sus cien mefores poesias.
(Cele mai bune o sut de poezii ale lui).
Numeralul cardinal ciento nu apocopea: n urm toarele
cazuri:
- cnd este urmat de un numeral:
En la pagina ciento veinticinco.
(Ia pagina o sut dou zeci si cinci).

169
Excep ie: n Ia a numeralului mil:
cien mil lei
(o sut de mii de lei)
- cnd ciento are valoare de pronume:
En el congreso participaron ciento.
(Ia congres au participat o sut ).
Mas vale pajaro en la mano que ciento volando.
(Mai bine o pas re n mn dect o sut n zbor;
proverb spaniol echivalent cu cel romnesc: S
nu dai cioara din mn pe vrabia de pe gard).
- cnd este urmat de conjunc ia v sau prepozi ia por:
No costo mucho; como ciento v pico.
(N-a costat mult; vreo sut si ceva).
Ciento por ciento.
(Sut la sut ).
Un tanto por ciento de inters.
(Att la sut dobnd ).
(Forma cien por cien, Iolosit n limbajul colocvial, este
considerat incorect . Diccionario Maria Moliner, ed. cit.).

Alte aspecte privitoare la numeralul cardinal ciento:

Numeralul cardinal ciento este Iolosit la exprimarea
procentajului (el porcentafe):
dac procentul este considerat sigur, exact, exprimarea
acestuia se Iace cu ajutorul articolului hot rt (masculin,
singular) el:
el 15 el quince por ciento
dac procentajul este considerat aproximativ, exprimarea
acestuia se Iace:
cu articolul nehot rt (masculin, singular) un:
un 10 un diez por ciento
cu ajutorul altor cuvinte sau sintagme cu care se exprim
aproximarea: casi, cerca ae, alreaeaor ae, mas o menos:
15 quince por ciento mas o menos
(cincisprezece la sut mai mult sau mai pu in).
alrededor del 5 (n jur de 5).

170
- Din numeralul cardinal ciento (r d cina latineasc cento)
deriv cuvintele simple:
centena (sutime),
centenar (sut ),
centenario ( centenar),
centesimo, -a (a suta parte),
centavo (a suta parte dintr-o moned , centim ),
centimo (centim ),
sau cuvintele compuse:
centigraao (centigrad),
centigramo (centigram),
centilitro (centilitru),
centimetro (centimetru), etc.

Opera ii aritmetice
(Operaciones aritmeticas)

Adunarea (la suma) se realizeaz cu ajutorul numeralelor
carainale de adunat, (sumar a aduna) conjunc ia v sau
particula mas si verbul ser sau sintagma igual a:
358 tres y cinco son ocho
tres mas cinco igual a ocho.
Sc derea (la resta sau la sustraccion) verbele restar sau
sustraer se realizeaz prin numeralele cardinale, particula menos
si verbul ser sau igual a:
8-53 ocho menos cinco son (igual a) tres.
nmul irea (la multiplicacion) - verbul multiplicar a nmul i;
numeralele cardinale nmul ite se leag prin prepozi ia por:
5x840 cinco por ocho son cuarenta.
mp r irea (la aivision) - verbul aiviair -a mp r i - const din
Iolosirea unui numeral cardinal mai mare, legat de numeralul
(mp r itor) prin sintagma aiviao por:
40:85 cuarenta aiviaiao por ocho son cinco.
Ridicarea la putere (elevacion a la potencia):
5
2
cinco elevado a dos (cinci la puterea a doua),
7
8
siete elevado a ocho (sapte la puterea a opta).

171
Numerale ordinale
(Numerales orainales)

Numeralele ordinale Iac reIerire la dispunerea succesiv a
numerelor.
Numeralele ordinale au Iorme de masculin, de feminin, si pot
Ii articulate cu articolul hot rt (el, la, los, las).
Cele mai Iolosite numerale ordinale sunt cele simple:
I primero, -a VII sptimo, -a (stimo, -a)
II segundo, -a VIII octavo, -a
III tercero, -a IX noveno,-a, nono, -a
IV cuarto, -a X dcimo, -a
V quinto, -a XI undcimo, -a
VI sexto, -a XII duodcimo, -a
la care se adaug numeralele ordinale
pentru :eci (de la 20 la 90):
vigsimo, -a sexagsimo, -a
trigsimo, -a septuagsimo, -a
cuadragsimo, -a octagsimo, -a
quincuagsimo, -a nonagsimo, -a
pentru sute:
centsimo, -a sexcentsimo, -a
ducentsimo, -a septingentsimo, -a
tricentsimo, -a octingentsimo, -a
cuadringentsimo, -a noningentsimo, -a
quingentsimo, -a (si nongentsimo, -a)
pentru mii, milioane, bilioane, etc.
milsimo, -a , millonsimo, billonsimo, etc.
De la numeralele simple pentru zeci, se Iormeaz cele
intermediare (scrise tot ntr-un singur cuvnt):
dcimotercio (dcimotercero)
dcimocuarto
dcimoquinto
dcimosexto
decimosptimo (decimosetsimo)
dcimoctavo
dcimonoveno (dcimonono).

172

Numeralele ordinale cele mai Iolosite sunt: de la I la XII)
primero, auoaecimo, vigesimo, centesimo, si milesimo.
Celelalte, avnd un caracter erudit, sunt nlocuite cu
numerale cardinale:
Iuis Dcimoquinto o Iuis Quince
El siglo dcimonoveno o El siglo diecinueve
Vive en el piso dcimosexto o Vive en el piso diecisis
n general, numeralele ordinale se Iolosesc precedate de
articolul hot rt:
el tercero, la cuarta, los primeros, las primeras, etc.
F r articol se Iolosesc n: titluri, inscrip ii, anun uri,
nume proprii: capitulo tercero
segunaa puerta a la derecha
Carlos Quinto
Felipe Segunao
Numeralele primero, tercero, postrero (cel din
urm ) apocopeaz n Ia a unui substantiv masculin singular:
el primer mes
el tercer ao
el postrer viaje
Cnd sunt plasate dup substantiv, nu apocopeaz :
el mes primero, al ao tercero, el banco postrero.
Numeralele ordinale pot Ii precedate si de alte
adjective pronominale:
mis primeras memorias (primele mele amintiri)
estos primeros dias (aceste prime zile)
su segundo novio (al doilea logodnic)
Numeralele ordinale (la Iorma lor de masculin singular) pot Ii
precedate si de articolul neutru lo:
Lo primero que quiero es saludarte.
(Primul lucru pe care vreau s -l Iac este s te salut).
Lo segunao, charlar.
(n al doilea rnd, s st m de vorb ).
Numeralul ordinal, primero, are Iorm de superlativ (prin
alipirea morIemului isimo):

173
primerisimo, primerisima
Mercancia de primerisima calidad.
(MarI de prima / cea mai bun calitate).
Primero poate deveni si adverb de mod (prin alipirea particulei
mente la Iorma acestuia de Ieminin), primera o primeramente:
Primeramente, quiero saludarte.
(Mai nti, vreau s te salut).

Numerale frac ionare
(Numerales fraccionarios)

Pentru exprimarea Irac iilor ordinare (quebraaos aritmeticos)
de la unu la zece, num r torul (el numeraaor) se exprim printr-un
numeral cardinal, iar numitorul (el aenominaaor) printr-un numeral
ordinal:
1/3 un tercio, 3/7 tres sptimos, 5/8 cinco octavos.
De la zece n sus, num r torul se red tot printr-un numeral
cardinal, iar numitorul se exprim prin ad ugarea suIixului -avo(s) la
numeralul corespunz tor:
1/11 un onceavo, 3/13 tres treceavos,
numitorul se acord n num r cu num r torul: 3/13.
n limbajul uzual, Irac iile se exprim Iolosind substantivul
parte dup numeralul ordinal, acordat n gen si num r:
1/3 o una tercera parte, 2/4 o dos cuartas partes,
1/5 o una quinta parte, 3/8 o tres octavas partes,
1/10 o una dcima parte.
sau, dac Irac ia trece de zece diviziuni, suIixul ava se adaug
numeralului cardinal:
1/11 o la onceava parte
n limbajul matematic se Iolosesc si numeralele partitive
(partitivos):
meaio care se grupeaz cu substantive masculine sau
Ieminine: meaio kilo de azucar,
meaia libra de harina.
Meaio la masculin, singular Iunc ioneaz ca aaverb:
meaio dormido (pe jum tate adormit),

174
a meaio vestir (pe jum tate mbr cat)
Meaio apare si n locu iunea adverbial en meaio:
En meaio de la clase (n mijlocul clasei)
Numeralul partitiv mitaa (cu Iunc ie de substantiv):
la mitaa mas uno (jum tate plus unu)
dividir por la mitaa (a mp r i n jum tate)
Cu valoare substantival se mai Iolosesc si numeralele
partitive: un tercio (o treime), un cuarto (un sIert),
un quinto (o cincime), etc.


Frac ii zecimale
(Quebraaos aecimales)

Zecimalele se exprim prin Iormele (masculine sau Ieminine)
ale numeralelor ordinale:
0,3 tres dcimos / tres dcimas
0,07 siete centsimos / -as
0,004 cuatro milsimos / -as
CiIrele zecimale mai pot Ii exprimate prin: 0,3 cero, coma,
tres (zero, virgul , trei) sau Iolosind substantivul parte:
0,02 dos centsimas partes


Numerale multiplicative
(Numerales multiplicativos)

Aceste numerale exprim multiplicarea prin seria natural a
numerelor. Sunt terminate n suIixul -ble sau -ple si se Iolosesc ca
adjective acordate n num r cu substantivul pe care l determin :
aoble sentido (dublu sens)
triple alianza (alian a tripl / tripartit )
cuaaruple intento (cvadrupl ncercare)
parto quintuple (nasterea a cinci gemeni)
multiples aspectos (aspecte multiple).


175

Pot Ii Iolosite si ca substantive, cnd sunt precedate de
articolul el:
Gano el aoble, el triple de lo que gasto.
(A cstigat dublu / triplu Ia de ct a cheltuit).
Cu Iunc ie adverbial (multiplicativ ), se Ioloseste
substantivul ve:/veces precedat de un numeral cardinal:
una ve:, tres veces (ntreit), diez veces (nzecit),
cien veces (nsutit), mil veces (nmiit).


Numerale distributive
(Numerales aistributivos)

Singurul numeral distributiv mostenit din latin este
senaos care preced ntotdeauna substantivul pe care l determin si cu
care se acord n gen:
Ios alumnos, con senaos lapices en la mano, escribian.
(Elevii, Iiecare cu cte un creion n mn , scriau).
Ias chicas, con senaas coronas de Ilores, paseaban por el
parque.
(Fetele, Iiecare cu cte o coroni de Ilori, se plimbau
prin parc).
Ios cazadores, con senaas escopetas, iban de caza.
(Vn torii, Iiecare cu cte o pusc , mergeau la vn toare).
Fiind un cuvnt cult, pu in Iolosit n vorbire, aproape c a iesit
din circula ie.
Alte sintagme pot Ii Iolosite pentru a exprima distribu ia:
ae a numeral cardinal
a ra:on ae numeral cardinal
Ios soldados andaban en Iilas ae a tres.
(Solda ii mergeau ncolona i cte trei).
Se vendian a ra:on ae siete en un ramo.
(Se vindeau cte sapte la buchet).



176
Numerale colective
(Numerales colectivos)

Numeralele colective se Iormeaz de la nucleul
cardinalelor la care se adaug suIixul -ena:
aocena (duzin ), quincena (a cinsprezecea parte),
veintena, centena.
Ios huevos se venden por aocena.
(Ou le se vnd cu duzina).
Numeralele cardinale (la Iorma de plural) cientos, miles si
millones se Iolosesc ca numerale colective:
Cientos de nios jugaban por el parque.
(Sute de copii se jucau prin parc).
Miles de personas maniIestaban su desacuerdo.
(Mii de persoane si maniIestau dezacordul).
Pentru a exprima o grupare de doi / dou , spaniola
Ioloseste: ambos / ambas, sau articolulul hot rt urmat de numeralul
cardinal:
Ambos / ambas se Iueron al teatro.
(Ambii / amndoi / amndou au plecat la teatru).
Los aos / las aos se Iueron al teatro.
Los tres / los cuatro se Iueron al cine.
(Tustrei, to i patru au plecat la cinema).















177
ADVERBUL
(El aaverbio)

Gramaticile spaniole, tradi ionale si moderne, deIinesc
adverbul ca pe o categorie gramatical sau o parte invariabil a
propozi iei care caliIic , modiIic sau determin semniIica ia
verbului, a adjectivului, a altui adverb sau a unei propozi ii.
Adverbul este considerat aafunto (Manuel Seco) sau
aavacente (Ilorach) ael verbo, ael aafetivo, ae otro aaverbio.
adjunto / adyacente del verbo:
Trabaja bastante.
(Munceste destul).
adjunto / adyacente del aafetivo:
Un trabajo muv bueno.
(O lucrare Ioarte bun ).
adjunto / adyacente de otro aaverbio:
Ha llegado aemasiaao tarae.
(A sosit prea trziu).
adjunto / adyacente de una Irase:
Quiero que participes / Quiero que no participes.
(Vreau s participi / Vreau s nu participi).


Clasificarea adverbelor
(Clasificacion ae los aaverbios)

Adverbele se clasiIic n Iunc ie de diverse criterii: semantic,
func ional, sintagmatic.
ConIorm gramaticilor tradi ionale, criteriul semantic este
Iundamental si mparte adverbele n:

a) situacionales (determinative sau pronominale) considerate
si aeicticos:
de lugar: aqui, ahi, alli, aca, alla, encima, aebafo,
arriba, abafo, aelante, aetras, aaelante, atras, aentro,
fuera, aaentro, afuera, cerca, lefos.

178
de tiempo: ahora, hov, entonces, aver, maana, antes,
aespues, temprano, tarae, pronto, toaavia, aun, va,
siempre, nunca, famas.

b) adverbios calificativos:
de modo: asi, tal, bien, mal, mefor, peor, aeprisa,
aespacio, amablemente, cortesmente,
rapiaamente etc.
de cantidad e intensidad: apenas, casi, mucho, muv,
poco, bastante, aemasiaao,
mas, menos, algo, meaio,
naaa, tanto.
de orden: primeramente, sucesivamente,
ultimamente.
de distribucion: respectivamente.

c) oracionales (care modiIic sensul propozi iei)
ae afirmacion: si, ciertamente, claro, seguro.
ae negacion: no, nunca, famas, tampoco.
ae auaa: acaso, tal ve:, qui:a(s), probablemente.

n Gramatica aiaactica ael espaol (Gomez Torrego) se
mai Iace o subclasiIicare, n Iunc ie de con inutul semantic:
de deseo: ofala, asi.
de exclusion, inclusion o adicion: solo, solamente,
unicamente, aaemas, aun, incluso, inclusive,
exclusivamente.
de identidad: mismo, precisamente, propiamente,
concretamente.
de exclamacion: cuan, que.

innd seama de func iile lor, adverbele pot Ii:
caliIicativos: bien.
determinativos: aqui.
relativos (rela ia cu un antecedent implicit / explicit):
aonae, cuanao, como, cuanto.

179
interrogativos: aonae, como, cuanao, cuanto.

Adverbele mai pot Ii grupate n perechi binare care:
exprim opo:i ia pozitiv / negativ
si / no, siempre / nunca,
tambien / tampoco, mefor / peor
sau se reIer la timp si spa iu:
antes / aespues, arriba / abafo,
entonces /ahora, aaentro / afuera,
temprano /tarae, aentro / fuera,
cerca / lefos.

Adverbele se pot combina ntre ele, dnd secven ei exprimate
o mai mare precizie:
Hov, martes, estudiamos el adverbio.
Aqui, cerca, se halla la Biblioteca Nacional.
i,i pot nuan a sensul cu ajutorul prepozi iilor:
hasta ahora (pn acuma)
aesae hov (ncepnd de azi)
en aaelante (de aici nainte)
por aqui (pe aici)
hacia arriba (spre n sus)
por aelante (prin Ia )
aesae cerca / lefos (de aproape / departe)
si pot aaopta termeni aaiacen i:
Despues ae las clases, vamos al museo.
(Dup ore mergem la muzeu).
Encima ae los bancos hay cuadernos y lapices.
(Pe b nci sunt caiete si creioane).
Unele adverbe aamit proceaee aerivative (speciIice
substantivului si adjectivului):
suIixe diminutivale: aespacito (ncetisor), ahorita
(acusica), poquito (pu intel)
suIixe speciIice superlativului adjectivelor:
lefisimos (Ioarte departe), muchisimo (Ioarte mult),
taraisimo (Ioarte trziu), poquisimo (Ioarte pu in).

180
Unele adverbe au grade de compara ie:
mas aca (mai ncoace), mucho antes (cu mult nainte),
mas alla (mai ncolo), poco aespues (pu in dup aceea),
tan lefos (att de departe),
menos rapiaamente (mai ncet).

Unele adverbe se pot combina cu pronumele de nt rire
mismo: ahora mismo (chiar acum),
aqui mismo (chiar aici),
hoy mismo (chiar azi),
asimismo (chiar asa, astIel)
Unele adverbe de loc si de timp pot Ii precedate de un
substantiv, I r a-si pierde Iunc ia de adverb, (cu condi ia s se
raporteze la un verb):
calle arriba (pe strad n sus),
boca abafo (cu gura n jos),
mar aaentro (n largul m rii),
aos antes (cu ani n urm ),
siglos aespues (dup secole),
unas horas mas tarae (cteva ceasuri mai trziu)

Din punct de vedere al formei, adverbele pot avea:
Iorm proprie: aqui, ahora, qui:as
Iorm compus , chiar dac se scriu ntr-un singur
cuvnt: apenas, encima, aebafo, aaentro, afuera,
tambien, tampoco, asimismo.
Iorm compus , a c ror ortograIie nc nu s-a stabilit
deIinitiv, n ciuda recomand rilor academice:
en seguiaa / enseguiaa, a aonae / aaonae,
ae prisa / aeprisa.
unele adverbe au o form apocopat :
tanto o tan mucho o muy
cuanto o cuan reciente o recin (participiu trecut)
Unele adverbe au aceea,i form cu aafectivele omonime.
Deosebirea dintre ele reiese din context:
hablar bafo (a vorbi ncet), un chico bafo (un copil scund)

181
hablar alto (a vorbi tare), un arbol alto (un copac nalt)
pegar fuerte (a lovi tare), un hombre fuerte (un om
puternic)

n privin a pozi iei fa de nucleul verbal, adverbul are mai
mult mobilitate, comparativ cu articolul, cu adjectivele pronominale
etc.:
Hov hace buen tiempo. (Azi e timp Irumos).
Hace buen tiempo hov. (E timp Irumos azi).
Hace hov un tiempo estupendo. (Este azi un timp grozav).
Adverbul de nega ie no are po:i ie fix : ntotdeauna preced
nucleul verbal:
No lo he visto. (Nu l-am v zut.)
n Iunc ie de op iunea vorbitorului, adverbul poate Ii plasat n
conIormitate cu sensul enun ului:
No podemos comprar. si Podemos no comprar.
(Nu putem cump ra). (Putem s nu cump r m).
Adverbele cu con inut negativ, nunca, famas, tampoco plasate
aup nucleul verbal, atrag Iolosirea nega iei no naintea verbului:
No la conocimos nunca / famas.
(N-am cunoscut-o niciodat / nicicnd.)
Nega ia no se suprim cnd aceste adverbe preced nucleul
verbal:
Nunca / famas la conocimos.
(Niciodat / nicicnd n-am cunoscut-o.)
Tampoco a ella la conocimos.
(Nici pe ea n-am cunoscut-o.)
Adverbele no si si au valoare de propozi ie (valor oracional)
atunci cnd constituie un r spuns aIirmativ sau negativ la o ntrebare:
Te gusta nadar ? - Si.
Te gusta nadar ? - No.
( i place s no i? - Da. / Nu.)





182
Func iile adverbelor

Adverbele care ndeplinesc o singur func ie sunt cele
apocopate: muv, cuan, tan, recien.
Ele pot completa sensul adjectivelor sau al altor
adverbe:
Ia pelicula Iue muv interesante.
(Filmul a Iost Ioarte interesant).
No te puedo contar cuan interesante Iue la pelicula.
(Nu- i pot povesti ct de interesant a Iost Iilmul).
Adverbul reciente preced participii verbale:
recien aIeitado (recent b rbierit)
recien llegado (recent sosit)
Unele adverbe pot ndeplini func ii multiple.
Adverbul casi poate completa sensul unui adjectiv, al unui
substantiv, al unui numeral cardinal, al unui pronume nehot rt si al
unui verb:
Ia taza esta casi llena.
(Ceasca este aproape plin ).
Pilar es casi una nia.
(Pilar este aproape o copil ).
Ie costo casi mil euros.
(I-a costat aproape o mie de euro).
Estaban presentes casi toaos.
(Erau prezen i aproape to i).
Despus del Iracaso casi lloraba.
(Dup esec aproape c plngea).
n aIar de Iunc ia sa de baz de modiIicator al verbelor, al
adjectivelor, al adverbelor si chiar al propozi iilor, adverbul poate
ndeplini si alte func ii sintactice:
subiect (prin substantivare):
Un si es importante para mi.
(Un da este important pentru mine).
complement (tot prin substantivare):
Espero el si prometido.
(Astept da-ul promis.)

183
predicat nominal (prin adjectivare):
Mi novia es asi.
(Iogodnica mea este asa.)
Ios cuadros estaban bien.
(Tablourile erau bune.)
complement al unui adverb:
Ios dias pasan muv ae prisa.
(Zilele trec Ioarte repede).
Io pasamos bastante bien.
(Am petrecut destul de bine).
complement circumstan ial (timp, loc, mod, etc.)
El amigo llega maana / llega aqui.
(Prietenul soseste mine / soseste aici).
El aparato Iunciona bien.
(Aparatul Iunc ioneaz bine).


Locu iunile adverbiale
(Las locuciones aaverbiales)

Pe lng adverbele existente, Iunc ia de adiacent al verbului
poate Ii ndeplinit si de locu iunile aaverbiale.
Acestea, cunoscute si sub denumirea de frases aaverbiales
(locu iuni adverbiale), sunt expresii Iixe, compuse din dou sau mai
multe cuvinte, Iolosite cu valoare adverbial .
n Iunc ie de con inutul lor semantic, locu iunile adverbiale,
pot Ii clasiIicate, ca si adverbele:
ae loc: por aqui, a la derecha.
ae timp: desde ahora en adelante, de vez en
cuando.
ae moa: en serio, en broma, por las buenas.
ae afirma ie: claro que si, por supuesto, sin duda alguna.
ae nega ie: en ningun caso, ni por pienso.
ae probabilitate (ndoial ): tal vez, por si acaso,
ae cantitate: poco a poco, mas o menos,
como minimo.

184
ntrebuin area adverbelor yi locu iunilor adverbiale

Pentru o mai bun n elegere a adverbelor si a locu iunilor
adverbiale, le men ion m pe cele mai des Iolosite, p strnd
clasiIicarea tradi ional .

Unele adverbe de loc (Algunos aaverbios ae lugar)
aqui o aici, aci
Esta aqui, a mi lado.
(Este aici, l ng mine.)
aca o aici, ncoace
Tira la mesa mas aca.
(Trage masa mai ncoace.)
ahi o aci, acolo
Esta ahi, a tu lado.
(Este acolo, lng tine).
alli o acolo
Esta alli, a su lado.
(Este acolo, lng el).
alla o acolo
Esta alla, lefos de nosotros.
(Este acolo, departe de noi).
cerca o aproape
Esta cerca de nosotros.
(Este aproape de noi).
lefos o departe
Esta lefos de nosotros.
(Este departe de noi).
aaelante o nainte
Seguimos aaelante.
(Mergem nainte).
atras o napoi
Volvemos atras.
(Ne ntoarcem napoi).
aaentro o n untru
Vete aaentro'
(Du-te n untru!)
afuera o aIar
Todos salieron afuera.
(To i au iesit aIar ).
aentro o n untru
Dentro hace calor.
(n untru e cald).
fuera o aIar
Fuera hace Irio.
(AIar e Irig).
arriba o sus
Arriba, en las montaas, esta nevando.
(Sus, pe munte, ninge).


185
abafo o jos
Se quedo abafo, no subio.
(A r mas jos, n-a urcat).
encima o deasupra
Pusieron la maleta encima.
(Au pus valiza deasupra).
aebafo o dedesubt
Pusieron la maleta aebafo.
(Au pus valiza dedesubt).
aelante o nainte / n Ia
Delante estan los nios.
(n Ia stau copiii).
aetras o napoi / n spate
Detras estan las maletas.
(n spate sunt valizele).
enfrente o n Ia
Enfrente esta la locomotora.
(n Ia este locomotiva).
aonae o unde
Esta aonae lo has puesto.
(Este unde l-ai pus).
allenae o dincolo
Aquella zona se encuentra allenae
los Pirineos.
(Zona aceea se aIl dincolo
de Pirinei.)


Unele locu iuni adverbiale de loc
(Algunas locuciones aaverbiales ae lugar)

a la aerecha o la dreapta El banco esta a la aerecha
(Banca este la dreapta).
a la i:quieraa o la stnga Ia Iarmacia esta a la i:quieraa.
(Farmacia este la stnga).
por ahi o pe acolo Por ahi no hay tiendas.
(Pe acolo nu sunt magazine).
a lo lefos o n dep rtare A lo lefos se ven las montaas.
(n dep rtare se v d mun ii).
por aoquiera o pretutindeni Hay Ilores por aoquiera.
(Sunt Ilori peste tot).




186
Adverbe de timp
(Aaverbios ae tiempo)

Adverbe de timp care au si valoare ae substantive:

hoy o azi / ast zi Hov hace Irio.
(Ast zi e Irig).
maana o mine Maana llega Maria.
(Mine soseste Maria).
ayer o ieri Aver estuve muy ocupado.
(Ieri am Iost Ioarte ocupat).
anteayer o alalt ieri Anteaver Iuimos al cine.
(Alalt ieri am Iost la cinema).
anoche o asear Anoche la llamo por telIono.
(Asear i-a dat teleIon).
anteanoche o alalt ieri seara
No Iue anoche sino anteanoche.
(N-a Iost asear ci alalt ieri seara).
pasado maana o poimine
Pasaao maana salimos de viaje.
(Poimine plec m n c l torie).

Cateva locu iuni cu aceste aaverbe:
hov por la maana o azi diminea
por la maana o diminea a
por la tarae o dup amiaza
por la noche o seara
esta maana o azi diminea
esta tarae o n dup -amiaza aceasta
esta noche o n seara asta / aceasta.

Unele adverbe de timp propriu-zise:
antes (nainte) Antes, ibamos caminando.
(nainte / pe vremuri mergeam pe jos).
antao (odinioar /cndva) Antao, las calesas estaban de moda.
(Odinioar tr surile erau la mod ).

187
entonces (atunci) Entonces, nos encontramos todos.
(Atunci, ne ntlnim to i).
ahora (acum) Nos reunimos ahora.
(Ne adun m acum).
aespues (dup aceea) Nos vemos aespues.
(Ne vedem dup aceea).
luego (apoi, dup aceea) Nos vemos luego.
(Ne vedem dup aceea).
temprano (devreme) Nos despertamos temprano.
(Ne trezim devreme).
tarae (trziu) Nos acostamos tarae.
(Ne culc m trziu).
siempre (ntotdeauna) Siempre la saludo cortsmente.
(ntotdeauna o salut politicos).
nunca (niciodat ) Nunca tarda a la oIicina.
(Niciodat nu ntrzie la birou).
famas (niciodat ) No la he visto famas.
(N-am v zut-o niciodat )
en seguiaa (imediat) En seguiaa viene el taxi.
(Imediat vine taxiul).
pronto (ndat ) Pronto traigo mis maletas.
(ndat mi aduc valizele).
toaavia (nc ) No ha llegado el taxi toaavia.
(N-a sosit taxiul nc ).
aun (nc ) Aun no ha llegado.
(nc n-a sosit).
va (deja, gata) Ha llegado va.
(A sosit deja).
entretanto Pago yo, entretanto tu llevas el equipaje.
(ntre timp) (Pl tesc eu, ntre timp tu duci bagajele).

Cateva locu iuni adverbiale de timp:
ahora mismo (chiar acum)
a menuao (adesea)
en el acto (pe loc)
en otros tiempos (pe vremuri/nainte vreme)

188
aesae ahora (de acum)
en lo sucesivo (pe viitor, de acum nainte)
a la ve: (totodat , n acelasi timp)
a veces (uneori)
ae ve: en cuanao (din cnd n cnd)
ae cuanao en cuanao ( din cnd n cnd)
ae antemano ( anticipat, dinainte, cu anticipa ie)
aesae entonces (de atunci)
aesae luego (imediat, de ndat )
aespues ae (dup ce)
en mi viaa (niciodat , n via a mea)
tarae o temprano (mai de vreme sau mai trziu)

Unele adverbe de mod
(Algunos aaverbios ae moao)

aareae (anume, nadins, n mod special) Io hizo aareae.
(A I cut-o nadins).
apenas (abia) Apenas llego.
(Abia a sosit).
asi (asa , astIel) Asi se termina el cuento.
(Asa / astIel se termin basmul).
bien (bine) Todo termino bien.
(Totul s-a sIrsit cu bine).
casi (aproape/ca si) Ia reparacion esta casi terminada.
(Repara ia este aproape terminat ).
como (cum) Cada uno lo soluciona como puede.
(Fiecare rezolv problema cum poate).
aespacio (lent/ncet) Ie gusta caminar aespacio.
(i place s mearg ncet).
excepto (cu excep ia, Io apruebo todo, excepto Iumar.
n aIar de) (Aprob totul, n aIar de Iumat).
mal (r u/prost) Ios trataron mal.
(I-au tratat r u)
mefor (mai bine) A ellas las trataron mefor.
(Pe ele le-au tratat mai bine)

189
peor (mai r u) Esta vez las trataron peor.
(De data asta le-au tratat mai r u).
regular (potrivit, asa si asa)
El servicio en el hotel Iue regular.
(Serviciul la hotel a Iost potrivit).
Solo / solamente (numai, doar)
Nos quedamos solo / solamente un dia.
(Am stat doar / numai o zi).
tambien (de asemenea, si) A mi tambien me gusta viajar.
(Si mie mi place s c l toresc).

Unele locu iuni adverbiale de mod
(Algunas locuciones aaverbiales ae moao)

a esconaiaas pe Iuris, pe ascuns
a la chita callanao pe t cute
a la vista la vedere
a ciegas orbeste
a hurtaaillas pe Iuris
a sabienaas cu bun stiin
a tientas pe dibuite
a tontas v a locas alandala
al por mavor cu ridicata, angro
al por menor cu am nuntul, n detaliu
a sus anchas dup poIta inimii
ae antemano anticipat
ae buena gana de bun voie
ae improviso pe neasteptate
ae mala gana cu de-a sila
ae memoria pe de rost
ae prisa n grab
ae reofo chiors, cu coada ochiului
ae toaos moaos oricum
ae repente brusc, deodat
ae veraaa ntr-adev r
ae veras cu adev rat

190
en serio serios
en balae n zadar
ae balae degeaba
poco a poco pu in cte pu in
por casualiaaa din ntmplare
por fin / en fin n sIrsit
por supuesto Iireste

Adverbe de mod formate cu particula /-mente/

Numeroase adjective au calitatea de a Iorma aaverbe ae moa
cu ajutorul morIemului /-mente/.
MorIemul /-mente/ se adaug :
la Iorma de Ieminin a adjectivelor variabile:
atento o atenta o atentamente
nuevo o nueva o nuevamente
rapido o rapida o rapiaamente
la Iorma (unic ) a celor invariabile:
alegre o alegremente
anterior o anteriormente
corts o cortesmente
diIicil o aificilmente
Ieliz o feli:mente
general o generalmente
De remarcat:
accentul de intensitate (marcat graIic sau nu) cade pe
ambele componente ale adverbului, adic att pe
adjectiv ct si pe particula /-mente/:
alegre o alegremente
principal o principalmente
intenso o intensamente
accentul graIic se p streaz si dup ad ugarea
particulei /-mente/:
Iacil o Iacilmente
corts o cortsmente
ultimo o ultimamente

191
cnd dou sau trei adverbe de mod terminate n
/mente/ sunt coordonate n aceeasi propozi ie, numai
ultimul primeste suIixul /-mente/:
Hablaba solemne y gravemente.
Ie respondio cortes, sincera y correctamente.
dac din motive stilistice se repet acelasi adverb,
numai ultimul p streaz Iorma n /-mente/:
Ios copos de nieve caian suave, suave, suavemente.
(Fulgii de z pad c deau usor, usor, usor).
Adverbele de mod compuse cu morIemul /-mente/ se pot
Iorma si din:
adjective derivate sau compuse:
gozoso o go:osamente
clarividente o clariviaentemente
Iorma de superlativ a unor adverbe:
(hablar) clarisimo o clarisimamente
Se exclua de la Iormarea cu suIixul /-mente/:
adjectivele pronominale (cu aceeasi Iorm si sens
cu adverbul): mucho, poco, algo, naaa, bastante,
aemasiaao, mefor, peor, tanto, cuanto, tal.
adjectivele determinative care indic originea
(gentilicios), apartenen a, Iunc ia: frances,
maarileo, presiaencial, gubernamental, papal,
etc.
adjectivele care exprim calit i Iizice sau morale:
viefo, foven, rofo, etc.
unele adjective terminate n /-ble/, /-nte/, /-ero/:
evitable, incontinente, pagaaero, etc.
n concluzie, adjectivele care pot admite morIemul /-mente/
cap t nu numai o Iorm nou ci si un con inut adverbial.

Unele adverbe de cantitate
(Algunos aaverbios ae cantiaaa)

apenas (abia) Ia naranja apenas pesaba 200 gramos.
(Portocala abia cnt rea 200 grame).

192
casi (aproape, El limon pesaba casi 200 gramos.
aproximativ) (I mia cnt rea aproape 200 grame).
aproximaaamente Pesa aproximaaamente 2 kilos.
(aproximativ) (Cnt reste aproximativ 2 kg).
bastante (destul, Hemos comprado bastante.
ndeajuns) (Am cump rat ndeajuns/destul).
aemasiaao Nos costo aemasiaao.
(prea mult) (Ne-a costat prea mult).
mas (mai mult) Trabaja mas que antes.
(Munceste mai mult ca nainte).
menos (mai pu in) Gana menos que antes.
(Cstig mai pu in ca nainte).
mucho (mult) Este mes llovio mucho.
(Iuna asta a plouat mult).
poco (pu in) Iee poco.
(Citeste pu in).
muv (Ioarte) Eran muv numerosos.
(Erau Ioarte numerosi).
naaa (nimic) No compraron naaa.
(N-au cump rat nimic).
siquiera (m car) Ni siquiera una Ilor compraron.
(Nici m car o Iloare n-au cump rat).
solo/solamente Solo preguntaron y se Iueron.
(doar, numai) (Doar au ntrebat si au plecat).
tan/tanto (att de Pobrecita, suIre tanto.
mult) (S rmana, suIer att de mult).
cuanto (ct) Ha leido cuanto ha podido.
(A citit ct a putut).

De remarcat:
unele adverbe (bastante, aemasiaao, mucho, poco, mas, menos,
etc.) devin pronume sau adjective nehot rte, cnd nlocuiesc sau
determin un substantiv:
Ha comprado muchos libros.
(muchos o adjectiv nehot rt)
Pocos son los que se han presentado.
(pocos o pronume indeIinido)

193
unele adverbe de cantitate apocopeaz : cuan este Iorma apocopat
a adverbului cuanto; tan, Iorma apocopat a lui tanto; muv este
Iorma apocopat a lui mucho (ambele derivate din latinescul
multum). Forma apocopat muv preced adjective sau adverbe:
muv hermoso, muv temprano, n timp ce Iorma mucho preced
adverbele: mas, menos, aespues, mefor, peor, menor, mavor
(mucho mas etc.).

Unele locu iuni adverbiale de cantitate
(Algunas locuciones aaverbiales ae cantiaaa)

caaa ve: mas / menos
o din ce n ce mai mult / mai pu in
poco mas o menos
o aproximativ, n jur de
por lo menos
o cel pu in
sobre manera
o peste m sur
tanto mas/menos
o cu att mai mult / mai pu in

Unele adverbe de afirma ie
(Algunos aaverbios ae afirmacion)

cierto o desigur Cierto que viene.
(Sigur c vine).
claro o Iireste, sigur Claro que la conozco.
(Sigur c o cunosc).
(bien)entenaiao o binen eles Participamos, bienentenaiao.
(Particip m, binen eles).
naturalmente o Iireste Te gusto? Naturalmente.
( i-a pl cut? Fireste. )
seguramente o sigur/cu Seguramente, te presto el libro.
siguran (Cu siguran i mprumut cartea)
seguro o sigur/desigur De acuerdo? Seguro.
(De acord? Sigur).
si o da Me acompaas? Si.
(M nso esti? Da.)
tambien o si / de asemenea Yo tambien te acompao.
(Si eu te nso esc).

194
vale o de acord / asa e De acuerdo? Jale.
(De acord? Da.)
veraaaeramente o ntr-adev r/ Jeraaaeramente, me interesa.
chiar (Chiar m intereseaz ).
va o desigur / da / deja Han llegado? Ya.
(Au sosit? Desigur.)

Unele locu iuni averbiale de afirma ie
(Algunas locuciones aaverbiales ae afirmacion)

con certeza o cu certitudine
por cierto o desigur, evident
claro que si o sigur c da
como no o cum s nu
con toda mi alma o din tot suIletul
de veras o ntr-adev r
por supuesto o de bun seam
desde luego o Iireste, de bun seam
sin duda alguna o I r nici o ndoial
eso si que. o asta chiar c

Unele adverbe de nega ie
(Algunos aaverbios ae negacion)

no o nu
tampoco o nici, nicidecum, cu att mai pu in
nunca o niciodat
jamas o nicicnd

Unele locu iuni adverbiale de nega ie
(Algunas locuciones aaverbiales ae negacion)

en absoluto o deloc, total
en ningun caso o n nici un caz
claro que no o sigur c nu
de ninguna manera o n nici un Iel

195
de ningun modo o n nici un mod
ni por pienso o nici pomeneal
ni mucho menos o de loc, ctusi de pu in

Unele adverbe de ndoial , de probabilitate
(Algunos aaverbios ae auaa, ae probabiliaaa)

acaso o poate, probabil, oare
Acaso le interesa?
(Oare l intereseaz ?)
quiza / quizas o poate
Quiza(s) le interesa / le interese.
(Poate l intereseaz /s -l intereseze).
probablemente o probabil
posiblemente o posibil
Probablemente ha recibido la carta.
(Probabil c a primit scrisoarea).

Unele locu iuni adverbiale de ndoial , de probabilitate
(Algunas locuciones aaverbiales ae auaa, ae probabiliaaa)
tal vez o poate, probabil
a lo mejor o se prea poate
por si acaso o pentru orice eventualitate
en todo caso o n orice caz

Adverbe interogative
(Aaverbios interrogativos)

Unele adverbe (ae loc, ae timp, ae moa, ae cantitate) pot
deveni interogative (si se scriu cu accent ortograIic):
donde estas? (unde esti?)
cuando regresas? (cnd te ntorci?)
como estas? (ce mai Iaci?)
cuanto cuesta? (ct cost ?)



196
Gradele de compara ie ale adverbelor
(Graaos ae comparacion ae los aaverbios)

Adverbele cu con inut lexical propriu au aceleasi grade de
compara ie speciIice adjectivului.
n general, gradele de compara ie se realizeaz :
1) prin plasarea unor cuantiIicatori speciIici (mas, menos, tan)
pentru comparativ:
mas lejos, tan lejos, menos lejos
mas tarde, tan tarde, menos tarde
2) prin morIeme gramaticale speciale (n Iapt, tot adverbe)
plasate naintea adverbului, pentru superlativul absolut:
muv lejos, terriblemente lejos
3) prin suIixul /isimo/ ad ugat la tema adverbului, pentru
superlativul absolut:
lejos o lejisimos, tarde o tardisimo,
cerca o cerquisima, temprano o tempranisimo,
claro o clarisimo
Nu toate adverbele pot avea grade de compara ie; de regul ,
au cele de moa, de timp, de loc, cele calificative si unele cantitative
care exprim o cantitate nedeIinit : mucho, poco.
n limba spaniol contemporan exist cteva adverbe,
mostenite din latin , care au forme proprii pentru comparativ si
superlativ:
bien o mefor o optimamente
mal o peor o malisimamente
si Iorma cult pesimamente
mucho o mas o muchisimo
poco o menos o poquisimo
Iocu iunile adverbiale nu au grade de compara ie.







197
PREPOZI IILE
(Las preposiciones)





IndiIerent de modalitatea de exprimare sau de unghiul de
analiz , prepo:i iile au Iost deIinite, n esen , ca elemente de leg tur
(palabras ae enlace, sau nexos) ntre diversele categorii de cuvinte din
cadrul propozi iei.
n Esbo:o ae una nueva gramatica, prepozi iile sunt
considerate particule proclitice care leag un element sintactic
oarecare de un complement al substantivului. n viziunea lui Manuel
Seco, prepozi iile sunt cuvinte ae leg tur care se plasea: in fa a
substantivelor pentru a le transforma in complemente.
Criado de Val deIineste prepozi iile ca pe niste elemente
func ionale ae conexiune intre aiversele categorii ae cuvinte.
n concep ia lui E. Alarcos Ilorach, prepozi iile sunt unit i
aepenaente care in calitatea lor ae inaici func ionali (inaices
funcionales explicitos), arat rolul pe care il inaepline,te segmentul
ae enun ain care acestea fac parte.
Cu privire la con inutul lexical al prepo:i iilor, p rerile diIer :
unii lingvisti consider c sunt goale ae con inut (palabras vacias),
al ii sus in c acestea au valor lexico.
n Iapt, prezen a prepozi iilor n diIerite contexte poate
inIluen a con inutul lingvistic al cuvintelor pe care le nso esc. AstIel, n
segmentele de enun : Ilorero ae cristal, prepozi ia ae indic materia din
care este realizat vaza; vino ae Malaga, provenien a; el libro ael maestro,
posesia, apartenen a; salon ae belleza, destina ia / ntrebuin area.
Alte prepozi ii sugereaz Ielul rela iei pe care o exprim :
prepozi ia sin anticipeaz ideea de excep ie, de excludere:
sin permiso (I r permis),
sin invitacion (I r invita ie)
Prepozi ia hasta indic termenul spa ial si temporal:
hasta la Iacultad (pn la Iacultate)
hasta la proxima semana (pn s pt mna viitoare)

198
Cele mai u:uale prepo:i ii din limba spaniol contemporan
sunt: a, ante, bajo, con, contra, de, desde, durante, en, entre, hacia,
hasta, mediante, para, por, segn, sin, sobre, tras.
n spaniola literar , se mai Iolosesc unele prepozi ii,
considerate invechite (anticuaaas), cum ar Ii:
allenae (dincolo de); allenae los Carpatos
aquenae (ncoace, de partea asta), aquenae los montes
cabe (lng ); Se sentaron cabe el rio.
(S-au asezat lng ru).
so (sub); So pretexto de protegerlo.
(Sub pretextul de a-l proteja).
pro (pro, n Iavoarea); pro italiano;
ManiIestacion pro amnistia.

Ca prepozi ii se mai Iolosesc si alte cuvinte:
substantivul via (cale, direc ie):
El tren sale para Paris, via Budapest.
(Trenul pleac spre Paris, prin / via Budapesta).
adjectivele excepto, salvo, incluso (numai la Iorma de
masculin, singular):
Aqui se puede aparcar todos los dias, excepto los
domingos.
(Aici se poate parca n Iiecare zi, cu excep ia
duminicilor).
Toda la semana, salvo las maanas de sabado.
(Toat s pt mna, cu excep ia dimine ilor de
smb t ).
Toda la semana, incluso el sabado.
(Toat s pt mna, inclusiv smb ta).
aurante si meaiante, la origine adjective:
Trabajo aurante toda la noche.
(A lucrat toat noaptea).
Ie envio la carta meaiante un amigo.
(I-a trimis scrisoarea printr-un prieten).

199
n spaniola contemporan , sunt Irecvente combina iile de
dou prepozi ii (preposiciones agrupaaas) Iolosite pentru a exprima
cu o mai mare precizie sensul enun urilor:
de poate Ii combinat cu prepozi iile: a, entre, hacia, por,
sobre:
Compramos libros ae a 50 lei la pieza.
(Am cump rat c r i de 50 de lei bucata).
Ia liebre salto ae entre las matas.
(Iepurele a s rit dintre tuIisuri).
hasta preced prepozi iile: con, ae, en, para, por, sin,
sobre:
Pelea hasta con la Iamilia.
(Se ceart pn si cu Iamilia).
Se vendieron hasta ae baja calidad.
(S-au vndut pn si de proast calitate.)
Se quedaron hasta sin gasolina.
(Au r mas pn si I r benzin .)
para poate Ii urmat de: con, ae, aesae, entre, sin, sobre:
Se porto muy amable para con los nios.
(S-a purtat Ioarte ambil cu copiii.)
Esta estatuilla es para sobre la chimenea.
(Aceast statuet este de pus deasupra semineului).
por precedat de prepozi ia a si verbe de miscare este o
combina ie de prepozi ii speciIic limbii populare:
Vete a por agua mineral.
(Du-te dup ap mineral .)
Prepozi iile intr n compozi ia unor sintagme Iixe cu diverse
sensuri: aafectival, aaverbial, confunc ional, verbal.
sintagme cu sens adjectival:
mesita ae noche (noptier )
traje ae luces (costum pentru toreadori)
escalera ae servicio (scara de serviciu)
hermosura sin par (Irumuse e I r pereche)
locu iuni adverbiale:
a sabiendas (cu bun stiin )
ae golpe (dintr-o dat )

200
locu iuni conjunc ionale:
para que o pentru ca
a fin ae que o cu scopul de
por mas que o cu ct / orict


Locu iunile prepozi ionale
(locuciones prepositivas)
(sau giros prepositivos)

Sunt Iormate din combinarea unor prepozi ii cu adverbe sau
alte p r i de vorbire, cu condi ia s ndeplineasc Iunc ii de leg tur
(de enlace, de nexo).
Cele mai uzuale locuciones prepositivas sunt: antes ae /
aespues ae, ambele urmate de un substantiv sau de un infinitiv:
antes ae las comidas / antes ae comer
(nainte de mese / nainte de a mnca)
aespues ae las comidas / aespues ae comer
(dup mese / dup ce mnc m)
aelante ae la casa / aetras ae la casa
(n Ia a casei / n spatele casei)
encima ae la mesa / aebafo ae la mesa
(pe / deasupra mesei / sub / dedesubtul mesei)
funto a la catedral (lng catedral )
Unele locu iuni prepozi ionale pot Ii Iormate din una sau dou
prepozi ii combinate cu substantive, adjective etc.:
con arreglo a o cu privire la
ae acuerdo con o de accord cu
en cuanto a o n ceea ce priveste
en virtud ae o n virtutea
alrededor ae o n jurul
conIorme a o conIorm cu
debido a o datorit
reIerente a o reIeritor la
con vistas a o cu privire la

201
Prepozi iile simple din limba spaniol contemporan (a, ae,
para) iau parte la Iormarea unor periIraze verbale (perifrasis
verbales): verb + prepozi ie + infinitiv.
Jerbele de miycare urmate de prepozi ia a yi un alt
verb la infinitiv formeaz expresii incoative (repre-
zentnd ac iuni ce urmeaz s se desf yoare n viitor):
Vamos a participar en la Iiesta.
(Vom participa / o s particip m la s rb torire).
Iba a llamarte por telIono.
(Urma s - i teleIonez).
Va a nevar.
(O s ning / va ninge).
Ir a comprar Irutas.
(Voi merge s cump r Iructe).
Ia Iel si estar + para + un infiniv:
Esta para llover.
(St s plou / va ploua).
PeriIrazele Iormate din verbul echar + a + prepozi ie,
exprim nceputul unei ac iuni (acciones inceptivas):
Echo a correr tras el autobus.
(A luat-o la Iug dup autobuz).
Echo a llorar de alegria.
(S-a pornit pe plns de bucurie).
Cu acelasi sens (inceptiv) se Ioloseste si periIraza
compus din ponerse + a + infinitiv:
Se puso a trabajar con pasion.
(S-a pus pe treab cu pasiune).
Se pusieron a estudiar seriamente.
(Au nceput s studieze serios).
Cu verbul venir + a + infinitiv se compun periIraze care
exprim ac iuni care se apropie de Iinal. Sau aproximarea
/ compara ia:
Por Iin, vienen a coincidir en la opinion.
(n sIrsit, au ajuns s coincid n p reri).
El precio viene a ser un dineral.
(Pre ul aproape c echivaleaz cu o avere).

202
Ac iuni perIective (terminate) sunt exprimate prin: acabar
+ de + infinitiv sau llegar + a + infinitiv:
Acabamos ae comprar un coche.
(Tocmai am cump rat o masin ).
El coche llego a costarme un ojo de la cara.
(Masina m-a costat o avere.)
Ac iunile reiterative (reiterativas) se exprim prin:
volver + a + infinitivul:
Volvio a llamarme por telIono.
(Iar m-a sunat / m-a sunat din nou la teleIon).
Volver a leer este poema.
(Voi reciti acest poem.)
Expresiile de obligativitate se exprim prin urm toarele
periIraze:
Haber + de + infinitiv o exprim o obliga ie moral :
Hemos ae saludar a los conocidos.
(Trebuie s -i salut m pe cunoscu i.)
Haber + que + infinitiv o expresie impersonal de
obligativitate (care nu implic o prepozi ie):
Hay que aguantar el Irio.
(Trebuie s supor i / s suport m Irigul.)
Tener + de + infinitivul o pu in Iolosit n limba
spaniol contemporan :
Tengo ae comunicarte algo.
(Am de comunicat / s - i comunic ceva.)
Tener + que+ infinitivul, (I r prepozi ie) periIraz des
Iolosit pentru a exprima intensitatea obliga iei:
Tengo que regresar a casa, que es tarde.
(Trebuie s m ntorc acas c e trziu).
Deber + de + infinitivul:
El tren debe ae llegar.
(Trenul trebuie s soseasc ).
Mai sunt si alte periIraze verbale Iormate din verbe auxiliare
urmate de verbe la gerun:iu sau la participiu, dar acestea nu implic
prezen a prepozi iilor:
Estoy miranao por la ventana.
(M uit pe Iereastr ).

203
Estoy escuchanao musica.
(Ascult muzic ).
Tienen pensaao viajar a Espaa.
(Este pl nuit o c l torie n Spania).

n limba spaniol exist verbe care se Iolosesc numai cu
anumite prepo:i ii. Din lista Ioarte ampl de cuvinte care respect un
regim prepozi onal, propus de diIerite Gramatici si de Dic ionarul
Academiei spaniole, le red m pe cele mai uzuale:


Regimul prepozi ional al unor verbe n limba spaniol

acabar con a termina cu, a ispr vi cu
acercarse a a se apropia ae
aIicionarse a/ae a se pasiona ae ceva
alegrarse con/ae/por a se bucura/a se nveseli ae/pentru
apresurarse con/ae/por a se gr bi/a da zor (s )/cu
aproximarse a a se apropia ae
atender a a se ocupa ae/a da aten ie
coger ae/por a apuca/a prinde ae
comprometerse a/en a-si lua obliga ia ae a
conIiar en/ae a avea ncredere in
conIormarse con/en a se conIorma/a Ii de acord cu
consistir en a consta in/ain
contar con a conta/a se bizui pe
culpar a/por a nvinui pe/a acuza ae
cumplir con a-si ndeplini/a-si Iace datoria
dar con a da ae/peste/a ntlni pe
darse por a se da drept/ a se crede
despedir a/ae a concedia pe/a-si lua r mas bun ae
disculparse ae/por a se scuza ae/pentru
disIrazarse ae a se deghiza/travesti in
dudar en/ae a ezita in/a se ndoi ae
encaminarse a a se ndrepta spre
esIorzarse a/en/por a-si da silin a ae/a se str dui (s )

204
Iiarse ae a avea ncredere in
Iijarse en a Ii atent la/ a lua seama la
indignarse con/ae/por a se sup ra pe/din cauza
insistir en/sobre a insista asupra/a st rui in
inspirarse en a se inspira ain
interesarse en/por a se interesa ae
ir(se) a/por (algo) a se duce aup (ceva) /s aduc (ceva)
jugar a substantiv a juca / a practica substantiv
jugar al Iutbol/a la pelota a juca Iotbal/a bate mingea
lamentarse ae/por/sobre a se plnge ae/ain cau:a
mandar por (algo / alguien) a trimite aup (ceva/cineva)
negarse a a reIuza (s )
oIender(se) a / con
(alguien)
a (se) sup ra pe (cineva)
oIenderse por (algo) a se sup ra ain cau:a
participar en(algo) a lua parte la (ceva)
pensar en/sobre (algo/ alguien) a (se) gndi la / ceva / cineva
preguntar por (algo/ alguien) a ntreba ae (ceva/cineva)
quedar en (que) a conveni s /a r mne c
reIlexionar en /sobre a reIlecta (la/asupra)
reirse ae a rde ae/a-si bate joc ae
responder por (algo /
alguien)
a r spunde ae (ceva/cineva)
saber a a avea gust/savoare/miros ae
saber ae a sti/ a avea cunostin ae/aespre
servir para a Ii de Iolos la/pentru
soar con (algo/ alguien) a visa la/pe (ceva/cineva)
sospechar ae(algo/ alguien) a se ndoi ae (ceva/cineva)
suspirar por (algo/ alguien) a tnji aup (ceva/cineva)
tardar en inIinitiv a ntrzia (s ) verb
topar con/ae a se lovi/ izbi ae/ a se ntlni cu
traducir al/ael (espaol) a traduce in/ain (spaniol )
tropezar con a se lovi ae
vacilar en inIinitiv a sov i/ a ezita in inIinitiv
venir a/por a veni la/aup
vestirse a / ae/para a se mbr ca la/ae/pentru

205
Unele ntrebuin ri ale prepozi iilor
(Algunos usos ae las preposiciones)

Prepozi ia A:
este Irecvent Iolosit :
1) n exprimarea complementului airect, conIorm urm toarelor
reguli:
dup verbe tranzitive, precednd nume proprii de
persoane sau de animale personiIicate:
Respeto a Carmen.
(O respect pe Carmen.)
Tarik vencio a Rodrigo.
(Tarik l-a invins pe Rodrigo.)
Don Quijote cabalgaba a Rocinante.
(Don Quijote c l rea pe Rocinante.)
Juan Ramon Jimnez adoraba a Platero.
(J. R. Jimnez l adora pe (m g rusul) Platero.)
naintea toponimelor care nu au n structura lor articole:
Napoleon ataco a Espaa.
Conquisto a Zaragoza.
Deseo conocer a Venecia.
n cazul toponimelor cu articol, prepozi ia a se omite:
Atraveso el Guadalquivir.
Ha visitado Ia Habana.
n limbajul colocvial contemporan, se omite prepozi ia a,
n numeroase cazuri:
Hemos visitado Barcelona, Granada, Sevilla.
Visitaremos Caracas y Buenos Aires.
naintea pronumelor personale el, ella, ellos, ellas, a
pronumelor demonstrative este, ese, aquel etc., a
pronumelor nehot rte alguien, naaie, quien, ninguno,
cualquiera, uno, otro, toao, cnd se reIer la persoane:
No conozco a nadie; ni a l, ni a ella.
(Nu cunosc pe nimeni: nici pe el, nici pe ea).
Este, a quien vimos, no espera a nadie.
(Acesta, pe care l-am v zut, nu asteapt pe nimeni).

206
naintea substantivelor (comune) apelative de persoane:
Buscaba a su secretaria.
(O c uta pe secretara lui).
Ilamaron al mdico de cabecera.
(Au chemat medicul de Iamilie.)
naintea unor substantive ce denumesc lucruri ce pot Ii
personiIicate:
Ilamo a la muerte.
(A chemat moartea.)
Aniquilemos a la envidia y a la ira.
(S anihil m invidia si ura.)
naintea substantivelor colective ce denumesc persoane:
DeIender al pueblo.
(A ap ra poporul.)
Complacer a la muchedumbre / a la plebe.
(A Iace pe plac mul imii / plebei.)

2) n exprimarea complementului inairect cu unele verbe
tranzitive cu care se exprim si complementul direct:
aar, entregar, ofrecer, repartir (ceva, cuiva)
Entregamos / oIrecemos regalos a los nios.
(nmn m, oIerim cadouri copiilor).
traer (a aduce), imputar (a imputa), pagar (a pl ti),
aeber (a datora), comunicar, contar (a povesti) (ceva
cuiva):
Traer una buena noticia a la Iamilia.
(A aduce o veste bun Iamiliei).
Pagar la deuda a un amigo.
(A pl ti datoria unui prieten).
Comunico los resultados al jeIe).
(I-a comunicat seIului rezultatele).
cu unele verbe intranzitive:
agraaar / aesagraaar, placer / gustar (a Ii pe plac cuiva):
Sabe agradar a todos.
(Stie s le Iac pe plac tuturor).


207
3) n exprimarea complementului (cu nuan ) ae scop, cnd
verbul este la inIinitiv:
Me invito a pasear.
(M-a invitat s m plimb).

4) prepozi ia a este Iolosit pentru exprimarea airec iei,
dup verbe de miscare: ir, venir, llegar, regresar, volver:
Vamos a la oIicina/llegamos/regresamos a la oIicina.
(Mergem la birou, sosim/ne ntoarcem la birou.)

5) pentru exprimarea locului sau timpului cnd se petrece
ac iunea:
Se encontraron a la salida del teatro.
(S-au ntlnit la iesirea din teatru).
Acordaron que a la noche concluiran el negocio.
(S-au pus de acord ca seara s ncheie aIacerea.)

6) pentru exprimarea aistan ei n spa iu si timp:
A cien metros de aqui. (Ia o sut de metri de aici.)
A pocos kilometros. (Ia c iva kilometri.)
A las ocho de la maana. (Ia ora opt diminea a.)
A los tres meses despus. (Ia trei luni dup aceea.)

7) pentru exprimarea sentimentelor:
Miedo a los animales salvajes.
(Fric de animalele s lbatice).
Respeto a la Iamilia.
(Respect Ia de Iamilie).

8) pentru exprimarea moaalit ii ae reali:are a unei ac iuni:
Ir a pie. (A merge pe jos).
Hecho a mano. (F cut cu mna / de mn .)

9) pentru exprimarea pre ului:
Se vende a dos euros la pieza.
(Se vinde cu doi euro bucata).

208
10) pentru a exprima inten ia, cnd verbul nu exprim o
miscare Iizic :
Voy a pensarlo.
(O s reIlectez /o s m gndesc la asta.)
No se atrevio a decirselo.
(N-a ndr znit s i-o spun .)

11) introauce numeroase locu iuni aaverbiale:
reir a carcafaaas o a rde n hohote
entro a hurtaaillas o a intrat pe Iuris
llego a toao correr o a sosit n goana mare.

Prepozi ia ANTE
se Ioloseste pentru a preciza locali:area in spa iu:
Comparecio ante el tribunal.
(S-a prezentat la tribunal.)
Io Iirmo ante el notario.
(A semnat n Ia a notarului.)
sau preferin a (n timp):
Ante todo, quiero saludarles.
(nainte de toate, vreau s v salut.)

Prepozi ia BA1O
se Ioloseste pentru a exprima plasarea in spa iu sau
aepenaen a unor lucruri Ia de altele:
El murcilago se escondio bafo el tejado de la casa.
(Iiliacul s-a ascuns sub acoperisul casei).
Es una medicina que se guarda bafo llave.
(Este un medicament care se p streaz sub cheie).
Se halla bafo tutela de un tio suyo.
(Se aIl sub tutela unui unchi de-al lui).
Habia cinco grados bafo cero.
(Erau cinci grade sub zero / minus cinci grade).




209
Prepozi ia CON
exprim :
instrumentul cu care se eIectueaz o ac iune:
Escribimos con el lapiz, con el boligraIo, con la
estilograIica.
(Scriem cu creionul, cu pixul, cu stiloul.)
El nio aprendio a comer con el tenedor.
(Copilul a nv at s m nnce cu Iurculi a.)
asocierea unor lucruri sau persoane:
Ie gusta mucho el caI con leche.
(i place mult caIeaua cu lapte.)
Se presento a la Iiesta con sus hijos.
(S-a prezentat la serbare cu copiii.)
Se caso con su antiguo novio.
(S-a c s torit cu vechiul ei logodnic).
con inutul:
Ie trajo un vaso con agua.
(I-a adus un pahar cu ap ).
compara ia:
Nadie se compara con ella.
(Nimeni nu se compar cu ea.)
Comparado con el ao pasado, es mejor.
(Comparnd cu anul trecut, e mai bine.)
moaul n care se s vrseste o ac iune:
Esta vez, trabaja con celo.
(De data asta, munceste cu zel.)
No come siempre con apetito.
(Nu, m nnc totdeauna cu poIt .)
Ia estaba mirando con inters.
(Se uita la ea / o privea cu interes.)

Prepozi ia CONTRA
exprim opo:i ia sau orientarea n spa iu:
Juega contra un equipo Iamoso.
(Joac mpotriva unei echipe Iaimoase.)
Se estrello contra las rocas.
(S-a lovit de stnci.)

210
Es una medicina contra los dolores.
(Este un medicament mpotriva durerilor.)
Ia ventana esta orientada contra el norte.
(Fereastra este orientat spre nord.)

Prepozi ia DE
se Ioloseste pentru a exprima urm toarele rela ii:
ae proprietate, posesie sau apartenen :
Ia casa ae mi vecina es moderna.
(Casa vecinei mele este modern .)
Jorge es amigo ae todos.
(George este prietenul tuturor.)
n asemenea cazuri, prepozi ia ae se contrage cu articolul el:
Ia casa ael abuelo es antigua.
(Casa bunicului este veche.)
originea sau provenien a:
Vino ae Malaga.
(Vin de Malaga.)
El escritor es oriundo ae Galicia.
(Scriitorul este (originar) din Galicia.)
Mis amigos regresan ae Espaa.
(Prietenii mei se ntorc din Spania.)
moaul sau moaalitatea:
Ias vendedoras trabajan ae pie.
(Vnz toarele lucreaz n picioare.)
Un seor algo cargado ae espaldas.
(Un b rbat pu in cocosat / adus de spate.)
Es tan linda que tira ae espaldas. (Iig)
(Este att de Irumoas c te impresioneaz .)
Esta ae viaje por Europa.
(Este n voiaj prin Europa.)
materia din care este realizat un lucru:
Ia seora llevaba una pulsera ae oro.
(Doamna purta o br ar de aur).
Tenia tambin un collar ae marIil.
(Avea si un colier de Iildes).

211
con inutul (unui recipient):
Ie oIrecio un vaso ae leche.
(I-a oIerit un pahar de lapte).
Compro una botella ae coac.
(A cump rat o sticl de coniac.)
con inutul / subiectul:
Es un libro ae historia.
(Este o carte de istorie).
Estaban hablando ae IilosoIia.
(Vorbeau despre IilosoIie).
timpul ae aesf ,urare al unei ac iuni:
Unos trabajan ae dia, otros ae noche.
(Unii lucreaz ziua / n timpul zilei, al ii noaptea.)
cnd preced verbe la inIinitiv echivaleaz cu supinul din
limba romn :
Es la hora ae dormir / ae comer.
(Este ora de dormit / de mncat).
cnd preced unele verbe la inIinitiv Iormeaz expresii cu
caracter adjectival, asem n toare adjectivelor terminate n
/ble/:
Es un hombre ae temer / temible.
(Este un om de temut.)
Es una cosa ae desear / aeseable.
(Este un lucru de dorit).
se plaseaz ntre substantivele generice si proprii:
Ia republica ae Chile.
Ia ciudad ae Burgos.
El delta ael Ebro / ael Danubio.
se plaseaz ntre diIerite p r i ale propozi iei n expresiile
referitoare la amenin ri, mil , plangeri:
Ay ae ti, si no te portas bien!
(Vai de tine, dac nu te por i Irumos!)
Desdichados ae ellos, se arruinaron!
(NeIerici ii / am r ii de ei, s-au ruinat.)
Pobrecita ae Pilar, perdio a su padre!
(S rmana Pilar, si-a pierdut tat l.)

212
Ay ael que se case con ella!
(Vai de cel ce o s se c s toreasc cu ea.)
particip la Iormarea multor moaisme, Irecvent Iolosite:
ae todo corazon (din toat inima)
Se entiende ae por si. (Se n elege de la sine).
Aprender ae memoria.
(A nv a pe de rost / a memora).
se Ioloseste in confugarea perifrastic cu haber, n
expresii ae obligativitate:
Hemos ae contestar las cartas recibidas.
(Trebuie s d m r spuns scrisorilor primite.)
Habis ae decidiros.
(Trebuie s v hot r i).
Iace pereche cu prepozi ia en pentru a indica repetarea:
Ir ae casa en casa.
(A merge din cas n cas ).
Buscar ae despacho en despacho.
(A c uta din birou n birou).
inlocuie,te aiverse prepo:i ii:
aesae: De Bucarest a Madrid.
para: Goma ae masticar. (gum de mestecat)
por: Se escondio ae miedo.
(S-a ascuns de Iric .)
nso este diverse adverbe pe care le transIorm n
locu iuni prepo:i ionale:
antes o antes ae la salida del sol.
despus o aespues ae los cursos.
delante o aelante ael parque
se plaseaz intre un aafectiv ,i un substantiv:
el tonto ae Mario (prostul de Mario)
la pobre ae Elvira (s raca Elvira)
se poate plasa intre aou substantive, cnd primul are sens
caliIicativ:
El diablito ae nio se escondio en el armario.
(Dr cusorul de copil s-a ascuns n dulap).
Ia angelita ae Cristina me abrazo cariosamente.
(ngerasul de Cristina m-a mbr isat cu drag)

213
plasat ntre verbele estar, hacer, trabafar si un substantiv
care indic o profesie sau o situa ie trec toare:
esta ae guardia (e de gard / de planton)
hace ae cocinero (Iace pe buc tarul)
trabaja ae guia (lucreaz ca ghid)
Iace parte din expresiile:
llegar a la conclusion ae que
(a ajunge la concluzia c )
el hecho ae que (Iaptul c )
alegrarse ae que (a se bucura c )
acordarse ae que (a-si aminti c )


Prepozi ia DESDE
poate exprima punctul de plecare n spa iu si timp, si Iace
pereche cu prepozi ia hasta, care expim punctual terminus, n spa iu
si timp:
Desae la Iacultad hasta el teatro.
Desae el mes de agosto hasta el mes de octubre.
Desae las ocho hasta las diez.
De remarcat prezen a articolului intercalat ntre prepozi ie si
substantivele / cuvintele care urmeaz . n cazul numelor proprii
(nearticulate) prezen a articolului nu este necesar :
Desae Bucarest hasta Madrid.
Desae Caracas hasta Buenos Aires.
prepozi ia aesae intr n compunerea unor moaisme
Irecvent Iolosite:
aesae luego o de bun seam
aesae siempre o dintotdeauna


Prepozi ia EN
exprim locul / spa iul n care se desI soar o ac iune:
Esta trabajando en casa / en la Iabrica.
(Iucreaz acas / la Iabric ).


214

inclusiv locul / spa iul care ar putea Ii exprimat cu
prepozi iile sobre, encima (pe):
Ios platos estan en la mesa.
(FarIuriile sunt pe mas ).
El cuadro esta en la pared.
(Tabloul este pe perete).
Hay una mancha en el suelo.
(Este o pat pe jos).
exprim meaiul / ambian a n care se petrece o ac iune:
Ios ricos viven en la opulencia.
(Boga ii tr iesc n opulen / bog ie).
Algunos viven en la miseria.
(Unii tr iesc n mizerie).
introduce un complement circumstan ial ae moa:
Hablar en voz alta / en voz baja.
(A vorbi cu voce tare / ncet).
Io dijo en broma / en serio / en secreto.
Mercancias puestas en venta.
(Articole puse n / spre vnzare).
Es una casa en construccion.
(Este o cas n construc ie).
uneori, prepozi ia en este cerut de cuvintele care o
preced (verbe, substantive, adjective):
Pagar en divisas. (A pl ti n valut .)
Doctor en IilosoIia. (Doctor n IolosoIie.)
Entendido en musica. (Priceput la muzic .)
aeplasarea cu mijloace de transport:
Viajar en tren / en avion, en coche.
(A c l tori cu trenul, cu avionul, cu masina.)
preced substantive referitoare la timp: anotimpuri,
secole, epoci, ani, luni:
El sol brilla en primavera / en verano / en otoo.
(Soarele str luceste prim vara / vara / toamna.)
En el siglo veinte / en la edad media / en 1999 / en mayo.
(n secolul dou zeci, n evul mediu, n 1999, n mai.)


215

se Ioloseste aup verbe `statice, verbe care nu implic
deplasarea:
estar en casa (a sta acas )
hallarse en el despacho (a se aIla n birou)
quedarse en la oIicina (a r mne la birou)
permanecer en clase (a r mne n clas )

se ntrebuin eaz dup unele verbe care indic
aesf ,urarea unor ac iuni:
El congreso tenara lugar en el palacio.
(Congresul va avea loc la palat).
El simposio se aesarrolla en el aula.
(Simpozionul se desI soar n aul ).
El centenario se celebrara en el salon oIicial.
(Centenerul se va s rb tori n salonul oIicial).
Su esposa trabafa en un instituto de
investigaciones.
(So ia lui lucreaz la un institut de cercet ri).

prepozi ia en este `cerut de anumite verbe:
complacerse en (a se compl cea, a-i Iace pl cere)
conIiar en (alguien / algo)
(a avea ncredere n / a se baza pe cineva / ceva)
participar en (algo) o a participa la (ceva)
pensar en (alguien/algo) o a se gndi la
(cineva/ceva)
tardar en ( inIinitiv) o a ntrzia n a verb la
inIinitiv
particip la Iormarea unor moaisme cu valoare de
complement circumstan ial de mod:
en broma (n glum ), en secreto (n secret),
en cambio (n schimb), en serio (n mod serios),
en general (n general), en particular (n mod deosebit)



216
Prepozi ia ENTRE
particip la exprimarea plas rii / situ rii unui lucru Ia de
altele dou sau mai multe:
Ia estatua se halla entre el lago y el parque.
Ia estatua se halla entre los arboles.
(Statuia se aIl ntre lac si parc / printre copaci).
indic un interval ae spa iu sau ae timp:
Entre Toledo y Madrid hay unos 70 kilometros.
(ntre Toledo si Madrid sunt vreo 70 km).
Ias clases duran entre las ocho y las dos del dia.
(Cursurile dureaz ntre orele opt si dou ziua).
o stare intermeaiar / aproximativ / oscilant :
entre alegre y triste.
entre dia y noche
entre agradecido y preocupado
(ntre recunosc tor si ngrijorat)
sau cooperarea intre aou sau mai multe persoane:
Compraron las Ilores entre los dos.
(Au cump rat Ilorile amndoi/pl tind amndoi).
Io pagamos entre nosotros. (Pl tim ntre noi).
cnd dup prepozi ia entre urmeaz un pronume personal
de persoanele I si a II-a singular, acesta va p stra Iorma de
nominativ:
Queda entre tu y yo.
(R mne ntre tine si mine).
Dividimos este pastel entre tu y yo.
(mp r im aceast pr jitur ntre tine si mine).
cnd se reIer la ac iuni care se petrec n leg tur cu
subiectul nsusi, Iormele de pronume sunt: mi, ti, si:
Hablaba entre si (Vorbea pentru sine.)
Me decia entre mi que estoy harto.
(mi ziceam n sinea mea c sunt s tul).
precea substantive care se refer la colectivit i:
Esto sucede entre los esquimales / entre orientales.
(Asta se ntmpl la eschimosi, la orientali).
Entre los Iranceses se tratan de usted.
(Francezii si vorbesc cu dumneavoastr ).

217
Prepozi ia HACIA
cu aceast prepozi ie se exprim :
airec ia, sensul ae mi,care spre un punct cunoscut sau
imprecis:
Se desplazaban hacia el norte.
(Se deplasau spre nord).
Iban hacia Bilbao.
(Mergeau spre Bilbao).
Esta localidad debe de estar hacia el sur.
(Aceast localitate trebuie s Iie spre sud).
aproximarea in timp:
Volveremos a casa hacia las seis de la tarde.
(Ne ntoarcem acas spre ora 6 seara).
Aplacemos todo hacia el Iinal de la semana.
(S amn m totul spre sIrsitul s pt mnii).
complementul ae persoan al verbelor sentir,
experimentar:
Siente un gran aIecto hacia los nios.
(Simte o mare aIec iune pentru copii).
Experimentaba un sentimiento extrao hacia ella.
(ncerca un sentiment ciudad Ia de ea).
Su admiracion hacia los animales es real.
(Admira ia lui pentru / Ia de animale este real ).

Prepozi ia HASTA
cu prepozi ia hasta se pot exprima:
punctul final in spa iu ,i timp:
Se Iue hasta Granada.
(A plecat pn la Granada).
Se quedara alli hasta el mircoles.
(Va r mne acolo pn miercuri).
cantitatea, num rul maxim:
Este camion soporta hasta tres toneladas.
(n acest camion intr pn la trei tone).
En la nueva sala caben hasta trescientas personas.
(n noua sal ncap pn la trei sute de persoane).

218
finali:area unei ac iuni:
Se debe negociar hasta convencer al cliente.
(Trebuie negociat pn convingi clientul).
prepozi ia hasta poate Ii Iolosit cu sens adverbial:
Hasta los nios saben esto.
(Pn si copiii stiu asta).
hasta urmat de que (hasta que) are sens condi ional:
Hasta que no te pague, no le entregaras las
mercancias.
(Pn ce / dac nu- i pl teste, nu-i livrezi
m rIurile).

Prepozi ia PARA
Cu ajutorul ei pot Ii exprimate:
aestina ia care se a obiectelor:
El chocolate es para los nios/para l/para vosotros.
(Ciocolata este pentru copii / pentru tine / pentru voi).
Una maleta para el viaje de maana.
(O valiz pentru c l toria de mine).
scopul unei ac iuni:
Estudiamos para saber.
(nv m pentru a sti).
Comemos para vivir y no vivimos para comer.
(Mnc m pentru a tr i si nu tr im pentru a mnca).
mi,carea spre un obiectiv, airec ia ae aeplasare:
Iba para su oIicina. (Se ducea spre birou).
Salgo para Brasov. (Plec spre / la Brasov).
timpul ae aesf ,urare a unei ac iuni:
- cu preci:ie:
Dejamos todo para maana.
(I s m totul pentru mine).
- cu impreci:ie / aproxima ie / n viitor:
Dejamos todo para Iinales del ao.
(I s m totul pentru sIrsitul anului).
- aurata in timp a unei ac iuni:
Me ha prestado el libro para un ao.
(Mi-a mprumutat cartea pentru un an).

219
Quedamos amigos para siempre.
(R mnem prieteni pentru totdeauna).
apropierea in timp a unei ac iuni (iminente):
Esta para llover / para nevar.
(St s plou / urmeaz s plou / s ning ).
intrebuin area / utilitatea:
Sirve para muchas cosas.
(E Iolositor pentru multe lucruri).
Bueno para limpiar rapidamente.
(Bun pentru a sp la / cur a rapid).
complemente inairecte, n locul prepozi iei a:
Te lo he traido para ti (n loc de: a ti).
(Ie-am adus pentru tine (n loc de ie).
aistan a in timp a unei ac iuni, n locul prepozi iei hasta:
Te Ialta poco para terminar tus estudios
(hasta terminar)
( i lipseste pu in pn s - i termini studiile).
ac iunea la care se reIer para poate Ii reprezentat printr-
un pronume neutru:
Para esto, hubiramos podido no venir.
(Pentru asta, am Ii putut s nu venim).
fra:e comparative:
Ie pagan poco / mucho para la calidad de su
trabajo.
(i pl tesc pu in / mult pentru calitatea muncii
lui).
Es poco para lo que l sabe hacer.
(Este pu in pentru ce stie el s Iac ).
Es muy responsable para su edad.
(Este Ioarte responsabil pentru vrsta lui).
ac iuni emfatice cu ajutorul unor locu iuni adverbiale:
Para colmo, se nos apago la luz.
(Si culmea, ni s-a stins lumina).
ac iuni iminente cu verbul estar inIinitiv:
El tren esta para partir.
(Trenul este gata de plecare).

220
Estamos para llegar.
(Suntem pe punctul de a sosi).
opinia, punctul ae veaere:
Para mi es un gran artista.
(Pentru mine / n opinia mea este un mare
artist).
n propozi ii subordonate de scop cnd devine locu iune
confunc ional (nexo conjuntivo) mpreun cu conjunc ia
que (para que):
Te oIrezco el libro para que lo leas.
( i oIer cartea ca s o citesti).
Todos te ayudan para que tu tengas una linda
carrera.
(To i te ajut pentru ca tu s ai o carier
Irumoas ).


Prepozi ia POR
este cea mai nc rcat de sensuri:
este prepozi ia complementului ae agent / a aiate:ei
pasive:
Admirado por todos .
(Admirat de to i).
Desheredado por sus padres.
(Desmostenit de p rin ii lui).
este prepo:i ia cau:ei / a motivului (urmat de
substantive, adjective, verbe):
Io hizo por inters.
(A I cut-o din interes).
No vino por el mal tiempo.
(N-a venit din cauza timpului r u).
Ia regaaron por regresar tarde.
(Au certat-o din cauz c s-a ntors trziu).
Io hace todo por tu bien.
(Face totul pentru binele t u).


221
Cu ajutorul ei se exprim :
locali:area in spa iu (aeterminat), locul de trecere:
salir por la ventana
pasear por la calle / por el parque
(a se plimba pe strad /prin parc)
locali:area in spa iu neaeterminat / aproximativ:
No esta por aqui. (Nu e pe aici).
Se cultiva por el norte del pais.
(Se cultiv prin nordul rii.)
El teatro esta situado por el centro de la
ciudad.
(Teatrul este situat prin centrul orasului.)
locali:area in timp (determinat):
Me ausento de Bucarest por una semana.
(Iipsesc din Bucuresti pentru o s pt mn .)
locali:area neaeterminat / imprecis n timp:
Regresa por el mes de agosto.
(Se ntoarce prin luna august.)
Se han dado cita por la tarde.
(Si-au dat ntlnire / pentru dup -amiaz .)
miflocul prin care se s var,e,te o ac iune:
Enviamos la carta por correo.
(Trimitem scrisoarea prin post .)
Hablaran por telIono.
(Vor vorbi la teleIon.)
Se va a casar por poderes.
(Se va c s tori prin mputernicire.)
moaalitatea ae s var,ire a ac iunii:
No le convencieron por las buenas / sino
por la Iuerza.
(Nu l-au convins cu binele, ci cu Ior a.)
Se establecio todo por escrito.
(Totul s-a stabilit n scris).
Bailaron por parejas.
(Au dansat n perechi).


222
Analizamos punto por punto / caso por caso /
palabra por palabra.
(Analiz m punct cu punct / caz dup caz /
cuvnt cu cuvnt).
pre ul, cantitatea:
Ia vendieron por mil euros.
(Au vndut-o pe o mie de euro.)
Ia compraron por la mitad de su valor.
(Au cump rat-o la jum tate din valoare.)
Se compra / se vende por kilo, por tonelada.
(Se cump r / se vinde cu kilogramul, cu
tona.)
Se adquiere por docenas.
(Se achizi ioneaz cu duzina.)
procentul:
Ie hicieron una rebaja del cinco por ciento.
(I-au I cut o reducere de cinci la sut .)
schimbul / trocul:
OIrecen cereales por cosmticos.
(OIer cereale pentru cosmetice.)
scopul unei ac iuni:
Se levanto temprano por no llegar tarde.
(S-a trezit devreme ca s nu ajung trziu).
Come poco por no engordar.
(M nnc pu in ca s nu se ngrase).
aistribu ia:
Cien euros por persona.
(O sut de euro pentru Iiecare persoan ).
Se oIrece tres euros por jornada.
(Se oIer trei euro pentru ziua de lucru).
Ordenan los libros por tamao.
(Aranjeaz c r ile dup m rime).
Tres veces por semana.
(De trei ori pe s pt mn ).
lipsa utilit ii unei ac iuni cnd por este plasat
ntre dou verbe la inIinitiv:

223
Hacer por hacer.
(A Iace pentru a Iace.)
Hablar por hablar.
(A vorbi de dragul de a vorbi.)
aprecierea / consiaera ia:
Admitido por valido. (Admis ca valabil).
Darlo por perdido. (Dat ca pierdut).
Tomarlo por tonto. (A-l lua drept prost).
opinia, aeci:ia / op iunea:
Esta por marcharse, no la espera.
(S-a decis s plece, n-o asteapt ).
Por mi, puede marcharse cuando quiera.
(Din partea mea, poate s plece cnd vrea).
Yo voto por lo util / por lo moderno.
(Eu votez pentru util / pentru modern).
favoarea, preferin a:
Estan dispuestos a hacer sacriIicios por ti, no
por l.
(Sunt dispusi s Iac sacriIicii pentru tine, nu
pentru el).
Hay quien no hacen nada por nadie.
(Sunt unii care nu Iac nimic pentru nimeni.)
se folose,te aup anumite verbe:
Acabar por aceptar.
(A sIrsi prin a ccepta).
Brindar por el xito / por la salud de todos.
(A toasta pentru succesul / pentru s n tatea
tuturor.)
SacriIicarse por la patria.
(A se sacriIica pentru patrie.)
Iuchar por la paz.
(A lupta pentru pace).
in unele contexte are sens concesiv:
Por tarde que sea, la esperamos.
(Orict de trziu ar Ii, o astept m).
Io compramos, por caro que sea.
(l cump r m, orict ar Ii de scump).

224

Por descorts que sea, no hara esto.
(Orict de nepoliticos ar Ii, nu va Iace asta).
por poate nlocui prepozi ia sin, cnd se exprim ac iuni
r mase de ndeplinit:
Un capitulo que me queda por escribir.
(Un capitol care mi-a r mas de scris).
Tiene muchas Iaenas por hacer: camisas por
planchar / la casa por barrer / la comida por
preparar.
(Are multe treburi de I cut: c m si de c lcat /
casa de m turat / mncarea de preg tit).
prepozi ia por ia parte la formarea unor locu iuni Irecvent
Iolosite:
por ahora o deocamdat
por entonces o pe atunci
por lo menos o cel pu in
por ciento o la sut
por cierto o desigur
por hoy o pentru azi
por Iin o n Iine, n sIrsit
por poco o ct pe ce
por si acaso o pentru orice eventualitate
por qu? o de ce?
porque o pentru c
por que (para que) o pentru ca
por? o din ce cauz / cu ce scop

Uneori, apar situa ii n care prepozi iile para si por
se concureaz :
sacriIicarse por / para o a se sacriIica pentru
por / para saber mas o pentru a sti mai mult
hacer algo por/para alguien o a Iace ceva pentru
cineva
por qu? / para qu? o de ce, pentru ce


225
Prepozi ia SEGUN
Toate prepozi iile (cu excep ia prepozi iei segun) sunt cuvinte
atone, neaccentuate ntruct, mpreun cu termenii pe care i preced ,
Iormeaz o singur unitate Ionic , adic un tot unitar din punct de
vedere Ionetic.
Pentru o mai exact n elegere, red m unit ile Ionetice
Iormate dintr-o prepozi ie si un substantiv:
en casa se pronun |enkasa|,
por simpatia se pronun |porsimpatia|,
bafo la mesa se pronun |bafolamesa| etc.
Prepozi ia segun este un cuvnt tonic, accentuat (nu numai cu
accent ortograIic) care se pronun separat, iar n unele contexte,
poate s apar si singur :
Qu opinas de esto ? o Segun. Adic : segun el caso.
(Ce p rere ai de asta? o Depinde. Adic : dup caz).
Segun preced substantive si chiar verbe:
Segun costumbre, se sienta en la arena.
(ConIorm obiceiului, se aseaz pe nisip).
Segun el parecer de Jos, todo esta claro.
(Dup p rerea lui Jos, totul e limpede).
Segun dice Jos, todo esta claro.
(Dup cum spune Jos, totul e limpede).
n compara ie cu celelalte prepozi ii, segun are
unele particularit i:
pronumele personale, care urmeaz dup aceast
prepozi ie, nu iau Iormele corespunz toare cazului
prepozi ional (mi, ti), ci p streaz Iormele de nominativ:
segun yo (dup opinia mea)
segun tu (dup opinia ta)
Ia Iel si celelalte persoane: segun l / ella / Ud. / segun
nosotros, -as / vosotros, -as / ellos, ellas / Uds.
Segun poate avea si Iunc ie adverbial , cnd este urmat
de verbe:
Segun llegaban, eran recibidas por el director.
(Dup cum / pe m sur ce soseau, erau
primite de director).

226
Segun Iace parte din locu iunea confunctival segun que
(cu valoare prepozi ional ) cnd este urmat de un verb la
modul conjunctiv:
Segun que haga Irio o calor, me cuidar.
(Dup cum o s Iie Irig sau cald, voi lua
m suri).
Segun asigur corelarea aintre aou ac iuni, Iiind
echivalent cu a meaiaa que o pe m sur ce:
Comiamos las Iresas segun las ibamos
recogiendo.
(Mncam c psunile pe m sur ce le
culegeam).
cu segun poate Ii exprimat `aepenaen a ae re:ultatul
altei ac iuni, dup expresia segun v como (n Iunc ie de):
Segun v como te encuentres de salud,
saldremos de viaje.
(n Iunc ie de cum te vei sim i cu s n tatea,
vom pleca n c l torie).
segun este echivalent cu expresia conforme con si poate
exprima acordul, conIormitatea cu ceva:
Todo ocurrio segun el programa.
(Totul s-a petrecut conIorm programului.)
Segun mis modestos conocimientos, es asi.
(Dup modestele mele cunostin e, asa este.)


Prepozi ia SIN
poate preceda un substantiv, un pronume, un verb si exprim
absen a sau lipsa:
Viven sin electricidad, sin agua corriente.
(Tr iesc I r curent electric, I r ap curent ).
No es Ieliz sin ella.
(Nu e Iericit I r ea).
Toca el piano sin mirar las teclas.
(Cnt la pian I r s se uite la clape).


227
Este echivalent cu: aaemas, fuera ae (n aIar de ) si
exprim neincluaerea:
Me costo quinientos lei sin el transporte.
(M-a costat 500 lei I r transport).
Cnd este precedat de nega ia no expim atenuarea
afirma iei:
Escucho mi propuesta no sin inters / no sin
reserva.
(Mi-a ascultat propunerea nu I r interes / nu
I r rezerv ).

Prepozi ia SOBRE
urmat de substantive (sau pronume):
exprim plasarea in spa iu:
Puso las revistas sobre la mesa.
(A pus revistele pe mas ).
Sobre ellas dejo las llaves.
(Peste ele a pus cheile).
face referire la subiectul tratat:
Hablan sobre la economia de mercado.
(Vorbesc despre economia de pia ).
Conversan sobre los acontecimientos
internacionales.
(Converseaz despre evenimentele
interna ionale).
exprim aproximarea:
Maria tendra sobre treinta aos.
(Maria are spre treizeci de ani).
En su biblioteca hay sobre cien volumenes.
(n biblioteca lui sunt aproximativ o sut de
volume).
apare ,i in locu iuni aaverbiale:
Tomo sobre si la responsabilidad.
(A luat r spunderea asupra sa / si-a asumat
r spunderea).


228
Prepozi ia TRAS
Cu ajutorul ei se exprim :
orainea, succesiunea:
Tras el invierno viene la primavera.
(Dup iarn vine prim vara).
Hay que colocarlos uno tras otro.
(Trebuie s -i asezi unul dup altul).
po:i ia (cu un substantiv concret sau abstract):
El balcon esta tras aquella puerta.
(Balconul este dincolo de usa aceea.)
Tras esa amabilidad se esconde mucha
Ialsedad.
(Dincolo de aceast amabilitate se ascunde
mult Ialsitate).
tras poate Ii preceaat sau urmat ,i ae verbe:
Tras regresar tarde, hace mucho ruido.
(Dup ce c se ntoarce trziu, Iace si mult
zgomot.)
Ios perros corren tras las liebres.
(Cinii alearg dup iepuri.)

















229
CON1UNC IILE
(Ias conjunciones)

Cele mai numeroase gramatici analizeaz , n cadrul
morIologiei, confunc iile, mpreun cu prepozi iile si adverbele, sub
denumirea generic de cuvinte de leg tur (palabras ae enlace sau
uniaaaes ae relacion), I r a Iormula o deIini ie unanim acceptat .
E.M. Martinez Amador, n prestigiosul Diccionario gramatical,
Iace o ampl incursiune n istoria originii, deIini iei si a clasiIic rii
conjunc iilor iar, dup ce comenteaz comparativ opiniile lingvistilor
care au studiat gramatica limbii spaniole de-a lungul secolelor, scoate
n eviden Iaptul c nu s-a ajuns nc la o concluzie deIinitorie asupra
conjunc iilor, care s Iie si deIinitiv .
De altIel, n majoritatea gramaticilor moderne, conjunc iile
sunt analizate n cadrul sintaxei, unde se insist asupra rolului pe care
l ndeplinesc n propozi ie si n Iraz .
n privin a clasiIic rii, conjunc iile pot Ii:
A. coordonatoare (coorainativas / coorainantes)
B. subordonatoare (suborainativas / suborainantes)
Confunc iile cooraonatoare (denumite si conectores)
ndeplinesc rolul de a conecta att unit i analoge (mai mici dect
propozi ia) ntr-un enun , ct si de a include propozi iile n Iraz , I r
a le modiIica structura:

El abuelo y el nieto paseaban por el parque. (dou subiecte)
(Bunicul si nepotul se plimbau prin parc.)
Ios nios fugaban y gritaban. (dou predicate)
(Copiii se jucau si strigau.)
El profesor explica la leccion y los alumnos escuchan.
(dou propozi ii)
(ProIesorul explic lec ia si elevii ascult .)
Confunc iile suboraonatoare sunt considerate transpositores
pentru c (sus ine Ilorach) acestea modiIic propozi ia n care se
insereaz si o transpun Iunc ional ntr-o unitate de rang inIerior,
adic i conIer una din Iunc iile proprii substantivului, adjectivului,
adverbului etc.

230
n Iraza:
Dice que esta cansada (Spune c este obosit ), segmentul esta
cansaaa poate Ii o propozi ie independent . Prezen a conjunc iei que
n-o las s Iie independent si o transpune n Iunc ia de substantiv:
Dice que esta cansada.

Din punct ae veaere al formei, conjunc iile (coordonatoare si
subordonatoare) pot Ii:
simple: y, ni, o, si, pues, mas, ya, que, la care se adaug unele
compuse la origine, dar percepute ca simple: conque, aunque,
porque;
compuse (din que si adverbe, adjective, participii, prepozi ii): sino
que, bien que, ya que, salvo que, dado que, puesto que, para
que, a que, hasta que, desde que, siempre que etc.
locu iuni confunc ionale (locuciones / giros conjuntivos) n care
que se combin cu diIerite cuvinte pentru a ndeplini Iunc ia de
conjunc ie: no obstante, por (lo) tanto, en efecto, a condicin de
que, con tal de que, cada vez que, como si etc.

A. n lingvistica modern , conjunc iile coordonatoare
(conjunciones coordinantes / coordinativas) sunt considerate conectori
(conectores) si au rolul de a uni, ntr-un singur enun , dou sau mai
multe cuvinte ntr-o propozi ie, si dou sau mai multe propozi ii ntr-o
Iraz :
Estaba de pie y se lavaba las manos.
(St tea n picioare si se sp la pe mini.)

Asemenea aser iune poate Ii reI cut n p r ile ei componente
anterioare unirii lor prin conjunc ia coordonatoare y:
Estaba de pie. Se lavaba las manos.
Conjunc iile coordonatoare se mpart n: copulative,
aisfunctive si aaversative.
a) Confunc iile copulative (copulativas) adun ntr-o singur
unitate Iunc ional dou sau mai multe elemente omogene (cuvinte,
grupuri de cuvinte sau propozi ii.)


231
Conjunc iile copulative sunt: y, e, ni.
confunc ia copulativ y:
Ramon y Pedro paseaban por el parque.
(Ramon si Pedro se plimbau prin parc.)
Estaban satisIechos y alegres.
(Erau mul umi i si veseli.)
Otros chicos gritaban y corrian.
(Al i copii strigau si alergau.)
Confunc ia copulativ y adopt Iorma /e/, cnd este urmat de
cuvinte care ncep cu Ionenul /i/ (transpus graIic prin i (industria) sau
hi (historia):
agricultura e industria
geograIia e historia
Excep ii:
- cnd conjunc ia y este urmat de nume de persoane care
ncep cu vocala i nu adopt Iorma n e:
Dolores y Isabel son buenas amigas.
Ios alumnos Popescu y Ionescu ausentan hoy.
- cnd conjunc ia y este urmat de cuvinte care ncep cu hie
(h diItongul ie) sau cu litera y, aceasta nu adopt Iorma e:
Ilores y hierbas (Ilori si ierburi)
cobre y hierro (cupru si Iier)
mi padre y yo (tat l meu si cu mine)
alcohol y yodo (alcool si iod)
Conjunc ia y poate Ii plasat nu numai n interiorul propozi iei
sau Irazei, ci si la nceputul acestora, mai ales n contexte interogative:
Maria ha visitado Granada.
Y qu impresion le causo?
(Maria a vizitat Granada. Si ce impresie i-a I cut?)
De asemenea, conjunc ia y poate Ii ntrebuin at repetat,
precednd Iiecare din elementele componente ale Irazei:
Al reconocerla, la saludo y la abrazo y la pregunto mil
cosas sobre su vida.
(Recunoscnd-o, a salutat-o si a mbr isat-o si a
ntrebat-o mii de lucruri despre via a ei).


232
Confunc ia copulativ ni uneste la un loc doi sau mai mul i
termeni, cu condi ia ca acestia s implice un con inut negativ:
No tenia ni sed, ni hambre.
(Nu-i era nici sete, nici Ioame.)
Dac din cei doi termeni numai al doilea este negativ,
acesta va Ii precedat de conjunc ia y si de adverbul de
nega ie no (n loc de ni):
Estaban satisIechos y no les Ialtaba nada.
(Erau satisI cu i si nu le lipsea nimic.)
Dac segmentele ligvistice conectate preced verbul,
repetarea conjunc iei ni este obligatorie:
Ni en casa, ni en la oIicina lo encontraras.
(Nici acas , nici la birou n-ai s -l g sesti.)
Ni el viento, ni el Irio le hizo cambiar de ruta.
(Nici vntul, nici Irigul nu l-au I cut s schimbe ruta.)
Din motive stilistice, conjunc ia ni poate preceda to i
termenii:
Ni la conocia, ni queria conocerla.
(Nici n-o cunostea, nici nu voia s-o cunoasc .)
n unele locu iuni, considerate forme fixe, que poate Ii
Iolosit cu valoare de confunc ie copulativ :
erre que erre (iar si si iar si),
dale que dale (si d -i si d -i),
quieras que no quieras (vrei nu vrei).
Alarcos Ilorach consider c , n unele contexte, construc ia
comparativ tanto.como echivaleaz cu confunc ia copulativ y:
Tanto la puerta como la ventana daban al jardin.
(Att usa ct si Iereastra d deau spre gr din .)
Adic : Ia puerta y la ventana daban al jardin.

b) Confunc iile disjunctive (aisvuntivas)
sunt conjunc iile coordonatoare, cu ajutorul c rora se exprim
alternativa ntre dou sau mai multe posibilit i.
Te gustan las rosas o los claveles?
( i plac trandaIirii sau garoaIele?)
Te vas o te quedas?
(Pleci sau r mi?)

233
Cnd dup conjunc ia o urmeaz cuvinte care ncep cu
Ionemul /o/ sau cu /ho/, aceasta adopt varianta u:
siete u ocho (sapte sau opt)
clinica u hospital (clinic sau spital)
Cnd conjunc ia o este plasat ntre dou numerale cardinale,
aceasta va purta un accent graIic:
30 50 ; 7 9
Cnd conjunc ia o leag dou propozi ii coordonate, se
plaseaz ntre ele, sau le preced pe ambele:
Juegan en el patio o salen al parque.
(Se joac n curte sau pleac n parc.)
O juegan en el patio, o salen al parque.
(Sau se joac n curte sau pleac n parc.)
Adesea, conjunc iei o i se adaug adverbe precum: bien,
tal ve:, va:
Podrias comer Iresones, o bien almendras.
(Ai putea mnca Iragi sau (eventual) migdale.)
Regresan en tren o tal vez en coche.
(Se ntorc cu trenul sau poate cu masina.)
Cnd termenii conecta i sunt echivalen i, conjunc ia o poate
Ii nt rit cu Iorma verbal sea:
En tren seria mejor, o sea mas comodo.
(Cu trenul ar Ii mai bine, sau mai comod.)
n locul conjunc iei o mai pot Ii Iolosite: ya, ora, bien, sea,
repetate si, uneori, que:
Sea hoy, sea maana vendran los dos.
(Fie azi, Iie mine vor veni amndoi.)
Quieras que no quieras, te esperamos.
(Vrei sau nu vrei te astept m.)

c) Confunc iile adversative (aaversativas)
sunt cele cu ajutorul c rora se exprim opozi ia a dou
concepte diIerite, de obicei, unul aIirmativ, cel lalt negativ.
No es esa la calle, sino la otra.
(Nu asta este strada, ci cealalt .)


234
Conjunc iile adversative sunt: pero, mas, sino, si locu iunile:
empero, sin embargo, no obstante, con todo, antes bien etc.
Unele conjunc ii adversative sunt doar correctivas:
Pedro es bajito, pero Iuerte.
(Petre e scund, dar puternic.)
Ellos son ricos, pero modestos.
(Ei sunt boga i, dar modesti.)
Altele sunt exclusivas (excluyentes):
No me parece barato, sino muy caro.
(Nu-mi pare ieItin, ci Ioarte scump.)
Conjunc ia sino, cnd Iace pereche cu no solo / solamente din
primul membru al enun ului (Irazei), nu are sens adversativ:
No solo han visitado Madrid, sino hasta Toledo.
(Nu numai c au vizitat Madridul ci pn si Toledo.)
Conjunc iile mas si empero se Iolosesc, de obicei, n
limbajul literar. n limba spaniol contemporan , cea mai Iolosit
dintre conjunc iile adversative este pero. Sensul ei este restrictiv:
Queria visitar el museo, pero no ha tenido tiempo.
(Voia s viziteze museul, dar n-a avut timp.)
Pero poate Ii Iolosit si la nceputul enun ului, mai ales
n Iraze exclamative:
Pero qu interesante hubiera sido!.
(Dar ce interesant ar Ii Iost.)

Coordonarea mai poate Ii realizat si cu alte conjunc ii
dect cele anterior men ionate, chiar dac sunt conjunc ii
subordonatoare consecutive sau ilative:
luego o apoi, c ci
con que o deci, asa c ,
as que o asa c .
Ia Iel si conjunc iile cauzale:
pues o c ci, pentru c
ya que o ntruct, deoarece,
puesto que/dado que o dat Iiind c

235
Aceste conjunc ii (care de obicei introduc suboraonate
consecutive sau cau:ale) stabilesc un raport de coordonare numai intre
propo:i ii, nu si ntre elementele sintactice ale acestora:
El contrato esta Iirmado, y podemos pagar.
(Contractul este semnat, asa c putem pl ti.)
No grites ya que nadie te puede oir.
(Nu ipa ntruct nimeni nu te poate auzi.)
Conjunc iile din exemplele de mai sus (con que, ya que) ar
putea Ii suprimate sau nlocuite cu y, I r ca sensul Irazelor s se
schimbe:
El contrato esta Iirmado y podemos pagar.
(Contractul este semnat si putem pl ti.)
No grites. Nadie te puede oir.
(Nu ipa. Nimeni nu te poate auzi.)


B. Conjunc ii subordonatoare
(Confunciones suborainantes)

Conjunc iile subordonatoare au rolul de a uni propozi iile n
Iraz (niciodat cuvinte sau elemente sintactice ale propozi iei).
Conjunc iile si locu iunile subordonatoare poart diverse
denumiri, (n Iunc ie de rolul pe care l ndeplinesc n Iraz ):
completivas, moaales,
causales, conaicionales,
consecutivas, comparativas,
finales, continuativas.
temporales,

a) Confunciones completivas
Cea mai Irecvent este QUE si introduce subordonate cu
Iunc iile de subiect si complement direct:
Iastima que no hayas participado.
(E p cat c n-ai participat).
S que estabas preparada.
(Stiu c erai preg tit ).

236
Pentru alte Iunc ii, conjunc ia que este precedat de diIerite
prepozi ii:
complemento inairecto:
No di importancia a que me pagara.
(N-am dat importan Iaptului de a m pl ti.)
complemento circunstancial:
Io pagu sin que me lo pidiera.
(I-am pl tit I r s mi-o Ii cerut.)
moaificaaor ael aafetivo:
Estoy segura ae que eres generosa.
(Sunt sigur c esti generoas .)
moaificaaor ae un aaverbio:
Volvio antes ae que Iuera tarde.
(S-a ntors nainte s Iie prea trziu.)
O propozi ie aparent independent poate s nceap cu
conjunc ia QUE:
Que pasen las chicas!
(S intre Ietele!)
n limbajul oIicial, n coresponden , conjunc ia QUE se
omite:
Ies ruego (que) me devuelvan la Iactura Iirmada.
(V rog s -mi restitui i Iactura semnat ).
Ie suplico (que) me envie los documentos cuanto antes.
(V implor s -mi trimite i documentele ct mai de grab ).
Conjunc ia QUE introduce propozi ii (aparent independente)
care constituie forme stereotipe cu caracter desiderativ (I r verb explicit):
Que lo pases bien!
(Petrecere bun !)
Que duermas bien!
(S dormi bine, somn usor!)

n formule conven ionale, conjunc ia QUE se
omite:
(Que) Dios te ayude !
(Dumnezeu s te ajute!)
(Que) Viva la amistad entre nuestros paises!
(Tr iasc prietenia ntre rile noastre).

237


b) Confunciones v locuciones causales:
que (c ), como que (cum / pentru c ),
porque (pentru c ), puesto que (pentru c ),
pues (c ci), aaao que (dat Iiind Iaptul c ),
como (cum / pentru c ), va que (ntruct / deoarece).
Dup cum se vede, multe locu iuni sunt compuse cu alte
cuvinte. Unele au sens transIerat de la adverbul de mod como:
Como no me invitaste, no he venido.
(Cum / pentru c nu m-ai invitat, n-am venit).
Ayudame a cargar la maleta, que sola no puedo.
(Ajut -m s transport valiza, c / din cauz c singur
nu pot),
Daao que / puesto que esta lloviendo, no puedo salir.
(Dat Iiind Iaptul c plou , nu pot pleca.)

c) Confunciones v locuciones consecutivas (ilativas):
conque (deci), por consiguiente (prin urmare),
luego (apoi), por esto (de aceea),
pues (atunci), asi que (asa c ),
por tanto (deci), asi pues (deci asa).

De obicei, dup consecutive se Ioloseste indicativul:
Pienso, luego existo. (Descartes)
(Gndesc, deci exist.)
Me siento bien, por consiguiente voy a pasear.
(M simt bine, prin urmare plec la plimbare.)
Aceste conjunc ii se numesc si ilativas pentru c , prin ele,
poate Ii reluat contextul anterior sau aser iunea precedent :
Despus de nevar, se anuncia tempestad.
(Dup ninsoare, se anun Iurtun .)
Pues no Ialtaba mas!
(Apoi asta ne mai lipsea!)


238
Si conjunc ia luego (pronun at neaccentuat, Ia de adverbul
luego aespues pronun at tonic) denot o continuare a celor aIirmate
anterior:
Ha nevado mucho, luego se habra perturbado el
traIico.
(A nins mult, prin urmare traIicul s-o Ii perturbat.)
Subordonatele consecutivas exprim o consecin a ac iunii
din principal :
Has trabajado bien, asi que mereces un premio.
(Ai muncit bine, asa c meri i un premiu.)

d) Suborainaaas concesivas
Ac iunea exprimat de o subordonat concesiv poate Ii real
sau ipotetic , dar nu mpiedic desI surarea ac iunii din regent :
real : Aunque estoy ocupado, ir al teatro.
(Desi sunt ocupat, voi merge la teatru.)
ipotetic : Aunque est ocupado, ir al teatro.
(Desi o s Iiu ocupat, voi merge la teatru.)
De remarcat Iolosirea verbului la indicativ cnd ac iunea este
real , si la conjunctiv cnd aceasta este ipotetic :
Aunque tengo poco tiempo, saldr a pasear.
(Desi am timp pu in, voi iesi la plimbare.)
Aunque tenga poco tiempo, saldr a pasear.
(Desi o s am timp pu in, voi iesi la plimbare).
Aceeasi ac iune concesiv poate Ii exprimat si prin
locu iunile: a pesar ae que (n ciuda Iaptului c ),
pese a que (chiar dac ),
bien que (desi, chiar dac )
Pese a que no le convenia el precio, lo compro.
(Desi nu-i convenea pre ul, l-a cump rat.)
De asemenea, prin construc iile: por aafectiv que sau con
lo aafectiv que, verb la indicativ prezent sau verb la conjunctiv
(viitor sau prezent):
Por bueno que sea, no ganara el premio.
(Orict de bun ar Ii, nu va cstiga premiul.)


239
Con lo mucho que come, no engorda.
(Pe ct de mult m nnc , nu se ngras .)
Jenga quien viniere / Jenga quien venga, no le abriras.
Oricine ar veni, oricine o s vin , nu i vei deschide).

e) Confunciones v locuciones finales
Cele mai Irecvente locu iuni care introduc subordonate
circumstan iale de scop sunt:
para que (pentru ca),
a fin ae que (cu scopul ca),
con el fin ae que (cu scopul ca),
ae tal moao que (n asa Iel ca),
a que (cu scopul ca),
con (el) obfeto ae que (cu scopul),
Dup aceste locu iuni conjunc ionale, verbul din subordonata
Iinal va Ii Iolosit la conjunctiv (cu condi ia ca subiectul din principal
s Iie diIerit de cel din secundar ):
(Yo) Te hablo despacio para que (tu) me comprendas.
(Eu i vorbesc rar pentru ca tu s m n elegi.)
(Ella) Viene a que (yo) le d un consejo.
(Ea vine cu scopul / pentru ca eu s -i dau un sIat.)
Ie enviamos la carta por avion a fin ae que la reciba a
tiempo.
(i trimitem scrisoarea par avion cu scopul / pentru ca s-o
primeasc la timp.)

n propozi iile Iinale negative, structura para que no poate Ii
nlocuit cu unele construc ii cu aceeasi valoare, verbul Iiind Iolosit la
conjunctiv:
no sea / no fuera que verbul la confunctiv
no vava / no fuera a ser que verbul la confunctiv:
Ten cuidado, para que no rompas las Ilores.
Ten cuidado, no sea que rompas las Ilores.
Ten cuidado, no vava a ser que rompas las Ilores.
(Ai grij , ca nu cumva s rupi Ilorile.)


240
I) Confunciones v locuciones temporales
Pe lng adverbul cuanao, subordonatele circumstan iale de
timp se introduc prin locu iuni ob inute din combinarea conjunc iei
que cu diverse adverbe sau prepozi ii:
antes ae que (nainte ca),
luego que (ndat ce),
aespues ae que (dup ce),
tan pronto como (de ndat ce),
hasta que / cuanao (pn ce / cnd),
siempre que (ori de cte ori),
en tanto que (n timp ce),
mientras que (n timp ce),
aesae que (de cnd)
Dup aceste locu iuni, verbul se Ioloseste att la conjunctiv
ct si la indicativ:
Cuanao regreses, avisame.
(Cnd te ntorci, anun -m .)
Vendr, antes ae que anochezca.
(Voi veni, nainte s se nopteze).
Te comunicar tan pronto como reciba el resultado.
( i voi comunica de ndat ce voi primi rezultatul).
Desae que llegu, comenzaron con las preguntas.
(De cnd / imediat ce am sosit, au nceput cu ntreb rile.)

g) Confunciones modales
Propozi iile modale se leag de principal prin adverbul como
sau locu iunile confunc ionale:
conforme (conIorm), como que (cum c ),
segun como (dup cum), sin que (I r ca),
segun v conforme (dup cum), como si (ca si cum)

El juez decidio conforme ordenaba la ley.
(Judec torul a decis dup cum reglementa legea.)
El director actuo correctamente, como lo exigia su cargo.
(Directorul a ac ionat corect, cum i impunea postul.)

241
Verbul din secundar poate Ii Iolosit la indicativ dac ac iunea
este real , si la conjunctiv dac ac iunea este probabil , posibil sau
viitoare:
Apruebo tu solicitud segun y conIorme la formulas.
( i aprob cererea asa cum o Iormulezi.)
Apruebo tu solicitud segun y conIorme la formules.
( i aprob cererea asa cum ai s-o Iormulezi.)
Dup locu iunile sin que si como si se Ioloseste ntotdeauna
conjunctivul:
Habla tan correctamente el castellano, como si Iuera
espaol.
(Vorbeste att de corect castiliana, ca si cum ar Ii
spaniol.)
Bailaba, como si hubiera sido bailarina.
(Dansa, de parc ar Ii Iost balerin .)
Sin que se d cuenta comete errores.
(Face greseli, I r s -si dea seama.

h) Confunciones v locuciones condicionales
si (dac )
a condicin de que (cu condi ia ca)
con tal (de) que (astIel c )
en caso de que (n caz c )
Aceste conjunc ii si locu iuni introduc propozi ii subordonate
condi ionale (reale, posibile sau irealizabile).

a) cnd ac iunea din subordonata condi ional este real , verbul poate
Ii Iolosit la modul indicativ, cu excep ia urm toarelor timpuri:
viitorul (comprar, saldr, vendr)
viitorul anterior (habr comprado, habr salido/venido)
optativul pre:ent (compraria, saldria, vendria)
optativul perfect (habria comprado, habria salido/venido).
n propozi ia principal , se Iolosesc toate timpurile
indicativului, cu excep ia perIectului anterior:
Si tengo tiempo, salgo de compras.
(Dac am timp, plec la cump r turi.)

242
Subordonata condi ional poate Ii plasat inainte sau aup
propozi ia principal :
Salgo de compras, si tengo tiempo.
(Ies la cump r turi, dac am timp.)

b) cnd ac iunea din condi ional este irealizabil , sau nc
nerealizat , verbul se Ioloseste la imperIectul conjunctivului (iar n
principal la optativul prezent):
Si tuviera tiempo, saldria de compras.
(Dac as avea timp, as iesi la cump r turi.)
c) cnd ac iunea din condi ional este la trecut, verbul se Ioloseste la
mai mult ca perIectul conjunctivului, n secundar , si la optativul
trecut, n principal :
Si hubiera tenido tiempo, habria salido de compras.
(Dac as Ii avut timp, as Ii iesit la cump r turi.)

Foarte des Iolosite sunt si locu iunile conjunc ionale:
a condicin de que, con tal de que, en caso de que, con slo que,
con que, a menos que, a no ser que, como si etc.
Te presto el libro, a condicin de que lo leas.
( i mprumut cartea, cu condi ia s-o citesti.)
Te permito salir, con tal de que regreses temprano.
( i permit s pleci, cu condi ia s te ntorci devreme.)
Dup locu iunea como si (cu valoare comparativ ) verbul se
Ioloseste la imperIectul conjunctivului sau, dac ac iunea este la un
timp trecut, la mai mult ca perIectul conjunctivului:
Habla el espaol, como si Iuera de Espaa.
(Vorbeste spaniola, ca si cum/de parc ar Ii din Spania.)
Hablaba el espaol, como si hubiera sido de Espaa.
(Vorbea spaniola, ca si cum/de parc ar Ii Iost din Spania.)
Subordonata introdus prin como si este plasat , de regul ,
dup propozi ia principal :
Esta pulsera luce, como si Iuera de oro.
(Aceast br ar str luceste, de parc ar Ii de aur.)
Aquella pulsera lucia, como si hubiera sido de oro.
(Acea br ar str lucea, de parc ar Ii Iost de aur.)

243
Modurile si timpurile Iolosite n spaniol si n romn n cazul
subordonatelor condi ionale

Sp/
Ro.
Principala Modul
si timpul
Conjunc ia Subord. condi .
Sp. Te invito indic.prez. si vienes
indic.prez.
Ro. Te invit indic.prez. dac vii
indic.prez.
Sp. Te invitaria condi .
prez
si vinieras
subj. imperI.
Ro. Te-as invita condi .
prez
dac ai veni
condi . prez.
Sp. Te habria invitado condi .
perIect
si hubieras venido
subj.m.m.c. perI
Ro. Te-as Ii invitat condi .
perIect
dac ai Ii venit
condi . perI.
Sp. Te invito indic.prez a condicion
de que
vengas
subj. prez.
Ro. Te invit indic.prez. cu condi ia s vii
subj. prez.
Sp. Te invit pret.indeI.
indic
con tal
de que
vinieras
subj. imperI
Ro. Te-am invitat perI.comp.
indic
cu condi ia
ca
s vii
subj. prez.

De remarcat c , dup conjunc ia si si locu iunile condi ionale
(a condicin de que, con tal de que), n subordonata condi ional
verbele sunt Iolosite la:
indicativ prezent (dac ac iunea este real sau posibil )
conjunctiv imperIect (dac ac iunea este irealizabil sau nc
nerealizat )
conjunctiv mai mult ca perIect (dac ac iunea este plasat n trecut)




244
INTER1EC IILE
(Ias interjecciones)

Interjec iile sunt cuvinte nc rcate de expresivitate Iolosite, n
Iunc ie de circumstan e, pentru a exprima reac iile spontane Ia de
contextul situa ional: mirarea, durerea, bucuria, dezaprobarea,
ndemnul, porunca etc.
Spre deosebire de substantive, adjective, verbe si adverbe,
interfec iile sunt cuvinte autonome, care nu se insereaz din punct de
vedere sintactic n propozi ie. Interjec iile nu pot Ii decupate n
elemente mai mici pentru a putea Ii analizate. De aceea, sunt denumite
enun uri independente (E. Alarcos Ilorach), Iraze embrionare
(Manuel Seco), propozi ii unimembre constnd din cuvinte ce pot
stabili rela ii cu al i termeni ai propozi iei, Iormnd cu acestia enun uri
complexe, cu un con inut expresiv.
Desi sunt considerate eliptice din punct de vedere sintactic,
ntre interjec ii si propozi iile exclamative exist unele similitudini,
numitorul lor comun Iiind semnele de punctua ie si intona ia. | .!|
Desi, cele mai multe interjec ii nu au un con inut lingvistic
propriu, ele pot Ii plasate n anumite enun uri exclamative,
transIerndu-le n universul senza iilor, al emo iilor, al particip rii
aIective si spontane pentru a contribui la realizarea comunic rii.
Interjec iile sunt clasiIicate astIel:
l. Interjec ii propriu :ise: Ah!, Ay!, Oh!, Ea!

2. Interjec ii imitative sau onomatopeice care, deobicei, reproduc
diverse adapt ri Ionematice ale unor zgomote sau sunete cu caracter
mimetic, imitativ (unele avnd echivalent n limba romn , altele nu):
zas! (buI, poc)
bah! (As!)
ox! (us, Iolosit pentru p s ri)
ho! (ho! Iolosit pentru a opri animalele)
uf, Puah ! (uI! desaprobarea, dezgustul)
arre! (di, pentru ndemnul animalelor)
zape! (zt, pentru a alunga pisicile)
pum! (pac, pac)

245
pla, pla, pla! (pic, pic, c derea pic turilor)
paf, paf! (poc, despre lovituri)
catapln! ( baI, despre c derea corpurilor)
chac, chac! ( ac, pac)
chas, chas! (hrsa, trsa)

Pot Ii considerate tot onomatopeice, interfec iile apelative,
adic cele Iolosite pentru a atrage aten ia interlocutorului, a-l chema,
a-l avertiza, a-l aproba, a-i porunci, n Iunc ie de context:
Hola! (bun , salut) Hala! (hai)
Eh! (hei) Ah! (ah)
Eh, t! (hei, tu) !Aja, aja ( aha, hm)
Ea, ea! (haide, hai)
Chito! (sst, taci)
Chist! (sst, taci)

Onomatopee care exprim senza ii sau reac ii la diverse
situa ii:
Ay (Irecvent Iolosit , inclusiv n cntece)
Ay, qu dolor! (durerea)
Ay, como te caiste (surprinderea)
(Vai, cum ai c zut!)
Ay, no sabia lo que me esperaba! (regretul)
(Vai, nu stiam ce m asteapt !)

Ay, uneori este urmat de termeni adiacen i:
Ay de mi!
Ay de aquellos desdichados!
(Vai de am r ii aceia.)
Bah exprim dezacordul, desaprobarea:
Gano el concurso. -Bah, no puede ser!
(A cstigat concursul. - As, nu se poate!)

Abandonar el proyecto? - Bah, nunca!
(S abandonez proiectul? - As, niciodat !)


246
Unele interjec ii au aevenit substantive:
el tictac del reloj (tictacul ceasului)
el chischas de las espadas (zorn itul spadelor)
el glugl de las aguas (glgitul apelor)
el rinrn del timbre ( ritul soneriei)
Los ayes se sucedian uno tras otro.
(Vaietele se succedau unul dup altul)
Interjec iile onomatopeice pot Ii Iolosite chiar si in interiorul
propo:i iei, pentru a da relat rii mai mult vioiciune, mai mult
dinamism:
Paseandonos por entre las matas, zas!, salta una liebre y
el perro, atento a todo movimiento, puah!, y la agarra.
(Plimbndu-ne printre tuIisuri, usti, un iepure, iar
cinele, atent la orice miscare, ha , si-l prinde n gheare.)
Interjec iile se separ de restul termenilor componen i ai
propozi iei prin semnele de exclama ie (.!) sau prin virgule:
Muchacho, cuidado, por alli pasan coches!
(B iete, Iii atent, pe acolo trec masini).

3. Interjec ii improprii, sunt cele provenite din alte p r i de vorbire:
substantive, adjective, verbe, adverbe si chiar grupuri de cuvinte.
substantivul hombre, pe lng Iunc ia sa apelativ , mai
denot dezacordul, obiec ia, sau aprobarea vorbitorului,
contextul si intona ia contribuind esen ial la decodarea
mesajului:
Hombre, ven aca! - apelare, chemare
Hombre, no sea usted tacao! - dezacodul
(Omule, nu Ii avar!)
Hombre, eso no puede quedar asi! - desaprobarea
(Domnule, asta nu poate r mne asa.)
Como no, hombre, nos conocemos bastante!
aprobarea
(Cum s nu, m i omule, ne cunoastem ndeajuns.

substantivul madre urmat de adiacen i:
Madre ma, qu calor hace hoy!
(M iculi a mea, ce c ldur e azi.)

247
substantivul caramba, devenit interjec ie, exprim
surprinderea, nepl cerea, sup rarea, protestul, la Iel ca si
celelalte sinonime: caracoles, cascaras, caspitas:
Caramba, ya son las 9 de la maana!
(Vai de mine, e deja ora 9 diminea a.)
Caramba / caracoles, tu no tienes paciencia!
(Ce naiba, tu n-ai r bdare!)
Ojal Iolosit de obicei cu verbul la Iorma de conjunctiv:
Ojal tenga suerte!
(D doamne s aibe noroc.)
Ojal Iuera asi!
(Bine ar Ii s Iie asa!)
Unele substantive proprii apar innd universului religios:
Dios, 1ess, Virgen, Diablo, Demonio, pot Ii Iolosite
pentru a exprima teama, mirarea, impreca ia etc.
1ess!, qu huracan se anuncia! (teama)
(Isuse, ce uragan se anun .)
Dios mo!, qu grande es tu misericordia. (admira ia)
(Dumnezeule, ce mare e mila ta!)
Virgen Santsima!, ten piedad de nosotros. (ruga)
(SInt Fecioar , ai mil de noi.)
Adjectivele bueno, claro Iolosite ca termeni aprobatori,
de ncurajare, adesea n locul adverbului de aIirma ie s:
Bueno, bueno! todos contentos! (aprobarea)
(Bun, bun, cu to ii mul umi i.)
Claro, has cantado muy bien. (admira ia)
(Da / sigur, ai cntat Ioarte bine.)
Adjectivul claro poate Ii nso it de al i termeni aIirmativi:
Claro!, hombre, si, por supuesto!
(Sigur, domnule, da, Iireste!)
Bravo apare de obicei repetat pentru a exprima aprobarea,
sus inerea, admira ia:
Bravo, bravo, estupendo!
(Bravo, grozav!)

248
Adverbele Iolosite ca interjec ii si p streaz , n general,
sensul si, n Iunc ie de context, pot exprima admira ia,
protestul, excluderea, dezaprobarea:
Arriba, muchachos, que merecis nuestros aplausos!
(Bravo, b ie i, c merita i aplauzele noastre.)
Fuera, fuera con l, no vale como Iutbolista!
(AIar cu el, nu e bun de Iotbalist!)
Verbele, de obicei, prin Iormele verbale de imperativ,
devin interjec ii si se Iolosesc n contexte de ncurajare, de
admira ie, de amuzament, de porunc :
Anda, jovencito, no te dejes vencido!
(Hai, tinere, nu te l sa nvins!)
Quita, quita, no molestes a la gente!
(Stai locului, nu deranja lumea.)
Venga, venga, dejad libre el paso!
(PoIti i, poIti i, l sa i trecerea liber .)
Vaya, me alegro!
(Eh da, m bucur.)
Vaya toro, al matadero con l!
(Halal taur, la abator cu el.)
Vaya lio en que me metiste!
(n mare ncurc tur m-ai b gat.)
Vamos (Iorma de indicativ prezent, persoana I
plural) exprim ndemnul sau atenuarea unei aIirma ii:
Vamos, chicos, subid que sale el tren!
(Hai, copii, urca i c pleac trenul!)
Canto muy bien, vamos, por su edad y sin orquesta!
(A cntat Ioarte bine, haide, pentru vrsta lui si I r
orchestr !)
Forma de viitor a verbului haber este Iolosit mai ales n
limbajul literar:
Habrase visto tamao golpe!
(S-a mai v zut asemenea lovitur .!)
Cuidado (participiul trecut de la verbul cuidar) a devenit
interjec ie si este Iolosit pentru aten ion ri:


249
Cuidado, por poco no te atropello el coche!
(Aten ie, pu in a lipsit si te c lca masina.)
Interjec iile de origine verbal sau substantival admit ca
adiacen i propozi ii introduse prin que sau si (verbele r mnnd
invariabile la num r):
Venga, que canten los muchachos!
(Hai, s cnte b ie ii.)
Anda, si te lo digo yo!
(Fireste, dac i spun eu!)
Asa cum reiese din exemplele men ionate, interjec iile
stabilesc, uneori, un plan paralel cu cel al propozi iei emise, impunnd
o comunicare mai dinamic , mai expresiv care mbog este, din
punct de vedere stilistic, exprimarea.
De altIel, n limbajul literar, interjec iile sunt Iolosite ca
mijloace de expresie pentru a reda diverse modalit i de exprimare
speciIice personajelor pasionale, care si coloreaz conversa ia cu
numeroase interjec ii (inclusiv onomatopee), cu gesturi ample, cu o
mimic plin de mobilitate, cu rsete prelungite si intona ii adaptate
contextului.

250
VERBUL
(El verbo)

n gramaticile spaniole cele mai recente, verbul este deIinit
ca nucleo ael preaicaao (nucleu al predicatului) Manuel Seco sau
nucleo oracional (nucleul propozi iei E. Alarcos, Ilorach asa cum
substantivul este nucleo ael sufeto (nucleu al subiectului).
Func ia sa de nucleo oracional se explic prin Iaptul c verbul
mbin Iunc ia de predicat (prin con inutul s u lexical) cu Iunc ia de subiect
prin reIerirea la persoan si num r. n Iorma verbal cantamos se Iac
reIeriri att la con inutul lexical al verbului cantar, prin tema cant, ct si la
subiectul propozi iei, nosotros, subn eles prin desinen a speciIic persoanei
I plural amos (pentru indicativ prezent, conjugarea I).
Din punct de vedere al sensului (semantic), verbul este deIinit
ca ,un cuvnt al c rui rol Iundamental este s situe:e in timp tema
propozi iei, atribuindu-i o realitate (M. Seco).
AstIel, verbul situea: in timp subiectul propozi iei (Iiin ,
lucru, ac iune, Ienomen), men ionnd, totodat , simpla sa existen , ce
Iace acesta sau ce se ntmpl cu el.
Realitatea ,situat n timp poate Ii redat de vorbitor ca
sigur , incert , ipotetic sau prezentat ca un orain sau ca o ac iune
dorit . Pentru toate aceste percep ii ale realit ii, verbul are Iorme care
variaz n Iunc ie de timp, moa, persoan , num r,aiate: ,i aspect.
Verbul, prin Iormele sale, aduce preciz ri cu privire la momentul n
care se petrece ac iunea: in pre:ent, in viitor sau in trecut. Dar exprimarea
timpului cuprinde si nuan e reIeritoare la momentul ac iunii: dac o ac iune
trecut este anterioar Ia de o alt ac iune trecut , dac o ac iune viitoare
este anterioar Ia de o ac iune viitoare sau dac o ac iune este incoativ ,
aurativ sau iterativ . Pentru Iiecare timp verbal exist un inaicator de
persoan , concretizat n morfeme specifice, denumite si aesinen e sau
termina ii.
n limba spaniol sunt zece timpuri: unul pentru a exprima
prezentul, cinci pentru a exprima trecutul si patru pentru viitor.
Asadar, categoriile gramaticale speciIice verbului sunt:
aspectul, moaul, timpul ,i aiate:a. O Iorm verbal con ine valori
temporale, aspectuale si modale.

251
Aspectul si timpul sunt categorii solidare dar distincte.
Totodat , exist o deosebie ntre aspectul gramatical (indicat de
morIemele verbale) si aspectul lexical (redat de baza verbal ).

Aspectul verbal
poate Iace reIerire la:
a) valoarea special a unor verbe cu sens propriu,
b) valoarea temporal a Iormelor verbale.
AstIel, verbele cu sens propriu pot indica nceputul unei
ac iuni, sIrsitul ei, sau repetarea acesteia.

a) Principalele aspecte pe care le pot avea verbele sunt:
incoativo/inceptivo (care indic nceputul unei ac iuni:
amanecer (a se ivi zorile), paliaecer (a deveni palid), etc.
aurativo, ac iunea Iiind ae aurat , prelungit :
correr (a alerga), permanecer (a r mne), etc.
instantaneo, ac iunea este, cum o spune si denumirea,
instantanee, neprelungit si repetabil : brincar (a op i),
aisparar (a trage cu arma), saltar (a s ri), etc.
iterativo, n con inutul verbului Iiind cuprins repetarea
ac iunii: picotear (a ciuguli), revolotear (a zbura),etc.
(Aceleasi aspecte pot Ii redate si prin perifra:e verbale care
cuprind dou verbe, o prepozi ie, o conjunc ie, etc.)

b) Aspectul intervine si asupra timpurilor verbale. AstIel, toate
timpurile compuse (inclusiv perIectul simplu) sunt considerate trecute
(perfectos) pentru c exprim ac iunea ca terminat . Toate timpurile simple
(cu excep ia perIectului simplu) se numesc imperIecte (imperfectos),
pentru c exprim o ac iune neterminat sau n curs de desI surare.
Timpurile verbale mai pot Ii considerate, dup valoarea lor,
relative sau absolute.
Timpurile absolute (tiempos absolutos) nu au nevoie de nici
un sprijin pentru a exprima valoarea ac iunii.
Sunt absolute urm toarele timpuri ale indicativului: prezentul,
perIectul simplu si compus, viitorul si prezentul imperativului (Iorma
aIirmativ sau negativ ).

252
Timpurile relative au nevoie de sprifinul altui timp verbal sau
cel pu in al unui aaverb, pentru a exprima ac iunea cu claritate. Sunt
considerate relative toate timpurile indicativului (nemen ionate ca
absolute) si toate timpurile conjunctivului care apar n propozi ii
subordonate sau dependente. n propozi ii independente, Iormele
verbale ale conjunctivului pot Ii Iolosite ca absolute.
De re inut c n Iiecare Iorm verbal , n exprimarea timpului,
este inclus si aspectul si moaul, care se pot interIera n actele de
vorbire.


Modurile verbelor

Modurile personale
(Moaos personales)

n lingvistic se Iace deosebirea ntre aictum (sau con inutul
comunic rii) si moaus (adic Ielul de a comunica, n Iunc ie de
atitudinea psihic a vorbitorului).
Atitudinea vorbitorului Ia de ceea ce spune se transmite prin
anumite procedee gramaticale concretizate n varia iile morfematice
ale verbului, numite moauri.
n spaniola contemporan sunt cunoscute trei moduri
personale: inaicativul (el inaicativo),
subfonctivul (el subfuntivo) sau confunctivul (el confuntivo)
si imperativul (el imperativo).
Infinitivul, gerun:iul si participiul nu mai sunt considerate
moauri, ci aerivate verbale sau forme nepersonale ale verbului.
Mai nou, n Gramatica limbii spaniole, elaborat sub egida
Academiei Spaniole de limb , se pune din nou n discu ie existen a
(tradi ional ) a modului conai ional, cunoscut sub denumirea de
poten ial. Pn de curnd, prezentul si trecutul condi ionalului erau
considerate timpuri ale indicativului. Emilio Alarcos Ilorach, n
Gramatica limbii spaniole, sugereaz separarea condi ionalului ca un
moa special intermeaiar, plasat, datorit con inutului lui, ntre
indicativ si subjonctiv, sub denumirea de moao conaicionaao.

253
Totodat , Manuel Seco, n Gramatica esencial ael espaol,
descrie trei moauri personale:
- inaicativul (inaicativo) ca mod real care ,indic sau
semnaleaz o ac iune;
- confunctivul (subfuntivo) ca mod nereal care semnaleaz
caracterul Iictiv al unei ac iuni;
- imperativul (imperativo) ca mod pro-real, Iolosit n stilul
direct. El nu exprim nici realitate, nici irealitate. Cu ajutorul
imperativului sunt exprimate: rug min i, ndemnuri, ordine, porunci,
interdic ii.


Modo Indicativo
Unele ntrebuin ri ale timpurilor modului indicativ

Presente de indicativo (prezentul)

Din interIeren a categoriilor gramaticale de aspect si de timp
deriv ntrebuin rile pre:entului indicativ. Ac iunea pe care o
exprim se aIl n desI surare (en transcurso) si, de regul , coincide
cu momentul vorbirii. Totodat , n Iunc ie de context, ac iunea
verbului poate exprima o ac iune petrecut n trecut, sau n viitor.
presente actual: exprim o ac iune prezent care coincide cu
momentul vorbirii:
Mis hijas auermen y yo escucho musica.
(Fiicele mele dorm si eu ascult muzic .)
presente habitual: exprim o ac iune care Iace reIerire la
repetarea ei:
Me levanto temprano cada dia.
(M scol devreme n Iiecare zi.)
presente historico:
Ios invasores llegan, combaten y ganan la batalla.
(Invadatorii ajung, lupt si cstig b t lia.)
presente ae acciones veniaeras (futuras):
Maana vamos a las montaas.
(Mine mergem la munte.)

254
presente ae manaato (pentru a nlocui imperativul)
Jas a la biblioteca y me traes el libro.
(Te duci la bibliotec si mi aduci cartea.)
presente ae conaicion:
Si vienes, te enseo las IotograIias.
(Dac vii, i ar t IotograIiile.)

Pretrito perfecto compuesto
(PerIectul compus)

Exprim o ac iune trecut care p streaz leg tura cu prezentul.
Ieg tura cu prezentul const n Iaptul c ac iunea a avut loc ntr-o
perioad de timp care nu s-a scurs nc (este siglo, este ao, este mes,
esta maana, etc.) sau c ea are rela ie cu prezentul, prin consecin ele
sale materiale sau morale:
Hoy hemos hecho un buen trabajo.
(Azi am I cut o treab bun .)
Mi padre ha muerto hace diez aos.
(Tat l meu a murit acum zece ani.)
Ios arabes han aefaao su impronta en la civilizacion hispanica.
(Arabii si-au pus amprenta asupra civiliza iei hispanice.)


Pretrito perfecto simple/indefinido
(PerIectul simplu)

Exprim tot o ac iune trecut , perIect sau terminat , ns ,
I r a avea leg tur cu prezentul.
n spaniola contemporan , vorbitorii din multe zone din
Spania si mai ales din America Iatin maniIest o preIerin deosebit
pentru Iolosirea acestui timp, att n limba oral ct si literar :
Me vio y me saluao.
(M-a v zut si m-a salutat.)
El pintor nacio en Malaga.
(Pictorul s-a n scut n Malaga.)
PerIectul simplu din limba spaniol se traduce n limba
romn :

255
cu perIectul compus:
Ie preste mi paraguas.
(I-am mprumutat umbrela mea.)
sau, din motive stilistice, cu perIectul simplu:
Me saluao y me pregunto.
(M salut si m ntreb .)

Pretrito imperfecto
(ImperIectul)

Exprim o ac iune petrecut n trecut (aIlat n desI surare sau
repetare):
Corria por los parques.
(Alergam prin parcuri.)
Jugaba con los nios del barrio.
(M jucam cu copiii din cartier.)
Ac iunea imperIectului poate avea loc simultan cu cea a unui
alt verb la imperfect:
Corria y fugaba con los nios.
(Alergam si m jucam cu copiii.)
sau la perfectul simplu:
Cuando entro el proIesor, los alumnos estaban en clase.
(Cnd a intrat proIesorul, elevii st teau/erau n clas .)
Imperfectul este timpul prin care se realizeaz evoc rile si
descrierile:
Tenia muchos amigos en la escuela.
(Aveam mul i prieteni la scoal .)
Paseabamos, ibamos a bailar, nos aivertiamos mucho.
(Ne plimbam, ne duceam la dans, ne distram bine.)
Ac iunea la imperIect are si un aspect reiterativ, ca si cum
ac iunea s-ar repeta:
Se levantaba, se afeitaba, bebia su caI y salia.
(Se scula, se b rbierea, si bea caIeaua si pleca.)
Cu imperfectul se pot exprima si Iormul ri de polite e, de
modestie (imperfecto ae cortesia):
Deseaba preguntarle algo.
(Doream s v ntreb ceva.)

256
Pensaba en invitarla a pasear.
(M gndeam s o invit la o plimbare.)


Pretrito pluscuamperfecto
(Mai mult ca perIectul)

Exprim o ac iune terminat n trecut, naintea altei ac iuni, de
asemenea, trecut (la perIectul simplu, la imperIect):
Cuando tu llegaste, ella habia saliao.
(Cnd ai sosit tu, ea plecase.)
Habia regresaao, cuando ella ya no estaba en casa.
(Se ntorsese, cnd ea nu mai era acas .)


Pretrito anterior
(PerIectul anterior)

Exprim o ac iune trecut , imediat anterioar Ia de o alt
ac iune trecut (exprimat de obicei prin perIectul simplu):
Apenas hubieron llegaao y se prepararon para salir.
(Abia sosiser si s-au preg tit s plece.)
n limba spaniol contemporan , acest timp este rar folosit,
numai n propozi ii subordonate temporale, introduse prin locu iunile
adverbiale: aespues que, luego que, no bien, apenas, tan pronto como,
etc., mai ales n texte literare.


Futuro
(Viitorul)

Exprim o ac iune viitoare, un Iapt realizabil n viitor,
independent de alt ac iune:
Durante el viaje a Espaa, visitaremos el museo Prado.
(n timpul c l toriei prin Spania, vom vizita muzeul Prado.)



257
Verbul la viitor mai poate exprima:
probabilitatea, presupunerea, ndoiala (futuro ae
probabiliaaa):

Seran las doce o las dos?
(S Iie ora 12 sau dou ?)
Habra mucha gente en la junta?
(O Ii mult lume la sedin ?)
Qu edad tendra esta seora?
(Ce vrst o Ii avnd aceast doamn ?)
n contexte interogative si exclamative se Ioloseste el futuro
ae sorpresa, pentru a marca mirarea Ia de un Iapt cunoscut:
Te atreveras a negarlo?
(Vei ndr zni s negi Iaptul?)
Mai ales cu persoana a doua, se Ioloseste futuro ae manaato
pentru a marca voin a imperativ :
Iras y le peairas perdon.
(Te duci si i ceri iertare.)
Salaras maana mismo.
(Ai s pleci chiar mine.)
De re inut c viitorul nu poate Ii Iolosit n protaza Irazelor
condi ionale; acesta va Ii nlocuit de pre:entul inaicativului:
Si vienes, te esperar. (nu: si venaras)
De asemenea, n expresiile temporale, viitorul este nlocuit cu
pre:entul confunctivului:
Cuando regreses a casa, te mostrar el regalo.
(Cnd te vei ntoarce acas , i voi ar ta cadoul.)
Cuando tenga tiempo, te visitar.
(Cnd voi avea timp, te voi vizita.)

Futuro perfecto
(Viitorul anterior)

Cu acest timp se exprim o ac iune terminat naintea alteia
care se va eIectua tot n viitor:
Cuando yo regrese, habras resuelto ya el problema.
(Cnd eu m voi ntoarce, vei Ii rezolvat problema.)

258
Mai poate Ii Iolosit pentru a exprima:
probabilitatea n trecut:
Habran recibiao ya la carta.
(Vor Ii primit deja scrisoarea.)
ndoiala (n trecut):
Habra llegaao a tiempo?
(O Ii sosit la timp?)
concesia:
Habra siao barato, pero no me intereso.
(O Ii Iost ieItin, dar nu m-a interesat.)

Condicional/optativo/potencial simple
(Condi ionalul prezent)

Exprim o ac iune viitoare n raport cu o ac iune realizat n
trecut:
Dijo que participaria en el simposio.
(A spus c va participa la simpozion.)
Acest timp se mai numeste si viitorul trecutului (futuro ael
pasaao), pentru c p streaz cu acesta o rela ie Iix .
Ac iunea exprimat de condi ional este ntotdeauna ipotetic
sau eventual si apare n apodoza Irazelor condi ionale, de unde i vine
si numele:
Ia compraria, si tuviera dinero.
(As cump ra-o, dac as avea bani.)

Cu acest timp poate Ii redat :
probabilitatea in trecut:
Tenaria en aquel entonces unos cuarenta aos.
(S Ii avut pe atunci vreo patruzeci de ani.)
sau exprimarea politicoas a unor rug min i, a unor dorin e
(conaicional ae cortesia/ae moaestia):
Poaria Ud. decirme qu hora es?
(A i putea s -mi spune i ce or e?)
Qu aesearia Ud. Comprar?
(Ce a i dori s cump ra i?)
Querria pedirle un Iavor.
(As vrea s v cer o Iavoare.)

259
n cazul verbelor modale: querer (a vrea), aeber (a trebui),
poaer (a putea), saber (a sti), condi ionalul prezent poate Ii nlocuit de
imperIectul conjunctivului (Ioma n ra) sau de imperIectul
indicativului:
Querria/quisiera/queria pedirle un Iavor.
Poaria/puaiera/poaia hacerle una pregunta.

Condicional optativo/potencial perfecto
(Condi ionalul trecut)
Cu acest timp se exprim o ac iune posibil n trecut:
Habrias ganaao el premio si...
(Ai Ii cstigat premiul dac ...)
Se ntrebuin eaz n apodoza Irazelor condi ionale (si se
traduce prin condi ionalul trecut din romn ):
Si me hubieras invitado, habria veniao.
(Dac m-ai Ii invitat, as Ii venit.)
De remarcat c Iorma habria participiu este tot mai
Irecvent nlocuit (att n Spania ct si n America Iatin ) cu Iorma
hubiese participiu (mprumutat de la mai mult ca perIectul
conjunctivului):
Si me hubieras invitado, hubiese veniao.
(n loc de habria veniao)
(Dac m-ai Ii invitat, as Ii venit.)
Ca si condi ionalul prezent, si trecutul acestui mod poate Ii
Iolosit:
n ac iuni cu nuan ae moaestie sau polite e, mai ales cu
verbe moaale:
Habria queriao dirigirme a Ud., pero...
(As Ii vrut s m adresez Dvs. dar...)
sau nlocuit cu mai mult ca perIectul conjunctivului:
` Hubiera queriao/hubiera poaiao dirigirme a Ud, pero...
(As Ii vrut/as Ii putut s m adresez Dvs., dar...)






260
Modo Subjuntivo
ntrebuin ri ale timpurilor conjunctivului
(Algunos usos ae los tiempos ael subfuntivo)

Moaul confunctiv spaniol are:
trei timpuri simple:
prezentul (presente), viitorul (futuro), imperIectul (imperfecto) cu
cele dou Iorme: una terminat n ra si una n se;
trei timpuri compuse:
perIectul (perfecto), viitorul anterior (futuro perfecto) si mai mult
ca perIectul (pluscuamperfecto) cu cele dou Iorme:
hubiera participiu trecut si hubiese participiu trecut.

Presente de subjuntivo

Cu acest timp pot Ii exprimate ac iuni care se desI soar n
prezent sau (n perspectiv ) n viitor:
Ojala ganemos (ahora o en el Iuturo)!
Doamne ajut s cstig m ( acum sau n viitor.)
Caracterul ireal al ac iunilor exprimate de conjunctiv Iace ca
rela iile temporale s Iie mai pu in precise ca ale indicativului.
Cu indicativul, ac iunea este gndit ca real :
Carmen viene sau Carmen venara.
(Carmen vine.) (Carmen va veni.)
Cu conjunctivul, ac iunea aorit /sperat este ireal :
Deseo que venga sau / Espero que venga sau
(Doresc s vin / Sper s vin /c va veni).
No creo que venga.
(Nu cred s vin /c va veni.)
Prezentul conjunctivului poate Ii Iolosit n:
a) propozi ii independente,
b) semiindependente,
b) propozi ii subordonate (dependente)



261
a) n propozi ii independente:
ntruct Iormele verbale ale conjunctivului prezent au Iost
mprumutate si imperativului negativ (persoanei I pl., a III-a
sg. si pl. a imperativului aIirmativ), conjunctivul prezent se
Ioloseste:
n Iormule cu valoare imperativ :
No te olviaes de comprar pan!
(Nu uita s cumperi pine!)
Jeamos lo que pasa!
(S vedem ce se nt mpl !)
No seas malcriada, chica!
(Nu Ii prostcrescut , Ieti o!
No le haga Ud. caso!
(Nu-i da i aten ie!)

n propozi ii pseudo-independente n care verbul principal
este subn eles:
n Iormule consacrate, n care se exprim ur ri, ndemnuri,
impreca ii, amenin ri:
Que vivan los novios!
(S tr iasc mirii!)
Dios me valga / Jalgame Dios!
(Fereasc -m Dumnezeu!)
Dios te benaiga!
(Dumnezeu s te binecuvnteze!)
Maldita sea la hora en que te conoci!
(Blestemat s Iie ceasul cnd te-am cunoscut!)
Que no te vuelva a ver por mi casa!
(S nu te mai v d prin casa mea!)
n Iormule de acceptare, de conIormare dup lo que, como,
segun:
Como Ud. aiga.
(Asa cum spune i dvs.)
Io que Ud. encargue.
(De acord cu ce comanda i dvs.)
Segun me lo manae.
(Dup cum mi porunci i.)

262
n exclama iile care con in cuvntul ofala:
Ojala asi sea!
(Bine-ar Ii s Iie asa.)
Ojala vuelva sano!
(Doamne ajut s se ntoarc s n tos.)
dup adverbele: qui:as, acaso, tal ve: pentru a marca
eventualitatea unui fapt inaoielnic, cnd conjunctivul poate
alterna cu indicativul:
Quizas viene (indicativul) Quizas venga (subjonctivul)
(Poate vine.) (Poate o s vin .)
Tal vez me ove (indicativul) Tal vez me oiga (conjunctiv)
(Poate m aude) (Poate c o s m aud .)


b) ntrebuin area conjunctivului n propozi ii subordonate
(Uso ael subfuntivo en proposiciones suborainaaas)

n aIar de prezentul conjunctivului si Iormele n ra ale
imperIectului, care pot ap rea si n propozi ii independente, toate
Iormele verbale ale acestui mod apar, ca aepenaente de un verb
dominant, n propozi ii subordonate.
a) conjunctivul este impus n subordonate de verbele care exprim :
voin a, aorin a, speran a, porunca, sfatul, rug mintea,
interaic ia, aprobarea, teama, inaoiala, cu condi ia ca Iiecare
verb (din principal si subordonat ) s aibe un subiect distinct
(exprimat sau subn eles).
AstIel, verbele: querer (a vrea), aesear (a dori), esperar (a spera),
manaar (a porunci), aconsefar (a sI tui), recomenaar (a
recomanda), prohibir (a interzice), consentir (a aproba), temer (a
se teme), auaar (a se ndoi) cer ca verbul din subordonat s Iie la
una din Iormele conjunctivului (prezent, imperIect, mai mult ca
perIect, viitor):
(Yo) quiero que (tu) me aigas la verdad.
(Eu vreau ca tu s -mi spui adev rul.)
(Yo) aeseo que (tu) salgas a pasear.
(Eu doresc ca tu s iesi la plimbare.)
(Yo) espero que (tu) aprenaas el espaol.

263
(Eu sper ca tu s nve i spaniola.)
(Yo) te piao que leas toda la novela.
(Eu i cer s citesti tot romanul.)
Yo te aconsefo que vuelvas temprano.
(Eu te sI tuiesc s te ntorci devreme.)
(El) auaa que (yo) pueaa regresar a tiempo.
(El se ndoieste c eu am s m pot ntoarce la timp.)
sau de verbele care exprim sentimentele (verbos ae
sentimiento): alegrarse (a se bucura), aisgustar(se) (a se
sup ra), aoler (a durea), encantar (a ncnta), entusiasmar (a
entuziasma), extraar (a se mira), gustar (a place), importar
(a interesa), lamentar (a regreta), sentir (a regreta), sorprenaer
(a surprinde, a mira), etc.
Me auele que sufras tanto.
(M doare c suIeri att de mult.)
Me encanta que tengas xito.
(M ncnt c vei avea/o s ai succes.)
Me extraa que pieraas el concurso.
(M mir s pierzi/c ai s pierzi concursul.)
Me importa mucho que ganes el premio.
(M intereseaz mult s cstigi premiul.)

b) Conjunctivul este Iolosit aup aaverbe ae timp (sau locu iuni) n
suboraonatele temporale (nlocuind, de Iapt, viitorul indicativului):
Cuanao tenga tiempo, ir al teatro.
(Cnd o s am/voi avea timp, voi merge la teatru.)
Caaa ve: que pueaas, comprate un libro.
(Ori de cte ori vei putea/o s po i, cump r - i o
carte.)

c) n subordonate finale, concesive, conai ionale (introduse prin
conjunc iile sau locu iunile respective):

Te presto el libro para que lo leas.
( i mprumut cartea ca s /cu scopul ca s-o citesti.)
Te presto el libro a conaicion de que lo leas.
(I i mprumut cartea cu condi ia ca s-o citesti.)

264
Aunque tenga tiempo, no ir al estadio.
(Chiar dac o s am timp, nu voi merge la stadion.)
d) n propozi iile subordonate, aup expresii ae obligativitate, cu
condi ia ca subiectul din subordonat s Iie exprimat sau subn eles:
Es necesario que Maria participe en el concurso.
(Este necesar ca Maria s paticipe la concurs.)
Es imprescinaible que (ella) venga a tiempo.
(Este absolut necesar s vin la timp.)
Es menester que se presenten todos.
(E musai s se prezinte to i.)

Pretrito perfecto
(Trecutul conjunctivului)

Este un timp compus din prezentul conjunctiv al verbului
haber (hava) si participiul trecut al verbului de conjugat:
hava cantaao / hava comiao / hava escrito.
Acest timp trecut (pretrito perIecto) al conjunctivului
exprim o ac iune termint ntr-un timp trecut sau viitor. Poate Ii
Iolosit ca echivalent al perIectului compus al indicativului sau al
viitorului anterior:
Creo que Juan ha llegaao - No creo que Juan hava llegaao.
(Cred c Ion a sosit - Nu cred ca Ion s Ii sosit.)
Creo que habra llegaao - No creo que hava llegaao.
(Cred c o Ii sosit - Nu cred s Ii sosit)

Pretrito imperfecto de subjuntivo
(ImperIectul conjunctivului)
Verbele, la acest timp, au dou Iorme:
una n ra: cantara/comiera/escribiera
una n se: cantase/comiese/escribiese.

Aceste dou Iorme sunt echivalente si pot Ii Iolosite, de
regul , n Iunc ie de preIerin ele vorbitorilor. Forma n ra
(cantara/comiera/escribiera) se consider mai cult , mai literar .
Forma n ra, poate Ii nlocuit de Iorma n ria o optativului
prezent, n apodoza propozi iilor condi ionale:

265
Si me hiciera/hiciese Ialta, te lo piaiera/SHGLUtD.
(Dac mi-ar trebui, i-as cere-o.)
Ia D\XGDUtD/avuaara, si Iuera/Iuese necesario.
(As ajuta-o, dac ar Ii nevoie.)

n propozi iile cu sens poten ial, pot Ii Iolosite Iormele n ra
ale verbelor modale (querer, poaer, aeber) si/sau condi ionalul nria:
Quisiera/querria pedirte un Iavor.
(As vrea s - i cer o Iavoare.)
Puaieras/poarias practicar un deporte.
(Ai putea s practici/Iaci un sport.)
Debieras/aeberias tener conIianza en ti.
(Ar trebui s ai ncredere n tine.)

Pretrito pluscuamperfecto de subjuntivo
(Mai mult ca perIectul conjunctivului)

Este un timp compus din Iormele de imperIect conjunctiv ale
verbului haber (hubiera/hubiese) si participiul trecut al verbului.
Cu acest timp se exprim o ac iune trecut , terminat naintea
altei ac iuni, de asemenea, trecute:
No sabia que hubiera/hubiese recibiao la carta.
(Nu stiam c aveam s primesc scrisoarea.)
n propozi iile condi ionale, se Ioloseste n protaz si Iace
pereche cu optativul trecut:
Si me hubieras/hubieses invitaao, habria participado.
(Dac m-ai Ii invitat, as Ii participat.)
Optativul trecut (habria participaao) poate Ii nlocuit de mai
mult ca perIectul conjunctivului:
Si me hubieras/hubieses invitado, hubiera participaao.
Acest timp al conjunctivului spaniol se traduce n romn
printr-un condi ional trecut.
Si hubiera/hubiese teniao tiempo...
(Dac as Ii avut timp...)



266
Futuro de subjuntivo
(Viitorul conjunctivului)

Formele acestui timp (cantare, comiere, escribiere) se
folosesc rar n limba spaniol contemporan si sunt speciIice
limbajului juridic si administrativ:
Aunque ganares el pleito, no consideres concluido el
asunto.
(Chiar de vei cstiga procesul, nu considera problema
ncheiat .)
Si se aescubriere algun deIecto oculto, la mercancia
sera reemplazada.
(Dac va Ii s se descopere vreun deIect ascuns,
marIa va Ii nlocuit .)
Acest viitor simplu al conjunctivului enun o ac iune ca
nerealizat , dar totdeauna ca eventual .
Formele sale se reg sesc n unele expresii consacrate de uz si
p strate n limba colocvial , cum ar Ii:
sea lo que fuere o Iie ce-o Ii;
venga de donde viniere o s vin de unde-o veni
Adonde fueres, haz lo que vieres. (proverb)
(Oriunde o s umbla i, Iace i ce Iac ceilal i.)

Futuro perfecto de subjuntivo
(Viitorul perIect al conjunctivului)

Prin Iorma sa (hubiere participiu) se exprim o ac iune
eventual , terminat naintea alteia din prezent sau din viitor. Acest
timp apare n propozi ii condi ionale si temporale, dar e mult mai
pu in folosit dect viitorul simplu.
Si no se hubiere aescubierto el error en un plazo de
diez aos, la causa se dara por concluida.
(Dac n-o s se descopere eroarea n termen de zece
ani, cauza se va considera ncheiat .)
ntrebuin area viitorului (simplu si perIect) al conjunctivului
este Irecvent n literatura clasic spaniol , mai ales n secolul de aur,
si apare tot mai rar n limba spaniol contemporan , n textele de
specialitate.

267
Coresponden a timpurilor indicativului
(Correspondencia de los tiempos del indicativo)

Cnd verbul din subordonata unei Iraze se aIl la modul
indicativ, acesta poate Ii Iolosit la orice timp (cu excep ia perIectului
anterior - hube cantaao-)
Propozi ia principal Propozi ia secundar
(indicativul) (indicativul)
conIieso, conIes,
he conIesado, conIesaba, estoy , estaba, estuve contento
conIesaria, conIesar que estaria, estar contento
habria conIesado habia estado contento
habia conIesado habria estado contento
n cazul verbelor de percep ie senzorial (ver, oir, mirar,
escuchar etc.), ac iunea verbului din subordonat trebuie s Iie
simultan cu cea a verbului regent:
Jeo que Maria toca el piano.
Escuche como Maria toco el piano.
Miraba como Maria tocaba el piano.

Coresponden a timpurilor conjunctivului
cu cele ale indicativului
(Corresponaencia ae los tiempos ael subfuntivo
con los ael inaicativo)

n limba spaniol contemporan , celor nou timpuri ale
inaicativului (trecutul anterior aproape c nu se mai Ioloseste) le
corespund doar patru timpuri ale confunctivului, pentru c cele dou
Iorme de viitor (ale conjunctivului: llegare ,i hubiere llegaao) au iesit
aproape complet din uz.
Din exemplele care urmeaz , vom eviden ia timpurile
conjunctivului care corespund timpurilor indicativului.
n limba spaniol , un Iapt real (care are loc n prezent sau n
viitor) se exprim cu pre:entul sau cu viitorul indicativului:
Maria viene. Maria venara.
(Maria vine. Maria va veni.)


268
Acelasi con inut, exprimat n propozi ii aepenaente de un verb
de percep ie sau de comunicare, va Ii redat tot cu prezentul si
viitorul indicativului:
Creo que Maria viene. Creo que Maria venara.
(Cred c Maria vine. Cred c Maria va veni.)
Te digo que Maria viene. Te digo que Maria venara.
( i spun c Maria vine. i spun c Maria va veni.)
Un Iapt ireal (redat prin conjunctiv) dependent de verbe care
cer conjunctivul, va Ii exprimat printr-un singur timp al
conjunctivului, prezentul, care corespunde celor dou timpuri
ale indicativului, prezentul si viitorul:
Maria viene o Quiero que Maria venga.
(Maria vine o Vreau ca Maria s vin .)
Maria venara o Deseo que Maria venga.
(Maria va veni o Doresc ca Maria s vin .)
PerIectului compus (ha veniao) si viitorului anterior (habra
veniao), ale indicativului, le corespunde un singur timp al
conjnctivului: perfectul (hava veniao).
Ia indicativ:
Creo que Maria ha veniao.
(Cred c Maria a venit.)
Creo que Maria habra veniao.
Cred c Maria o Ii venit.)
Ia conjunctiv:
No creo que Maria hava veniao.
(Nu cred ca Maria s Ii venit.)
Espero que Maria hava veniao.
(Sper ca Maria s Ii venit.)
PreIectului simplu, imperIectului indicativ si optativului le
corespunde un singur timp al conjunctivului: imperfectul,
ambele Iorme: llegara si llegase.
Ia indicativ:
Creo que Maria llego.
(Cred c Maria a sosit).
Creo que Maria llegaba.
(Cred c Maria sosea).
Creo que Maria llegaria.
(Cred c Maria va sosi).

269
Ia conjunctiv:
No crei que Maria llegara/ llegase.
(N-am crezut ca Maria s ajung ).
No esperaba que Maria llegara/ llegase.
(N-am sperat ca Maria s soseasc .)
Mai mult ca perIectului indicativ ,i optativului trecut le
corespunde mai mult ca perfectul confunctivului; ambele
Iorme: hubiera llegaao/hubiese llegaao.
Ia indicativ:
Creia que Maria habia llegaao.
(Credeam c Maria sosise).
Creia que Maria habria llegaao.
(Credeam c Maria va Ii sosit).
Ia conjunctiv:
No creia que Maria hubiera llegaao/hubiese llegaao.
(Nu credeam ca Maria s Ii sosit).
No esperaba que Maria hubiera/hubiese llegaao.
(Nu speram ca Maria sa Ii sosit).
Coresponden a timpurilor modului conjunctiv si a celor ale
indicativului ar putea Ii redate prin urm torul tabel:

Tiempos del indicativo Tiempos del subjuntivo
presente (viene)
Iuturo (vendra)
presente (venga)
pretrito perIecto compuesto
(ha venido)
Iuturo perIecto (habra venido)
pretrito perIecto:
(haya venido)
pretrito simple (llego)
pretrito imperIecto (llegaba)
condicional/optativo (llegaria)
pretrito imperIecto:
(llegara o llegase)
pretrito pluscuamperIecto
(habia llegado)
condicional/optativo perIecto
(habria llegado)
pretrito pluscuamperIecto:
(hubiera llegado)
(hubiese llegado)


270
Tabelul de mai sus sintetizeaz esen a mecanismelor care
regleaz concordan a timpurilor ce decurg din raporturile de
succesiune temporal ntre verbul din propozi ia principal a Irazei si
cel din subordonat .
ConIorm regulilor coresponden ei timpurilor, conjunctivul
este obligatoriu, de asemenea, cnd propozi ia principal este
negativ :
No estoy convencido que lo sepa.
(Nu sunt convins c stie).
No creo que llegue a tiempo.
(Nu cred s soseasc la timp).
No me imaginaba que lo supiera.
(Nu-mi inchipuiam c stie).
Cu toate acestea, n limbajul colocvial (din limba spaniol
contemporan ) se Iolosesc Iorme ale indicativului n propozi iile
negative:
No creo que lo sabe.
(Nu cred c stie).
No pienso que esta tan desinIormado como parece.
(Nu cred c este att de dizinIormat cum pare).


Imperativul
(El imperativo)

n viziunea Gramaticii limbii spaniole (elaborat recent sub
egida Academiei Regale Spaniole), imperativul ar trebui s Iie tratat
separat de celelalte moduri ale verbului, ntruct are multe
particularit i care-l deosebesc, singularizndu-l. Aceste particularit i
sunt:
Imperativul are Iorme numai de persoana a II-a singular si
plural care nu con in consoana s caracteristic , n general,
persoanei a II-a:
cantar o canta (tu) cantad (vosotros, -as)
comer o come (tu) comed (vosotros, -as)
escribir o escribe (tu) escribid (vosotros, -as)

271

n limba spaniol exist opt verbe (si compusii lor), care au
imperativul singular neregulat:
hacer o ha: salir o sal
decir o ai venir o ven
ir o ve poner o pon
ser o s tener o ten

Imperativul plural are Iorme regulate la toate verbele. Atunci
cnd aceast Iorm este aglutinat cu pronumele personal os, G
Iinal din desinen se pierde: levantaos ( levantad + os), lavaos
( lavad + os); Iace excep ie: ia + os o iaos.
ReIeren ii pronominali (Iormele atone ale pronumelui
personal: me, te, le, lo, la, nos, os, les, se) sunt enclitici:
(cantaPH, comeOR, escribeODV), Ia de celelalte moduri
personale unde sunt proclitici (me cantes, lo comerias, las
escribiras).
Imperativul nu are desinen e speciIice perspectivei
temporale, cum au celelalte moduri personale. De exemplu,
dac transpunem n stil direct enun urile: Le aice que cante
(prezent) si Le aifo que cantase (trecut), imperativul este
insensibil la perspectiva temporal , prezentnd o singur
Iorm . Ex.: Ie dice: canta! si Ie dijo: canta!.

Func iile imperativului (ndemn, porunc , interdic ie etc.)
pot Ii realizate si prin alte Iorme verbale (ale indicativului,
ale inIinitivului si, mai ales, ale conjuctivului).
Cantars a la fuer:a! (viitorul indicativului)
Cantar/ a cantar! (inIinitivul)
Que cantes ahora mismo! (conjunctivul)
De altIel, pentru celelalte persoane: I plural si a III-a singular
si plural se ,mprumut Iormele verbale de prezent ale
conjunctivului: cantemos (nosotros), cante (l/ella/Ud.),
canten (ellos/ ellas/Uds).



272

Imperativul nu are forme proprii pentru a exprima
nega ia. De aceea ,mprumut Iormele conjuctivului
prezent, c rora le d o intona ie speciIic :
No cantes (tu)!
No cante! (l, ella, Ud.)
No cantemos! (nostros, -as)
No cantis! (vosotros, -as)
No canten! (ellos, ellas, Uds.).
No cantis (vosotros, -as)
n anumite cazuri, imperativul poate Ii considerat o
,variant a conjunctivului.
n concluzie:
imperativul are ca subiect gramatical persoana a II-a
singular sau persoana a II-a plural;
perspectiva temporal este de pre:ent, orientat spre un
viitor apropiat;
enun ul este afirmativ;
se Ioloseste in stilul airect, cu intona ia lui speciIic .



Formele verbale nepersonale
(Formas verbales no personales)

Verbul, pe lng Iormele personale speciIice moaurilor
indicativ, conjunctiv si imperativ, are si ,Iorme nepersonale
cunoscute, conIorm tradi iei, ca moduri nepersonale: infinitivul,
participiul si gerun:iul.
n gramaticile moderne ale limbii spaniole, aceste Iorme
nepersonale ale verbului sunt denumite si aerivate verbale (derivados
verbales), forme verbale auxiliare (formas verbales auxiliares) sau
verboiae (verboiaes).
Formele verbale ale inIinitivului, participiului si gerunziului
sunt tratate ca ,Iorme nominale ale verbului (formas nominales ael
verbo), ntruct acestea ndeplinesc Iunc ii sintactice speciIice

273
substantivului, adjectivului si, respectiv, adverbului si nu pot constitui
nucleul propozi iei (el nucleo oracional).

Infinitivul
(El infinitivo)

InIinitivul are, n limba spaniol , dou Iorme:
- forma simpl (inIinitivo simple) denumit si infinitivul
pre:ent, cu morIeme speciIice Iiec rei conjug ri:
Conjugarea I -ar:cantar,
Conjugarea a II-a -er: comer
Conjugarea a III-a -ir:vivir.
- forma compus (din auxiliarul haber participiul verbului
de conjugat) denumit infinitivo compuesto sau infinitivo perfecto:
Conjugarea I haber cantado
Conjugarea a II-a haber comido
Conjugarea a III-a haber vivido.
InIinitivul nu are morIeme speciIice verbului pentru persoan ,
gen si num r. Cnd inIinitivul se substantiveaz , are num r (singular
si plural) si gen (genul masculin): el cantar o los cantares.
InIinitivul ndeplineste func ii sintactice speciIice
substantivului si verbului.
1. n calitate de substantiv, inIinitivul poate ndeplini Iunc iile
sintactice de:
subiect: Beber agua es muy sano.
(A bea ap este Ioarte s n tos).
nume predicativ: Querer es poaer.
(A vrea este / nseamn a putea).
atribut: Alli hay cosas por comprar.
(Acolo sunt / se g sesc lucruri de cump rat)
complement al adjectivului:
Este poema es Iacil de traaucir.
(Acest poem este usor de tradus).
complement direct: Deseo pasear.
(Doresc s m plimb).


274

2. n calitate de verb, inIinitivul poate avea termeni
determinan i, adiacen i, proprii verbelor:
subiect: El apovar tu la propuesta me satisIace.
(Faptul c tu sprijini propunerea m satisIace).
complement direct al inIinitivului:
Quiero pronunciar un aiscurso.
(Vreau s in un discurs) unde un aiscurso
este complementul direct al inIinitivului.
atribut al inIinitivului:
No te conviene ser sincero,
(Nu- i convine s Iii sincer), unde sincero este
atribut al inIinitivului ser.

Infinitivul are sens pasiv cnd se aIl n combina ie cu
adjectivele: aigno, facil, bueno, malo etc. urmate de prepozi ia de:
Un proyecto facil de realizar.
(Un proiect usor de realizat)
Un poema aigno de memorar.
(Un poem demn de a Ii memorat)

Au sens pasiv inIinitivele care se leag de un substantiv prin
particulele por, sin, meaio, construc ii care indic ac iuni ce urmeaz a
Ii ndeplinite:
Un problema sin solucionar.
(O problem |r mas nesolu ionat |de rezolvat).
Un terreno por sembrar.
(Un teren de ns mn at |ce urmeaz a Ii ns mn at|).
Una taza a meaio llenar.
(O ceasc pe jum tate plin |neumplut nc |).

Tot sens pasiv au si n unele construc ii eliptice:
Es cosa de notar. (Trebuie remarcat).
Es de ver. (R mne de v zut).
Es de saber. (Trebuie stiut).



275
InIinitivele pot Ii Iolosite cu pronume personale, formele
scurte: me, te, le,lo,la, nos, os, les, los, las, se.
Quiere verte / verle / verla / vernos (plasate enclitic).
(Vrea s te vad / s -l vad / s-o vad / s ne vad ).
Queria haberte visto / haberla visto / habernos visto.
(Voia s te vad / s-o vad / s ne vad ).

InIinitivele se pot substantiva cu ajutorul:
- articolului hot rt masculin: el atardecer (nserarea);
- articolului nehot rt: un atardecer (o nserare);
- adjectivelor demonstrative: este atardecer/aquel
atardecer (aceast /acea nserare);
- adjectivelor posesive: mi gritar/su gritar
(strig tul meu/s u/lui/ei).

InIinitivele substantivate nu-,i piera caracterul verbal. De
aceea se pot construi cu adverbe:
Su gritar constantamente me impresiona.
(Strig tul lui permanent m impresioneaz ).

Precedate de prepozi ii, inIinitivele pot Iorma sintagme fixe,
echivalente cu suboraonate circumstan iale:
- temporal : al infinitiv
Al entrar en clase, saludo.
(Intrnd/cnd a intrat n clas , a salutat)

antes ae infinitiv
Antes ae entrar en la Iabrica, me ha teleIoneado.
(nainte de a intra n Iabric , mi-a teleIonat).
Despus de salir de la Iabrica, me ha teleIoneado.
(Dup ce a iesit de la Iabric , mi-a teleIonat).

- conai ional : a/aeinfinitiv
A ser/ ae ser mas aplicaao, podrias ...
(Dac ai Ii mai studios, ai putea s .)


276
- concesiv : con infinitiv
Con estar tan ocupada, llego tarde a casa.
(Fiind att de ocupat , a sosit trziu acas ).

- conai ional : con infinitiv
Con invertir mas, obtendria mejor produccion.
(Dac ar investi mai mult, ar ob ine o produc ie mai bun ).

- cau:al : por infinitiv
Por estar enIermo, nu puedo participar.
(Din cauz c sunt bolnav, nu pot participa).

Participiul
(El participio)
Participiul verbelor regulate se Iormeaz prin ad ugarea la
radicalul inIinitivului a termina iilor -ado pentru conjugarea I si - ido
pentru conjug rile a II-a si a III-a:

cant(ar) ado ocantado
com(er) ido ocomido
viv (ir) ido ovivido

n spaniol , exist si verbe care au participiul neregulat:
abrir oabierto (a deschide odeschis)
cubrir ocubierto (a acoperi oacoperit)
descubrir odescubierto (a descoperi o descoperit)
decir odicho (a zice ozis/spus)
escribir oescrito (a scrie o scris)
hacer ohecho (a Iace o I cut)
deshacer odeshecho (a desIace o desI cut)
suscribir osuscrito (a subscrie o susbscris)
Ireir oIrito (a Irige/a pr ji o pr jit)
morir omuerto (a muri omurit)
poner opuesto (a pune o pus)
componer ocompuesto (a compune o compus)

277
resolver oresuelto (a rezolva orezolvat)
romper o roto (a rupe/ a sparge orupt/spart)
satisIacer osatisIecho (a satisIace osatisI cut)
ver ovisto (a vedea o v zut)
prever oprevisto (a prevedea oprev zut)
volver ovuelto (a se ntoarce o ntors)
devolver odevuelto (a restitui o restituit)

Participiul se Ioloseste la Iormarea timpurilor compuse,
mpreun cu auxiliarul haber, situa ie n care nu variaz n Iunc ie de
gen si num r:
(ella) ha cantaao oea) a cntat.
(nosotros) hemos cantaao o (noi) am cntat.
(l) habia comiao o (el) mncase.
(l) habra viviao o (el) va Ii tr it/locuit.
Participiul este Iolosit si la Iormarea aiate:ei pasive, mpreun
cu verbul ser, cnd se acord n gen si num r cu subiectul:
La madre es invitaaD por su hijo.
El padre es invitaaR por su hijo.
Los nios son invitaaRV por sus padres.
Las nias son invitaaDV por sus padres.

n spaniol , exist numeroase verbe care au participii auble:
verb participiu participiu absolut
abstraer (a abstrage) abstraido abstracto
atender (a da aten ie) atendido atento
bendecir ( a binecuvnta) bendecido bendito
comprimir (a comprima) comprimido compreso
completar ( a completa) completado completo
concluir ( a concluziona) concluido concluso
conIundir ( a conIunda) conIundido conIuso
convencer ( a convinge) convencido convicto
contentar (a se mul umi) contentado contento
convertir ( a se converti) convertido converso
corregir (a corecta) corregido correcto
corromper (a corupe) corrompido corrupto

278
cultivar (a |se| cultiva) cultivado culto
despertar (a trezi) despertado despierto
diIundir (a r spndi) diIundido diIuso
dirigir (a dirija/a conduce) dirigido directo
dispersar (a dispersa) dispersado disperso
distinguir (a distinge) distinguido distinto
estrechar (a strnge) estrechado estrecho
exceptuar (a excepta) exceptuado excepto
excluir (a exclude) excluido excluso
extender (a extinde) extendido extenso
Ialtar (a lipsi) Ialtado Ialto
Iijar (a Iixa) Iijado Iijo
Ireir (a Irige/a pr ji) Ireido Irito
hartar (a s tura) hartado harto
imprimir ( a imprima) imprimido impreso
incluir (a include) incluido incluso
inIectar (a inIecta) inIectado inIecto
juntar ( a uni) juntado junto
limpiar (a cur a) limpiado limpio
maldecir (a blestema) maldecido maldito
marchitar (a se oIili) marchitado marchito
ocultar (a ascunde) ocultado oculto
pagar ( a pl ti) pagado pago
perIecionar (a perIec iona) perIecionado perIecto
prender (a prinde/a aresta) prendido preso
proveer (a Iurniza) proveido previsto
reIlejar (a reIlecta) reIlejado reIlecto
repletar (a umple/ a n esa) repletado repleto
salvar (a salva) salvado salvo
soltar (a slobozi/a elibera) soltado suelto
sujetar (a supune/a ine) sujetado sujeto
suspender (a suspenda) suspendido suspenso
sustituir (a substitui) sustituido sustituto
tender (a ntinde/ a ncorda) tendido tenso
teir (a vopsi/a colora) teido tinto


279
Participiile absolute (participios absolutos) sunt Iolosite
numai ca adjective:
Estoy contento / contentD.
(Sunt mul umit / ).
Estaba completo /completa.
(Era complet / ).
No lo he corregido porque estaba correcto.
(Nu l-am corectat pentru c era corect).
Datorit Iunc iei sale adjectivale, participiul se acord cu
substantivul pe care l determin n gen si num r:
Ios resultados obteniaos.
(Rezultatele ob inute).
Ias casas construiaas y venaiaas.
(Casele construite si vndute).

Unele participii pot avea si sens activ (si se construiesc cu
verbul ser):




Esta persona es

cansada
resuelta
presumida
preciada
leida
atrevida
agradecida

(recunosc toare)
(ndr znea )
(citit , cultivat )
(ncrezut )
(nIumurat )
(hot rt )
(obositoare)

Construc ia estar participiu exprim o ac iune terminat
(I r ca agentul s Iie exprimat):
Ia ventana esta abierta.
(Fereastra este deschis ).
Ia casa esta construida.
(Casa este construit ).



280
Gerunziul
(El gerunaio)

Gerunziul spaniol are dou Iorme:
- simpl (gerunaio simple): cantanao;
- compus (gerunaio compuesto): habienao cantaao.
Conjugarea I radical ando cantar o cantando
Conjugarea a II-a iendo beber o bebiendo
Conjugarea a III-a iendo vivir o viviendo
Gerun:iul trecut sau compus se ob ine din Iorma de gerunziu a
auxiliarului haber habienao) participiul trecut al verbului de
conjugat:
Conjugarea I habiendo cantado
Conjugarea a II-a habiendo bebido
Conjugarea a III-a habiendo vivido.
Unele verbe au la gerunziu forme neregulate sau doar unele
moaific ri ortografice:
1) vocala e din radical devine i:
pedir opidiendo (a cere / cernd)
medir omidiendo (a m sura / m surnd)
servir osirviendo (a servi / servind)
Din aceast categorie Iac parte verbele:
competir ocompitiendo (a concura / concurnd)
concebir oconcibiendo (a concepe / concepnd)
convertir oconvirtiendo (a converti / convertind)
corregir ocorrigiendo (a corecta / corectnd)
decir odiciendo (a zice |spune| / zicnd |spunnd|)
gemir ogimiendo (a geme / gemnd)
reir o riendo (a certa / certnd)
reir oriendo ( a rde / rznd)
seguir osiguiendo (a urma / urmnd)
sentir osintiendo (a sim i / sim ind)
sugerir osugiriendo (a sugera / sugernd)
venir oviniendo (a veni / venind)
vestir o vistiendo (a mbr ca / mbr cnd)

281
2) Vocala o din radical devine u:
dormir odurmiendo ( a dormi / dormind)
morir omuriendo ( a muri / murind)
poder opudiendo (a putea / putnd)
3) Vocala i (din morIemul iendo) se transIorm n y:
caer o cayendo (a c dea / c znd)
creer ocreyendo (a crede / creznd)
leer oleyendo (a citi / citind)
or ooyendo (a auzi / auzind)
traer otrayendo (a aduce/aducnd);
Ia Iel si n cazul verbelor terminate la inIinitiv n uir:
construir oconstruyendo (a construi / construind)
instruir oinstruyendo (a instrui / instruind)
obstruir oobstruyendo (a obstrua / obstrund),
inclusiv verbul ir o yendo ( a merge / mergnd)


Cazuri de folosire a gerunziului

Forma simpl (cantanao/comienao/vivienao) se Ioloseste
pentru a exprima o ac iune n desI surare, simultan cu cea
a verbului principal:
Preparaba la comida, cantanao.
(Preg tea mncarea, cantana).
Alteori, poate exprima o ac iune imediat anterioar sau
imediat posterioar verbului principal:
Tomanao su cartera, salio para la oIicina.
(Luanau-si servieta, a plecat la birou).
Cerro la puerta, tiranaola.
(A nchis usa, trantina-o).
Forma compus exprim o ac iune realizat anterior Ia de
cea a verbului principal (indiIerent de intervalul de timp):
Habienao recibiao la noticia, tiene / tendra que tomar
una decision.
(Primina vestea, trebuie/va trebui s ia o hot rre).

282
Gerunziul se poate construi cu Iormele neaccentuate ale
pronumelor personale (me, te, se, le, lo, la, nos, os, les, los,
las), plasate enclitic. De obicei, este necesar si un accent
orotograIic, pe a din anao, sau pe e din ienao: llamndola,
escribindole, vistindonos, lavndose, dicindote,
dicindotelo etc.
Ia Iorma compus , pronumele neaccentuate se contopesc cu
auxiliarul: habindome lavado, habindote dicho etc.

Gerunziul ia parte la Iormarea unor periIraze verbale:
estar gerunziul oesta levenao un libro (citeste o carte).
ir gerunziul ovan cavenao las hojas (cad Irunzele).
seguir gerunziul o siguen cavenao (continu s cad ).

Gerunziul se raporteaz la un subiect (exprimat sau nu). Acest
subiect poate Ii:
- acelasi cu subiectul verbului principal:
Caminanao, me encontr con unos amigos.
(Mergana, m-am ntlnit cu niste prieteni).
- identic cu complementul airect al verbului principal:
Vi a Carmen bailanao.
(Am v zut-o pe Carmen aansana).
- un subiect propriu:
Acompaanaome tu, no tengo miedo.
(Inso inau-m tu, nu mi-e Iric ).

Gerunziul poate s se raporteze att la subiectul verbului
principal, ct si la complementul direct (al acestuia) si
are un caracter explicativ:
Juan aplaudia miranao a la bailarina.
(Ion aplauda privina-o pe balerin ).

Asa cum s-a observat si din exemplele de mai sus,
gerun:iul nu are forme verbale de persoan (ca
modurile personale) si nici de gen sau num r (ca
participiul).

283
Verbe auxiliare
(Jerbos auxiliares)

Sunt considerate auxiliare verbele care si pierd sensul lexical
propriu, pentru a nuan a sau preciza semniIica ia verbului cu care se
combin .

HABER, singurul verb Iolosit numai ca auxiliar, la origine,
nsemna a avea. n limba spaniol contemporan , si-a pierdut total
sensul de a ae ine, a poseaa si a devenit auxiliarul cu care se Iormeaz
toate timpurile compuse ale verbelor.
Totodat , haber mai poate Ii Iolosit ca impersonal (persoana a
III-a singular, la toate modurile si timpurile):
Hav poca gente (E lume pu in ),
Habia mucho ruido (Era mult zgomot),
Habra pan para todos (Va Ii pine pentru to i),
Espero que hava paz en el mundo
(Sper s Iie pace n lume) etc.

Verbul SER si pierde sensul propriu si devine auxiliarul cu
care se Iormeaz aiate:a pasiv (la toate modurile, timpurile
si persoanele: fue invitado, seran invitados, somos invitados)
etc.
Totodat , ser este si verb copulativ, care leag numele
predicativ (nombre preaicativo) de subiectul propozi iei:
Dali es pintor.

Si ESTAR si pierde, n unele contexte, sensul propriu de a
sta, a se afla, a fi (esta en la cama st n pat, esta en el centro de la
ciudad se aIl n centrul orasului, estaba enIermo era bolnav etc.)
si se combin cu participiul si gerun:iul altor verbe pentru a exprima:
- o ac iune terminat (adic rezultatul unei ac iuni):
Ia casa esta venaiaa.
(Casa e vndut ).
Ia ventana esta abierta.
(Fereastra e deschis .)

284
- o ac iune aurativ (n desI surare):
Esta llovienao.
(Plou .)
Esta escuchanao musica.
(Ascult muzic .)

Verbe copulative
(Jerbos copulativos)

Se numesc copulative verbele care leag numele predicativ
(care n spaniol se mai numeste si atributo) de subiect:
Ias Ilores son hermosas.
(Florile sunt Irumoase.)
Ias Ilores estan marchitas.
(Florile sunt oIilite.)
Cele mai Iolosite verbe copulative sunt: ser, estar, parecer.
Spre deosebire de auxiliare, verbele copulative nu-si pierd n
totalitate valoarea predicativ proprie.
AstIel, n aser iunea: Aqui fue la batalla, verbul ser p streaz
si sensul de ocurrir (a se ntmpla, a avea loc);
sau n aIirma ia:
El teatro esta en el centro de la ciudad, verbul estar acoper si
sensul de hallarse (a se aIla, a se g si, a Ii situat.)
Jerbele copulative adaug predicatului o determinare
temporal (es/fue/sera/esta/estara) si totodat , o nuan privitoare la
nsusirile subiectului, transmise prin numele predicativ.
Cnd verbul copulativ este ser, calit ile/nsusirile subiectului
sunt esen iale, permanente, Iundamentale:
El cielo es azul.
Cnd verbul copulativ este estar, nsusirile/calit ile subiectului
sunt ntmpl toare, trec toare, nepermanente:
El cielo esta nublado.
(Cerul este nnourat.)
Cnd numele predicativ (el atributo) este exprimat printr-un
aafectiv, verbul copulativ poate Ii: ser, estar, parecer si alte verbe care
nu sunt copulative, dar admit adiacen i atributivi:
Ios alumnos parecian obedientes.
(Elevii p reau cumin i.)

285
El auditorio escuchaba silencioso.
(Publicul asculta linistit.)
El equipo regreso cansado.
(Echipa s-a ntors obosit .)
Cnd numele predicativ este exprimat printr-un substantiv sau
pronume, verbul Iolosit este ser:
Su hermano era profesor.
Ia casa es nuestra.
Ia culpa fue mia.


NTREBUIN RI ALE VERBELOR
SER SI ESTAR
(Usos ae los verbos SER v ESTAR)

Pentru a exprima no iunea de a fi, n limba spaniol
contemporan se Iolosesc dou verbe: SER si ESTAR.
Aceste verbe, derivate din latin (esse o ser, seaere o estar)
s-au concurat n Iorme si con inut pn spre secolul al XIII-lea. Asa
cum reiese din crea iile literare, de la Mio Cid la Cervantes, abia spre
secolul al XVI-lea, Iormele si sensurile celor dou verbe s-au
diIeren iat semniIicativ.
n spaniola contemporan , att paradigma celor dou verbe ct si
con inutul lor semantic sunt de neconIundat, iar Iolosirea lor impune
cunoasterea si respectarea unor reguli generale impuse de evolu ia limbii.

A. Ca verbe copulative, SER si ESTAR unesc subiectul de
numele predicativ (denumit n spaniol complemento preaicativo)
exprimnd, totodat , moduri, timpuri, aspecte, ca toate verbele: es,
sera, fue, sea, fuera, esta, estuvo, estara etc.
Desi unele cazuri de Iolosire a verbelor SER si ESTAR nu pot Ii
cuprinse n reguli precise si stricte, totusi, n linii generale, trebuie
inut seama de urm toarele:
dup verbul SER, numele predicative pot Ii exprimate prin:
substantive cu ajutorul c rora se indic aenumirea,
conceptul, profesia, func ia etc:
Ia higuera es un arbol IructiIero.
(Smochinul este un copac IructiIer.)

286
Pilar es nombre de mujer.
(Pilar este nume de Iemeie.)
Eso es veraaa/mentira.
(Asta este adev rat/minciun .)
Ana es arquitecta y airectora del instituto.
(Ana este arhitect si directoarea institutului.)
pronume personale, aemonstrative, posesive:
El novio sov vo y la novia es ella.
(Iogodnicul/mirele sunt eu, si ea este
logodnica/mireasa)
Nuestros padrinos son estos.
(Acestia sunt nasii nostri.)
Ia idea es vuestra.
(Ideea este a voastr .)
infinitive:
Resistir es sobrevivir.
Querer es poaer.
numerale:
Ios dias de la semana son siete.
En esta clase Ramiro es el primero.
aaverbe ae cantitate:
Es poco/mucho/bastante.
Io que gana no es poco, ni es mucho, es
bastante
aafective:
Ia tierra esreaonaa.
Cnd numele predicative sunt exprimate prin aafective, n
spaniola contemporan se pot Iolosi ambele verbe copulative
(SER sau ESTAR).
Ia tierra esreaonaa.
Ia tierra est humeda.
Pentru a selecta verbul adecvat, se ine seama de
natura insu,irilor atribuite subiectului:
dup SER se Iolosesc adjective care atribuie subiectului nsusiri
esen iale, aefinitorii permanente, inerente acestuia:
El hombre es mortal.
El universo es inmenso.

287
dup ESTAR se Iolosesc adjective care atribuie
subiectului nsusiri aobanaite, acciaentale, tran:itorii:
El hombre esta enfermo.
El Ilorero esta roto.
Ia muchacha esta triste.
Exemplele de mai jos nuan eaz criteriile de selectare ale
verbului SER sau ESTAR:
Ia nieve es blanca. (nsusire inerent subiectului).
Ia nieve est sucia. (nsusire dobndit n urma unei ac iuni)
Ia leche es blanca. (nsusire deIinitorie, esen ial )
Ia leche est caliente. (o stare tranzitorie)
El almacn es granae. (nsusire deIinitorie)
El almacn est cerraao. (rezultatul unei ac iuni)
Dolores es guapa. (nsusire natural , deIinitorie)
Dolores est guapa hoy. (nsusire tranzitorie)

6HQVXO OH[LFDO al aafectivului poate Ii diferit, n Iunc ie de
verbul copulativ ales, SER sau ESTAR:
El hombre es bueno. (Omul este bun.)
El hombre esta bueno. (Omul este s n tos.)
Antonio es malo. (Antonio este r u/r ut cios.)
Antonio esta malo. (Antonio e bolnav.)
El nio es listo. (Copilul este destept/iste .)
El nio esta listo para salir.
(Copilul este gata de plecare.)
Ramon es atento. (Ramon este atent/politicos.)
Ramon esta atento. (Ramon este atent.)
El es vivo. (El este vioi.)
El esta vivo. (El este viu.)
RodolIo no es violento/agresivo.
(RodolIo nu este violent.)
RodolIo estuvo violento/agresivo anoche.
(RodolIo a Iost violent/ agresiv asear .)
El nio es muy aespierto para su edad.
(Copilul este Ioarte destept, pentru vrsta lui.)
El nio esta aespierto.(Copilul e treaz.)
Su piel es negra. (Pielea (tenul) ei e neagr .)

288
Esta negra de rabia. (E neagr de Iurie.)
Ias hojas son veraes en verano.
(Frunzele sunt verzi vara.)
Ias hojas todavia estan veraes.
(Frunzele sunt nc verzi.)
Ia explicacion es clara.
(Explica ia e clar /limpede.)
El problema discutido no esta claro.
(Problema discutat nu e clar /e conIuz .)

Adjective care se construiesc numai cu SER
unele adjective, datorit con inutului lor lexical, se
Iolosesc numai cu verbul SER.
Acestea se reIer la:
na ionalitate: ser espaol, rumano, ingls, Irancs;
origine: ser madrileo, malagueo, bucarestino;
religie: ser ortodoxo, catolico, protestante, musulman;
orientare politic : ser liberal, democrata, socialista;
clasa social : ser capitalista, noble, acomodado;
orientarea cultural /iaeologic : ser humanista,
ser renascentista etc.
adjectivele modale, care exprim atitudinea
vorbitorului cu privire la con inutul propozi iei si se reIer la
Ialsitate/adev r, posibilitate/imposibilitate, obligativitate/necesitate
se construiesc cu verbul SER, n expresii impersonale:
Es mefor que te vayas.
Es peor si ausentas.
Es util participar.
Es falso que tarda el tren.
Es cierto que participamos todos.
Es posible/imposible que llueva hoy.
Es necesario/es menester leer mucho.
chiar si cnd au un subiect gramatical, adjectivele
modale se construiesc tot cu verbul SER:
Ia verdad es eviaente.
Tu presencia fue necesaria.
Ia noticia es cierta.

289
adjectivele: feli:, infeli:, aichoso, aesaichaao, rico,
pobre se construiesc cu SER chiar dac din context
reiese c este o situa ie schimb toare, tranzitorie:
Gano el premio y es muv feli:.
El ganador fue aichoso.

Perdio todo y ahora es pobre.
Ios multimillonarios son ricos de verdad.
Cnd adjectivul rico are sensul de gustos / savuros poate Ii
construit cu ESTAR:
Este pastel esta muv rico.
(Pr jitura aceasta este Ioarte gustoas .)

Cnd adverbele bien, mal (inclusiv comparativele mefor, peor)
sunt Iolosite pentru a exprima o stare tranzitorie, se Ioloseste ESTAR:
Ha estado enIermo: ahora esta mefor/peor.
(A Iost bolnav: acum este mai bine/mai r u.)

Unele adjective se folosesc numai cu ESTAR

Datorit con inutului lor semantic, unele adjective se Iolosesc


numai dup ESTAR:
contento (mul umit), harto (s tul),
aescontento (nemul umit), lleno (plin),
aescal:o (descul ), satisfecho (satisI cut),
floriao (nIlorit), vacio (gol).


B. SER si ESTAR ca verbe auxiliare:

1. SER participiu
Cu verbul SER participiu trecut se Iormeaz diateza pasiv
(la voz pasiva), denumit si construccion pasiva perifrastica. De
regul , aceast construc ie periIrastic pasiv se compune din
urm toarele elemente:
subiectul (el sujeto paciente) care suport ac iunea verbului
aIlat la participiu

290
verbul auxiliar SER urmat de participiul trecut al unui verb
care se acord n gen si num r cu subiectul:
Ia casa Iue construida.
Ias casas Iueron vendidas.
agentul (el complemento agente) care s vrseste ac iunea,
introdus prin por:
Ia casa Iue vendida por el propietario.
Complementul de agent poate Ii exprimat sau omis/subn eles:
Ia casa fue venaiaa.
El arquitecto era muv conociao en la zona.

Verbul SER poate Ii urmat de unele participii active:
ser atreviao o a Ii ndr zne /cutez tor
ser leiao o a Ii citit/cultivat
ser presumiao o a Ii nIumurat/ncrezut
ser cansaao o a Ii obositor/plicticos
Aceste participii au sens aiferit cnd sunt precedate de ESTAR:
estar atreviao o a Ii ndr zne /obraznic
estar muy leiao (el libro) o a Ii (o carte) Ioarte citit
estar cansaao o a Ii obosit

2. ESTAR participiu
Cu verbul ESTAR urmat de un participiu trecut se exprim
re:ultatul unei ac iuni terminate, al c rui agent nu este exprimat:
Ia puerta esta abierta.
Ia casa esta construiaa.
El problema esta resuelto.
Excep ii:
cnd participiul este Iolost cu valoare aafectival ,
exprim insu,iri inerente subiectului:
Esta chica es muy callaaa.
(Fe i a aceasta este Ioarte t cut .)
cnd participiul Iace parte dintr-o construc ie
periIrastic pasiv (aiate:a pasiv ):
El gato fue atropellaao (por un coche).
|Pisica a Iost lovit (de o masin .)|

291
ESTAR participiu se Ioloseste n contexte pasive cu:
verbe aesinente:
esta/estaba prohibido (este/era interzis), acabado
(terminat), resuelto (rezolvat) etc.
verbe reflexive sau Iolosite ca reflexive:
esta/estaba dormido (adormit), avergonzado
(rusinat), enojado (sup rat), entristecido (ntristat)
Excep ie Iac contextele n care se subn eleg participii ca:
terminaao, arreglaao, hecho, listo etc.:
El traje estara (listo) para maana.
(Costumul va Ii gata pentru mine.)
Ia mesa estara (puesta/arreglada) para las ocho.
(Masa va Ii pus /preg tit pentru ora 8.)

3) ESTAR gerun:iul
Dac participiul trecut putea Ii precedat de ambele verbe (SER
si ESTAR), gerun:iul se Ioloseste numai cu ESTAR.
ESTAR gerunziul Iormeaz o perifra: verbal care exprim
o ac iune in aesf ,urare, n aerulare progresiv , in repetare si chiar
anticiparea unei ac iuni:
Hace Irio y esta llovienao.
(E Irig si plou .)
Ios huspedes estan lleganao va.
(Oaspe ii sosesc deja.)
RaIael esta hablando con su jeIe.
(RaIael st de vorb cu seIul lui.)
El proximo verano estare viafanao por Espaa.
(Vara viitoare voi c l tori prin Spania.)

SER yi ESTAR nso ite de prepozi ii yi adverbe

1. n contextele n care se Iac reIeriri la evenimente,
ntmpl ri, activit i diverse, unde numele predicativ indic locul,
timpul sau momentul desI sur rii acestora, se Ioloseste verbul SER,
nso it de prepozi ii sau adverbe:
El congreso de lingistica es hoy/sera maana.
(Congresul de lingvistic este azi/va Ii mine.)

292
El concierto es en el Ateneo.
(Concertul este la Ateneu.)
El banquete es aqui; es en este restaurante.
(Banchetul are loc aici, la acest restaurant.)
Ia boda sera a las cinco, en la Catedral.
(Nunta va avea loc la ora cinci, la Catedral .)
n aceste cazuri SER este echivalent cu verbele tener lugar (a
avea loc), celebrarse, aesarrollarse (a se desI sura).
dac verbul are sensul de a se afla (hallarse), a se
g si (encontrarse), se Ioloseste verbul ESTAR, urmat de
prepozi ii sau adverbe:
El Ateneo esta en la Plaza de la Revolucion.
(Ateneul se aIl n Pia a Revolu iei.)
Ia catedral esta cerca/lejos.
(Catedrala este aproape/departe.)
Ios novios estan con los padrinos.
(Mirii sunt/se aIl cu nasii.)

2. ReIeririle la timp pot Ii realizate cu ambele verbe:
SER, urmat de substantive, adverbe,
prepozi ii, numerale, Iormeaz expresii impersonale reIeritoare la
timp:
Hoy es martes, maana sera mircoles.
Es tarde; es temprano.
Es de dia. Era de noche.
Son las cinco de la tarde.
cu ESTAR, propozi ia are subiect gramatical:
Estamos a 15 de enero.
Estabamos en agosto.
Estamos en invierno/en verano.
De re inut c ESTAR poate Ii urmat de substantive numai dac
acestea sunt introduse de prepozi ii si exprim situa ii tranzitorii,
provizorii:
Esta ae vacaciones.
Estaba ae paso por Bucarest.
Estar ae guardia.
Estar ae guia.
Estar ae luto.

293
Excep ii Iac unele construc ii speciIice limbajului colocvial,
Iolosite n limba spaniol contemporan :
En elegancia estas caon.
(n privin a elegan ei esti beton.)
En geograIia estas pe:.
(Ia geograIie esti clei.)
Hoy estas trompa.
(Azi esti cri /mang .)

3. ReIeririle la pre , valoare pot Ii realizate cu ambele verbe:
cu SER, urmat de prepozi ia a dac , valoarea este
cert :
Ias naranjas son a 50 mil.
El oro es a diez euros la onza.
El cambio es a cuarenta mil.
cu ESTAR, urmat de prepozi ia a si un adverb,
dac pre ul este Iluctuant:
El dolar esta hov a 33mil.
El euro estaba a 1,20 dolares en Tokio.
El piso esta a cuarenta mil, pero negociable.

4. Exprimarea unor insu,iri specifice subiectului se realizeaz cu
verbul SER urmat de prepozi ia ae si substantive (articulate sau nu):
Esta muchacha es de ojos azules.
(Aceast Iat are ochii albastri.)
Su madre es de caracter Iuerte.
(Mama ei are un caracter puternic.)
Ia nia es ae una inteligencia especial.
(Copila are o inteligen deosebit .)
SER se combin cu prepozi ia ae n sintagme care exprim :
posesia, apartenen a:
El libro es ael estudiante/de l/de Maria.
Ia idea es ae ella.
materialul din care este realizat subiectul:
Ios platos expuestos son ae barro.
(FarIuriile expuse sunt de lut.)
Ias estatuas son ae marmol/bronce/piedra.
(Statuile sunt din marmur /bronz/piatr .)

294
originea, provenien a:
Vino ae Madeira.
(Vin de Madeira.)
Naranjas ae Valencia.
(Portocale de Valencia)

5. Verbele SER si ESTAR - Iolosirea lor cu prepozi iile por
,i para:
de regul , cnd prepozi iile por si para indic timpul, se
Ioloseste SER:
El cargo de embajador es por cuatro aos.
(Misiunea de ambasador este pentru patru ani.)
Pinsalo bien, no es por poco tiempo.
(Gndeste-te bine, nu este pentru pu in timp.)
prepozi ia por, cnd exprim cau:a se realizeaz cu SER:
Es por tu culpa que tard.
(Din cauza ta am ntrziat.)
Io que hizo Iue por inters,
(Ceea ce a I cut a Iost din interes.)
cnd prepozi ia por are sensul de a favor ae (n
Iavoarea, pentru, de partea) se Ioloseste ESTAR:
Estov por los menesterosos.
(Sunt pentru/de partea nevoiasilor.)
cnd prepozi ia para sugereaz direc ia sau
destina ia unui obiect, se Ioloseste SER:
Este tren es para Salamanca.
Ios juguetes son para las nias.
(Juc riile sunt pentru Ieti e.)
cnd prepozi ia por arat un loc nepreci:at se
Ioloseste ESTAR:
Ia ciudad de Huesca esta por el norte.
(Orasul Huesca e prin nord.)
A esta hora los jovenes estan por la calle.
(Ia aceast or tinerii sunt pe strad .)
prepozi iile por si para urmate de un inIinitiv se
construiesc cu ESTAR


295
cu ESTAR por infinitivo se exprim o ac iune
nc nerealizat :
Una calle que esta por barrer.
(O strad care st s Iie m turat .)
sau inten ia;
Esta por comprar aquel coche.
(Are inte ia s cumpere masina.)
ESTAR, para infinitivul Iormeaz sintagme
incoative (care indic nceperea unei ac iuni):
El tren esta para llegar.
Estamos para salir.
Cu prepozi iile contra, sin, sobre se Ioloseste
ESTAR :
Esta contra todos.
Esta sobre la mesa.
Estar sobre ascuas.
(A sta ca pe j ratic.)
Esta sin empleo.
(Este n somaj.)
Esta sin ninguna esperanza.

6. SER si ESTAR n structuri de enIatizare si de stimulare a
dialogului.
Iimba spaniol contemporan recurge la diverse mijloace
pentru a scoate n eviden (enfati:ar) anumite elemente ale mesajului.
De regul , sunt exprimate cu SER:
Ayer fue cuando me lo dijo. (Ayer me lo dijo.)
Yo sov la que se equivoco. (Yo me equivoqu.)
Si se siente mal es porque no quiere seguir un tratamiento. (Se
siente mal porque no quiere seguir un tratamiento.)
n limbajul colocvial, dialogul poate Ii ini iat si stimulat cu
ambele verbe (SER si ESTAR).
cu ESTAR:
Qu tal ? Como estas?
Ya esta. (E gata/e terminat/preg tit/aranjat.)
Ahi esta el problema! (Asta e problema.)
Esta bien! (n regul /se aprob /e bine.)

296
Estov conIundido, no puedo decidir.
(Sunt derutat, nu pot lua o decizie.)
No estov para bromas. (Nu-mi arde de glume.)
Estov sin animo. (Sunt descurajat, n-am cheI.)
cu SER
Es que no tengo tiempo.
(Adev rul este c n-am timp.)
Es que me levant tarde.
(P i m-am trezit trziu.)
Es que le tengo cario al gatito y no lo puedo
abandonar.
(Adev rul este c pisoiasul mi-e drag si nu-l pot
p r si.)
No es verdad/cierto? (Nu e adev rat?)
No es eso/asi? (Nu e asa?)
Me es igual. (mi e totuna.)
Bendito sea el dia en que te conoci.
(Binecuvntat s Iie ziua n care te-am cunoscut.)
Maldita sea .(Blestemat s Iie.)

7. Verbul SER mai apare si n unele locu iuni confunc ionale:
sea lo que sea (ori ce ar Ii)
sea lo que fuere (ce o Ii s Iie)
o sea (adic )
sea hoy, sea maana (Iie azi, Iie mine)


Diateza pasiv
(La vo: pasiva/la aiatesis pasiva)

Diateza pasiv este denumit si ,construc ie pasiv
(construccion pasiva).
n limba spaniol , exprimarea ideii de activ si de pasiv
nu aIecteaz structura Iormei verbale ci doar construc ia enun ului
(E. Alarcos Ilorach, 1999).

297
Enun ul: El equipo fue venciao (Echipa a Iost nvins ) are sens
pasiv, iar El equipo fue venceaor (Echipa a fost inving toare) are sens
activ, Iorma verbal Iiind aceeasi n ambele enun uri.

Diateza pasiv exprim o ac iune s vrsit de complementul de
agent si suIerit / suportat de subiect. Diateza pasiv , n limba
spaniol , poate Ii realizat prin:

ser + participiu + por + agent

Ia casa fue provectaaa por un arquitecto.
(Casa a fost proiectat de un arhitect).

Participiul se acord cu subiectul n gen si num r:
Ios ediIicios fueron provectaaos por un arquitecto.
(Cl dirile au fost proiectate de un arhitect).

Verbul din contruc ia pasiv poate Ii Iolosit la orice timp:
Ia casa es / ha siao / sera / habia sido proyectada
por un arquitecto.
(Casa este / a fost / va fi / fusese proiectat de un arhitect).

Complementul de agent poate lipsi:
Ia casa Iue vendida.
(Casa a fost vanaut ).

n construc iile pasive, participiul (care Iace parte integrant din
ele) si poate lua Iorma normal de verb, iar subiectul poate deveni un
complement airect.
Ias casas Iueron provectaaas o Se provectaron las casas.
(Casele au fost proiectate) o (S-au proiectat casele).
Pentru a exprima dou ac iuni pasive aIlate n rela ie de coordonare,
auxiliarul se suprim naintea celui de al doilea participiu:
Ia obra Iue publicaaa y comentaaa Iavorablemente.



298
O contruc ie pasiv poae Ii realizat si prin:

estar + participiu

Ia casa esta construiaa.
(Casa este construit ).
Aceast construc ie este rezultatul unei ac iuni terminate,
ncheiat anterior momentului exprimat de verb:
Ia casa ha siao construiaa.
(Casa a Iost construit ).
O alt construc ie pasiv este pasiva reflefa (pasiv
reIlexiv ):

pronumele reflexiv VH +verb (f r complementul de agent)

Ia casa se construvo hace un ao.
(Casa s-a construit acum un an).

Dac subiectul pacient este un substantiv ce desemneaz
persoane, se Ioloseste construc ia:

se verb a substantiv

Se aplaude a los actores.
(Se aplaud actorii / actorii sunt aplauda i).

Spaniolii men ioneaz si o diatez mijlocie (voz media):
Maria se levanta.
(Maria se scoal ),
n care Iorma verbal are aceleasi rela ii ca n oricare alt caz de
construc ii reflexive:
Maria se lava.
(Maria se spal ).



299
Verbe tranzitive yi intranzitive
(Jerbos transitivos e intransitivos)

Spre deosebire de copulative (care nu pot Iorma un predicat
dect cu ajutorul numelor predicative), verbele preaicative sunt acelea
care pot constitui singure predicatul propozi iei.
Verbele predicative, la rndul lor, pot Ii: tran:itive si
intran:itive.
a) Sunt tranzitive verbele care au nevoie de un complement
airect, pentru a-si completa sensul. De aceea se numesc transitivos sau
ae preaicacion incompleta. Complementul direct poate Ii exprimat sau
subn eles:
Ios nios comieron aulces.
(Copiii au mncat pr jituri.)
Ios nios comieron.
(Copiii au mncat).
b) Sunt intranzitive verbele care nu au nevoie de un
complement pentru a exprima ceva despre subiect. De aceea, se
numesc intransitivos sau ae preaicacion completa. Cele mai multe
intranzitive sunt verbele ae mi,care: anaar, ir, correr, llegar etc.
Ios nios corren.
(Copiii alearg .)
Sunt unele verbe tran:itive care nu pot Ii Iolosite dect cu un
complement direct:
hacer ruido (a Iace zgomot)
hacer calor ( a Ii cald)
tener hambre (a-i Ii Ioame)
tener miedo (a-i Ii Iric )
n spaniol exist verbe care nu pot Ii Iolosite dect ca
intran:itive: brillar (a str luci), nacer (a se naste), morir (a muri).
Cele mai multe verbe din limba spaniol pot Ii Iolosite att ca
tran:itive ct si ca intran:itive:
Transitivos Intransitivos
Ana recito una poesia. Carmen recito muy bien.
Su abuela fumaba cigarros. Su nieto no fumaba.
Ha escrito una novela. Sabe escribir.


300
Verbe reflexive
(Jerbos reflexivos)

Verbele reflexive Iormeaz o categorie special a celor tran-
zitive. Func ia de complement direct este ndeplinit de un pronume
personal care reprezint aceeasi persoan cu subiectul verbului:
Tu te lavas. (Tu te speli.)
Yo me visto. (Eu m mbrac.)
Ellos se baan. (Ei se scald /Iac baie.)
Pronumele care se Iolosesc pentru persoanele I si a II-a
singular si plural sunt formele atone ale pronumelor personale
(complement): me, te, nos, os. Pentru persoana a III-a a verbului se
Ioloseste Iorma invariabil se, atunci cnd subiectul este persoana a
III-a singular si plural sau a II-a de polite e ustea, usteaes:
El se lava/Ellos se lavan/Ud. se lava/Uds. se lavan.
Construc iile verbale ce con in Iormele atone ale pronumelor
personale se numesc pronominale.
Aceste construc ii pronominale cu nuan reIlexiv pot c p ta
si un sens reciproc (verbos recprocos):
Ios dos amigos se tutean, se cartean y se ven a menudo.
Cei doi prieteni se tutuiesc, si sriu scrisori si se v d adesea.)
Pe lng verbele reIlexive propriu zise, exist si numeroase
verbe reIlexive doar n Iorm , adic par a Ii reIlexive pentru c
Iolosesc Iormele atone ale pronumelor personale, dar acestea nu
ndeplinesc Iunc ia de complement direct:
Me vov de aqui. (Plec de aici.)
Mi vecina se murio. (Vecina mea a murit.)
Se burlaron de l. (Si-au b tut joc de el.)

Aceste verbe sunt:
ae movimiento: irse (a se duce), marcharse (a pleca),
asomarse (a se ivi/a ap rea), esconaerse (a se ascunde),
levantarse (a se ridica), acostarse (a se culca), moverse (a se
misca), escaparse (a Iugi/a sc pa) etc.
ae afecto sau ae emocion: avergon:arse (a se rusina),
alegrarse (a se bucura), espantarse (a se speria), intimiaarse
(a se intimida), atreverse (a ndr zni), aventurarse (a se
aventura), enofarse (a se sup ra), arrepentirse (a se c i),
asombrarse (a se mira), burlarse (a-si bate joc, a se amuza),
quefarse (a se plnge), reirse (a rde) etc.

301
ae memoria, ae olviao, ae imaginacion: acoraarse (a-si
aminti), olviaarse (a uita), imaginarse (a-si imagina),
figurarse (a-si nchipui), creerse (a crede, a-si nchipui) etc.
Unele din verbele mai sus citate sunt numai reflexive:
arrepentirse, figurarse etc.
Altele pot Ii Iolosite si ca ,ne reIlexive:
Se alegro mucho. (S-a bucurat mult.)
Ia noticia la alegro. (Vestea a bucurat-o.)
El caballo se espanto. (Calul s-a speriat.)
Esto espanta los pajaros. (Asta sperie p s rile.)
n cazul verbelor de miscare, exist o diIeren de nuan :
irse, marcharse o indic plecarea dintr-un loc:
Nos vamos de aqui. (Plec m de aici.)
Se marcharon todos. (Au plecat to i.)
sau direc ia de miscare, ori destina ia:
Jamos al museo.
(Mergem la muzeu.)
Ios soldados marchaban en Iila.
(Solda ii mergeau n rnd).
Unele verbe pot Ii Iolosite cu pronumele VH (I r ca acestea s
Iie reIlexive) n construc ii pronominale impersonale care nu au un
subiect cunoscut sau subn eles:
En esta zona se vive bien.
(n aceast zon se tr ieste bine.)
Se aice que lleva suerte.
(Se zice c aduce noroc.)
Se cuenta que tuvieron mucho xito.
(Se povesteste c au avut mult succes.)
O alt construc ie verbal cu pronumele VH este cea cunoscut
sub denumirea de pasiva refleja (diateza pasiv reIlexiv ) n care
complementul de agent nu este exprimat si nici subn eles:
Ias casas se construveron recientemente.
(Casele s-au construit recent.)
Dac subiectul pacient este un substantiv care desemneaz
persoane, dup verb se Ioloseste prepozi ia D:
Se aplauaia D los ganadores de la copa.
(Se aplaudau/erau aplauda i cstig torii cupei.)

302
Verbe modale
(Jerbos moaales)

Verbele moaale sunt cele care preced un inIinitiv (mpreun
cu care Iormeaz o construc ie binar ), ambele avnd un singur
subiect:
Quiero trabajar. (Vreau s muncesc.)
Puedo trabajar. (Pot s muncesc.)
Jerbele moaale cele mai Iolosite sunt: querer (a vrea), saber
(a sti), soler (a obisnui), poaer (a putea), aeber (a trebui).
Verbul modal desemneaz modalitatea subiectiv a ac iunii pe
care o reprezint inIinitivul, din punct de vedere al semniIica iei:
Quiere cantar. (Vrea s cnte.)
Sabe cantar. (Stie s cnte.)
Suele cantar. (Obisnuieste s cnte.)
Pueae cantar. (Poate s cnte.)
Debe cantar. (Trebuie s cnte.)
Sensul ac iunii enun ate de infinitiv se schimb n Iunc ie de
verbul moaal care l preced .
n limba spaniol mai sunt si alte verbe care pot Ii Iolosite ca
moaale: aesear (a dori), pensar (a avea de gnd s ), creer (a crede),
suponer (a presupune), esperar (a spera), prometer (a promite),
necesitar (a Ii necesar) etc.

Verbe impersonale
(Jerbos impersonales)

Unele verbe (denumite impersonale, unipersonale sau
meteorologice cum le numeste Blecua) se Iolosesc numai la persoana
a treia singular, la majoritatea modurilor si timpurilor si nu au un
subiect aeterminat:

amancer (a se lumina de ziu ) amanece / amanencia, amanecio,
amanecera etc.
anochecer (a se nnopta) anochece, anochecia, anochecio,
anochecera etc.

303
ataraecer (a se nsera) atardece, artadecia, atardecio,
atardecera, atardeciera etc.
grani:ar (a bate grindina) graniza, granizaba etc.
llover (a ploua) llueve, llovia, llovera, llovio, lloviera,
lloviendo etc.
nevar (a ninge) nieva, nevaba, nevo, nevera, nevara,
nevado, nevando etc.
relampaguear (a Iulgera) relampaguea, relampagueaba,
relampagueo, relampagueara,
relampagueando etc.
tronar (a tuna) truena, tronaban, trono, tronara,
tronando etc.

- Unele verbe impersonale, Iolosite n sens figurat, pot deveni
personale:
Ilovian las preguntas. (Ploua cu ntreb ri).
Verbele amanecer si anochecer pot avea un subiect personal,
dar atunci au alt sens, acela de llegar sau venir:
Amanecieron en Madrid.
(Au sosit n zori la Madrid, i-a prins zorii la Madrid).
Anochecieron en una aldea.
(Au nnoptat ntr-un sat).
Me hielas con esta noticia.
(M nghe i cu aceast veste).

Construc ii impersonale
(Construcciones impersonales)

Unele verbe spaniole, care de obicei se Iolosesc la toate
Iormele personale, n construc iile impersonale (n realitate,
unipersonale), se pot Iolosi la persoana a III-a singular.

- Cel mai Irecvent sunt Iolosite verbele: ser, haber, hacer, estar,
parecer, importar, pasar.
ser: es temprano / tarde (e devreme / e trziu)
estar: esta claro / oscuro (e lumin / e ntuneric)
hacer: hace Irio / calor (e Irig / e cald)

304
convenir: conviene salir hoy (e convenabil s se plece azi)
importar: no importa mucho (n-are mult importan )
parecer: parece seguro que (pare sigur c .)
pasar: qu pasa? (ce se ntmpl ?/ce se petrece?)
suceaer: qu suceae? (ce se ntmpl ?)
haber: hav mucha gente. (e mult lume).
habra elecciones. (vor avea loc alegeri).
Espero que hava pan para todos.
(sper s Iie pine pentru to i).
habia algunas nubes en el cielo.
(erau c iva nori pe cer).

- Formele verbale de persoana a III-a singular a verbului haber
(cu sensul de a se afla, a fi,avea loc, a exista) sunt urmate de un
substantiv nearticulat (hay flores en el jardin) sau precedat de un
numeral cardinal (hay seis candidatos).

Cu verbul hacer (impersonal) pot Ii exprimate st ri ale vremii (hace
frio e Irig, hace calor e cald) sau pentru a indica o perioad de timp:
Hace muchos aos que estuve en Madrid
(Sunt mul i ani de cnd am stat / am Iost la Madrid).
Ia encontr hace tres dias.
(Am ntlnit-o acum trei zile).

Perifraze verbale
(Perifrasis verbales)

PeriIrazele verbale sunt tot construc ii binare (n care intr doi
termeni), cu precizarea c al doilea poate Ii un verb la infinitiv, la
participiul trecut sau la gerun:iu. Totodat , ntre cei doi termeni se pot
intercala alte cuvinte.
PeriIraze cu infinitivul:
+DEHU GH LQILQLWLYXO o este o periIraz verbal cu ajutorul c reia
se exprim o ndatorire/obliga ie moral :
Hemos ae contestar a las cartas recibidas.
(Trebuie s r spundem scrisorilor primite.)

305
7HQHU TXH LQILQLWLYXO o cu aceast periIraz se exprim
obliga ia/necesitatea de a ndeplini o ac iune:
Tengo que arreglar los libros en la biblioteca.
(Trebuie s aranjez c r ile n bibliotec .)
'HEHU GH LQILQLWLYXO o poate exprima probabilitatea:
Debe ae ser las cinco.
(Trebuie s Iie ora cinci.)
Debe ae ser el cartero.
(Trebuie s Iie/s-ar putea s Iie postasul.)
'HEHU LQILQLWLYXO o construc ie binar I r prepozi ie intercalat
care exprim (ca si tener que infinitivul) o obliga ie de ndeplinit:
Debo cerrar la ventana que sopla el viento.
(Trebuie s nchid Iereastra c bate vntul.)
Perifra:e cu participiul
7HQHU SDUWLFLSLXO o exprim o ac iune ncheiat /trecut , chiar dac
tener este la prezent sau la alte timpuri ale indicativului:
Tengo escrita la carta.
(Am scris scrisoarea/Scrisoarea este scris .)
Este echivalent cu he escrito la carta/habia escrito etc.
Tenia escrita la carta cuando llego el cartero.
Tenare escrita la carta antes de que tu vengas.
4XHGDU SDUWLFLSLXO WUHFXW o exprim o ac iune ncheiat :
Queaa estableciao que nos vemos maana.
(R mne stabilit c ne vedem mine.)
Ias cosas queaaron aclaraaas.
(Iucrurile au r mas/Iost clariIicate.)
(VWDU SDUWLFLSLX $QGDU SDUWLFLSLX o ambele construc ii indic
starea n care se aIl subiectul:
Ramon esta preocupaao. (Ramon este ngrijorat.)
Ramon anaa preocupaao.(Ramon este ngrijorat.)
Anaar poate Ii Iolosit numai cnd este urmat de participii
reIeritoare la st rile suIletesti:
Anda entristeciao/aistraiao/preocupaao.
Perifra:e cu gerun:iul
Unele sunt de miscare: ir, venir, seguir o desemnnd o
ac iune n miscare, cu reIerire la timp, de obicei aurativ , de durat :
Jamos caminanao.
(Mergem pe jos.)

306
Hemos veniao cantanao.
(Am venit cntnd.)
Seguimos caminanao y cantanao.
(Continu m s mergem pe jos cntnd.)
4XHGDU + JHUXQ]LXO o exprim o ac iune de durat , n desI surare:
Se queao estuaianao en casa.
(A r mas s nve e acas .)
$FDEDU + JHUXQ]LXO o exprim modul n care se ncheie o ac iune:
Acabo peraienao el examen.
(A sIrsit prin/cu pierderea examenului.)
(VWDU + JHUXQ]LXO o exprim o ac iune n desI surare:
Esta bebienao un caI. (Bea o caIea.)
PeriIrazele verbale constituie un capitol important al
gramaticii limbii spaniole contemporane si va Ii, desigur, reluat si
adncit ntr-o etap ulterioar , n cadrul sintaxei si al pragmaticii.


Conjugarea verbelor regulate

Verbul are un con inut lexical si, totodat , unul gramatical
(morIologic).
Conjugarea este, n viziunea Academiei spaniole, exprimat
de E. Alarcos Ilorach, ,ansamblul de semniIica ii ce rezult din
combinarea semnului lexical al verbului, adic a ba:ei denumit si
r a cin , tem sau raaical, cu morfemele (termina iile sau
aesinen ele) speciIice categoriilor gramaticale ale verbului: moaul,
timpul, aiate:a, persoana si num rul.
Paradigma verbelor este diIeren iat n Iunc ie de tipul de
conjugare. n limba spaniol exist trei conjug ri, clasiIicate n Iunc ie
de termina iile inIinitivului:
Conjugarea I (primera conjugacion): terminat n -ar
Conjugarea a II-a (segunda conjugacion): -er
Conjugarea a III-a (tercera conjugacion): -ir





307
Paradigma verbelor regulate la timpurile simple
(El paraaigma ae los verbos regulares tiempos simples)

Modo indicativo - presente (radicalul verbului termina iile):
Conjugarea I - ar Conjugarea a II-a - er Conjugarea a III-a - ir
-o -o -o
-as -es -es
-a -e -e
-amos -emos -imos
-ais -eis -is
-an -en -en

Modo indicativo - imperfecto (co-preterito)
(radicalul verbului termina iile):
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-aba -ia -ia
-abas -ias -ias
-aba -ia -ia
-abamos -iamos -iamos
-abais -iais -iais
-aban -ian -ian

Modo indicativo - preterito simple (radicalul verbului termina iile:)
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-e -i -i
-aste -iste -iste
-o -io -io
-amos -imos -imos
-asteis -isteis -isteis
-aron -ieron -ieron

Modo indicativo - futuro simple (inIinitivul verbului termina iile:)
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-e -e -e
-as -as -as
-a -a -a
-emos -emos -emos
-eis -eis -eis
-an -an -an

308
Modo indicativo - potencial/optativ/conaicional (inIinitivul termina iile:)
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-ia -ia -ia
-ias -ias -ias
-ia -ia -ia
-iamos -iamos -iamos
-iais -iais -iais
-ian -ian -ian

Modo subjuntivo - presente (radicalul verbului termina iile:)
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-e -a -a
-es -as -as
-e -a -a
-emos -amos -amos
-eis -ais -ais
-en -an -an

Modo subjuntivo - preterito imperfecto (radicalul verbului de la
persoana a III-a plural a perIectului simplu termina iile:)
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-ra sau -se -ra sau -se -ra sau -se
-ras -ses -ras -ses -ras -ses
-ra -se -ra -se -ra -se
-ramos -semos -ramos -semos -ramos -semos
-rais -seis -rais -seis -rais -seis
-ran -sen -ran -sen -ran -sen

Modo subjuntivo futuro (radicalul verbului de la persoana a III-a
plural a perIectului simplu termina iile:)
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
-re -re -re
-res -res -res
-re -re -re
-remos -remos -remos
-reis -reis -reis
-ren -ren -ren

309
Modo imperativo
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
Pers.II sg. -a Pers.II sg. -e Pers.II sg. -e
Pers.II pl. - aa Pers.II pl. - ea Pers.II pl. - ia
Timpurile compuse prezint paradigma verbului haber (la
timpurile simple) urmat de participiul trecut al verbului de conjugat:
he cantado am cntat.
habia cantado cntasem.
habria cantado as Ii cntat.
haya cantado s Ii cntat etc.

CON1UGAREA VERBULUI +$%(5
(Conjugacion del verbo haber)

HABER
Formas simples
Infinitivo haber
Gerunaio habiendo
Participio habido
Formas compuestas
Infinitivo haber habido
Gerunaio habiendo habido
Modo indicativo
Presente: he, has, ha (hay), hemos ohabemos, habis, han
Preterito imperfecto: he habido, has habido, ha habido, hemos habido,
habis habido, han habido
Preterito imperfecto: habia, habias, habia, habiamos, habiais, habian
Preterito imperfecto: habia habido, habias habido, habia habido,
habiamos habido, habiais habido, habian habido
Preterito perfecto simple: hube, hubiste, hubo, hubimos, hubisteis,
hubieron
Preterito anterior: hube habido, hubiste habido, hubo habido,
hubimos habido, hubisteis habido, hubieron habido
Futuro: habr, habras, habra, habremos, habris, habran
Futuro perfecto: habr habido, habras habido, habra habido, habremos
habido, habris habido, habran habido
Conaicional: habria, habrias, habria, habriamos, habriais, habrian
Conaicional perfecto: habria habido, habrias habido, habria habido,
habriamos habido, habriais habido, habrian habido

310
Modo subjuntivo
Presente: haya, hayas, haya, hayamos, hayais, hayan
Preterito imperfecto: haya habido, hayas habido, haya habido,
hayamos habido, hayais habido, hayan habido
Preterito imperfecto: hubiera o hubiese, hubieras o hubieses, hubiera o
hubiese, hubiramos o hubisemos, huberais o hubieseis, hubieran o
hubiesen
Preterito pluscuamperfecto: hubiera o hubiese habido, hubieras o
hubieses habido, hubiera o hubiese habido, habiramos o hubisemos
habido, hubierais o hubieseis habido, hubieran o hubiesen habido
Futuro:hubiere, hubieres, hubiere, hubiremos, hubiereis, hubieren
Futuro perfecto: hubiere habido, hubieres habido, hubiere habido,
hubiremos habido, hubiereis habido, hubieren habido
Modo imperativo (poco empleado)
He (tu); Haya (l); Habed (vosotros);
Hayamos (nosotros); Hayan (ellos)

Modele de conjugare a verbelor regulate
Conjugarea I
(Primera conjugacion)
Cantar (a cnta)
Formas simples Formas compuestas
InIinitivo
Gerundio
Participio
cantar
cantando
cantado
InIinitivo
Gerundio
haber cantado
habiendo cantado
Modo indicativo
Presente Preterito perfecto compuesto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
canto
cantas
canta
cantamos
cantis
cantan
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
he cantado
has cantado
ha cantado
hemos cantado
habis cantado
han cantado

311


Preterito imperfecto Preterito pluscuamperfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
cantaba
cantabas
cantaba
cantbamos
cantabais
cantaban
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habia cantado
habias cantado
habia cantado
habiamos cantado
habiais cantado
habian cantado

Preterito perfecto simple Preterito anterior
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
cant
cantaste
cant
cantamos
cantasteis
cantaron
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
hube cantado
hubiste cantado
hubo cantado
hubimos cantado
hubisteis cantado
hubieron cantado

Futuro Futuro perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
cantar
cantars
cantar
cantaremos
cantaris
cantarn
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habr cantado
habras cantado
habra cantado
habremos cantado
habris cantado
habran cantado

Conaicional Conaicional perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
cantara
cantaras
cantara
cantaramos
cantarais
cantaran
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habria cantado
habrias cantado
habria cantado
habriamos cantado
habriais cantado
habrian cantado




312
Modo subjuntivo
Presente Preterito perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
cante
cantes
cante
cantemos
cantis
canten
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
haya cantado
hayas cantado
haya cantado
hayamos cantado
hayais cantado
hayan cantado

Preterito imperfecto Preterito pluscuamperfecto
cantara / cantase
cantaras / cantases
cantara / cantase
cantramos / cantsemos
cantarais / cantaseis
cantaran / cantasen
hubiera / hubiese cantado
hubieras / hubieses cantado
hubiera / hubiese cantado
hubiramos / hubisemos cantado
hubierais / hubieseis cantado
hubieran / hubiesen cantado

Futuro Futuro perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
cantare
cantares
cantare
cantaremos
cantareis
cantaren
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
hubiere cantado
hubieres cantado
hubiere cantado
hubiremos cantado
hubiereis cantado
hubieren cantado
Modo imperativo
Canta (tu) Cantad (vosotros)

Conjugarea a II-a
(Segunaa confugacion)
Comer (a mnca)
Formas simples Formas compuestas
InIinitivo
Gerundio
Participio
comer
comiendo
comido
InIinitivo
Gerundio
haber comido
habiendo comido

313


Modo indicativo
Presente Preterito perfecto compuesto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
como
comes
come
comemos
comis
comen
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
he comido
has comido
ha comido
hemos comido
habis comido
han comido

Pretrito imperIecto Pretrito pluscuamperIecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
coma
comas
coma
comamos
comais
coman
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habia comido
habias comido
habia comido
habiamos comido
habiais comido
habian comido

Pretrito perIecto simple Preterito anterior
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
com
comiste
comi
comimos
comisteis
comieron
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
hube comido
hubiste comido
hubo comido
hubimos comido
hubisteis comido
hubieron comido

Futuro Futuro perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
comer
comers
comer
comeremos
comeris
comern
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habr comido
habras comido
habra comido
habremos comido
habris comido
habran comido



314
Conaicional Conaicional perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
comera
comeras
comera
comeramos
comerais
comeran
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habria comido
habrias comido
habria comido
habriamos comido
habriais comido
habrian comido

Modo subjuntivo
Presente Preterito perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
coma
comas
coma
comamos
comis
coman
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
haya comido
hayas comido
haya comido
hayamos comido
hayais comido
hayan comido

Preterito imperfecto Preterito pluscuamperfecto
comiera / comiese
comieras / comieses
comiera / comiese
comiramos / comisemos
comierais / comieseis
comieran / comiesen
hubiera / hubiese comido
hubieras / hubieses comido
hubiera / hubiese comido
hubiramos / hubisemos comido
hubierais / hubieseis comido
hubieran / hubiesen comido

Futuro Futuro perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
comiere
comieres
comiere
comiremos
comiereis
comieren
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
hubiere comido
hubieres comido
hubiere comido
hubiremos comido
hubiereis comido
hubieren comido

Modo imperativo
Come (tu) Comed (vosotros)

315

Conjugarea a III-a
(Tercera confugacion)

Vivir (a tr i/ a locui)
Formas simples Formas compuestas
InIinitivo
Gerundio
Participio
vivir
viviendo
vivido
InIinitivo
Gerundio
haber vivido
habiendo vivido

Modo indicativo
Presente Preterito perfecto compuesto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
vivo
vives
vive
vivimos
vivs
viven
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
he vivido
has vivido
ha vivido
hemos vivido
habis vivido
han vivido

Preterito imperfecto Preterito pluscuamperfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
viva
vivas
viva
vivamos
vivais
vivan
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habia vivido
habias vivido
habia vivido
habiamos vivido
habiais vivido
habian vivido

Preterito perfecto simple Preterito anterior
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
viv
viviste
vivi
vivimos
vivisteis
vivieron
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
hube vivido
hubiste vivido
hubo vivido
hubimos vivido
hubisteis vivido
hubieron vivido


316
Futuro Futuro perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
vivir
vivirs
vivir
viviremos
viviris
vivirn
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habr vivido
habras vivido
habra vivido
habremos vivido
habris vivido
habran vivido


Conaicional Conaicional perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
vivira
viviras
vivira
viviramos
vivirais
viviran
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
habria vivido
habrias vivido
habria vivido
habriamos vivido
habriais vivido
habrian vivido

Modo subjuntivo
Presente Preterito perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
viva
vivas
viva
vivamos
vivis
vivan
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
haya vivido
hayas vivido
haya vivido
hayamos vivido
hayais vivido
hayan vivido

Preterito imperfecto Preterito pluscuamperfecto
viviera / viviese
vivieras / vivieses
viviera / viviese
viviramos / vivisemos
vivierais / vivieseis
vivieran / viviesen
hubiera / hubiese vivido
hubieras / hubieses vivido
hubiera / hubiese vivido
hubiramos / hubisemos vivido
hubierais / hubieseis vivido
hubieran / hubiesen vivido




317

Futuro Futuro perfecto
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
viviere
vivieres
viviere
viviremos
viviereis
vivieren
Yo
Tu
El
Nosotros
Vosotros
Ellos
hubiere vivido
hubieres vivido
hubiere vivido
hubiremos vivido
hubiereis vivido
hubieren vivido

Modo imperativo
Vive (tu) Vivid (vosotros)






Conjugarea verbelor la diateza pasiv
(Confugacion ae los verbos en la vo: pasiva)

Conjugarea verbului invitar la diateza pasiv

Formas simples Formas compuestas
InIinitivo
Gerundio
ser invitado
siendo invitado
InIinitivo
Gerundio
haber sido invitado
habiendo sido
invitado

Modo indicativo
Presente Preterito perfecto compuesto
Soy invitado
Eres invitado
Es invitado
Somos invitados
Sois invitados
Son invitados
He sido invitado
Has sido invitado
Ha sido invitado
Hemos sido invitados
Habis sido invitados
Han sido invitados


318


Preterito imperfecto Preterito perfecto compuesto
Era invitado
Eras invitado
Era invitado
Eramos invitados
Erais invitados
Eran invitados
Habia sido invitado
Habias sido invitado
Habia sido invitado
Habiamos sido invitados
Habiais sido invitados
Habian sido invitados

Preterito perfecto simple Preterito anterior
Fui invitado
Fuiste invitado
Fue invitado
Fuimos invitados
Fuisteis invitados
Fueron invitados
Hube sido invitado
Hubiste sido invitado
Hubo sido invitado
Hubimos sido invitados
Hubisteis sido invitados
Hubieron sido invitados

Futuro Futuro perfecto
Ser invitado
Seras invitado
Sera invitado
Seremos invitados
Seris invitados
Seran invitados
Habr sido invitado
Habras sido invitado
Habra sido invitado
Habremos sido invitados
Habris sido invitados
Habran sido invitados

Conaicional Conaicional perfecto
Seria invitado
Serias invitado
Seria invitado
Seriamos invitados
Seriais invitados
Serian invitados
Habria sido invitado
Habrias sido invitado
Habria sido invitado
Habriamos sido invitados
Habriais sido invitados
Habrian sido invitados



319
Modo subjuntivo

Presente Preterito perfecto
Sea invitado
Seas invitado
Sea invitado
Seamos invitados
Seais invitados
Sean invitados
Haya sido invitado
Hayas sido invitado
Haya sido invitado
Hayamos sido invitados
Hayais sido invitados
Hayan sido invitados

Preterito imperfecto Preterito pluscuamperfecto
Fuera o Iuese invitado
Fueras o Iueses invitado
Fuera o Iuese invitado
Furemos o Iusemos
invitados
Fuerais o Iueseis invitados
Fueran o Iuesen invitados
Hubiera o hubiese sido invitado
Hubieras o hubieses sido invitado
Hubiera o hubiese sido invitado
Hubiramos o hubisemos sido
invitado
Hubierais o hubieseis sido
invitado
Hubieran o hubiesen sido
invitados

Futuro Futuro perfecto
Fuere invitado
Fueres invitado
Fuere invitado
Furemos invitados
Fuereis invitados
Fueren invitados
Hubiere sido invitado
Hubieres sido invitado
Hubiere sido invitado
Hubiremos sido invitado
Hubiereis sido invitado
Hubieren sido invitado

Modo imperativo


S tu invitado
Sea l invitado
Seamos nosotros invitados
Sed vosotros invitados
Sean ellos invitados

Verbele de conjugarea a II-a si a III-a se conjug dup acelasi
model, Iolosindu-se participiul trecut al respectivului verb de
conjugat: comer o comido, partir o partido.


320
Conjugarea neregulat a verbelor
(Confugacion irregular ae los verbos)

Conjugarea neregulat cuprinde neregularit ile ce pot s
apar n tema sau n termina iile unor verbe, sau n ambele.
n limba spaniol contemporan , exist multe verbe nere-
gulate, dar nsusirea conjug rii lor este nlesnit de Iaptul c tipurile
de neregularit i pot Ii clasiIicate dup diIerite criterii.
I. Verbele cu modific ri grafice nu sunt considerate
neregulate pentru c nu apar dect unele schimb ri n graIia lor, adic
nlocuirea unor litere cu altele, pentru a reIlecta correct pronun area
Ionemelor din tema inIinitivului, cum ar Ii:

verbele terminate n -car schimb c n qu, (c o qu), atunci
cnd, pe parcursul conjug rii, dup consoana c urmeaz
vocala e:
tocar:
indic. pres.: toque, toques, toque, toquemos,
toquis, toquen.
indic. pret. indeI.: toqu, tocaste, toco, tocamos,
tocasteis, tocaron.

verbele terminate n -gar schimb (g o gu), atunci cnd
dup g urmeaz vocala e:
llegar:
indic. pret. indeI: llegue; llegaste, llego, llegamos,
llegasteis, llegaron
subj. pres.: llegue, llegues, llegue, lleguemos,
llegueis, lleguen

verbele terminate n -guar primesc o trem (diresis) pe u
atunci cnd acesta este urmat de e:
gue o ge:
santiguar:
indic. pret. indeI: santige, santiguaste, santiguo,
santiguamos, santiguasteis, santiguaron.
subj. pres.: santige, santiges, santige,
santigemos, santigeis, santigen.

321
verbele terminate n -guir pierd vocala u, atunci cnd pe
parcursul conjug rii urmeaz a, |gu o g|:
seguir:
subj. pres.: siga, sigas, siga, sigamos, sigais, sigan.

verbele terminate n -zar schimb : o c, atunci cnd dup
consoana : urmeaz e:
avanzar:
indic. pret. indeI: avanc, avanzaste, avanzo,
avanzamos, avanzasteis, avanzaron.
subj. pres.: avance, avances, avance, avancemos,
avancis, avancen.

verbele terminate n consoan + -cer (vencer) schimb
consoana c n : atunci cnd, pe parcursul conjug rii, dup
c urmeaz vocalele o sau a:
vencer:
indic. pres.: venzo, vences, vence, vencemos,
vencis, vencen.
subj. pres.: venza, venzas, venza, venzamos,
venzais, venzan.

convencer:
indic. pres.: conven:o, convences, convence,
convencemos, convencis, convencen.
subj. pres.: conven:a,conve:as, conven:a,
conven:amos,conven:ais, conven:an.

unele verbe terminate n -aer, -eer si oer schimb vocala
i n v la unele Iorme verbale:
caer:
indic.pret.indeI.: cai, caiste, cavo, caimos, caisteis,
caveron.
subj.imperI.: cavera/cavese, caveras/caveses,
cavera/cavese, caveramos/cavesemos,
caverais/caveseis, caveran/cavesen.
I.de subj.: cavere, caveres, cavere, caveremos,
cavereis, caveren
gerundio: cavenao.

322

leer:
indic.pret.indeI.: lei, leiste, levo, leimos,
leisteis, leveron,
subj.imperI.: levera/levese, leveras/leveses,
levera/levese, leveramos/levesemos,
leverais/levese, levera/levese.
I. de subj.: levere, leveres, levere, leveremos, levereis,
leveren.
gerundio: levenao.
poseer:
indic.prt.indeI.: posei, poseiste, posevo, poseimos,
poseisteis, poseveron.
subj.imperI.: posevera/posevese, poseveras/poseveses,
posevera/posevese,
poseveramos/posevesemos,
poseverais/poseveseis,
poseveran/posevesen.

verbele terminate n -ger (coger) schimb consoana g n f
(g o f), atunci cnd dup consoana g urmeaz , pe
parcursul conjug rii, vocala a:
coger:
subj. pres.: coja, cojas, coja, cojamos, cojais, cojan

De remarcat c moaific rile ortografice pot s apar si la
verbele care mai au alte neregularit i:
almorzar:
subj.pres.: almuerce, almuerces, almuerce,
almorcemos, almorcis, almuercen.
empezar :
subj.pres.: empiece, empieces, empiece, empecemos,
empecis, empiecen.




323


Conjug ri neregulate
(Confugaciones irregulares)

O conjugare este considerat neregulat atunci cnd n tema
sau n termina ia verbului (si chiar n ambele) au loc modiIic ri
semniIicative. Unele verbe, pu ine dar Ioarte Irecvent Iolosite, au
neregularit i att n tem ct si n termina ie. n general,
neregularit ile verbelor au loc la mai multe timpuri si/sau moduri.
AstIel:
verbele care au neregularit i la indicativ present vor
avea aceleasi modiIic ri la conjunctiv present si la
imperativ:
poner: pongo o ponga
tener: tengo o tenga
venir: vengo o venga
verbele care au neregularit i n tema perfectului simplu al
indicativului vor avea acelasi tip de neregularit i la
imperfectul si la viitorul confunctivului:
poner: puse o pusiera/pusiese/pusiere etc.
tener: tuve o tuviera/tuviese/tuviere etc.
verbele care au neregularit i n tema viitorul indicativ vor
p stra aceleasi neregularit i si la conai ionalul pre:ent:
tener: tendr o tendria;
poner: pondr o pondria;
hacer: har o haria;
decir: dir o diria;
n general, (cu excep ia verbelor care au neregularit i proprii), n
limba spaniol exist mai multe verbe, grupate aup tipul ae
neregularit i pe care l prezint pe parcursul conjug rii.





324
Tipuri de neregularit i ale verbelor

l. Diftongarea (la diptongacin) este una din cele mai
Irecvente neregularit i ale verbelor.
DiItongarea const n transIormarea vocalelor H si R n diItongii LH
si respective XH, la acele persoane de la prezentul indicativului si
conjunctivului unde respectivele vocale (e, o) sunt accentuate tonic:
defHnder:
indic.pres.: aefienao, aefienaes, aefienae, deIendemos,
deIendis, aefienaen.
subj.pres.: aefienaa, aefienaas, aefienaa, deIendamos,
deIendais, aefienaan.
cRntar:
indic.pres.: cuento, cuentas, cuenta, contamos, contais,
cuentan.
subj.pres.: cuente, cuentes, cuente, contemos, contis,
cuenten.
cHrrar:
indic.pres.: cierro, cierras, cierra, cerramos, cerrais,
cierran.
subj.pres.: cierre, cierres, cierre, cerremos, cerris, cierren.
imperativo: cierra, cierre, cerrad, cierren.
acRrdar:
ind.pres.: acuerdo, acuerdas, acuerda, acordamos,
acordais, acueraan.
subj.pres.: acuerae, acueraes, acuerae, acordemos,
acordis, acueraen.
imperativo: acueraa, acuerae, acordad, acueraen
atHnder:
ind.pres.: atienao, atienaes, atienae, atendemos, atendis,
atienaen.
subj.pres.: atienaa, atienaas, atienaa, atendamos,
atendais, atienaan
imperativo.: atienae, atienaa, atended, atienaan
mover:
indic.pres.: muevo, mueves, mueve, movemos, movis,
mueven
subj.pres.: mueva, muevas, mueva, movamos, movais,
muevan.
imperativo: mueve, mueva, movea, muevan.

325
adqXLrir:
indic.pres.: aaquiero, aaquieres, aaquiere, adquirimos,
adquiris, aaquieren.
subj.pres.: aaquiera, aaquieras, aaquiera, adquiramos,
adquirais, aaquieran.
imperativo: aaquiere, aaquiera, adquirid, aaquieran .
jXgar:
indic.pres.: fuego, fuegas, fuega, jugamos, jugais, fuegan
subj.pres.: fuegue, fuegues, fuegue, juguemos, juguis,
fueguen.
imperativo: fuega, fuegue, jugad, fueguen.

Aceleasi neregularit i prezint mai multe verbe de conjugarea
I si a II-a: acertar (a nimeri), almor:ar (a lua dejunul), apostar
(a paria), apretar (a strnge), aprobar (a aproba, a consim i), atravesar
(a traversa, a str bate), avergon:ar (a rusina), calentar (a nc lzi),
cegar (a orbi), cocer (a (se) Iirbe, coace), colgar (a atrna, a ag a),
comen:ar (a ncepe), concertar (a se pune de acord), confesar
(a m rturisi, a recunoaste), consolar (a (se) consola), contar (a num ra),
costar (a costa), aefenaer (a ap ra), aescenaer (a cobor), aespertar
(a se trezi), aesterrar (a exila, a alunga), aoler (a durea), empe:ar
(a ncepe), encenaer (a aprinde), encontrar (a (se) ntlni), entenaer
(a n elege), enterrar (a ngropa), extenaer (a se ntinde), fregar
(a Ireca), for:ar (a Ior a, a sili) gobernar (a guverna), helar (a inghe a),
llover (a ploua), manifestar (a (se) Iace cunoscut), merenaar (a lua o
gustare), moraer (a musca), mostrar (a ar ta), negar (a nega), nevar
(a ninge), oler (a mirosi), pensar (a se gndi, a cugeta), poblar
(a popula), probar (a proba, a dovedi), quebrar (a (se) rupe),
recomenaar (a recomanda, a sI tui), recoraar (a ine minte, a-si aminti),
regar (a uda, a stropi), renovar (a renova), resolver (a rezolva), roaar
(a (se) rostogoli), rogar (a ruga, a solicita), segar (a secera), sembrar
(a sem na), sentar (a aseza), soler (a obisnui), soltar (a (se) dezlega, a
(se) elibera), sonar (a suna), soar (a visa), temblar (a tremura),
tenaer (a ntinde), torcer (a (se) r suci, a (se) ndoi), tostar (a (se)
pr ji), tronar (a tuna), trope:ar (a se mpiedica), volar (a zbura),
volcar (a se r sturna), volver (a (se) ntoarce).

326
2. Inchiderea vocalei (cierre de vocal) (e o i, o o u) este o
alt neregularitate care are loc n tema unor verbe, la prezentul
indicativului si conjunctivului, la perIectul simplu al indicativului, la
imperIectul si viitorul conjunctivului, la gerunziul simplu:
pHdir: pido, pides, pide, piden
pida, pidas, pida, pidan
pidio, pidieron, pidiera/pidiese
pidiere, pidieres, pidiendo etc.
vHstir: visto, vistes, viste,vestimos, vestis, visten
vista, vistas, vista, vistamos, vistais, vistan
viste, vista, vestid, vistan
vesti, vestiste, vistio, vestimos, vestisteis,
vistieron
vistiera, vistieras, vistiera, vistieramos, vistierais,
vistieran (o vistiese, vistieses, etc.)
vistiere, vistieres, vistiere, vistieremos,
vistiereis, vistieren
vistienao
rHr: rio, ries, rie, reimos, reis, rien.
ria, rias, ria, riamos, riais, rian.
rie, ria, reid, rian.
rei, reiste, rio, reimos, reisteis, rieron.
riera, rieras, riera, rieramos, rierais, rieran (o riese,
rises etc.)
riere, rieres, riere, rieremos, riereis, rieren
rienao
Aceleasi neregularit i au si verbele: competir, repetir, concebir,
aesvestir (investir, revestir), elegir, freir, gemir, henchir, meair, impeair,
renair, seguir (conseguir, perseguir, proseguir ), servir, sonreir.
Unele verbe au dou neregularit i: aiftongarea si inchiaerea
vocalei:
sHntir: siento, sientes, siente, sentimos, sentis, sienten.
sienta, sientas, sienta, sintamos, sintais, sientan
siente, sienta, sentid, sientan,
senti, sentiste, sintio, sentimos, sentisteis, sintieron
sintiera, sintieras, sintiera, sintieramos, sintierais,
sintieran (o sintiese, sintieses etc.)
sintiere, sintieres, sintiere, sintieremos, sintiereis,
sintieren
sintienao

327

Alte verbe cu astIel de neregularit i: aaherir, aavertir
(convertir, aivertir, invertir, pervertir), arrepentirse, consentir
(aisentir, resentir), aiferir (conferir, inferir, preferir, proferir, referir,
transferir), herir (malherir), mentir (aesmentir), morir, aormir.
dormir: auermo, auermes, auerme, auermen,
auerma, auermas, auerma, aurmamos, aurmais,
auerman, aurmio, aurmieron, aurmiera/aurmiese,
aurmiere etc. aurmienao

3. ,QWHUFDODUHGHFRQVRDQH (interposicion ae consonantes)
n limba spaniol exist dou grupuri de verbe, unele
terminate n vocal -cer/cir (conocer, lucir), altele, cu tema
terminat n consoanele l sau n (salir, tener) care, la prezentul
indicativului si al conjunctivului, intercaleaz o alt consoan (litera c
n primul grup: conocer o cono:co, lucir o luzco) atunci cnd, dup
consoana c din termina ie, urmeaz vocalele o sau a, sau consoana g
(dup l sau n): salir o salgo, tener o tengo), la aceleasi timpuri ca si
cel lalt grup de verbe:
conocer:
presente de ind.: conozco;
presente de subj.: cono:ca, cono:cas etc.
imperativo: agradezca, agradezcan
lucir:
pres. de ind.: luzco;
pres. de subj.: luzca, luzcas, luzca, luzcan
imperativo: luzca, luzcan
De remarcat c la primul grup de verbe (vocal -cer, -cir)
consoana c din tem , pentru c este urmat de vocala e sau i, Iormeaz
Ionemul }. De aceea, acest Ionem se scrie cu z (zeda) si, dup el,
urmeaz consoana c interpus ntre z si vocalele o sau a. AltIel, s-ar
pronun a conoco, luco, iar Ionemul din inIinitiv (-cer, -cir) nu s-ar mai
reg si n Iorma verbal .


328
Din categoria verbelor care intercaleaz consoana c (Ionemul
k) Iac parte verbele:
agraaecer (a mul umi), aborrecer (a ur), parecer (a p rea), obeaecer
(a se supune), ofrecer (a oIeri), complacer (a Iace pe plac), conocer (a
cunoaste), aesconocer (a nu cunoaste), reconocer (a recunoaste), lucir
(a luci, a ar ta bine), relucir (a str luci), nacer (a naste), renacer (a
renaste), pacer (a paste)
Observa ie: verbele terminate n consoan -cer nu au dect o
moaificare ortografic : c o :,
convencer o conven:o, conven:a.
n aIar de verbele terminate n vocal -cer, -cir, acelasi tip
de neregularitate (intercalare de consoan ) prezint si verbele
terminate n aucir:
traGXFLU: traduzco o traduzca, traduzcas, traduzca,
traduzcamos, traduzcais, traduzcan
Categoria verbelor terminate n aucir mai au si alt
neregularitate: nlocuirea lui c din termina ia aucir cu j (jota) la
perIectul simplu, la imperIectul si viitorul conjunctivului:
traGXFLU: traduje, tradujiste, tradujo, tradujimos,
tradujisteis, tradujeron.
tradujera/tradujese etc.
Din aceast categorie de verbe Iac parte verbele: aaucir (a
aduce), conaucir (a conduce), aeaucir (a deduce), inaucir (a induce),
introaucir (a introduce), proaucir (a produce), reproaucir (a reproduce),
seaucir (a seduce), traaucir (a traduce).

Din categoria verbelor care interpun consoana g (dup l sau
n) Iac parte verbele: salir (a iesi, a pleca), sobresalir (a iesi n
eviden ), tener (a avea), atener (a se opri), contener (a con ine),
aetener (a de ine), entretener (a ntre ine), mantener (a ntre ine),
obtener (a ob ine), retener (a re ine), sostener (a sus ine), poner
(a pune), anteponer (a preceda), componer (a compune), contraponer
(a contrapune), aeponer (a depune), aescomponer (a descompune),
aisponer (a dispune), exponer (a expune), imponer (a impune),
inaisponer (a indispune), interponer (a interpune), oponer (a opune),
posponer (a pune dup ), preaisponer (a predispune), presuponer
(a presupune), proponer (a propune), recomponer (a recompune,

329
a repara), reponer (a repune), sobreponer (a suprapune), suponer
(a supune), superponer (a suprapune), trasponer (a transpune),
fuxtaponer (a juxtapune), valer (a valora, a Ii valabil), venir (a veni),
convenir (a conveni), contravenir (a contraveni), aevenir (a deveni),
intervenir (a interveni), prevenir (a preveni), provenir (proveni),
sobrevenir (a surveni).
Aceste verbe mai au si alte neregularit i.

4. Modificarea semiconsoanei din termina ie
(Semiconsonante alteraaa en el formante)

Dup unii autori, verbele terminate n uir (huir, construir),
pe parcursul conjug rii, intercaleaz un v ntre tema verbului si
termina ie: huvo, construvo (la prezentul indicativului la toate
persoanele de la singular si la persoana a III-a plural, si la prezentul
conjunctivului). Formele verbale ale prezentului simplu (huvo,
construvo) si ale conjunctivului (imperIect si viitor) nu sunt
considerate neregulate ntruct v apar ine termina iei si, deci,
reprezint transIormarea lui i n v (i o y), aIlndu-se ntre dou
vocale, ca n cazul lui crevo, levo, ovo.

KXLU
presente de indicativo: huvo, huves, huve, huimos,
huis, huven
pres. de conj.: huva, huvas, huva, huvamos,
huvais, huvan
imperativ: huve, huva, huid, huvan

Aceleasi neregularit i prezint si verbele: construir (a
construi), instruir (a instrui), aestruir (a distruge), instruir (a instrui),
obstruir (a obstruc iona), concluir (a ncheia). Totodat , (pe lng
intercalarea lui y ntre tema si termina ia verbului) aceste verbe (la
care se adaug creer (a crede), poseer (a poseda), proveer (a
aproviziona), caer (a c dea), oir (a auzi), roer (a roade), etc. prezint
si o alt neregularitate: nlocuirea semiconsoanei i cu v: leyo, cayo,
oyo etc.

330
Reajust ri Ionologice asem n toare au loc n cazul verbelor
ale c ror termina ii ncep cu semiconsoan , iar consoanele Iinale ale
temei sunt sunetele palatale ||, | |, adic literele si ll. Aceste
consoane (, ll) absorb semiconsoanele care urmeaz :
taer o ta-io o tao;
reir o ri-ieron o rieron;
mullir o mull-io o mullo;
zambullir o zambull-iera o zambullera.
Consoana palatal |c| ch Iace excep ie de la aceast
neregularitate: hinchar o hinchiendo o hinchiese.
De asemenea, semiconsoana i din termina ia verbului reir
dispare pe parcursul conjug rii: reir o ri-io o rio; Ireir Iri-io o Irio.

5. Schimb ri de accent yi eliminarea hiatului
(Cambios ae acento v eliminacion ael hiato)

A. Unele verbe de conjugarea I a c ror tem se termin n i
(enviar, cambiar), pe parcursul conjug rii, vor adopta una din cele
dou modiIic ri:
verbe care aaopt accentul tonic (si graIic) pe
vocala i, Iormnd astIel o silab separat : conIi-o, envi-o.
Aceast accentuare a lui i are loc la:
prezentul indic.: envio, envias, envia, envian
prezentul conj.: envie, envies, envie, envien
imperativ: envia, envien
Din aceast categorie Iac parte verbele: enviar (a trimite),
aesviar (a r t ci), fiar (a ncredin a), confiar (a ncredin a), liar (a
lega), piar (a piui), vaciar (a goli) etc.

verbe care combin vocala i ain finalul temei (cambiar)
cu vocala care urmea: , formana un aiftong. Accentul tonic (nu si
graIic) se deplaseaz pe vocala precedent (nu pe termina ie): cambio,
renuncia.

331
Din aceast categorie de verbe Iac parte: acariciar (a mngia),
cambiar (a schimba), aliviar (a usura), conciliar (a concilia), aivorciar
(a divor a), renunciar (a renun a), auxiliar (a ajuta).

B. Acelasi tip de modiIic ri se petrece si la verbele de
conjugarea I a c ror ultim liter din tem este u (continuar,
averiguar).

unele verbe accentuea: vocala u (la aceleasi moduri,
timpuri si persoane mai sus men ionate):
present indic.: continuo, continuas, continua, continuan
present con.: continue, continues, continue, continuen
imperativo: continua, continue, continuen
Din aceast categorie mai Iac parte verbele: atenuar (a
atenua), actuar (a ac iona), graauar (a absolvi), insinuar (a insinua, a
sugera) etc.

alte verbe aaopt aiftongul (pe care l Iormeaz cu
vocala care urmeaz si mut accentul pe silaba precedent ):
presente de indic.: averiguo, averiguas, averigua,
averiguan
pres. de subj.: averige, averiges, averige, averigen
imperativo: averigua, averige, averigemos, averigen
Prezen a dierezei pe vocala u este o modiIicare graIic ,
datorat prezen ei consoanei g.
Verbele din aceast categorie: averiguar (a veriIica),
aesaguar (a deseca), apaciguar (a linisti, a mp ciui).

6. Neregularit i speciale
(Irregulariaaaes especiales)

Gramaticile spaniole consider c sunt neregularit i
aeosebite, speciale, modiIic rile care au loc n tema sau termina ia
unui grup mai restrns de vocale. AstIel, sunt considerate
irregulariaaaes especiales:

332
anomaliile n Iorma verbal de persoana I a
indicativului prezent n cazul unor verbe cu Iorme restrnse:
haber o he saber o s
sau ad ugarea semivocalei y:
ser o soy, estar o estoy, dar o doy, ir o voy
suprimarea silabei Iinale (a inIinitivului) la
imperativ (pers. II sing.) n cazul verbelor:
hacer o haz, poner o pon, tener o ten,
salir o sal, venir o ven
neregularit i ce survin la perIectul simplu al
indicativului unor verbe, timp denumit preterito fuerte
verbe care pierd prima vocal din termina ie la
viitorul indicativului, denumit si futuro sincopaao

a. Verbos con ~pretritos fuertes

Cteva verbe Irecvent Iolosite au la perIectul simplu
modiIic ri, att n tem ct si n termina ii, indiIerent din ce conjugare
Iac parte.
Spaniolii numesc acest perIect simplu, preterito fuerte.
Andar: anduve, anduviste, anduvo, anduvimos, anduvisteis, anduvieron
Caber: cupe, cupiste, cupo, cupimos, cupisteis, cupieron
Tener: tuve, tuviste, tuvo, tuvimos, tuvisteis, tuvieron
Poder: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron
Poner: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusieron
Saber: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron
Querer: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron
Decir: dije, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron

De remarcat c :
n tema verbelor au avut loc modiIic ri
semniIicative: tener o tuve; decir o dije;
poner o puse; saber o supe
termina iile nu sunt cele specifice conjug rii c reia i
apar ine verbul: conf. I e, aste, o etc., conf.II - a si III-a i, iste, io etc.
ci : -e, -iste, -o, -imos, -isteis, -ieron

333
accentul graIic lipseste la persoanele I si III singular:
tuve/tuvo; dije/dijo; pude/pudo; puse/puso etc.
neregularit ile din tema perIectului simplu se
transmit si timpurilor conjunctivului (care au ca tem radicalul
verbului de la persoana a III-a plural, tuvie-ron, aife-ron, puaie-ron,
pusie-ron, supie-ron etc.:
tuviera/tuviese/tuviere; dijera/dijese/dijere;
quisiera/quisiese/quisiere; pusiera/pusiese/pusiere;
supiera/supiese/supiere etc.
Conjugarea complet a acestor verbe se reg seste n tabelul
verbelor cu neregularit i proprii.

b. Verbe cu viitor ~sincopat
(Jerbos con futuro sincopaao)

Cteva verbe din limba spaniol pierd prima vocal
din termina ia viitorului (pierdere denumit sincop ):
caber o (caber) o cabr haber o (haber) o habr
saber o (saber) osabr querer o (querer) o querr
ntre tema verbelor care se termin n l sau n si
termina ia lor la viitor se intercaleaz consoana a:
poner o (poner) o pondr; salir o (salir) o saldr
valer o (valer) o valdr; venir o (venir) o vendr
poder o (poder) o podr; tener o (tener) o tender
sincopa la verbele aecir si hacer const n
pierderea unei p r i din tem : decir o dir; hacer o har

Acest viitor sincopat este speciIic numai verbelor mai sus
men ionate, verbe care Iac parte din categoria celor cu neregularit i
proprii.
De re inut c tema viitorului sincopat este Iolosit si la
Iormarea condi ionalului prezent al acelorasi verbe:
cabre o cabria tendre o tendria
sabr o sabria poar o poaria
habr o habria salar o salaria
querr o querria venar o venaria
ponar o ponaria air o airia
valar o valaria har o haria

334
7. Verbe cu participii neregulate
(Jerbos con participio irregular)

Neregularit ile verbelor pot s apar la toate modurile
personale, cum s-a v zut pn aici, si la modurile nepersonale (sau
aerivatele verbale, cum li se mai spune).
Dac la infinitiv apar doar cteva excep ii de verbe care poart
accent graIic pe termina ie (oir, reir, sonreir etc.), iar la gerun:iu se
reg sesc unele modiIic ri prezente si la modurile personale
(nchiderea vocalelor e-i, i-y): piaienao, sirvienao, siguienao,
murienao, aurmienao, construvenao, levenao etc., la participiul trecut
al unor verbe de conjugarea I si a II-a apar neregularit i n termina ie
(chiar dac p streaz unele modiIic ri si n tem ).
AstIel, n loc de Iormantul /iao/ (speciIic conjug rilor a II-a
si a III-a regulate), apar termina iile:
-to: abierto, escrito, Irito, muerto, roto, visto, vuelto etc.
-cho: hecho, dicho, satisIecho (excep ie Iac participiile
trecute ale verbelor benaecir o bendecido si
malaecir o maldecido)
-so: impreso (de la vebul imprimir)
O list mai complet a verbelor cu participii neregulate se
g seste la tema respectiv (el participo) din aceast lucrare.


8. Verbe cu neregularit i proprii
(Jerbos con irregulariaaaes propias)

n aIar de verbele neregulate care prezint modiIic rile
comune anterior men ionate, n limba spaniol contemporan mai
exist un num r restrns de verbe care, pe lng unele neregularit i
comune, au si unele proprii.
nsusirea conjug rii acestor verbe este util si necesar pentru
c cele mai multe sunt Ioarte Irecvent Iolosite si Iac parte din
vocabularul activ al limbii spaniole contemporane vorbite si scrise.
n tabelul care urmeaz , aceste verbe sunt la timpurile simple
(la care apar neregularit ile) unde sunt men ionate att Iormele
regulate ct si cele neregulate.

335
Caber
Inaic. pres.: quepo, cabes, cabe, cabemos, cabis, caben.
Pret. iaef.: cupe, cupiste, cupo, cupimos, cupisteis, cupieron.
F.. ae inaic.: cabr, cabras, cabra, cabremos, cabris, cabran.
Conaic.: cabria, cabrias, cabria, cabriamos, cabriais, cabrian.
Pres. ae subf.: quepa, quepas, quepa, quepamos, quepais,
quepan.
Pret. imperf. ae subf.: cupiera sau cupiese, cupieras sau
cupieses, cupiera sau cupiese,
cupiramos sau cupisemos, cupierais
sau cupieseis, cupieran sau cupiesen
F. ae subf.: cupiere, cupieres, cupiere, cupiremos, cupiereis,
cupieren.
Imp.:quepa, quepamos, quepan

DAR
Pres. ae inaic.: doy, das, da, damos, dais, dan
Pret.inaef.: di, diste, dio, dimos, disteis, dieron
Pret. imperf. ae subf.: diera sau diese, dieras sau dieses, diera
sau diese, diramos sau disemos,
dierais sau dieseis, dieran sau diesen
F. ae subf.: diere, dieres, diere, diremos, diereis, dieren

DECIR
Pres. ae inaic.: digo, dices, dice, decimos, decis, dicen
Pret.inaef.: dije, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron
F. ae inaic.: dir, diras, dira, diremos, diris, diran
Conaicional : diria, dirias, diria, diriamos, diriais, dirian
Pres. ae subf.: diga, digas, diga, digamos, digais, digan
Pret. imperf. ae subf.: dijera sau dijese, dijeras sau dijeses,
dijera sau dijese, dijramos sau
dijsemos, dijerais sau dijeseis, dijeran
sau dijesen

336

F. ae subf.: dijere, dijeres, dijere, dijremos, dijereis, dijeren
Imperativo: di, diga, digamos, digan
Gerunaio: diciendo
Participio: dicho

ERGUIR
Pres. ae inaic.: irgo sau yergo, irgues sau yergues, irgue sau yergue,
irguen sau yerguen
Pret.inaef.: irguio, irguieron
Pres. ae subf.: irga sau yerga, irgas sau yergas, irga sau yerga,
irgamos sau yergamos, irgais sau yergais,
irgan sau yergan
Pret. imperf. ae subf.: irguiera sau irguiese, irguieras sau irguieses,
irguiera sau irguiese, irguiramos sau irgusemos,
irguierais sau irguieseis, irguieran sau irguiesen
F. ae subf.: irguiere, irguieres, irguiere, irguiremos, irguiereis, irguieren
Imperativo: irga sau yerga, irgue sau yergue, irgamos sau yergamos,
irgan sau yergan
Gerunaio: Irguiendo

ESTAR
Pres. ae inaic.: estoy, estas, esta, estamos, estais, estan
Pret.inaef.: estuve, estuviste, estuvo, estuvimos, estuvisteis,
estuvieron
Pres. ae subf.: est, ests, est, .estn
Pret. imperf. ae subf.: estuviera sau estuviese, estuvieras sau estuvieses,
estuviera sau estuviese, estuviramos sau
estuvisemos, estuvierais sau estuvieseis,
estuvieran sau estuviesen
F. ae subf.: estuviere, estuvieres, estuviere, estuviremos, estuviereis,
estuvieren
Imperativo: esta, est,. estn



337

HACER
Pres. ae inaic.: hago, haces, hace, hacemos, hacis, hacen
Pret.inaef.: hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron
Fut. ae inaic.:har, haras, hara, haremos, haris, haran
Conaicional: haria, harias, haria, hariamos, hariais, harian
Pres. ae subf.: haga, hagas, haga, hagamos, hagais, hagan
Pret. imperf. ae subf.: hiciera sau hiciese, hicieras sau hicieses,
hiciera sau hiciese, hiciramos sau
hicisemos, hicierais sau hicieseis,
hicieran sau hiciesen
F. ae subf.: hiciere, hicieres, hiciere, hiciremos, hiciereis,
hicieren
Imperativo: haz, haga, hagamos, hagan
Participio: hecho

IR
Pres. ae inaic.: voy, vas, va, vamos, vais, van
Pret. imperf. ae inaic.: iba, ibas, iba, ibamos, ibais, iban
Pret.inaef.: Iui, Iuiste, Iue, Iuimos, Iuisteis, Iueron
Pres. ae subf.:vaya, vayas, vaya, vayamos, vayais, vayan
Pret. imperf. ae subf.: Iuera sau Iuese, Iueras sau Iueses, Iuera
sau Iuese, Iuramos sau Iusemos, Iuerais
sau Iueseis, Iueran sau Iuesen

F. ae subf.: Iuere, Iueres, Iuere, Iuremos, Iuereis, Iueren
Imperativo: ve, vaya, vayamos, id, vayan
Geru:iu: yendo
Participio: ido

PLACER
Pret.inaef.: plugo sau placio, pluguieron sau placieron
Pres. ae subf.: plaga, plegue sau plazca
Pret. imperf. ae subf.: pluguiera sau placiera, pluguiese sau
placiese
F. ae subf.: pluguiere sau placiere


338
PODER
Pres. ae inaic.: puedo, puedes, puede, .pueden
Pret.inaef.: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron
F. ae inaic.: podr, podras, podra, podremos, podris, podran
Conaicional: podria, podrias, podria, podriamos, podriais,
podrian
Pres. ae subf.: pueda, puedas, pueda, .puedan

Pret. imperf. ae subf.: pudiera sau pudiese, pudieras sau
pudieses, pudiera sau pudiese,
pudiramos sau pudisemos, pudierais
sau pudieseis, pudieran sau pudiesen
F. ae subf.: pudiere, pudieres, pudiere, pudiremos,
pudiereis, pudieren
Imperativo: puede, pueda, .puedan
Gerunaio: pudiendo

PONER
Pres. ae inaic.: pongo (pones, pone, ponemos, ponis, ponen)
Pret.inaef.: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusieron
Preterito perfecto compuesto: He puesto, has puesto.
F. ae inaic.: pondr, pondras, pondra, pondremos, pondris,
pondran

Conaicional: pondria, pondrias, pondria, pondriamos,
pondriais, pondrian
Pres. ae subf.: ponga, pongas, ponga, pongamos, pongais,
pongan
Pret. imperf. ae subf.: pusiera sau pusiese, pusieras sau
pusieses, pusiera sau pusiese, pusiramos
sau pusisemos, pusierais sau pusieseis,
pusieran sau pusiesen
F. ae subf.: pusiere, pusieres, pusiere, pusiremos, pusiereis,
pusieren
Imperativo: pon, ponga, pongamos, poned, pongan
Participio: puesto


339
QUERER
Pres. ae inaic.: quiero, quieres, quiere, . quieren
Pret.inaef.: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis,
quisieron
F. ae inaic.: querr, querras, querra, querremos, querris,
querran
Conaicional: querria, querrias, querria, querriamos,
querriais,querrian
Pres. ae subf.: quiera, quieras, quiera, . quieran
Pret. imperf. ae subf.: quisiera sau quisiese, quisieras sau
quisieses, quisiera sau quisiese,
quisiramos sau quisisemos, quisierais
sau quisieseis, quisieran sau quisiesen
F. ae subf.: quisiere, quisieres, quisiere, quisiremos,
quisiereis, quisieren
Imperativo: quiera, quieran

SABER
Pres. ae inaic.: s, sabes, sabe, sabemos, sabis, saben
Pret.inaef.: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron
F. ae inaic.: sabr, sabras, sabra, sabremos, sabris, sabran
Conaicional: sabria, sabrias, sabria, sabriamos, sabriais, sabrian
Pres. ae subf.: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepais, sepan

Pret. imperf. ae subf.: supiera sau supiese, supieras sau
supieses, supiera sau supiese,
supiramos sau supisemos, supierais
sau supieseis, supieran sau supiesen
F. ae subf.: supiere, supieres, supiere, supiremos, supiereis,
supieren
Imperativo: sepa, sepamos, sabed, sepan

TENER
Pres. ae inaic.: tengo, tienes, tiene, . tienen
Pret.inaef.: tuve, tuviste, tuvo, tuvimos, tuvisteis, tuvieron
F. ae inaic.: tendr, tendras, tendra, tendremos, tendris,
tendran
Conaicional: tendria, tendrias, tendria, tendriamos, tendriais,
tendrian

340
Pres. ae subf.: tenga, tengas, tenga, tengamos, tengais, tengan
Pret. imperf. ae subf.: tuviera sau tuviese, tuvieras sau
tuvieses, tuviera sau tuviese, tuviramos
sau tuvisemos, tuvierais sau tuvieseis,
tuvieran sau tuviesen
F. ae subf.: tuviere, tuvieres, tuviere, tuviremos, tuviereis,
tuvieren
Imperativo: ten, tenga, tengamos, tened, tengan

TRAER
Pres. ae inaic.: traigo, traes, trae, traemos, trais, traen
Preterito perfecto simple: traje, trajiste, trajo, trajimos,
trajisteis, trajeron
Pres. ae subf.:traiga, traigas, traiga,.
Pret. imperf. ae subf.: trajera sau trajese, trajeras sau trajeses,
trajera sau trajese, trajramos sau
trajsemos, trajerais sau trajeseis,
trajeran sau trajesen
Fut. ae subf.: trajere, trajeres, trajere, trajremos, trajereis,
trajeren
Imperativo: trae, traiga, traigamos, traed, traigan
Gerunaio: trayendo

VENIR
Pres. ae inaic.: vengo, vienes, viene, . vienen
Pret. inaef.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron
Futuro ae inaic.: vendr, vendras, vendra, vendremos,
vendris, vendran
Conaic.: vendria, vendrias, vendria, vendriamos, vendriais,
vendrian
Pres. ae subf.: venga, vengas, venga, vengamos, vengais,
vengan
Pret. imperf. ae subf.: viniera sau viniese, vinieras sau
vinieses, viniera sau viniese, viniramos
sau vinisemos, vinierais sau vinieseis,
vinieran sau viniesen
F. ae subf.: viniere, vinieres, viniere, viniremos, viniereis,
vinieren
Imperativo: ven, venga, vengamos, venid, vengan
Gerunaio: viniendo

341

YACER
Pres. ae inaic.: yazco, yazgo sau yago (yaces, yace,
yacemos.)
Pres. ae subf.: yazca, yazga sau yaga, yazcas, yazgas
sau yagas, yazca, yazga sau yaga,
yazcamos, yazgamos sau yagamos,
yazcais, yazgais sau yagais, yazcan,
yazgan sau yagan
Imperativo: yaz, yazca, yazga sau yaga, yazcamos sau
yazgamos sau yagamos, yaced , yazcan,
yazgan sau yagan


























342






































343




BIBLIOGRAFIE







Alvar M. / B. Pottier, Morfologia ael espaol, Editura Gredos, Madrid, 1983

AmadoAlonso / P. Henriquez Urea, Gramatica castellana, Ia Habana, 1977

Antonio Benito Mozas, Gramatica practica ael espaol, Madrid, 1992

Antonio de Nebrija, Gramatica ae la lengua castellana, Editura Nacional,
Madrid, 1980

Andrs Bello, Gramatica ae la lengua castellana, Madrid, 1984

Aq.Sanchez/E. Martin/ J.A. Matilla, Gramatica practica ae espaol para
extranferos, Madrid, 1989

Corominas, J. y J. A. Pascual, Diccionario critico etimologico castellano e
hispanico, Editura Gredos, Madrid, 1989

Emilio Alarcos Ilorach, Fonologia espaola, IV ed., Madrid, 1971

Emilio Alarcos Ilorach, Gramatica ae la lengua espaola, Madrid, 2000

Em. Alarcos Ilorach, Estuaios ae gramatica funcional ael espaol, Madrid, 1987

Emilio M. Martinez Amador, Diccionario gramatical, Editura Sopena,
Madrid, 1964
Eugen Coseriu, Gramatica semantica universales en Estuaios ae lingistica
funcional, Editura Gredos, Madrid, 1978

344
Fernando Iazaro Carreter, Diccionario ae terminos filologicos, Editura Gredos,
Madrid, 1968

Francisco Mate Bon, Gramatica comunicativa ael espaol, Madrid, 1992

Juan Alcina Franch/Jos Manuel Blecua, Gramatica espaola, Barcelona, 1975

Julio Casares, Diccionario iaeologico ae la lengua espaola, Barcelona, 1971

Iuis Miranda Podadera, Gramatica espaola, Barcelona, 1984

Manteca Alonso Corts, Gramatica ael subfuntivo, Madrid, 1981

Manuel Criado de Val, Fisonomia ael espaol v ae las lenguas moaernas,
Madrid, 1972

Manuel Seco, Gramatica esencial ael espaol, IV ed., Madrid, 2000

Maria Moliner, Diccionario ae uso ael espaol, 2 tomos, Madrid, 1975

Marcos Marin F., Curso ae gramatica espaola, Madrid, 1980

S. Ortega Varela, Funaamentos ae Morfologia, Sintesis, Madrid, 1990

Real Academia Espaola, Esbo:o ae una nueva gramatica ae la lengua
espaola, Madrid, 1973

Real Academia Espaola, Diccionario ae la lengua espaola, 21a ed.,
Madrid, 1992

Real Academia Espaola, Ortografia ae la lengua espaola, Madrid, 1999

Tomas Navarro Tomas, Manual ae pronunciacion espaola, IV ed. Madrid, 1974

S-ar putea să vă placă și