Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Explicati cu ajutorul modelului IS-LM-BP posibile efecte pe care le va avea asupra economiei Romniei acordarea de catre Uniunea Europeana, cu titlu grat uit, a 23 mld. Euro in perioada 2010-2015 Modelul IS-LM-BP este folosit pentru a explica comportamentul economiei national e si dinamica sa. Modelul IS LM arata legaturile existente ntre sectorul bunurilo r si serviciilor si sectorul monetar, legatura ce exista ntre pietele bunurilor s i cea a activelor financiare. El ofera un instrument simplu si puternic de anali za a efectelor politicilor fiscale si monetare asupra cererii productiei si a ra tei dobnzii. Variabilele de baza ce fac legatura dintre piete sunt venitul si rat a dobnzii. Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara ( modelul IS-LM) Modelul IS-LM este obtinut din combinarea curbelor (IS) si (LM), respectiv a ech ilibrelor pe cele doua piete: cea a bunurilor si serviciilor respectiv cea monet ara. Modelul IS LM va arata combinatia de venit national si rata a dobnzii care co nduce simultan la echilibre pe ambele piete (n ambele sectoare: cel real si cel m onetar), astfel ca economia este privita ca un ntreg. Punctul de echilibru este unic, iar grafic este reprezentat prin intersect ia dintre cele doua curbe , punctul dat de venitul Y0 si rata dobnzii r0. Orice punct din dreapta si sub curba LM indica un exces de cerere de bani (EDM), iar punctele din stnga (sus) a curbei (LM), indica un exces de oferta de bani (E SM). Curba IS reprezinta punctele de echilibru ale pietei bunurilor si serviciil or. n consecinta, punctele ce se afla deasupra curbei IS caracterizeaza o situati e cu exces n oferta de bunuri (ESB), iar punctele de sub curba IS reprezinta un e xces de cerere de bunuri (EDB). Balanta de Plati (BP) BP reprezinta nregistrarea tranzactiilor rezidentilor unei tari cu restul lumii. Exista doua mari conturi ale balantei de plati: contul curent si contul de capit al. Ce-a de-a treia componenta este contul acordurilor oficiale (sectorul oficia l). De multe ori contul de capital este separat n doua parti: tranzactiile sector ului privat; tranzactiile privind rezervele oficiale (ale autoritatii publice) c ontul acordurilor oficiale. n Contul curent se nregistreaza comertul cu bunuri si servicii precum si plati sub forma de transferuri. Contul de capital nregistreaza achizitiile si vnzarile de active financiare ca actiuni, certificate de depozit si obligatiuni, mprumuturi. Contul de capital nregistreaza achizitiile si vnzarile de active financiare ca actiuni, certificate de depozit si obligatiuni, mprumutur i.Contul acordurilor oficiale nregistreaza modificarea rezervelor oficiale ale ta rii. Rezervele oficiale sunt reprezentate de activele financiare straine detinut e de catre guvern (autoritatea publica). O crestere a rezervelor oficiale conduc e la o balanta a acordurilor curente negative.

Surplusul balantei de plati = cresterea rezervelor oficiale = surplusul contului curent + fluxul net privat de capital catre interior. Daca att contul curent ct si contul de capital privat nregistreaza deficit, atunci balanta de plati totala este n deficit si astfel banca centrala va pierde rezerve . Echilibrul extern exista atunci cnd balanta de plati are un sold apropiat de ze ro. BP = Nx(Y, Yf, R) + CF(r CF = fluxul de capital Yf = productia externa rf = dobanda externa R = dobanda nominala rf)

In continuare vom analiza modelul IS-LM-BP pe cazul Romaniei. Am stabilit ca IS

este o dreapta de panta negativa. Dat fiind faptul ca Romania este o economie dechisa, faptul ca o parte a venitului va fi cheltuita pentru bunuri importate c onduce la verticalizarea curbei IS fata de cazul unei economii nchise. Panta curbei IS este : aG*(b + n) Deci modificarea pantei curbei IS depinde de: 1.Elasticitatea investitiilor n raport cu dobnda. Cu ct investitia este mai senziti va la rata dobnzii, cu att IS tinde catre orizontala; 2.nclinatia marginala catre economisire (s). Cu ct s este mai mare, cu att IS tinde catre verticala (este mai nclinata); 3.Rata de impozitare. Cresterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS catre stnga (se apropie de orizontala) n timp ce scaderea ratei de taxare roteste catre dreapta curba IS (tinde spre verticala). 4)Elasticitatea exportului net in raport cu dobanda (n). Cu cat exportul net est e mai elastic in raport cu dobanda, cu atat IS tinde catre verticala (este mai nc linata); 5)Inclinatia marginala catre export net (m). Cu ct s este mai mare, cu att IS tind e catre verticala (este mai nclinata); Deplasarile curbei IS rezulta din: ??Modificarea cheltuielilor publice (G). O crestere a cheltuielilor publice va d eplasa curba IS la dreapta, n timp ce o readucere a lor o va deplasa catre stnga; ??Modificarea volumului absolut al impozitelor (T). O crestere a impozitelor va deplasa curba catre stnga, n timp ce o scadere a acestora o va deplasa catre dreap ta. Panta curbei LM este : L/k Panta curbei LM depinde de: ???elasticitatea cererii speculative de bani n raport cu rata dobnzii. Cu ct aceast a elasticitate este mai mare, cu att curba LM este mai plata (nclinatie mai mica). ???senzitivitatea cererii pentru tranzactii curente fata de modificarile venitul ui national. Cu ct aceasta senzitivitate este mai mare, cu att curba LM tinde catr e verticala (panta mai mare). Deplasarea curbei LM rezulta din modificarea ofertei de masa monetara. O crester e a acesteia determina deplasarea catre dreapta a curbei LM, iar o scadere deter mina deplasarea catre stnga. Pentru a verifica daca un punct de echilibru intern (r, Y) situat la int ersectia curbelor IS si LM) conduce la un deficit (sau un surplus) al balantei d LM. e plati este suficient sa suprapunem diagrama BP peste diagrama IS Datorita faptului ca balanta de plati a Romaniei este deficitara, pu nctul de echiliru intern A se va afla sub curba BP. Pe dreapta BP = 0 balanta de plati este n echilibru; Acordarea de catre Uniunea Europeana, cu titlu gratuit, a 23 mld. Euro in perio ada 2010-2015 va determina: In prima instanta, cresterea surplusul contului de capital prin crestere a fluxului de capital catre interior. ? CSB - > ? BP - > curba BP se va deplasa in jos - > vom avea o noua curba: B P1. In al doilea rand, datorita unei intrari de capital banesc in interioru l tarii, oferta de masa monetara va creste. ? M / P - > LM se deplaseaza la dreapta Cum piata activelor reactioneaza imediat, rata dobnzii va scadea ntre E si E1, cee a ce va stimula investitiile, venitul crescnd catre noul punct de echilibru E , pen tru care rata dobnzii va fi r1. Marimea acestor modificari depinde de pozitiile c urbelor IS si LM. Cu ct curba LM este mai aproape de orizontala, cu att mai mari v or fi modificarile n venit.

Suma primita de la UE va insemna o crestere a cheltuielilor guvernamenta le G, ducand la modificarea curbei IS. ? G > Y ? - > IS se deplaseaza spre dreapta Daca vom presupune ca rata dobnzii ramne nemodificata, atunci venitul se deplaseaz a din Y n Y2 . ncorpornd efectele monetare ale cresterii cheltuielilor, atunci datorita cresterii venitului (Y2 >Y0) va avea loc cresterea ratei dobnzii, iar venitul va scadea din Y0 n Y2. Aceasta crestere a ratei dobnzii va elimina (crowdsout) anumite cheltuieli private iar cresterea venitului va fi mai mica dect aceea corespunzatoare cazului n care rata dobnzii ramne constanta. Acest efect se mai numeste efect de compensar e ( crowding out effect ) si va reduce dimensiunea multiplicatorului. Echilibrul intern se modifica, punctul de echilibru devenind E3, corespu nzator outputului Y3 si ratei reale a dobanzii r3. Deci Y creste, iar r scade. Aceast lucru este benefic pentru economie, sugerand o perioada de expansine in e conomie.