Sunteți pe pagina 1din 80
AUTORI Conf. dr. Gabriela IRIMESCU Prof. dr. Maria COJOCARU Conf. dr. Dumitru STAN Mihaela PITEA

AUTORI

Conf. dr. Gabriela IRIMESCU Prof. dr. Maria COJOCARU Conf. dr. Dumitru STAN Mihaela PITEA

Prezentul studiu realizat de către Introspekt este parte a proiectului iniţiat de Fundaţia Iosif Iaşi şi

finanţat de Ministerul Integrării Europene, Direcţia Cooperare Transfrontalieră Phare în cadrul

Parteneriatului transfrontalier pentru sprijinirea copiilor aflaţi în dificultate

Contact

Introspekt

SUMAR

1. Introducere

 

3

2. Cadrul metodologic

6

3. Caracteristici ale populaţiei investigate ……………………………………

……8

4. Arii de investigaţie …………………………………………………………

11

 

4.1Copilul aflat în dificultate

11

4.2 – Legislaţia privind copilul aflat în dificultate

25

4.3 Servicii sociale oferite copilului aflat în dificultate

29

5.

Concluzii şi recomandări pentru un model de intervenţie

 

41

 

5.

1- Concluzii……………………………………………………….41

5.

2- Recomandări…………………………………………………

42

Bibliografie

45

Anexe Anexa 1………………………………………………………………47 Anexa 2………………………………………………………………49 Anexa 3………………………………………………………………51 Anexa 4………………………………………………………………58 Anexa 5………………………………………………………………70 Anexa 6……………………………………………………………….72 Anexa 7……………………………………………………………….79 Anexa 8……………………………………………………………….80

46

1. INTRODUCERE

Problematica copilului aflat în dificultate nu este de dată recentă nici pentru România nici pentru Republica Moldova. În decursul ultimilor ani fiecare dintre aceste două ţări a încercat să soluţioneze aspecte critice identificate, mobilizând în acest sens resurse atât din interior, cât şi din afara spaţiului propriu.

Situaţia în cifre din România/ Iaşi şi Moldova/ Chişinău

Conform ultimelor date statistice, la 1 iulie 2005, în România, erau 4.403.545 copii cu vârste cuprinse între 0-18 ani (sursa: Anuarul Statistic / 2006), dintre care 51,21% băieţi şi 48,79% fete. Din populaţia totală de copii (datele sunt oferite de cei implicaţi în elaborarea Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013), aproximativ 2% erau beneficiari ai serviciilor sociale din cadrul sistemului de asistenţă socială şi protecţia copilului, la data de 31 decembrie 2006, după cum urmează: 18.140 copii beneficiau de servicii de prevenire a separării de părinţi, 23.847 copii beneficiau de protecţie specială în familia extinsă, 26.105 copii beneficiau de îngrijire în centre de plasament publice si private şi 24.024 copii beneficiau de protecţie specială în familii substitutive (asistenţi maternali, alte persoane/familii şi familii potenţial adoptatoare). Analiza datelor statistice din protecţia copilului arată că, în perioada 2000-decembrie 2006, numărul copiilor protejaţi în centrele de plasament publice a scăzut de la 53.335 la 21.198, iar numărul copiilor protejaţi la asistenţi maternali a crescut de la 5.157 la 19.809. În ceea ce priveşte serviciile de protecţie specială a copiilor separaţi de părinţi, la sfârşitul anului 2006, funcţionau 1.140 centre de plasament publice şi 405 centre de plasament private. La sfârşitul lunii decembrie 2006, se înregistra un număr de 6.492 de tineri cu vârsta de peste 18 ani protejaţi în centrele de plasament, în condiţiile legii, şi un număr de 15.417 de copii cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani protejaţi în centrele de plasament. În cursul anului 2006, situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare raportată de Direcţiile pentru protecţia copilului se prezenta astfel: 2.216 copii au fost înregistraţi ca fiind părăsiţi în maternităţi şi

secţii de pediatrie, din care, în acelaşi an, 591 au fost reintegraţi în familie, 1.051 au fost plasaţi în familii substitutive şi 117 au fost protejaţi în centre de plasament publice şi private. Judeţul Iaşi este unul cu un număr mare de copii aflaţi în ocrotire sub diverse forme de protecţie. Analiza datelor statistice indică o scădere pentru anul 2005 a intrărilor în sistemul de protecţie socială 1 . Copiii din instituţii (mai puţin casele de tip familial), la 1 ianuarie, erau în număr de 2075, iar la 31 decembrie 2005 -1868; copii din instituţiile de tip familial, la 1 ianuarie, au fost în număr de 113, iar la 31 decembrie 2005 102; copiii reintegraţi familial din centrele de tip familial au fost în număr de 5 în anul 2005, numărul copiilor reintegraţi familial aflaţi în asistenţă maternală, în anul 2005 a fost de 21, iar copiii plasaţi în familii adoptive din asistenţa maternală au fost în număr de 4 în anul 2005. Mai mult, chiar datele oferite de DGASPC Iaşi 2 arată că la începutul anului 2007 numărul total al copiilor instituţionalizaţi era de 1822, iar pe parcursul anului au fost dezinstituţionalizaţi 383. În Moldova, la ora actuală, funcţionează 68 de instituţii de stat pentru copii orfani, copii ai căror părinţi sunt lipsiţi de drepturi părinteşti şi copii abandonaţi de părinţi, instituţii ce formează sistemul rezidenţial al protecţiei copilului. Dintre acestea, 63 instituţii aparţin Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului (11500 copii), 4 instituţii se subordonează Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (727 copii), 1 instituţie este Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului (141 copii). În total, în aceste instituţii se afla 12 368 de copii. În Chişinău, Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului 3 în anul 2006 avea înregistraţi 4958 copiii pentru care se instituise o măsură de protecţie. Dintre aceştia 1153 copiii aveau ca măsură tutela/ curatela, iar 1599 copiii erau internaţi în instituţii rezidenţiale (Case de copii de tip familie, instituţii de tip internat, Centrul de plasament şi reabilitare a copiilor de vârstă fragedă, Centre de plasament temporar de alternativă, Centrul de plasament temporar pentru minori). Deasemenea, în evidenţă DMPDC erau şi 5966 familii cu 11130 copii.

1 Cojocaru, Ş., Cojocaru, D., Managementul de caz în protecţia copilului. Evaluarea serviciilor şi practicilor din România, Editura Polirom, Iaşi, 2008

2 http://www.dasiasi.ro/raport/rap_dec_2007p1.htm, site al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilui (DGASPC), Iaşi

3 http://www.chisinau.md/d14, site al Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului Chişinău (DMPDC)

Aceste informaţii demonstrează că atât în România, cât şi în Republica Moldova problema copiilor aflaţi în dificultate rămâne una de actualitate şi cu consecinţe pe termen lung. Studiul de faţă şi-a propus realizarea unei imagini în oglindă a situaţiei copilului aflat în dificultate, aşa cum este percepută ea de specialiştii din domeniul protecţiei sociale a copilului, din cele două localităţi, Iaşi şi Chişinău şi oferirea de sugestii privind optimizarea intervenţiei în situaţia copilului aflat în dificultate. Studiul a fost realizat în rândul specialiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilui Iaşi, instituţie ce are următoarele departamente: Birou Intervenţie Situaţii de Abuz şi Neglijenţă, Serviciul Protecţie Rezidenţială, Serviciul de Asistenţă Maternală, Compartimentul în Regim de Urgenţă şi Copii ai Străzii, Serviciul Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi. Respondenţii au fost specialiştii implicaţi în lucrul direct cu copilul aflat în dificultate, din toate aceste cinci departamente. De asemenea, în Iaşi, tot din categoria respondenţilor au făcut parte şi specialişti implicaţi în lucrul direct cu copilul aflat în dificultate, din Organizaţii Neguvernamentale active, şi care în prezent derulează proiecte ce au ca grup ţintă copilul aflat în dificultate. La Chişinău, persoanele care au răspuns la chestionar şi au participat la focus-grupuri au fost specialiştii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Chişinău, în subordinea cărei activează cinci Direcţii de Asistenţă Socială teritoriale: Direcţia Asistenţă Socială a Sectorului Centru, Direcţia Asistenţă Socială a Sectorului Buiucani, Direcţia Asistenţă Socială a Sectorului Ciocana, Direcţia Asistenţă Socială a Sectorului Râşcani, Direcţia Asistenţă Socială a Sectorului Botanica. În fiecare dintre aceste direcţii există următoarele servicii: Serviciul Reintegrare Familială şi Adopţie, Serviciul Asistenţă Juridică şi Psihosocială, Serviciul Administrativ-Gospodăresc, Cancelaria şi Resurse Umane, Serviciul Economic şi Financiar Contabil. Din categoria respondenţilor au făcut parte doar specialişti implicaţi în lucrul direct cu copilul aflat în dificultate. De asemenea, în Chişinău, în categoria respondenţilor au făcut incluşi şi specialişti din Organizaţii Neguvernamentale active, implicaţi în lucrul direct cu copilul aflat în dificultate şi care, în prezent, derulează proiecte ce au ca grup ţintă copilul aflat în dificultate. Mulţumim colegilor, implicaţi în cadrul serviciilor sociale pentru copilul aflat în dificultate din Iaşi şi Chişinău, pentru timpul şi informaţiile oferite !

2. CADRUL METODOLOGIC

Studiul realizează o „imagine în oglindă” a situaţiei copilului aflat în dificultate, aşa cum este ea văzută de specialiştii din domeniul protecţiei sociale a copilului, din cele două localităţi Iaşi şi Chişinău. Studiul a avut ca respondenţi profesioniştii din domeniul protecţiei sociale a copilului din Iaşi şi Chişinău, din instituţii guvernamentale şi neguvernamentale.

Scopul demersului ştiinţific a constat în identificarea următoarelor aspecte şi/sau tendinţe din

perspectiva profesioniştilor din domeniul protecţiei sociale a copilului din Iaşi şi Chişinău:

creionarea unui profil al copilului aflat în dificultate;

stabilirea unui profil al copilului aflat în situaţie de abandon familial;

● identificarea măsurilor de protecţie socială considerate eficiente în situaţia copiilor aflaţi în dificultate;

● identificarea măsurilor legislative considerate eficiente în situaţia copiilor aflaţi în dificultate;

● identificarea soluţiilor pentru optimizarea serviciilor sociale de protecţie a copilului aflat în dificultate;

identificarea noilor tendinţe de rezolvare a cazurilor de protecţie socială a copiilor aflaţi în dificultate.

Demersul ştiinţific a constat în:

● realizarea unei anchete sociologice pe baza de chestionar pe un lot de investigaţie format din

profesionişti din domeniul protecţiei copilului din oraşele Iaşi şi Chişinău;

● realizarea a patru focus-grupuri cu specialişti din domeniul protecţiei copilului, din instituţii guvernamentale şi neguvernamentale din cele două localităţi.

Culegerea datelor a fost realizată în două etape:

1. prin aplicarea unui chestionar tuturor specialiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Protecţie a Drepturilor Copilului Iaşi şi Direcţiilor de sector din Chişinău, specialişti ce lucrează direct pe cazurile copiilor aflaţi în dificultate, şi specialiştilor din ONG-urile active din Iaşi şi Chişinău şi care în prezent derulează programe ce au ca beneficiari copiii aflaţi în dificultate;

2. realizarea de focus-grupuri în cele două localităţi, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, în mod separat. Metoda focus grup, a presupus realizarea unei serii de discuţii planificate cu scopul de a aduna opinii de la specialiştii ce lucrează în domeniul protecţiei sociale a copilului aflat în dificultate. Fiecare grup a avut în componenţă de la şase până la nouă persoane. Interviurile de tip focus grup s-au adresat persoanelor care au anumite caracteristici şi care au furnizat informaţii de calitate într-o discuţie ghidată ajutând la înţelegerea temei aflată în discuţie.

Investigaţia sociologică a fost realizată atât din perspectivă cantitativă, cât şi calitativă, urmărind, pe cât posibil, unitatea şi complementaritatea abordărilor, iar maniera de prezentare a rezultatelor îmbină şi ea datele statistice, cantitative cu fragmente din focus-grupurile realizate cu profesioniştii implicaţi în domeniul protecţiei copilului.

3. CARACTERISTICI ALE POPULAŢIEI INVESTIGATE

Studiul a fost realizat pe un lot de investigaţie ce a cuprins profesionişti din domeniul protecţiei sociale a copilului aflat în dificultate, profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în instituţii guvernamentale (Direcţii pentru Protecţia Drepturilor Copilului) (55,70%- Iaşi şi 61,80 %- Chişinău) şi neguvernamentale (ONG- uri active în Iaşi şi Chişinău, 44,30%- Iaşi şi 38,20%- Chişinău).

70.00%

60.00%

50.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%

institutie guvernamentala organizatie negurnamentala 61.80% 55.70% 44.30% 38.20% Iasi Chisinau
institutie guvernamentala
organizatie negurnamentala
61.80%
55.70%
44.30%
38.20%
Iasi
Chisinau
Populaţia investigată prin chestionar a fost alcătuită din asistenţi sociali (38- Iaşi, 22- Chişinău), psihologi
Populaţia investigată prin chestionar a fost alcătuită din asistenţi sociali (38- Iaşi, 22-
Chişinău), psihologi (17- Iaşi, 1- Chişinău), jurişti (1- Iaşi, 3- Chişinău), sociologi (3- Iaşi), lucrători
sociali (3- Iaşi, 1- Chişinău), pedagogi (2- Iaşi, 26- Chişinău), psihopedagogi (4- Iaşi).
Iasi (%)
Chisinau (%)
60
54.2
49.1
50
41.5
40
30
24.2
20
10
5.7
4.2
2.9
2.8
1.9
1.4 5.6
4.2 1.9
0
asistent social
psiholog
jurist
sociolog
lucrator social
pedagog
psihopadagog
nu stiu/ nu raspund

Participanţii la focus-grupuri au fost asistenţi sociali (11- Iaşi,13- Chişinău), psihologi (2- Iaşi, 3- Chişinău), lucrători sociali (2- Chişinău). Din lotul de investigaţie au făcut parte femei în proporţie de 81,4%- Iaşi, şi 87%- Chişinău şi bărbaţi în proporţie de 18,6 %- Iaşi şi 13 %- Chişinău, de naţionalitate român (100%- Iaşi, 20,4 %- Chişinău) şi moldovean (70,4 %- Chişinău), cu o medie a vârstei situată în jurul valorii de 31 ani-Iaşi şi 32 ani-Chişinău, un minim în jurul vârstei de 22 ani-Iaşi, 21 ani Chişinău şi un maxim de 44 ani Iaşi, 48 ani-Chişinău. Populaţia investigată are o vechime în muncă în cadrul serviciilor sociale pentru protecţia copilului aflat în dificultate de peste 5 ani (62,9 %- Iaşi şi 38,9%- Chişinău), debutanţi (25,7 %- Iaşi, 42,6 %- Chişinău), iar restul 8,6 %- Iaşi şi 18,5 %- Chişinău cu o vechime în muncă în cadrul serviciilor sociale pentru protecţia copilului aflat în dificultate de 3-5 ani.

70 62.8 60 50 41.8 38.1 40 Iasi (%) 25.7 Chisinau (%) 30 18.1 20
70
62.8
60
50
41.8
38.1
40
Iasi (%)
25.7
Chisinau (%)
30
18.1
20
8.5
10
3
2
0
1-3 ani
3-5 ani
peste 5 ani
nu stiu/ nu
raspund

Respondenţii sunt absolvenţi ai învăţământului postuniversitar (32,9%- Iaşi, 13 %- Chişinău), învăţământului universitar de lungă durată (58,6 %- Iaşi, 63 %- Chişinău), învăţământului universitar de scurtă durată (20,4%- Chişinău), învăţământului postliceal (2,9%- Iaşi, 1,8 %- Chişinău) şi liceal (5,7%- Iaşi, 1,8- Chişinău).

70 63 58.6 60 50 40 32.9 Iasi (%) 30 Chisinau (%) 20.4 20 13
70
63
58.6
60
50
40
32.9
Iasi (%)
30
Chisinau (%)
20.4
20
13
10
5.6
2.9
1.8
1.8
0
Studii liceale
Studii postliceale
Studii superioare
Studii superioare
Studii
de scurta durata
de lunga durata
postuniversitare

Putem spune că specialistul care lucrează în prezent în domeniul protecţiei sociale a copilului aflat în dificultate în Iaşi este cu precădere asistent social, de gen feminin, cu vârsta medie de 31 de ani, absolvent de studii superioare de lungă durată şi cu o vechime în muncă cu copilul aflat în dificultate mai mare de 5 ani, în timp ce specialistul din Chişinău se diferenţiază prin faptul că lucrează ca debutant în serviciile pentru protecţie socială a copilului aflat în dificultate şi este pedagog. De asemenea, alte diferenţe remarcabile sunt reprezentate de lipsa sociologilor şi a psihopedagogilor din instituţiile de protecţie socială pentru copilul aflat în dificultate din Chişinău ca şi absenţa absolvenţilor învăţământului superior de scurtă durată din Iaşi, precum şi procentul mare de specialişti cu studii postuniversitare în Iaşi.

4. ARII DE INVESTIGAŢIE

4.1Copilul aflat în dificultate

Din punctul de vedere al specialiştilor din domeniul protecţiei sociale a copilului aflat în dificultate, categoriile de copii-beneficiari ai serviciilor sociale, ale căror cazuri sunt instrumentate cel mai frecvent, sunt diferite la Iaşi faţă de Chişinău. Dacă specialiştii din Iaşi menţionează copiii neglijaţi (24,01%), copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate (16,66%) şi copiii cu nevoi speciale (13,72%) drept cele mai frecvente trei categorii de beneficiari ai serviciilor sociale, specialiştii din Chişinău menţionează copiii instituţionalizaţi, copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (18,18%) şi copiii abandonaţi (15,58%) ca fiind cele mai întâlnite trei categorii de beneficiari ai serviciilor sociale. De asemenea, o altă diferenţă surprinzătoare este dată de faptul că specialiştii din Chişinău nu menţionează în categoria copiilor care beneficiază frecvent de servicii sociale, copilul seropozitiv.

40 35 15.58 30 18.18 25 15.58 20 18.18 7.14 15 5.19 24.01 10 8.44
40
35
15.58
30
18.18
25
15.58
20
18.18
7.14
15
5.19
24.01
10
8.44
16.66
3.89
13.72
7.79
11.27
9.8
9.8
5
5.88
4.41
2.94
1.47
0
copii
copii abandonati
copii neglijati
copii cu nevoi
copii cu un
copii ai strazii
copii infectati cu
copii care
copii abuzati
copii cu ambii
institutionalizati
speciale
parinte/ambii
HIV sau bolnavi
savarsesc fapte
parinti decedati
plecati in
de SIDA
penale
strainatate
Iasi(%)
Chisinau(%)

În cadrul focus-grupurilor, specialiştii din Iaşi au precizat o paletă largă de termeni ce contribuie la înţelegerea conceptului de „copil aflat în dificultate”, termeni ce completează definiţia

întâlnită în literatura de specialitate. Astfel, ei includ în categoria copiilor aflaţi în dificultate nu doar

copiii pentru care este necesară instituirea unei măsuri de protecţie socială, ci şi copiii vulnerabili,

copiii în situaţie de risc, copiii cu nevoi de bază nesatisfăcute şi pentru care serviciile alternative

reprezintă o soluţie.

copil vulnerabil, copil victimă a abuzurilor, copil exploatat prin

muncă, copil neglijat, copil cu probleme de sănătate, copil dependent, copil fără părinţi, copil

instituţionalizat, copil needucat sau a cărui evoluţie şcolară este periclitată, copil care nu are acces la educaţie, copil care nu are condiţii optime de trai, copil care nu este reprezentat legal, copil căruia nu îi sunt satisfăcute nevoile de bază, copilul „singur acasă” (ai cărui părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate), copil cu părinţi alcoolici, copil traficat, copil care are părinţi needucaţi în privinţa vieţii

Copilul în dificultate este [

]

de familie, copil părăsit, copil ale cărui nevoi de creştere nu pot fi satisfăcute de părinţi [ 2, Iaşi)

]

(FG1 şi

Specialiştii din Chişinău numesc „copilul aflat în dificultate” copilul ce provine din familii

social - vulnerabile, incluzând în această categorie copiii pentru care este necesară o măsură de

protecţie socială (specialiştii din instituţiile guvernamentale).

Copilul în dificultate este [

copil cu părinţi decedaţi, copil cu părinţii alcoolici, copilul fără părinţii deoarece au fost decăzuţi din

drepturile părinteşti, copil adoptat, copil abandonat în maternitate, copil cu părinţi incapabil să-i satisfacă nevoile, copil cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, copil abuzat, copil ai căror părinţi

sunt în divorţ [

]

copil orfan, copil sărac, copil care cerşeşte, copil cu părinţii invalizii,

]

(FG4, Chişinău)

În acceaşi categorie se includ şi copiii ale căror nevoi nu le sunt satisfăcute de către părinţi,

copiii care provin din familii ce traversează o perioadă de criză şi pentru care sprijinul oferit familiei,

serviciile alternative reprezintă soluţii(specialiştii din instituţii neguvernamentale).

Copilul în dificultate [ …] copil căruia nu îi sunt satisfăcute nevoile de bază, copil cu tulburări de comportament, siguranţa copilului este în pericol, părinţii neglijează relaţia cu copilul, lipsa

responsabilităţilor părinteşti, lipsa ataşamentului [

](FG,

3 Chişinău)

Situaţiile ce determină cel mai frecvent ca un copil să ajungă în starea de dificultate, în opinia specialiştilor, sunt sărăcia, plecarea ambilor părinţi la muncă în străinătate, lipsa de supraveghere din partea părinţilor, educaţia precară a părinţilor. La o primă analiză principalul factor identificat ca generator al stării de dificultate este de natură socială, iar pe poziţiile următoare se plasează factorii localizaţi la nivel familial (factori de tip decizional, relaţional sau de dezvoltare).

Situatii ce determina ca un copil sa ajunga in starea de dificultate

institutionalizarea

vagabondajul

savarsirea unei infractiuni

educatia insuficienta

cersetoria

lipsa de supraveghere din partea parintilor

prezenta unei boli cronice

prezenta unui handicap

plecarea unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate

lipsa unei locuinte

saracia

18 9 3 2 3 14 29 2 1 28 34 3 7 6 22
18
9
3
2
3
14
29
2
1
28
34
3
7
6
22
26
35
10
21
45
55
0
10
20
30
40
50
60
Iasi
Chisinau

Dacă vom considerăm însă, că plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate determină în mod cert şi lipsa de supraveghere a părinţilor asupra copilului, balanţa se schimbă şi principalul factor ce determină ca un copil să ajungă în stare de dificultate este lipsa de supraveghere din parte părinţilor. Corelând aceşti factori cu categoriile de copii aflaţi în dificultate observăm o relaţie cauzală între lipsa de supraveghere a părinţilor şi frecvenţa mare a cazurilor de copii neglijaţi cu care se confruntă specialiştii. Un alt aspect menţionat doar de respondenţii din Chişinău este cel al instituţionalizării ca situaţie ce plasează un copil în starea de dificultate. Participanţii la focus-grup-urile din Iaşi menţionează instituţionalizarea ca situaţie de risc pentru tânărul ce părăseşte serviciile sociale prin lipsa/ diminuarea abilităţilor parentale, în timp ce participanţii la focus-grupurile din Chişinău menţionează instituţionalizarea ca situaţie de risc pentru copil.

„Copilul aflat într-o instituţie rezidenţială este lipsit de mediul familial şi în scurt timp pierde ataşamentul şi chiar dacă vine acasă la sfârşit de an şcolar, acest copil intră în familia sa naturală, ca oaspete” (asistent social, Chişinău)

Copilul instituţionalizat rămâne un copil în dificultate şi după ieşirea din sistem […] el

el trebuie să poată să îşi ia viaţa în mâini, să îşi caute un

loc de muncă sau să îl menţină, să fie capabil să aibă relaţii normale dincolo de sistem

(psiholog, Iaşi)

devine tânăr în dificultate [

]

Dintre situaţiile de risc ce determină ca un copil să ajungă în dificultate, cea mai gravă

considerată de respondenţii din cele două localităţi este sărăcia, urmată de lipsa de supraveghere a

părinţilor. Acest al doilea factor apare menţionat de specialişti atât ca factor frecvent întâlnit, cât şi de

gravitate crescută.

Situatia cea mai grava abandon copii cu boli cronice cersetoria copii cu dizabilitati institutionalizarea 14.28
Situatia cea mai grava
abandon
copii cu boli cronice
cersetoria
copii cu dizabilitati
institutionalizarea
14.28
insuficienta educatie
27.27
21.42
lipsa de supraveghere a parintilor
1.81
8.57
lipsa unei locuinte
12.72
8.57
plecarea ambilor parinti in strainatate
1.81
8.57
prezenta unui handicap
34.54
27.14
saracia
1.81
1.42
savarsirea unei infractiuni
1.81
1.42
vagabondaj
Iasi(%)
Chisinau(%)

Sărăcia a fost menţionată ca factor cu gravitatea cea mai mare de ambele categorii de

respondenţi, dar raportarea acestora la conceptul de sărăcie este diferită. Astfel, dacă specialiştii din

Iaşi participanţi la focus-grupuri, vorbesc de sărăcie reală şi sărăcie aparentă, de pauperitate şi

„sărăcie morală”, de sărăcia ca pretext şi sărăcia ca o cauză de a apela la serviciile sociale, specialiştii

din Chişinău vorbesc despre sărăcia reală, sărăcia omniprezentă, sărăcia ca pas spre dependenţa de

serviciile sociale.

„ Mulţi dintre beneficiarii noştri [

Beneficiarii noştri

[unii] cred că o să îi trimitem la emisiuni concurs sau gen surprize-surprize, dar sunt şi cei care sunt Ok, care ascultă ce le spunem şi se integrează la un loc de muncă. În momentul în care ambii părinţi au un loc de muncă, se presupune că familia aceea este undeva, a trecut de o perioadă foarte dificilă

dacă şi-ar dori, ar depune un efort pentru a ieşi din starea

aceasta economică, pentru că sunt oameni care au reuşit să facă acest lucru. [

]

]

în funcţionarea lor şi că acum încep să se aşeze lucrurile. Nu poţi să faci consiliere cu copilul flămând, dacă părinţii pot să îi pună ceva pe masă, poţi să lucrezi la integrarea şcolară a copilului, la

dezvoltarea unor abilităţi [

]”

(asistent social, Iaşi)

„ Din categoriile noastre de beneficiari, cei mai mulţi suferă de sărăcie. Familii care au un venit mult

sub medie.Este o cauză reală, pentru că acel copil este scos din familie, pentru că este flămând, singur acasă. El rămâne singur acasă, pentru că mama pleacă să muncească cu ziua, are un copil mic…Sunt

multe cazuri [

]”(asistent

social, Chişinău)

„ Sărăcia este alături de iresponsabilitate, locuri de muncă greu de găsit, lene, sărăcia este o cauză reală, sărăcia dă dependenţă.” (asistent social, Chişinău)

Din punctul de vedere al respondenţilor din Iaşi, situaţia cea mai uşor de soluţionat este lipsa de

educaţie a părinţilor (se referă la lipsa de pregătire pentru a fi un părinte mai bun), în timp ce la

specialiştii din Chişinău cu cea mai mare frecvenţă apar non-răspunsurile (lipsa unei opinii sau

neexprimarea uneia) pentru ca poziţia secundă să fie ocupată de lipsa de supraveghere a copiilor din

partea părinţilor. Soluţiile facile, în opinia specialiştilor, sunt cele care au ca unitate de intervenţie

familia şi nu schimbările la nivel macrosocial.

vagabondajul

sărăcia

prezenţa unui handicap

plecarea ambilor părinţi în străinătate

nu ştiu/nu răspund

lipsa unei locuinte

lipsa de supraveghere a părinţilor

insuficienta educaţie

institutionalizarea

cerşetoria

Situatia cea mai usor de solutionat

9.09 1.42 12.72 17.14 1.81 2.85 9.09 12.85 20 17.13 7.27 1.42 18.18 18.57 9.09
9.09
1.42
12.72
17.14
1.81
2.85
9.09
12.85
20
17.13
7.27
1.42
18.18
18.57
9.09
28.57
9.09
3.63
0
5
10
15
20
25
30
Iaşi(%)
Chişinău(%)

Pentru copilul aflat în dificultate măsurile de protecţie socială care se aplică sunt diferite de la un grup de investigaţie la altul. Cea mai frecvent utilizată măsură de protecţie este, în accepţiunea specialiştilor din Iaşi, asistenţa maternală (29%), în timp ce specialiştii din Chişinău menţionează tutela şi curatela (34,53%). Poziţia secundă este ocupată la Iaşi de plasamentul în familia lărgită (19,35%), în timp ce respondenţii din Chişinău menţionează internarea în Centre de plasament (18,7%), iar măsura aplicată cu o cea mai redusă frecvenţă este adopţia 4 (5,37%) la Iaşi şi asistenţa parentală profesionistă (8, 63%) la Chişinău.

Cele mai întâlnite măsuri de protecţie

Tutelă/curatelă

Internare în Centre de plasament

Plasament in familia lărgită

Adopţia

Asistenţă maternală/ Asistenta parentala

Supraveghere specializată

Plasament în regim de urgenţă

Plasament

34,53 18,7 12,23 19,35 13,66 5,37 8,63 29 9,13 18,27 12,23 18,81 0 5 10
34,53
18,7
12,23
19,35
13,66
5,37
8,63
29
9,13
18,27
12,23
18,81
0
5
10
15
20
25
30
35
40

Chişinău(%)34,53 18,7 12,23 19,35 13,66 5,37 8,63 29 9,13 18,27 12,23 18,81 0 5 10 15

Iaşi(%)18,7 12,23 19,35 13,66 5,37 8,63 29 9,13 18,27 12,23 18,81 0 5 10 15 20

4 Menţionăm că adopţia nu este o măsură de protecţie ci “operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului (art. 1, Lege nr. 273 din 21/06/2004 privind regimul juridic al adopţiei, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23/06/2004) în schimb serviciul de adopţii funcţionează în cadrul Direcţiei Generale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Se observă şi anumite particularităţi. De pildă, două dintre măsurile de protecţie sunt menţionate doar de respondenţii din Iaşi (supravegherea specializată şi plasamentul în regim de urgenţă) în timp ce respondenţii din Chişinău menţionează alte două măsuri de protecţie socială, măsuri ce nu apar la Iaşi (tutela/curatela 5 şi internarea în centre de plasament). Se remarcă faptul că la Iaşi accentul este pus pe măsurile de protecţie ce au în atenţie familia (naturală, lărgită sau substitutivă), spre deosebire de Chişinău unde acest aspect apare cu o frecvenţă mai redusă.

Plasament in familia lărgită

Adopţia

Asistenţă maternală

Supraveghere specializată

Plasament în regim de urgenţă

Plasament

Iaşi

14.28

14.28 8.57 1 0 4.28
14.28 8.57 1 0 4.28

8.57

1 0

4.28

38.57

14.28 8.57 1 0 4.28 38.57
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57 47.14 31.42 42.85 38.57 35.71 14.28 2.85 14.28 1.42 2.85
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57 47.14 31.42 42.85 38.57 35.71 14.28 2.85 14.28 1.42 2.85
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57 47.14 31.42 42.85 38.57 35.71 14.28 2.85 14.28 1.42 2.85
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57 47.14 31.42 42.85 38.57 35.71 14.28 2.85 14.28 1.42 2.85
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57 47.14 31.42 42.85 38.57 35.71 14.28 2.85 14.28 1.42 2.85
14.28 8.57 1 0 4.28 38.57 47.14 31.42 42.85 38.57 35.71 14.28 2.85 14.28 1.42 2.85

47.14

31.42

42.85

38.57

35.71

14.28 2.85
14.28
2.85
14.28 1.42 2.85
14.28
1.42 2.85
2.85
2.85

42.85

27.14

4.28

44.28

2.85

2.85 10
2.85
10
2.85 10
2.85
10
1.42 8.57 4.28
1.42
8.57
4.28

32.85

5.71

38.57

27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42

51.42

27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42
27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42
27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42
27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42
27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42
27.14 4.28 44.28 2.85 2.85 10 2.85 10 1.42 8.57 4.28 32.85 5.71 38.57 51.42

0%

20% Foarte bune
20%
Foarte bune
0% 20% Foarte bune 40% 60% 80% 100%
0% 20% Foarte bune 40% 60% 80% 100%

40%

0% 20% Foarte bune 40% 60% 80% 100%
0% 20% Foarte bune 40% 60% 80% 100%

60%

0% 20% Foarte bune 40% 60% 80% 100%

80%

100%

 

Bune

Satisfăcătoare

Rele

Foarte rele

Nu ştiu/nu răspund

Măsurile de protecţie considerate de specialişti din Iaşi, ca fiind foarte bune sunt plasamentul în familia lărgită – 47,14%, bune: asistenţa maternală – 51,42%, plasamentul – 42,85%, adopţia – 42,85% şi satisfăcătoare: supravegherea specializată – 44,28% şi plasamentul în regim de urgenţă –

38,57%.

Din punctul de vedere al specialiştilor din Iaşi, măsurile de protecţie propuse în situaţia copilului aflat în dificultate, frecvent instituite şi considerate foarte bune şi bune sunt cele care pun accentul pe familia naturală, familia substitut şi familia lărgită. Se observă la Iaşi o corelaţie pozitivă între măsurile de protecţie percepute de profesionişti ca având efecte foarte bune şi bune şi frecvenţa instituirii acestor măsuri în cazul copilului aflat în dificultate.

5 Serviciul de Autoritate Tutelară nu se află la Iaşi în cadrul Diecţiei Generale de Asistenţa Socială şi Protecţie a Drepturilor Copilului

Respondenţii din Chişinău consideră ca fiind foarte bune plasamentul - 47,27% şi plasamentul în familia lărgită - 29,09%, bune: tutela/ curatela - 54,54%, asistenţa parentală profesionistă - 45,45%, şi satisfăcătoare: internarea într-un centru de plasament - 40% (singura măsură care primeşte şi calificativul de foarte rea - 7,23%)

Internare în Centre de plasament

Plasament in familia lărgită

Plasament

Asistenţă parentală profesională

Adopţia

Tutelă/curatelă

Chişinău

10.9 29.09 23.63 34.54 34.54
10.9
29.09
23.63
34.54
34.54

27.27

45.45

25.45

16.36

54.54

27.27 45.45 25.45 16.36 54.54 18.18 1.81 7.27 14.54 25.45 1.81

18.18 1.81

7.27

14.54

7.27 14.54
7.27 14.54
27.27 45.45 25.45 16.36 54.54 18.18 1.81 7.27 14.54 25.45 1.81
27.27 45.45 25.45 16.36 54.54 18.18 1.81 7.27 14.54 25.45 1.81

25.45 1.81

18.18

16.36

3.63

10.9
10.9

21.81

7.27 9.09
7.27
9.09

20

7.27 1.81
7.27
1.81
9.09
9.09

40

12.72

47.27

18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27
18.18 16.36 3.63 10.9 21.81 7.27 9.09 20 7.27 1.81 9.09 40 12.72 47.27

0%

20% Foarte bune
20%
Foarte bune
 

40%

60%

80%

100%

BuneSatisfăcătoare Rele Foarte rele Nu ştiu/nu răspund

SatisfăcătoareBune Rele Foarte rele Nu ştiu/nu răspund

ReleBune Satisfăcătoare Foarte rele Nu ştiu/nu răspund

Foarte releBune Satisfăcătoare Rele Nu ştiu/nu răspund

Nu ştiu/nu răspundBune Satisfăcătoare Rele Foarte rele

Specialiştii din Chişinău consideră măsurile de protecţie ce pun accentul pe familia naturală, familia lărgită sau familia substitutivă ca fiind foarte bune şi bune pentru copiii aflaţi în dificultate, cu toate acestea, ei aplică frecvent măsurile pe care le consideră ca fiind satisfăcătoare şi care presupun tocmai scoaterea copilului din mediul familial. Instituţionalizarea este, în opinia specialiştilor din Chişinău, o măsură de protecţie frecvent utilizată, dar apreciată ca satisfăcătoare în proporţie de 40% şi rea şi foarte rea în proporţie de 20% . De asemenea, din categoria copiilor aflaţi în dificultate un procent important al beneficiarilor de servicii sociale este alcătuit din copiii internaţi în centre de plasament; mai mult, chiar instituţionalizarea este văzută de specialişti ca o situaţie ce plasează un copil în starea de dificultate. Caracterul dual al situaţiei nu poate să fie decât în defavoarea copilului aflat în dificultate, copil care are nevoie de o măsură de protecţie socială eficientă/ sigură.

Copilul abandonat copil aflat în dificultate

Specialiştii din domeniul protecţiei copilului din Iaşi şi Chişinău menţionează printre categoriile de copii aflaţi în dificultate, copilul abandonat, chiar dacă în legislaţia în vigoare din cele două ţări, conceptul de abandon nu mai apare clar definit. Din punctul de vedere al respondenţilor, în cazul copilul aflat în dificultate întâlnim diferite situaţii de abandon (abandonul fizic prin lipsa din familie temporar sau definitiv a părintelui/ părinţilor, abandonul emoţional prin absenţa implicării părintelui/ părinţilor în relaţia cu copilul şi trăirea sentimentului de abandon de către copil), copilul părăsit (ai cărui părinţi sunt necunoscuţi) şi copilul adoptabil (ai cărui părinţii sunt decăzuţi din drepturile părinteşti).

În accepţiunea specialiştilor copilul abandonat este […] neglijat, părăsit, vulnerabil, nefericit, orfan

Beneficiarii măsurilor de protecţie socială, pentru oricare dintre situaţiile de abandon mai sus menţionate, sunt în primul rând copiii victime ale abuzurilor şi neglijării/ copiii care din motive de siguranţă nu pot fi lăsaţi împreună cu părinţii (43%- Iaşi, 42,54%- Chişinău), urmaţi de copiii părăsiţi în unităţi sanitare (29,56%- Iaşi) şi copiii ai căror părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti (31.91%- Chişinău). La polul opus se situează copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, chiar dacă această categorie de copii a fost semnalată ca fiind una dintre categoriile frecvent întâlnite la copiii aflaţi în dificultate, dar pentru care nu se instituie măsuri de protecţie socială similare cu cele din abandon.

90 80 70 42.54 60 50 14.89 40 31.91 30 4 3 10.63 29.56 20
90
80
70
42.54
60
50
14.89
40
31.91
30
4 3
10.63
29.56
20
17.2
10.21
10
0
copii ai căror parinţi sunt
copii ai căror părinţi sunt
copii abuzaţi sau neglijaţi/
copii parasiţi în unităţi
plecati la muncă în
decăzuţi din drepturi
copii care din motive de
sanitare
străinătate
siguranţă nu pot fi lăsaţi cu
părinţii
Iasi (%)
Chisinau (%)

Cauzele determinante ale situaţiei de abandon sunt cauze care privesc dinamica familiei (probleme de relaţionare, carenţe educaţionale, lipsa reţelei se suport), situaţia financiară a familiei (sărăcia, lipsa unei locuinţe), structura familiei (monoparentalitatea), dar şi cauze care ţin de copil (copil nedorit, copil cu nevoi speciale, prezenţa unor afecţiuni/ boli la copil).

90 80 31.51 70 60 50 40 23.03 Chişinău(%) 56.45 30 Iaşi (%) 29.09 20
90
80
31.51
70
60
50
40
23.03
Chişinău(%)
56.45
30
Iaşi (%)
29.09
20
7.27
23.92
10
9.09
4.24
2.39
8.61
4.84
0
individuale-
dinamica
structura
situatia
altele
nu ştiu/nu
copil
familiei
familiei
financiara/
răspund
materiala a
familiei

Din punctul de vedere al specialiştilor din Iaşi şi Chişinău nu se poate vorbi de o cauzalitate liniară în crearea situaţiei de abandon, ci de un cumul de factori dintre care sărăcia este cel care acompaniază şi favorizează alte situaţii de stres familial să devină situaţii de criză şi să conducă la apariţia unei stări de dificultate pentru copil.

50 60 56.36 45.71 45 44.28 50 40 35 40 30 34.54 25 30 20
50
60
56.36
45.71
45
44.28
50
40
35
40
30
34.54
25
30
20
20
15
10
8.57
10
5
3.63
3.63
1.81 1.42
0
0
da, in cele mai multe
uneori
nu
da, in toate cazurile
nu stiu/nu raspund
cazuri
Iaşi(%)
Chişinău(%)

Dintre cazurile instrumentate de ei, cu o frecvenţa mare se întâlnesc tulburările de comportament, tulburările psihice şi tulburările de ataşament (Chişinău), ca şi tulburările de ataşament, tulburările psihice, integrarea socială redusă şi problemele şcolare (Iaşi).

45 40 35 30 16.36 33.33 19.39 25 8.48 20 7.87 15 9.09 0.6 19.81
45
40
35
30
16.36
33.33
19.39
25
8.48
20
7.87
15
9.09
0.6
19.81
10
16.98
15.56
1.81
11.32
10.84
10.37
9.43
5
5.66
3.03
0
tulburari de
tulburari psihice
nu stiu/nu
intarziere in
probleme
tulburari de
integrarea
altele
institutionalizare
atasament
raspund
dezv oltare
scolare
comportament
sociala redusa
Iaşi (%)
Chişinău (%)

Efectele resimţite de copil, spun specialiştii, apar predominant în sfera emoţional-afectivă, de relaţionare, integrare socială şi a reuşitei şcolare şi mai puţin în planul dezvoltării fizice. Măsurile de protecţie cel mai des folosite pentru rezolvarea cazurilor de abandon sunt diferite de la un oraş la altul. Astfel, la Iaşi specialiştii menţionează faptul că, cel mai frecvent pentru copilul abandonat se apelează la plasamentul în asistenţa maternală - măsură de protecţie ce presupune plasarea copilului aflat în situaţia de abandonat într-o familie substitut sau, în cazul în care copilul nu mai este în siguranţă în propria familie, plasarea în regim de urgenţă. Pentru copilul aflat în situaţia de abandon, specialiştii din Chişinău apelează la instituirea tutelei/ curatelei sau la plasarea copilului într-o instituţie de protecţie. Pentru copilul aflat în situaţii de abandon, la fel ca şi pentru categoria generală a copiilor aflaţi în dificultate, măsurile de protecţie socială instituite sunt aceleaşi.

tutelă/curatelă

internare în centre de plasament temporar

plasament in familia lărgită

adopţia

asistenţă maternală/ asistenţa parentală

plasament în regim de urgenţă

plasament

30.86 18.51 19.7 15.43 12.8 20.98 31.52 10.49 21.67 14.28 3.7 0 5 10 15
30.86
18.51
19.7
15.43
12.8
20.98
31.52
10.49
21.67
14.28
3.7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Iaşi (%)
Chişinău (%)

Din punctul de vedere al populaţiei investigate, sunt considerate eficiente pentru copilul aflat în situaţie de abandon următoarele măsurile de protecţie: plasamentul în familia lărgită (40%- Iaşi), tutela/ curatela (20%- Chişinău) şi adopţia (30%- Iaşi, 40 %- Chişinău), iar la polul opus se situează plasamentul în regim de urgenţă (2,85%- Iaşi - măsură care nu este menţionată de specialiştii din Chişinău)

Cea mai eficientă măsură de protecţie

nu ştiu/nu răspund

plasament in regim de

urgenta

tutelă/curatelă

plasament in familia largita

plasament

asistenţă maternală/

asistenţa parentală

adoptia

4.27 1.81 2.85 20 40 18.18 1.42 12.62 20 7.27 30 40 0 10 20
4.27
1.81
2.85
20
40
18.18
1.42
12.62
20
7.27
30
40
0
10
20
30
40
50
60
70
80

Iaşi(%)adoptia 4.27 1.81 2.85 20 40 18.18 1.42 12.62 20 7.27 30 40 0 10 20

Chişinău(%)adoptia 4.27 1.81 2.85 20 40 18.18 1.42 12.62 20 7.27 30 40 0 10 20

iar cea mai frecvent utilizată măsură de protecţie este plasamentul în asistenţă maternală (52,84%- Iaşi) şi tutela/ curatela (43,63%- Chişinău) şi internarea într-un centru de plasament (38,17%- Chişinău).

tutelă/curatelă

internarea in centru de plasament

nu ştiu/nu răspund

plasament in regim de urgenta

plasament in familia largita

plasament

asistenţă maternală/ asistenţa parentală

adoptia

Cea mai utilizată măsură de protecţie

43.63 38.17 5.71 1.81 17.14 7.14 5.45 14.27 52.84 1.81 2.85 9.09 0 10 20
43.63
38.17
5.71
1.81
17.14
7.14
5.45
14.27
52.84
1.81
2.85
9.09
0
10
20
30
40
50
60

Iaşi(%)43.63 38.17 5.71 1.81 17.14 7.14 5.45 14.27 52.84 1.81 2.85 9.09 0 10 20 30

Chişinău(%)protecţie 43.63 38.17 5.71 1.81 17.14 7.14 5.45 14.27 52.84 1.81 2.85 9.09 0 10 20

În opinia specialiştilor din Iaşi, măsurile de protecţie socială ce se aplică în cazul copiilor aflaţi în diferite situaţii de abandon sunt: plasamentul în asistenţă maternală, măsură frecvent utilizată şi considerată eficientă, plasamentul în familia lărgită considerată o măsură eficientă, dar utilizată în proporţie mică, plasamentul în regim de urgenţă, măsură utilizată, dar considerată ca având eficienţă redusă, plasamentul simplu - de asemenea o măsură utilizată, dar cu eficienţă redusă şi adopţia considerată eficientă, dar puţin utilizată. În opinia specialiştilor din Chişinău, măsurile de protecţie socială ce se aplică în cazul copiilor aflaţi în diferite situaţii de abandon sunt: instituirea tutelei/ curatelei, măsură frecvent utilizată şi considerată eficientă, plasamentul în familia lărgită consideră o măsură eficientă, dar utilizată în proporţie mică, plasamentul în asistenţă parentală, măsură puţin utilizată, cu eficienţă redusă, şi instituţionalizarea, măsură frecvent utilizată, dar care nu a fost inclusă de specialişti în categoria eficientă. Pe lângă managementul de caz şi instituirea unei măsuri de protecţie socială, alte modalităţi de intervenţie care se aplică cu mică frecvenţă în astfel de situaţii sunt: consilierea psihologică, medierea, acţiunile de prevenire, sprijin financiar şi material, sau referirea/ preluarea cazului de alte instituţii etc.

70

60

50

40

30

20

10

0

28,72 23,95 26,94 36,66 25,23 2,99 12,56 17,61 10,47 2,39 5,7 2,39 2,85 0,95 0,47
28,72
23,95
26,94
36,66
25,23
2,99
12,56
17,61
10,47
2,39
5,7
2,39
2,85
0,95
0,47
consiliere
sprijin financiar si
managementul
masuri de
mediere
prevenire
referirea cazului nu ştiu/nu răspund
psihologica
material
cazului/
protectie sociala
altei institutii
monitorizare
Iasi (%)
Chisinau (%)

Specialiştii menţionează şi faptul că instituirea unei măsuri de protecţie şi monitorizarea ulterioară a cazului sunt prioritare, în timp ce alte tipuri de servicii, incluse în planul de servicii rămân pe hârtie: „pe hârtie le facem bine, dar nu le utilizăm”. La întrebarea, Care ar trebui să fie modalităţile de intervenţie?” pentru cazurile de abandon, se remarcă numărul mare de non-răspunsuri, urmate de oferirea aceloraşi modalităţi de intervenţie cu care se lucrează în prezent. În schimb participanţii la focus grupuri identifică modalităţi noi de intervenţie cu caracter preventiv, noi servicii comunitare/ locale destinate familiei (de la campanii de sensibilizare până la oferirea de servicii directe ca: educaţia parentală, consilierea familială, grupurile de suport, serviciile de reintegrare) şi modificarea metodologiei de lucru (cu trimitere la etapa de evaluare a cazului) prin oferirea de instrumente standardizate (ex. scală de evaluare a riscului de abandon/ a gradului de dificultate).

4. 2 – Legislaţia privind copilul aflat în dificultate

Legislaţia din ambele ţări este apreciată într-un mod pozitiv şi specialiştii consideră că se îndreaptă spre o direcţie bună: 74,28%- Iaşi şi 61,81%- Chişinău.

74.28 80 70 61.81 60 50 Iaşi (%) 40 Chişinău (%) 25.45 30 18.57 20
74.28
80
70
61.81
60
50
Iaşi (%)
40
Chişinău (%)
25.45
30
18.57
20
12.72
5.71
10
1.428
0
intr-o directie buna
intr-o directie gresita
in nici o directie
nu stiu/nu raspund

În ceea ce priveşte aprecierea legislaţiei actuale privind soluţionarea cazurilor din domeniul protecţiei copilului aceasta este privită diferit în cele două oraşe. În Iaşi, legislaţia actuală este considerată a fi destul de utilă de către 67,14% dintre specialişti, în timp ce în Chişinău cei care lucrează în domeniul protecţie copilului, cred că legislaţia este puţin utilă - 43,63%.

Aprecierea legislaţiei în domeniu

80 67.14 70 60 50 43.63 40 40 30 18.57 20 12.72 7.14 4.28 2.85
80
67.14
70
60
50
43.63
40
40
30
18.57
20
12.72
7.14
4.28
2.85
10
1.81
1.81
0
foarte utila
destul de utila
putin utila
foarte putin
nu stiu/nu
utila
raspund

Iaşi (%)10 1.81 1.81 0 foarte utila destul de utila putin utila foarte putin nu stiu/nu utila

Chişinău (%)2.85 10 1.81 1.81 0 foarte utila destul de utila putin utila foarte putin nu stiu/nu

Dacă în situaţiile prezentate de specialiştii din Iaşi se observă o corelaţie pozitivă între utilitatea măsurilor legislative aplicate în situaţia copilului aflat în dificultate şi schimbările bune în domeniul

legislativ, specialiştii din Chişinău apreciază schimbările în domeniul legislativ ca fiind bune, dar le

consideră puţin utile.

În opinia specialiştilor din Iaşi, actul normativ la care se realizează cel mai frecvent trimiteri în

managementul cazurilor copiilor aflaţi în dificultate este legea 272/2004 (privind protecţia şi

promovarea drepturilor copiilor)- 31,77%, iar 78, 57% dintre respondenţi consideră acest act normativ

ca fiind şi cea mai eficientă lege folosită de specialişti.

Acte normative cel mai frecvet folosite nu stiu/nu raspund 49.53 legea 272/2004 31.77 legea 273/2004
Acte normative cel mai frecvet folosite
nu stiu/nu raspund
49.53
legea 272/2004
31.77
legea 273/2004
0.46
le679/2003
0.46
678/2001
0.46
legea 416/2001
3.27
5.14
ord. 219/2006
legea 18/1990
1.4
2.8
legea 326/2003
legea 111/2004
0.46
4.2
legea 87/2007
0
10
20
30
40
50
60
Iasi (%)

Participanţii la focus-grupuri oferă şi unele sugestii pentru optimizarea cadrului legislativ,

sugestii ce se referă la clarificarea/ explicarea unor concepte, introducerea unor sancţiuni pentru părinţi

şi elaborarea unor proceduri clare, punctuale de implementare de către specialiştii în asistenţa socială a

cadrului legislativ.

„ […]în legea precedentă există plasament fără alocaţie, 272 nu mai include această precizare şi de aici apar unele neînţelegeri.” (asistent social, Iaşi)

„ […] să fie inclus un articol cu privire la responsabilizarea părintelui.” (asistent social, Iaşi)

Trebuie să fie sancţionat părintele prin lege.” (asistent social, Iaşi)

„[…]să fie trecut un articol special prin care abandonul să fie definit şi recunoscut […]”(asistent social, Iaşi)

„ Dacă tot există expert judecătoresc pentru alte fapte trebuie să fie şi pentru aceste situaţii

[abandon]. Trebuie prevăzut undeva într-o lege, poate în 272 sau în alta.”(asistent social, Iaşi)

„ [

]

Noi acţionăm în interesul lor, un alt aspect ne vizează pe noi, pentru că nu este o procedură

clară, cum să acţionăm? [

„ [

(asistent social, Iaşi)

„ O lege care să reglementeze reaşezarea Sistemului de Servicii sociale. Să fie foarte clară, să se facă asta, serviciul se concesionează în condiţiile astea.” (asistent social, Iaşi)

]

(asistent social, Iaşi)

]

o procedură mai uşoară pentru instituţii pentru a putea pune în aplicare articole din lege [

]”

Actele normative cel mai des folosite de specialiştii din Chişinău pot fi grupate în trei mari

categorii: acte normative cu privire la respectarea unor drepturi-legea 338/1994 (privind drepturile

copilului - 25,16%), actul normativ cu privire la acordarea de indemnizaţii - Hotărârea 1478/2002 (cu

privire la indemnizaţiile familiilor cu copii - 15,23%) şi Hotărârea 581/2006, pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire şi plată a indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţi şi

aflaţi în tutelă/ curatelă (11,25%) şi acte normative ce vizează servicii de calitate: Hotărârea 450/ 2006,

privind Standardelor minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copilului din

Centrul de plasament temporar (10,59%) şi Hotărârea 432/2007, pentru aprobarea standardelor minime

de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copiilor din instituţii de tip rezidenţial (7,28%).

Acte normative cel mai frecvent folosite

legea 933/2000 9.27 hot. 581/2006 11.25 hot. 432/2007 7.28 hot. 1478/2002 15.23 hot. 450/2006 10.59
legea 933/2000
9.27
hot. 581/2006
11.25
hot. 432/2007
7.28
hot. 1478/2002
15.23
hot. 450/2006
10.59
legea 338/1994
25.16
nu stiu/nu raspund
21.19
0
5
10
15
20
25
30
Chişinău (%)

Specialiştii din Chişinău consideră că documentele normative cele mai eficiente sunt Legea

338/ 1994, privind drepturile copilului (47,27%) şi Hotărârea 450/2006, privind Standardele minime

de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copilului din Centrul de plasament temporar

(12.72%) şi mai puţin eficiente actele normative ce se referă la plata unor indemnizaţii familiilor aflate

în dificultate.

Participanţii la focus-grupuri oferă sugestii privind realizarea unor modificări legislative cu

privire la responsabilizarea părinţilor sau sancţionarea acestora.

„[

hotare.” (asistent social, Chişinău). „ Să fie inclus un articol cu privire la responsabilizarea părintelui[…]” (asistent social, Chişinău).

]

aş vrea să fie o lege care să nu le mai permită părinţilor cu copii minori să migreze peste

„ O măsură de pedeapsă, mai ales pentru mamele care îşi abandonează copii.” (asistent social, Chişinău). Ca lege […] aş propune o pedeapsă, sub formă de amendă sau lucru în folosul comunităţii, pentru mamele care nu le fac acte copiilor.” (lucrător social, Chişinău)

„ O intervenţie socială în familie şi apoi să fie date sancţiunile.” (specialist, Chişinău)

„ Serviciile care există acum să fie trecute în lege” (asistent social, Chişinău).

„ Ar trebui să fie o bază legală, unde să scrie: cei de la Oficiul Stării Civile să facă asta, Poliţia să facă asta, noi să facem asta.” (asistent social, Chişinău). „ Aş modifica legea voluntariatului şi legea strângerilor de fonduri[…]” (asistent social, Chişinău)

„ […]să fie o lege a sponsorizării, pentru agenţii economici.” (lucrător social, Chişinău)

„ Eu aş propune ca prin lege 2 procente din impozit să fie dat ONG- urilor.” (psiholog, Chişinău)

Specialiştii din Iaşi în proporţie de 62,85% consideră că legislaţia actuală este mult mai

eficientă decât cea de acum cinci ani, în timp ce 50,9% din specialişti care lucrează în Chişinău, în

domeniul protecţiei copilului, nu pot face o demarcaţie a legislaţiei de acum cinci ani faţă de cea

actuală în ceea ce priveşte eficienţa sa; o explicaţie poate fi dată de faptul că în populaţia investigată

predomină persoanele cu pregătire pedagogică şi aflate la începutul carierei-debutanţi.

De asemenea, 49,09% dintre respondenţi sunt de părere că legislaţia actuală din Republica

Moldova, comparativ cu cea de acum cinci ani este modificată neesenţial, în schimb, 65,71% dintre

specialiştii din Iaşi cred că legislaţia din România, la ora actuală este modificată masiv faţă de cea de

acum cinci ani.

Comparativ cu acum cinci ani legislaţia este

   

50.9

nu stiu/nu raspund

 

24.28

ineficienta

12.85
12.85

23.63

eficienta

 

25.45

 

62.85

0

10

20

30

40

50

60

70

Chişinău(%)12.85 23.63 eficienta   25.45   62.85 0 10 20 30 40 50 60 70 Iaşi(%)

Iaşi(%)23.63 eficienta   25.45   62.85 0 10 20 30 40 50 60 70 Chişinău(%)

Comparativ cu acum cinci ani legislaţia este 32.72 nu stiu/nu raspund 8.57 49.09 Chişinău(%) modificata
Comparativ cu acum cinci ani legislaţia este
32.72
nu stiu/nu
raspund
8.57
49.09
Chişinău(%)
modificata
neesential
Iaşi(%)
25.71
18.18
modificata masiv
65.71
0
10
20
30
40
50
60
70

4. 3 Servicii sociale oferite copilului aflat în dificultate

Instituţiile cu care specialiştii din Iaşi colaborează pentru rezolvarea cazurilor copiilor aflaţi în dificultate sunt centrele de zi (18,57%), serviciul de consiliere pentru părinţi (14,28%) şi centrele de plasament (inclusiv cele de tip familial) (13,8%).

Institutii/ servicii cu care se colaboreaza

centre de primire a copilului in regim de urgenta

nu stiu/nu raspund

centre maternale

centre educationale

centre de plasament (inclusiv cele de tip familial)

servicii de monitorizare, asistenta si sprijinire a femeilor gravide predispuse sa isi abandoneze copilul

centre de asistenta si sprijin pentru readaptarea copiilor cu probleme psihice si sociale

servicii de consiliere si sprijin pentru parinti

centre de zi

11.9 19.04 4.76 7.14 13.8 8.09 2.38 14.28 18.57 0 2 4 6 8 10
11.9
19.04
4.76
7.14
13.8
8.09
2.38
14.28
18.57
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Iasi (%)

Instituţiile cu care specialiştii din Chişinău colaborează pentru rezolvarea cazurilor copiilor aflaţi în dificultate sunt serviciul de reintegrare familială şi adopţie (35,39%) şi centrele comunitare pentru copii de la locul de trai (25,66%).

Institutii/ servicii cu care se colaboreaza

serviciul de asistenta parentala profesionala

nu stiu/ nu raspund

centrele comunitare specializate pentru copii si tineri

centre de zi pentru copii cu nevoi speciale

centrele comunitare pentru copii de la locul de trai

serviciul de reintegrare familiala si adoptie

0.88 23 8.84 6.19 25.66 35.39 0 5 10 15 20 25 30 35 40
0.88
23
8.84
6.19
25.66
35.39
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Chisinau (%)

Aprecierea celei mai eficiente colaborări, de către cei care lucrează în Iaşi, este la adresa următoarelor instituţiilor şi servicii: centrele de zi (28,57%), centrele de consiliere (14,28%) şi centrele de plasament (10%).

Cea mai eficientă colaborare

politia de proximitate

DAC

centre maternale

asistenta si sprijin pentru parinti

centru de primire in regim de urgenta

centre educationale

SPAS

serviciul de monitorizare a femeilor gravide

centre de plasament

centre de consiliere

nu stiu/nu raspund

centre de zi

1.42 1.42 1.42 1.42 2.85 2.85 4.28 5.71 1 0 14.28 24.28 28.57 0 5
1.42
1.42
1.42
1.42
2.85
2.85
4.28
5.71
1 0
14.28
24.28
28.57
0
5
10
15
20
25
30

Iaşi(%)

Specialiştii din Chişinău apreciază o colaborare eficientă cu cei de la serviciul de reintegrare familială şi adopţie (38,18%), cu colegii din centrele de plasament (23,63%) şi cu cei din centrele comunitare specializate pentru copii şi tineri (12,72%).

DMPDC

serviciul de asistenta parentala profesionala

centre de zi pentru copii cu nevoi speciale

nu stiu/nu raspund

centrele comunitare specializate pentru copii si tineri

centrele de plasament temporar

serviciul de reintegrare familiala si adoptie

Cea mai eficientă colaborare

1.81 5.45 5.45 12.72 12.72 23.63 38.18 0 5 10 15 20 25 30 35
1.81
5.45
5.45
12.72
12.72
23.63
38.18
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
mai eficientă colaborare 1.81 5.45 5.45 12.72 12.72 23.63 38.18 0 5 10 15 20 25

Chişinău(%)

Deşi specialiştii din Iaşi apreciază cu cine au cea mai eficientă colaborare, nu pot spune cu care instituţie şi serviciu au cea mai lungă colaborare, observându-se un număr semnificativ de non- răspunsuri. Cei care au dau un răspuns, amintesc de centre de plasament (17,14%) şi centre de zi

(11,42%).

Cea mai longevivă colaborare

politia de proximitate 1.42 plasament in regim de urgenta 1.42 centre maternale 1.42 centre de
politia de proximitate
1.42
plasament in regim de urgenta
1.42
centre maternale
1.42
centre de asistenta si sprijin pentru copii cu probleme psihice si sociale
1.42
centre de primire a copilului in regim de urgenta
4.28
centre de consiliere
4.28
serviciul de asistenta maternala
5.71
DAC
5.71
DGASPC
7.14
centre educationale
8.57
centre de zi
11.42
centre de plasament
17.14
nu stiu/nu raspund
3 0
0
5
10
15
20
25
30
35
8.57 centre de zi 11.42 centre de plasament 17.14 nu stiu/nu raspund 3 0 0 5

Iaşi(%)

Respondenţii din Chişinău au cea mai longevivă colaborare cu aceleaşi servicii cu care au şi cea mai eficientă colaborare şi anume serviciul de reintegrare familială şi adopţie (29,09%), centrele comunitare specializate pentru copii şi tineri (14,5%) şi centrele de plasament temporar (14,5%).

scoli internat

centrele comunitare pentru copii

de la locul de trai

centre de zi pentru copii cu

nevoi speciale

centrele de plasament temporar

centrele comunitare

specializate pentru copii si tineri

nu stiu/nu raspund

serviciul de reintegrare familiala

si adoptie

Cea mai longevivă colaborare

1.81 3.63 9.09 14.54 14.54 27.27 29.09 0 5 10 15 20 25 30 35
1.81
3.63
9.09
14.54
14.54
27.27
29.09
0
5
10
15
20
25
30
35
Cea mai longevivă colaborare 1.81 3.63 9.09 14.54 14.54 27.27 29.09 0 5 10 15 20

Chişinău(%)

Instituţiile cu care cei din domeniul asistenţei sociale a copilului din Iaşi colaborează pentru formare de echipe interdisciplinare sunt: centrele de zi şi serviciul de consiliere şi sprijin pentru părinţi (23,8%) şi centrele de plasament (15,87%).

Colaborare in echipa interdisciplinara

centre de primire a copilului in regim de urgenta

centre maternale

centre de plasament (inclusiv cele de tip familial)

servicii de monitorizare, asistenta si sprijinire a femeilor gravide predispuse sa isi abandoneze copilul

centre de asistenta si sprijin pentru readaptarea copiilor cu probleme psihice si sociale

servicii de consiliere si sprijin pentru parinti

centre de zi

11.11 3.96 15.87 10.31 11.11 23.8 23.8 0 5 10 15 20 25 Iasi (%)
11.11
3.96
15.87
10.31
11.11
23.8
23.8
0
5
10
15
20
25
Iasi (%)

În ceea ce priveşte pe specialiştii din Chişinău, se observă o constanţă în privinţa colaborării cu serviciul de reintegrare familială şi adopţie (46,98%) şi în ceea ce priveşte formarea de echipe interdisciplinare. Specialiştii amintesc şi de colaborarea cu centrele comunitare pentru copiii de la locul de trai (27,71%) şi de centrele comunitare specializate pentru copii şi tineri (9,63%).

serviciul de asistenta parentala profesionala

centre de zi pentru copii cu nevoi speciale

centrele comunitare specializate pentru copii si tineri

centrele comunitare pentru copii de la locul de trai

serviciul de reintegrare familiala si adoptie

Colaborare in echipa interdiscilinara

8.43 7.22 9.63 27.71
8.43
7.22
9.63
27.71

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

46.98

50

7.22 9.63 27.71 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 46.98 50 Chisinau

Chisinau (%)

Parteneriate de colaborare pentru rezolvarea cazurilor copiilor aflaţi în dificultate au fost încheiate de către specialiştii din Iaşi cu Inspectoratul Şcolar (20,49%), Primăria/ Consiliul Local (18.01%) şi cu ONG-urile (16,14%). În Chişinău parteneriatele de colaborare au fost încheiate cu precădere cu şcolile (25,45%), Poliţia (20%) şi ONG-urile (18,18%).

Parteneriate de colaborare Iasi (%) Chisinau (%) 2.72 AJOFM 5.59 Biserica 3.1 Poliţia de frontieră
Parteneriate de colaborare
Iasi (%)
Chisinau (%)
2.72
AJOFM
5.59
Biserica
3.1
Poliţia de frontieră
3.72
1.81
Penitenciar
4.96
11.81
Direcţia de sănătate publică/IMSP
8.69
18.18
Ong-uri
16.14
11.81
Primăria/Consiliul local
18.01
20
Poliţia
12.42
25.45
Inspectoratul şcolar/Scoli
20.49
8.18
Instanţa pentru minori/de judecată
6.83
0
5
10
15
20
25
30

în timp

ce doar 17,40% o consideră foarte bună. În Chişinău, 40% dintre specialişti văd comunicarea dintre instituţii ca fiind bună şi doar 1,81% ca fiind foarte rea.

40% dintre specialiştii din Iaşi consideră comunicarea dintre instituţii satisfăcătoare,

Comunicarea dintre instituţii 2.85 nu stiu/nu raspund 5.45 foarte rea 1.81 1.42 rea 9.09 Iaşi(%)
Comunicarea dintre instituţii
2.85
nu stiu/nu raspund
5.45
foarte rea
1.81
1.42
rea
9.09
Iaşi(%)
Chişinău(%)
40
satisfacatoare
38.18
38.57
buna
40
17.14
foarte buna
5.45
0%
20%
40%
60%
80%
100%

În ambele oraşe găsim un număr mare de non-răspunsuri atunci când specialiştii trebuie să

vorbească despre problemele administrative cu care se confruntă. O mică parte dintre cei care au dat un

răspuns au menţionat, la Iaşi, resursele umane şi birocraţia, iar la Chişinău colaborarea defectuoasă.

Participanţii la focus-grupuri aduc în atenţie posibile schimbări care ar optimiza activitatea în

serviciile sociale, schimbări ce se pot situa la mai multe niveluri:

- instituţional (cultură organizaţională, comunicare, stil de conducere, fluctuaţia personalului,

motivaţii/ valorizarea activităţii)

trebuie să existe valori cu care să te identifici, în care să crezi… Ideal ar fi ca fiecare instituţie, fie că e de stat sau nonguvernamentală să aibă viziune, valori, să aibă proceduri interne, să motiveze

angajaţii[

„ Eu aş schimba ceva din stilul managerial al instituţiei şi aş merge pe aceea că cei care ne conduc ar trebui să ne cunoască mai bine, să găsească modalităţi de a vedea cum lucrăm… comunicarea, nu se

[

]

]”(psiholog,

Iaşi)

mai poate unidirecţională, de acolo în jos, să fim întrebaţi, să conteze şi părerea noastră, dar nu numai la modul formal.” (asistent social, Iaşi)

„ Senzaţia este că este foarte multă hârţogăraie, birocraţie.” (asistent social, Iaşi)

„ [

„ Eu aş schimba cadrele metodologice, regulamentele de aplicare şi funcţionare a serviciilor… Pentru

]trebuie

să justifici orice acţiune printr-o hârtie.” (asistent social, Iaşi)

fiecare serviciu trebuie să existe un cadru metodologic, aprobat de APL- Autoritatea Publică Locală, care trebuie să aibă autonomie. Eu propun ca legea autonomiei să fie modificată în aşa fel încât să nu fie citită şi înţeleasă diferit.” (asistent social, Iaşi).

„ În serviciile sociale este nevoie de mai mulţi oameni.” (psiholog, Iaşi)

„ Suficient personal care să lucreze pe aceste cazuri, suficient personal care să acopere numărul de cazuri.” (asistent social, Iaşi).

„[

]

fluctuaţia personalului dintr-un departament în altul e foarte frecventă.” (psiholog, Iaşi)

]

„[

]

Din când în când să vină cineva şi să spună: „Uite cât de bine lucrezi” (asistent social, Iaşi).

[

cred că ar trebui să se reanalizeze atribuţiile pe diverse paliere şi să se reevalueze şi

personalul.” (asistent social, Iaşi)

„ Din păcate Ong- urile şi instituţiile statului nu sunt în colaborare strânsă, de aia am ajuns la multe cazuri nesoluţionate, pentru că nu găseam soluţia potrivită.” (asistent social Chişinău).

„ Deseori se întâmplă aşa, organele statale fac acelaşi lucru ca şi organele neguvernamentale, adică

se suprapun, fără să se aibă o evidenţă cu ce fac eu şi ce faci tu. Nu este de competenţa mea, este de competenţa ta şi până la urmă nu se rezolvă nimic. Eu asta aş dori: colaborare între instituţii.” (asistent social, Chişinău)

„ O colaborare mai bună între instituţii şi mai de durată

după încheierea proiectului[

Autorităţile să îşi asume responsabilitatea,

]”

(asistent social, Chişinău)

[

]

ar trebuie să funcţioneze mai bine, dacă s-ar putea simplifica procedura şi birocraţia” (asistent

social, Chişinău)

„ Da, aşa este, există fluctuaţie mare pentru că salariul este mic.” (asistent social, Chişinău).

„ Să fie un salariu mai mare pentru asistenţii sociali, pentru a fi serviciile mai bune şi pentru a se evita fluctuaţia.” (asistent social, Chişinău).

„[

Chişinău)

]să

fie campanii pentru a informa ce face asistentul social, ce face psihologul.” (psiholog,

- echipă interdisciplinară (colaborare, comunicare)

„ Sunt oameni care au potenţial şi nu îl folosesc pentru că nu li se dă ocazia, apar frustrări, mici răutăţi şi de acolo se distruge şi respectul dintre colegi” (asistent social, Iaşi)

„ Să se practice acele teem biding-uri, nu neapărat că trebuie să ieşi undeva, dar să faci să se cunoască angajaţii” (asistent social, Iaşi)

„ Noi ar trebui să avem câte un reprezentant de peste tot, dar e doar pe hârtie.” (asistent social,

Chişinău)

„ Aş pune mare accent pe prevenire şi aş opta pentru un asistent social şi un psiholog în şcoli. Să

se lucreze în echipă, să există educaţie parentală, pregătire pentru copii pentru viaţa de familie.” (psiholog, Chişinău)

„ În direcţie să fie psihologi, în toate sectoarele.” (psiholog, Chişinău).

- al lucrului pe caz (încărcarea normei de lucru, calitatea serviciilor, metodologia de lucru,

birocraţie)

„ [

Iaşi)

Metodele de intervenţie nu sunt prevăzute[

„ Eu aş vrea să schimb în primul rând numărul de cazuri, să fie mai mic, ca să pot lucra într- adevăr.” (asistent social, Iaşi)

„ Este şi aglomerarea Direcţiei cu multe cazuri, nu e OK. Numărul de cereri în general e foarte

mare [

„ Evaluarea iniţială este deosebită, pentru că atunci poţi identifica anumite aspecte care îşi pot

avea o rezolvare fără a se ajunge la măsuri de protecţie pentru copilul aflat în dificultate[

]

greutatea cu care reuşim să deschidem procedura de adopţie la copii [

]metodologia

]”

(asistent social,

de lucru.” (asistent social, Iaşi)

]se

pierde din calitate.” (asistent social, Iaşi)

]

Trebuie puţin urgentată în situaţiile foarte grave [

„ Legat de evaluarea odată la 3 luni, când trebuie să evaluez situaţia de la domiciliul familiei,

]”(asistent

social, Iaşi)

pentru copilul căruia i s-a instituit măsura de protecţie, e prea frecvent să bat la uşa aşa de des[

se duce acasă în

fiecare zi, dacă e în Centru de Zi, şi eu tot odată la 3 luni, conform legii trebuie să merg.” (asistent

]

nu se face această distincţie între Centru de Plasament, Centru de Zi[

]copilul

social, Iaşi)

E într-adevăr o problemă, managerul să nu aibă contact direct cu clientul [ Iaşi)

]

(asistent social,

„ Să existe un sistem de referire a cazurilor, la orice persoană fizică sau juridică, la Autoritatea Tutelară, în cazul de faţa la Direcţia Municipală şi Direcţia Municipală să facă o evaluarea iniţială, la evaluarea asistentului social.” (asistent social, Chişinău)

„[

„ Plasarea mai uşoară, acum e cam greu, cu foarte multe documente.(asistent social, Chişinău)

„ Asistentul social care lucrează pe caz ar trebui să fie într-o perioadă de lucru cu familia, să

meargă frecvent la domiciliul beneficiarului, să vadă copii. Sunt asistenţi care lucrează cu copii dar nu i-au văzut niciodată.” (asistent social, Chişinău)

(asistent

Ar trebuie ca la rezolvarea unui caz, când se face un plan să participe şi familia [ social, Chişinău)

]un

plan de lucru cu familia şi copilului.” (asistent social,Chişinău)

]

Alte două aspecte importante sunt menţionate de specialiştii din Iaşi şi Chişinău în cadrul

focus-grupurilor se referă la optimizarea activităţii la nivelul serviciilor existente şi înfiinţarea de noi

servicii pentru copilul aflat în dificultate, servicii de informare, de prevenire şi educative, precum şi

limitarea dependenţei de serviciile sociale.

Iaşi

Informare/ prevenire

Cred că trebuie acordată o mare atenţie la

s-ar reduce foarte mult

din munca pe care ar trebui să o facă asistentul social în momentul în care sesizează cazul, cel puţin pe partea de identificare. Dacă ar fi o politică prin care să se încurajeze populaţia să raporteze cazuri, munca ar fi mult mai simplă prin identificarea cazurilor, iar comunitatea ar fi educată în a anunţa cazuri.” (asistent social).

[

]

informarea populaţiei[

]

Servicii noi

Un serviciu de supervizare [

]

de

intervizare

Chişinău

„ Un sistem filtru de intrare în instituţii, o comisie independentă, la nivel de localitate, compusă din experţi care au experienţă în domeniul asistenţei sociale de minim 3-5 ani, formată din jurişti, psihologi, pedagogi.” (asistent social)

Ar fi foarte util deschiderea unui Centru de

informare pentru familie, unde să fie un jurist, un

psiholog… care să ghideze oamenii[

] ar trebui

să fie vizibile acestea în societate.” (asistent social)

[

]Este

nevoie şi de servicii de prevenire

[

]”(asistent

social)

Dacă nu ai o bază de date bună şi o colaborare,

e greu de lucrat [

dintre noi lucrăm.” (asistent social)

„ O bază de date a părinţilor care lipsesc foarte mult, din moment ce a apărut cazul să fie în evidenţă.” (specialist)

]

sunt beneficiari cu care toţi

„Un centru de plasament în regim de urgenţă

[

]

(lucrător social)

şi supervizare.” (asistent social)

„ Un serviciu de preluare, evaluare şi orientare a cazurilor.” (asistent social)

„ Şcoala părinţilor în şcoală.” (psiholog)

„Deja s-a înfiinţat, acum din 2008, era propunerea noastră, a apărut Serviciul de Reintegrare Familială care sperăm să ne ajute şi să putem colabora.” (asistent social)

Servicii în mediul rural trebui dezvoltate serviciile pentru că

„ foarte multe situaţii de la noi ar putea fi rezolvate

de zi de cartier, sau

[

]ar

la nivel local [

comunitare.” (asistent social).

În rural mai multe Centre de Zi care ar prelua

din problemele şi nu doar pentru copii[

Serviciu de Reprezentare Juridică.”(asistent

social).

] şi un

]Centre

Optimizarea celor existente

Ar trebui dezvoltate cele existente deocamdată

Subcontractarea de servicii ar trebui să se realizeze.” (asistent social)

„[

metodologic al serviciilor care se desfăşoară în

comunitate şi va exista posibilitatea de

contractare a serviciilor de către ONG-uri” (psiholog). Acreditare din exterior, contractant

independent” (psiholog) [

„Nu poţi să asiguri

va rămâne un fel de îndrumător

[

]

]Direcţia

]

calitate când verificarea o faci tot tu.” (asistent social)

„Instanţă pentru minori.” (asistent social)

„ Tot aşa, un centru de plasament, unde numărul

de copii să fie mai mic, un centru de familie, cu

îngrijire de tip familia şi când întri să simţi că e o

casă [

„ În fiecare internat să fie aşa un serviciu, pe

lângă cele existente, atunci când părintele pleacă din ţară copilul contra plată să stea acolo.” (asistent social).

„ Un serviciu, nu ştiu cum să se numească şi cine să lucreze în el, care s-ar ocupa de educaţia

]

(asistent social)

părinţilor[

]

(asistent social)

„Consiliere psihologică atât cu copiii cât şi cu

un serviciu parental, astfel

copiii care sunt orfani să fie plasaţi într-o familie,

ca şi cei care sunt abandonaţi la naştere.(lucrător social).

părinţii, trebuie[

]

„ Să se pună accept şi pe serviciile post-

să se ţină cont de ceea ce

am făcut, să nu apară peste câteva luni că trebuie

să facem acelaşi lucru.” (asistent social).

reintegrare[

]Trebuie

„ Alte forme de protecţie decât internatul [

],

ai

face pe părinţi să îşi respecte obligaţiile. Alte forme, reintegrarea, specialist în Primărie, sau Direcţie.” (asistent social)

„ Copilul să nu fie plasat în instituţii, ci mai bine în Asistenţa Parentală Profesională.” (asistent

social).

Atât specialiştii din Iaşi (32,85%) cât şi cei din Chişinău (43,63%) cred că există diferenţe mari între serviciile oferite copilului aflat în dificultate în mediul urban şi rural. 28,57% dintre persoane chestionate în Iaşi şi 29,09% dintre cei chestionaţi în Chişinău cred că există diferenţe foarte mari între urban şi rural în ceea ce priveşte serviciile oferite copilului în dificultate şi propun ca soluţii pentru estomparea diferenţelor existenţa serviciilor specializate, pregătirea personalului şi mărirea numărului de specialişti din mediul rural.

Diferenţele între serviciile sociale în urban şi rural nu stiu/nu raspund 14,28 16,36 foarte mici
Diferenţele între serviciile sociale în urban şi rural
nu stiu/nu raspund
14,28
16,36
foarte mici
10
Iaşi(%)
mici
14,28
10,9
Chişinău(%)
mari
32,85
43,63
foarte mari
28,57
29,09
0 %
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%

Specialiştii din Iaşi au cea mai multă încredere în ONG-uri (62,85%), iar cea mai puţină o au în SPAS (38,57%). Cei din Chişinău au cea mai multă încredere, la fel ca şi cei de la Iaşi, în ONG-uri (52,72%), iar cea mai puţină încredere în CPSSF (36,36%).

Încrederea în instituţiile din Iaşi(%) 70 62.85 60 48.57 50 44.28 41.42 foarte multa 38.57
Încrederea în instituţiile din Iaşi(%)
70
62.85
60
48.57
50
44.28
41.42
foarte multa
38.57
40
multa
34.28
32.85
32.85
putina
28.57
30
27.14
27.14
27.14
deloc
25.71
nu stiu/nu raspund
21.42
20
15.71
14.28
14.28
12.85
12.85
11.42
10
10
4.28
2.85
2.85
1.42
1.42
1.42
1.428
0
ANPDC
CPC
DGASPC
SPAS
ONG-URI
DAC
Încrederea în instituţiile din Chişinău(%) 60 52.72 47.27 50 45.45 38.18 40 36.36 38.18 foarte
Încrederea în instituţiile din Chişinău(%)
60
52.72
47.27
50
45.45
38.18
40
36.36
38.18
foarte multa
36.36
multa
27.27
30
putina
25.45
23.63
deloc
21.81
20
18.18
nu stiu/nu raspund
20
16.36
12.72
7.27
7.27
7.27
10
5.45
3.63
3.63
3.63
1.81
0
CNPDC
CPSSF
DMPDC
ONG-URI
DAS

Atât specialiştii din Iaşi (71,42%), cât şi cei din Chişinău (58,18%) consideră că situaţia privind protecţia copilului în ţara lor este una bună, comparativ cu situaţia de acum cinci ani.

Comparativ cu acum cinci ani cum apreciaţi situaţia privind protecţia copilului 80 71.42 70 58.18
Comparativ cu acum cinci ani cum apreciaţi situaţia privind protecţia copilului
80
71.42
70
58.18
60
50
Iaşi(%)
40
Chişinău(%)
29.09
30
18.57
20
3.63
1.81
1.81
0
foarte buna
buna
la fel
rea
foarte rea
nu stiu/nu
raspund

10

4.28

5.45

5.71

Studiul s-a axat pe modul în care specialiştii din domeniul protecţiei sociale a copilului aflat în

dificultate din Iaşi şi Chişinău percep problematica copilului aflat în dificultate, pe modul în care

contextul legislativ este folosit şi pe modul în care serviciile sociale sunt eficiente şi au adus pentru

fiecare dintre categoriile mai sus menţionate sugestii pentru o intervenţie eficientă.

Un ultim aspect abordat în cadrul focus-grupurilor a fost cel al imaginii specialistului din

cadrul serviciilor sociale din domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, iar specialiştii

intervievaţi consideră că:

Iaşi

[

]am

început să fim văzuţi ca persoane de ajutor, persoane care pot schimba, pot face ceva, iar din

partea opiniei publice încă suntem oamenii care ar trebui să vină cu sacul de alimente sau ajutoare materiale şi financiare, din păcate.” (asistent social)

„ Ca o persoană de încredere, ca o persoană pe care se pot baza[

„ [

]se

mai fac confuzii între asistent social şi asistent maternal[

]”(asistent social)

](asistent

social)

„ Un factor care contribuie la această lipsă de informare este şi faptul că noi nu am lucrat şi la propria imagine.” (psiholog). „ Am observat că asistenţii sociali au o imagine pozitivă, mai pozitivă decât alte categorii profesionale.(asistent social)

Chişinău

[

]asistentul

social e văzut un ajutor, un punct de reper, adică o persoană la care s-ar putea

adresa cu o întrebare, este o persoană care poate să asculte toate problemele lui.” (asistent social).

„ Ca imagine asistentul social e văzut bine.” (asistent social)

„[

imagine pozitivă.” (asistent social).

]nu

se ştie foarte bine cu ce ne ocupăm, dar dacă le explici persoanelor despre ce este vorba, au o

5. Concluzii şi recomandări pentru un model de intervenţie

5.1. Concluzii

din categoria copiilor aflaţi în dificultate procentul cel mai mare este ocupat de copiii neglijaţi / abuzaţi în propriile medii familiale; medii familiale;

factorii de risc ce conduc la apariţia şi menţinerea stării de dificultate la copil sunt cu precădere risc ce conduc la apariţia şi menţinerea stării de dificultate la copil sunt cu precădere neîndeplinirea rolului de părinte şi neexercitarea responsabilităţilor parentale;

sărăcia este factor favorizant, care în corelaţie cu factorii de ris c, poate conduce la plasarea unui copil , care în corelaţie cu factorii de risc, poate conduce la plasarea unui copil în stare de dificultate / situaţie de abandon;

în legislaţia în vigoare, termenul de abandon nu se mai întâlneşte; în practică întâlnim copiii aflaţi în dificultate , termenul de abandon nu se mai întâlneşte; în practică întâlnim copiii aflaţi în dificultate care trec prin diferite situaţii de abandon (abandonul fizic - prin lipsa din familie temporar sau definitiv a părintelui/ părinţilor, abandonul emoţional - prin absenţa implicării părintelui/ părinţilor în relaţia cu copilul şi trăirea sentimentului de abandon de către copil), copilul părăsit (ai cărui părinţi sunt necunoscuţi) şi copilul adoptabil (ai cărui părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti);

măsurile de protecţie frecvent utilizate pentru copiii aflaţi în dificultate sunt centrate pe familie (Iaşi), dar şi pe internarea în centre de plasament cu caracter temporar (Chişinău);părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti); măsurile de protecţie cel mai frecvent utilizate de

măsurile de protecţie cel mai frecvent utilizate de specialişti sunt considerate de aceştia ca fiind eficiente (Iaşi), sau puţin eficiente (Chişinău);în centre de plasament cu caracter temporar (Chişinău); măsurile de protecţie eficiente, dar puţin folosite sunt

măsurile de protecţie eficiente, dar puţin folosite sunt cele cu caracter permanent; acter permanent;

cadrul legislativ din domeniul protecţiei sociale a copilului aflat în dificultate este modificat în mare măsură şi apreciat ca eficient (Iaşi) sau modificat, dar apreciat ca puţin eficient (Chişinău);dar puţin folosite sunt cele cu car acter permanent; colaborarea în echipă interdisciplinară este întâlnită

colaborarea în echipă interdisciplinară este întâlnită la serviciile care au un istoric comun, iar uneori nu este percepută ca o normă, o obligaţie profesională;sau modificat, dar apreciat ca puţin eficient (Chişinău); lipseşte metodologia de monitorizare şi raportare pentru

lipseşte metodologia de monitorizare şi raportare pentru diferitele situaţii de copii aflaţi în dificultate (ex. copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate);nu este percepută ca o normă, o obligaţie profesională; serviciile de prevenire a situaţiei de copil

serviciile de prevenire a situaţiei de copil aflat în dificultate sunt tot mai necesare;diferitele situaţii de copii aflaţi în dificultate (ex. copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate);

intervenţia în situaţia copilului aflat în dificultate trebuie centrată pe familie şi privită din perspectivă

intervenţia în situaţia copilului aflat în dificultate trebuie centrată pe familie şi privită din perspectivă sistemică.

5.2. Recomandări

Pentru o intervenţie eficientă schimbările ar trebui să re realizeze la mai multe niveluri la nivelul politicilor sociale, la nivel comunitar, la nivel instituţional şi la nivelul lucrului pe caz.

Nivelul politicilor sociale Realizarea unor programe coerente de prevenire a situaţiilor de abandon / a stării de dificultate; Promovarea importanţei copilăriei mici, a mediului familial pentru dezvoltarea copilului, cu scopul de a preveni plasarea copilului în situaţii de dificultate; Crearea unor mecanisme de prevenire a intrărilor în sistemul de protecţie socială şi/ sau sistemul de tip rezidenţial; Crearea unui sistem unic de evaluare şi monitorizare a copiilor aflaţi în sistemul de protecţie / asistenţă socială; Campanii de informare privind realizarea şi implementarea unor programe de educaţie parentală şi consiliere / terapie familială; Campanii de informare privind activitatea de asistenţă socială / activitatea din cadrul serviciilor sociale; Campanii de promovarea a principiului subsidiarităţii, a proximităţii serviciilor faţă de client; Campanii de sensibilizarea a opiniei publice cu privire la efectele pe termen scurt, mediu şi lung resimţite de copil prin plasarea într-o stare de dificultate (neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ;

(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor
(neglijare, abandon, instituţionalizare etc.) ; Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor

Nivelul comunitar Servicii de prevenire adaptate nevoilor comunităţii după o evaluare atentă a punctelor tari/ punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor;

comunităţii după o evaluare atentă a punctelor tari/ punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor; 42

Dezvoltarea în mediul rural a serviciilor de intervenţie specializată;Dezvoltare serviciilor sociale comunitare în proximitatea familiei; Crearea unei baze de date unice cu beneficiarii

Dezvoltare serviciilor sociale comunitare în proximitatea familiei;mediul rural a serviciilor de intervenţie specializată; Crearea unei baze de date unice cu beneficiarii serviciilor

serviciilor sociale comunitare în proximitatea familiei; Crearea unei baze de date unice cu beneficiarii serviciilor

Crearea

unei

baze

de

date

unice

cu

beneficiarii

serviciilor

sociale

pentru

a

preveni

„traseismul” instituţional şi formarea dependenţei de serviciile sociale;

Servicii de promovare a drepturilor copilului şi a importanţei mediului familial pentru el;şi formarea dependenţei de serviciile sociale; Sistem de monitorizare şi evaluare a cazurilor de copii

Sistem de monitorizare şi evaluare a cazurilor de copii aflaţi în dificultate din cadrul comunităţii;copilului şi a importanţei mediului familial pentru el; Servicii de susţiner e/ sprijin oferit familiei în

Servicii de susţinere/ sprijin oferit familiei în asumarea responsabilităţilor faţă de copil ; e/ sprijin oferit familiei în asumarea responsabilităţilor faţă de copil;

Nivelul instituţional

a)

servicii

Servicii de prevenire adresate familiilor pentru a reduce/ limita numărul de copii aflaţi în dificultate; dificultate;

Dezvoltarea / înfiinţarea serviciilor de educaţie parentală / de dezvoltare a abilităţilor parentale; parentale;

Dezvoltarea / înfiinţarea Centrelor de Consiliere familială/ Terapie familială;parentală / de dezvoltare a abilităţilor parentale; Dezvoltarea/ înfiinţarea serviciilor alternative

Dezvoltarea/ înfiinţarea serviciilor alternative (asistenţă parentală profesională, consiliere a gravidei şi a tinerei mame, Centre de Zi , Centre de Primite în Regim a gravidei şi a tinerei mame, Centre de Zi, Centre de Primite în Regim de Urgenţă);

Înfiinţarea unor servicii unice de preluare, evaluare şi referire a cazurilor;Centre de Zi , Centre de Primite în Regim de Urgenţă ); b ) colaborare Crearea

b)

colaborare

Crearea unei reţelei profesionale cu scopul de a preveni plasarea copilului în starea de dificultate; ul de a preveni plasarea copilului în starea de dificultate;

Creşterea eficienţei parteneriatelor de colaborare;de a preveni plasarea copilului în starea de dificultate; Delimitarea clară a atribuţiilor instituţii lor partenere

Delimitarea clară a atribuţiilor instituţiilor partenere pentru a se evita suprapunerile; lor partenere pentru a se evita suprapunerile;

c)

resurse umane

Motivarea personalului din domeniul social;pentru a se evita suprapunerile; c) resurse umane Educaţia şi formarea continuă a personalului angajat; 43

Educaţia şi formarea continuă a personalului angajat;lor partenere pentru a se evita suprapunerile; c) resurse umane Motivarea personalului din domeniul social; 43

Reducerea numărului de cazuri şi implementarea unui sistem de evaluare a calităţii muncii d in

Reducerea numărului de cazuri şi implementarea unui sistem de evaluare a calităţii muncii din domeniul copilului aflat în dificultate;

Nivelul lucrului pe caz Planul de servicii să devină un instrument eficient în organizarea şi implementarea serviciilor de prevenţie; Realizarea unei metodologii de monitorizare şi raportare pentru diferitele situaţii de copii aflaţi în dificultate; Realizarea unor instrumente standardizate (scale de evaluare a riscului) utile în etapa de evaluare detaliată; Simplificarea procedurilor/ reducerea birocraţiei, mai ales pentru cazurile de urgenţă; Extinderea planului individualizat de protecţie a copilului cu măsuri care să vizeze familia lărgită/ biologică, reţeaua de suport comunitar/ grupurile de suport, consiliul de familie; Planul de servicii va trebui să cuprindă şi măsuri imediate de susţinere a familiei până la ieşirea din situaţia care a generat criza; Planul individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea).

individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44
individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44
individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44
individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44
individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44
individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44
individualizat de protecţie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent (ex. adopţia, reintegrarea). 44

BIBLIOGRAFIE

Cojocaru, Ş., Cojocaru, D., 2008, Managementul de caz în protecţia copilului. Evaluarea serviciilor şi practicilor din România, Editura Polirom, Iaşi Malanciuc, I., (coordonator studiu Unicef), 2005, Abandonul copiilor în Republica Moldova, Chişinău

Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, România, 2008-

2013

*** Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, România *** Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, România *** Legea nr. 338-XIII din 15.12.94 privind drepturile copilului, Republica Moldova *** Codul Familiei, Legea nr. 1316-XIV din 26.10.2000, Republica Moldova

*** www.insse.ro, site al Institutului de Statistică şi Calitatea a Vieţii *** http://www.chisinau.md/d4, site al Primăriei Municipiului Chişinău *** http://www.dasiasi.ro/, situl Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Iaşi *** http://www.copii.ro/, situl Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor

Anexa 1: Delimitări ale conceptelor conform Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi

promovării drepturilor copilului, România, 2008-2013

Anexa 2: Delimitări ale conceptelor conform raportului UNICEF, Abandonul copiilor în Republica

Moldova, Chişinău, 2005

Anexa 3: Măsuri de protecţie, fragmente din Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/1997 privind protecţia

copilului aflat în dificultate, România

Anexa 4: Măsuri de protecţie, fragmente din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea

drepturilor copiilor, România

Anexa 5: Măsuri de protecţie, fragmente din Legea 338-XIII din 15.12.94 privind drepturile

copilului, Republica Moldova

Anexa 6: Măsuri de protecţie, fragmente din Codul Familiei, Legea 1316-XIV

Republica Moldova

din

26.10.2000,

Anexa 7: Abrevieri la termenii folosiţi în analiză pentru Iaşi

Anexa 8: Abrevieri la termenii folosiţi în analiză pentru Chişinău

ANEXA 1

COPII BENEFICIARI AI SERVICIILOR SOCIALE (cf. Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, România, 2008-2013)

Copii aflaţi la risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte şi copiii din familii aflate în situaţie de criză (de ex: afectate de calamităţi naturale, lipsa unei locuinţe, pierderea veniturilor).

Copii separaţi de părinţi sunt copiii aflaţi în plasament la o persoană sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidenţial, copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Copii părăsiţi în unităţi sanitare - copiii nou născuţi sănătoşi sau cu diferite dezabilităţi, copiii de diferite vârste părăsiţi în diferite unităţi sanitare.

Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie.

Copii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. Abuzul, neglijarea şi exploatarea sunt forme de rele tratamente produse de către părinţi sau orice altă persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau în relaţie de încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea şi demnitatea. În această categorie sunt incluşi şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi, copiii refugiaţi.

Copii străzii Din acest grup fac parte copiii care trăiesc şi/sau muncesc pe stradă, împreună sau nu cu familia lor, respectiv: a) copiii străzii - cei care trăiesc permanent în stradă şi nu întreţin nici un fel de

legături cu familia; b) copii în stradă – cei care se află circumstanţial în stradă şi care păstrează legături ocazionale cu familia; c) copii pe stradă – cei care se află permanent pe stradă trimişi de familie pentru a câştiga bani prin diverse munci, cerşit sau mici furturi; d) familii cu copii în stradă.

Copii delincvenţi / copii în conflict cu legea. Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală, dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal. Astfel, copiii care nu răspund penal sunt cei care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi cei cu vârsta între 14 şi 16, ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta fără discernământ; copiii care răspund penal sunt cei care au vârsta între 14 şi 16 ani, dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ şi cei care au împlinit vârsta de 16 ani.

Copii cu dizabilităţi, infectaţi HIV/bolnavi SIDA şi boli cronice grave. Din acest grup fac parte copiii încadraţi într-un grad de handicap, copiii din învăţământul special şi cei integraţi în învăţământul de masă, copiii infectaţi HIV sau bolnavi SIDA, precum şi cei cu boli cronice grave (de exemplu cancer).

Copii cu tulburări de comportament. În contextul actual, acest grup de copii se află la risc de a fi separaţi de familie şi, uneori, de a fi integraţi în învăţământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului.

ANEXA 2

COPII BENEFICIARI AI SERVICIILOR SOCIALE 6 Chişinău

Copil abandonat: concept utilizat pentru a descrie situaţiile când un copil rămâne fără îngrijire părintească. Există o mulţime de forme de abandon al copilului, în funcţie de locul în care se produce, de circumstanţe şi de înregistrarea legală a acestuia. În Republica Moldova, sunt identificate trei modalităţi de abandon al copilului:

1)

copil abandonat prin refuzul părinţilor;

2)

copil abandonat prin plasament temporar;

3)

abandon neformalizat care constă în acţiunea de părăsire a copilului.

Copil orfan biologic: stigmă care desemnează statutul copilului lipsit de îngrijirea părintească în urma decesului părinţilor.

Copil orfan social: concept utilizat pentru a descrie statutul copilului care are cel puţin unul dintre părinţi în viaţă, dar din anumite motive este lipsit de grija lor: părinţii au fost lipsiţi de drepturi părinteşti, părinţii au fost declaraţi incapabili, părinţii au fost daţi dispăruţi sau copilul este abandonat de părinţi etc.

Copil plasat temporar: copil plasat în instituţii de protecţia copilului la cererea părinţilor, pentru o perioadă determinată de timp.

Copil refuzat: copil plasat în instituţii de protecţie a copilului, ca urmare a declaraţiei de refuz al părinţilor.

6 Malanciuc, Irina (coordonator studiu Unicef) Abandonul copiilor în Republica Moldova, Chişinău, 2005

Copil aflat în situaţie de risc/dificultate: copil care necesită asistenţă/protecţie socială. Copilul se află în dificultate dacă dezvoltarea sau integritatea sa fizică şi morală este periclitată.

Copil vagabond: în contextul Republicii Moldova, înseamnă un copil fără domiciliu fix, care de obicei trăieşte în stradă sau locuri unde îşi găseşte adăpost.

Neglijare: formă de abuz faţă de copil, manifestată prin lipsa de îngrijire şi comunicare adecvată cu el sau incapacitatea adultului de a le oferi copilului în corespundere cu necesităţile biologice, emoţionale de dezvoltare fizică şi psihică, precum şi limitarea accesului la educaţie (OMS, 1999).

Măsuri de protecţie

Case de copii de tip familial: instituţie particulară creată pe baza unei familii, ţinându-se cont de situaţia materială şi nivelul spiritual al acesteia, în scopul întreţinerii parţiale şi educaţiei copiilor orfani şi a celor rămaşi fără ocrotire părintească (Codul Familiei, Titlul V, cap. 20, art. 143).

Curatelă: instituţie legală pentru ocrotirea copiilor rămaşi fără ocrotire părintească în scopul educaţiei şi instruirii acestora, precum şi al apărării drepturilor şi al intereselor lor legitime. Curatela se instituie asupra copiilor cu vârstele de la 15 până la 18 ani.

Tutela: instituţie legală având drept scop educaţia, instruirea, ocrotirea şi administrarea intereselor unui minor rămas fără îngrijirea părintească sau ale unui alienat. Tutela se instituie de către autorităţile administraţiei publice locale, în termen de cel mult o lună din momentul primirii cererii, în baza avizului scris de autorităţile tutelare.

Asistenţă parentală profesională: formă de protecţie a copilului de tip familial, acordată copilului aflat în situaţii de risc/dificultate de o persoană/familie la domiciliul acesteia, pe o perioadă limitată de timp, până la depăşirea situaţiei de criză, care a generat plasamentul acestuia sau până la împlinirea vârstei de 18 ani.

ANEXA 3

Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate

Ultima modificare 2006-02-15 12:48 (republicată în Monitorul Oficial nr. 276/24 iulie 1998)

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale Art. 1. (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, copilul se afla în dificultate, dacă dezvoltarea sau integritatea sa fizică sau morală este periclitată.

(2) Prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu are capacitate deplină de exerciţiu.

Art. 2. Copilul aflat în dificultate se bucură de protecţie şi de asistenţă în realizarea deplină şi în exercitarea corespunzătoare a drepturilor sale, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 3. (1) Responsabilitatea de a asigura copilului aflat în dificultate protecţie şi asistenţă în realizarea şi în exercitarea drepturilor sale revine, în primul rând, colectivităţii locale din care acesta face parte.

(2) Orice copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediul său familial sau care, în propriul său interes superior, nu poate fi lăsat în acest mediu, are dreptul la protecţie şi la un ajutor special din partea colectivităţii locale.

(3) Statul garantează protejarea copilului împotriva oricăror forme de violenţă, inclusiv sexuală, vătămare ori abuz fizic sau mental, de abandon sau neglijenţă, de rele tratamente sau de exploatare, în timpul cât se află în îngrijirea părinţilor ori a unuia dintre ei, a reprezentantului sau legal sau a oricărei alte persoane.

(4) Statul sprijină colectivitatea locală din care face parte copilul, în îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin pentru protecţia copilului aflat în dificultate.

CAPITOLUL II

Măsuri privind protecţia copilului aflat în dificultate

Art. 7. (1) În vederea respectării interesului superior al copilului aflat în dificultate, comisia poate stabili următoarele măsuri:

a) încredinţarea copilului unei familii, unei persoane sau unui organism privat autorizat;

b) încredinţarea copilului în vederea adopţiei;

c) încredinţarea provizorie a copilului către serviciul public specializat;

d) plasamentul copilului la o familie sau la o persoană;

e) plasamentul copilului la serviciul public specializat sau la un organism privat autorizat;

f) plasamentul copilului în regim de urgenţă;

g) plasamentul copilului într-o familie asistată.

(2) În alegerea uneia dintre aceste măsuri trebuie să se ţină seama, în mod corespunzător, de necesitatea unei continuităţi raţionale în educarea copilului, precum şi de originea sa etnică, religioasă, culturală sau lingvistică.

(3) Se va asigura copilului capabil de discernământ dreptul de a exprima liber opinia sa asupra măsurilor de protecţie prevăzute la alin. (1).

Art. 8. (1) În cazul în care părinţii copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, puşi sub interdicţie, declaraţi