Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Teologie Ortodoxa

Confruntarea dintre om si diavol in lumina vietii Sf Antonie cel Mare

Marele nevoitor al Pustiei Egiptului, Sfntul Antonie cel Mare, de tnr a ales viata virtuoasa si a pait pe urmele parintilor apostolici. Inspirat de Duhul Sfnt prin ascultarea glasului din Evanghelii, Sfntul Antonie renunt la toate avuiile ce le avea rmase de la parini, le vinde dupa indemnul Mntuitorului iar banii castigati i imparte sracilor. Dupa ce lasa pe sora lui, care era mai mica decat el si se afla sub asa ocrotire, in grija unor fecioare cunoscute si de incredere, pentru a creste si a fi educata n credin si in frica de Dumnezeu, Sfntul incepe a tri dupa modelul ascetilor din timpul su. Inca nu erau intemeiate aezmintele monahale, el fiind unul din intemeietorii vietii monahale, un parinte al monahilor de mai tarziu. Cei ce doreau s duca o viat mai virtuasa se aezau in jurul satelor i triau cu mare luare aminte la viata lor i la invataturile Sfintelor Scripturi. La fel i Sfantul Antonie incepe a se pregti cu mult srguinta. La inceput se aeaz in apropierea satului su, iar de cate ori afla de cate un tritor mergea la el s se foloseasc. Vznd diavolul rvna cu care Antonie cuta s slujeasca lui Dumnezeu, a si inceput atacurile impotriva lui. La nceput a trebuit s se lupte cu tot felul de gnduri pe care diavolul le sgeta asupra tnrului ascet iubitor de Dumnezeu. Prin gnduri, diavolul atac pe tot omul, iar cmpul de btlie este sufletul omului. Mintea este strjerul ce trebue s rmn venic treaz ca sa indeprteze dumanii ce incearc s se strecoare prin tot felul de gnduri. Aa i Sfntul Antonie a nceput s se impotriveasca tuturor gandurilor ce erau aruncate asupra lui pentru ca tia de unde vin i care este scopul celui ce le iscodete. Armele ce le folosea erau credinta tare si neclintit, rugaciunea neincetat si postul aspru. Dar vrajmaul vznd inversunarea cu care

lupta i indeprta toate atacurile sale a inceput s-l atace si mai furios cu ispite din ce in ce mai mari, dar totul era nzadar i n loc sl indeprteze, mai mult se dadea de gol artnd neputina sa in faa rugaciunii puternice a Sfntului. Rezistnd atacurilor draceti i neprimind gndurile vramae, diavolul a fost scos din inima tnrului. Dar nu a incetat atacurile ci acum a incercat s impresioneze lund tot felul de nfiri infricotoare i gria cu glas omenesc. Dup ce la inceput a incercat sl indemne prin gnduri la tot felul de plceri trupesti rusinatoare si la pofta pantecelui care este mama tuturor pacatelor, acum a inceput s se arate si sa vorbeasc cu Antonie spunnd c este duhul curviei si al desfrului i ca pe muli dintre cei ce au indrznit sa duc o via plcut lui Dumnezeu ia nvins pentru c el este duhul ce atac pe tot omul nca din tineree. Vedem astzi cte victime ale acestui duh cad in jurul nostru i din pcate chiar si cei ce cutm s-i slujim lui Dumnezeu de multe ori suntem rpui de acest duh care chiar dac nu te poate impinge pan la pcatul cu fapta te face s guti din placerea discuiei cu gndul cel neltor. Pentru a putea invinge acest duh , bine este sa avem ca exemplu invaturile de aur ce ni le-a lsat Sfantul Antonie. Nu s-a lsat inspimntat de laudele cu care ncerca s-l inspaimnteze diavolul si vzand acesta ca nu reuseste n nici un chip s-l nfrng, cnd Sfantul s-a retras intre morminte si s-a inchis in unul dintre ele rugnd pe un cunoscut s-i aduca din cnd in cnd putin pine, a venit ntr-o sear mai muli diavoli i lau batut att de ru incat aproape c l-au omort. Dar harul lui Dumnezeu l-a intarit si nu la lsat s moar pe nevoitorul cel mare al lui Hristos. Nici duhul curviei si nici rnile nu l-au ndeprtat de dragostea lui Hristos. Mai rau s-au infuriat diavolii si vznd c a prins curaj mai mare si ndrzneal asupra lor au inceput sa fac tot felul de zgomote ingrozitoare si s ia chipuri si infairi de animale i de fiare de tot felul, dar Sfantul prindea si mai mult curaj impotriva lor si vdea si mai mult neputina lor. Nu se limitau diavolii doar a incerca s-l nspaimante ci cumplite erau durerile provocate de ei si nefiresti pentru ca nu veneau de la animale adevarate ci din rautatea cea mare a diavolilor, dar prin rugaciune Sfntul le sttea impotriva suferind i suportnd totul pentru Hristos. Ajutat de puterea lui Dumnezeu Sfantul arata ct de neputinciosi sunt si ct de slabi sunt artnd neputina lor prin faptul c veneau multi si luau tot felul de infatisari mincinoase i neltoare.

Hristos, Cel ce in chip nevazut i ddea putere i l intarea, vznd nevoina cea mult a lui i credina plin de dragoste pentru El l-a rasplatit rspunznd rugciunilor sale si i S-a artat. Dupa aceast minunat vedenie Sfntul se indeparteaza si mai mult in pustie si incepe s se nevoiasca cu mai mult dragoste invingnd de tot pe diavoli i intarindu-se tot mai mult in credinta cea dreapt si dtatoare de viata a lui Hristos. Dup dou zeci de ani de nevoin in lupte cu ispitele si cu diavolii prin post i rugaciune, prin psalmodiere aducand slava lui Dumnezeu, Sfantul Antonie a devenit un sprijin si un printe cutat de toi iubitorii de Dumnezeu care il cutau pentru a primi hran duhovniceasc dar si tmaduiri de tot felul de suferine att trupesti ct i sufleteti. Muli sunt cei ce nu cred in Dumnezeu, creatorul a toate, cele vzute i cele nevzute si necreznd n El, nici nu si dau seama de existena diavolilor care pndesc la orice pas pe tot omul ca s-l piard. ns noi avem aceste mrturii vii ale Sfinilor printi care urmnd lui Hristos ni s-au facut nou exemple vrednice de urmat. Experiena lor acum este experiena noastra i chiar dac noi azi, slabi fiind i neputincioi, nu vedem pe diavoli si nu luptm cu ei aa cum o fceau Sfintii in pustie. Ne sunt descoperiti noua prin invturile ce ne-au rmas in Sfnta tradiie si ne dm seama de atacurile lor. Armele folosite de Sfinti ne stau i nou la ndemn, iar credinta sporeste n noi daca ravnim si noi aceea rvn sfnta ce au avuto sfintii. Doar innd cont de experiena lor putem strabate drumul anevoios spre mntuire clcnd pe ct ne este cu putina pe acele urme ce ei ni le-au lsat. Dac nu am avea asemenea mrturii, ale celor ce au luptat i au descoperit cu puterea lui Dumnezeu toate siretlicurile diavolilor nu am avea cum s ne ferim de ele i nici cum s le cunoatem. Dar aa ne sunt toate descoperite i trebue s inem cont de invturile Parintilor notri prin care insusi Dumnezeu ne-a descoperit felul in care diavolul ne ispiteste dar si neputina lor n faa celor ce ndjduesc spre El. A lui fie Slava in veci Amin.