Sunteți pe pagina 1din 15

Baterii de acumulatoare Elementul (elementele) de stocare a energiei electrice sau mecanice, n sistemele regenerabile de energie electric are un rol

foarte important, mai ales atunci cnd acestea funcioneaz n regim autonom. Problema de baz a unui sistem distribuit de energie, este aceea c cererea de putere (consumul) difer de cea disponibil n generatoare, rezultnd deci un regim de dezechilibru, care dac nu este eliminat rapid va produce efecte negative ce pot pune n pericol consumatorii sau chiar generatoarele. Diferena ntre puterea disponibil i puterea cerut este tratat n diferite moduri. Unii proiectani utilizeaz metoda disiprii puterii n exces pe nite rezistene (energie ce poate fi utilizat la nclzire sau se pierde), ali proiectani utiliznd metoda mediilor de stocare, cel mai des acestea fiind baterii electrice, pile de combustie, sau dispozitive mecanice de stocare a energiei cinetice (volante). n perioadele de deficit energetic, dispozitivele de stocare pot injecta putere n sistem, iar printr-o proiectare adecvat a capacitii acestora se poate realiza un sistem eficient, care poate satisface n orice moment cerinele consumatorilor.

8.2.1. Principalii parametri ai bateriilor de acumulatoare Caracteristicile principale ale unei baterii sunt tensiunea unei celule [V] i capacitatea bateriei [Ah]. Diferena dintre potenialele celor doi electrozi reprezint fora electromotoare sau tensiunea electric a celulei: E = VK V A unde VK si VA reprezint potenialul catodului i respectiv al anodului. Litiul are potenialul cel mai negativ, fiind agentul de reducere cel mai puternic. Fluorul, cu potenialul cel mai pozitiv, este agentul de oxidare cel mai puternic. n Tabelul 4.1 se prezint o serie de materiale folosite pentru electrozi, materiale ordonate dup potenialul de electrod. De notat c cele mai bune metale pure pentru unul dintre electrozi sunt: litiu, beriliu, sodiu, aluminiu si magneziu. Litiul i magneziul sunt ns foarte reactive. Tabelul 1.2. Materiale folosite pentru electrozi
Materiale la anod (Borne negative) Cele mai negative Litiu Magneziu Aluminiu Zinc Crom Fier Nichel Plumb Hidrogen Cupru Argint Materiale la catod (Borne pozitive) Cele mai pozitive Ferati Oxid fier Oxid cupru Ioduri Oxid cupric Oxid mercuric Oxid cobalt Dioxid de plumb Oxid de argint Oxigen Oxihidroxid de nichel

Paladiu Mercur Platina Aur Mai puin negative

Dioxid de nichel Peroxid de argint Permanganat Bromat Mai puin pozitive

Mrimea potenialelor de electrod depinde de natura materialului dur i de concentraia ionilor, conform relaiei: VM
n+

=V 0 +

RT n+ ln C M nF

(1.1)

unde:

- VM n + este potentiaul de electrod al metalului in solutia data, in [V]; - V 0 este potenialul normal al metalului dat, [V]; - F este numrul lui Faraday 96500 [C]; - C M n + este concentratia ionilor meta::lului, [g-ion/l]; - n este valenta ionului considerat; - R este constanta gazelor; - T este temperatura, [oK].

Tensiunea electric Tensiunea electric pe celul reprezint tensiunea regsit la bornele celulei, existnd o tensiune de lucru (cnd bateria lucreaz) si o tensiune la gol (cnd nu este solicitat curent de la baterie). Tensiunea Ub la bornele sursei electrochimice in regim de descrcare este diferita de cea de la gol datorita cderii interioare de tensiune si a pierderilor prin fenomene de polarizare [1]: Ub = E Ep I r , unde: E este tensiunea la funcionarea n gol; Ep este o for contraelectromotoare datorat fenomenelor de polarizare; I este curentul electric furnizat de baterie; r este rezistena intern a sursei. (1.2)

Tensiunea Uinc la bornele sursei electrochimice n regim de ncrcare este: Ub = E + Ep I r , (1.3)

Tensiunea depinde de ncrcarea bateriei dar i de momentul msurrii ei. Astfel, dac bateria a fost ncrcat sau descrcat recent, tensiunea va fi ntr-un proces de atingere a unui punct de echilibru, care poate dura i cteva ore. Tensiunea la bornele bateriei nu rmne constant n timp ci scade datorit proceselor ce au loc n celule, depinznd de starea de ncrcare. Capacitatea bateriei

Capacitatea (C) reprezint sarcina care poate fi preluat de la baterie n anumite condiii, deci este cantitatea de electricitate pe care o poate furniza bateria pus s se descarce [1]. Capacitatea bateriei la un curent constant este funcie de valoarea curentului la care se face descrcarea. Capacitatea maxim a bateriei este capacitatea preluat de la baterie n condiia n care tensiunea nu scade sub valoarea minim. Capacitatea depinde de temperatura dar si de modul n care a fost folosit bateria n timp. Capacitatea bateriei se exprim n [Ah] i este dat de relaia: C = I d dt ,
0 t

(1.5)

unde: - Id este curentul de descrcare; - t este durata de descrcare. Dac descrcarea se face la curent constant: C = I t . (1.6)

Capacitatea bateriei depinde de cantitatea de mas activ care particip la reacii pe timpul descrcrii Graficul de mai jos prezint faptul c vrsta bateriei infuleneaz capacitatea celulei, atunci cnd aceasta se afl la temperatura camerei. Capacitatea bateriei scade odat cu mbtrnirea acesteia [26]. Durata de viata a bateriei la temperatura camerei 5 Capacitatea celulei [Ah] 4 3 2 1 0 0

500 1000 1500 2000 2500 Numarul de cicluri incarcare -descarcare Figura 4.5: Variaia capacitatii unei celule n funcie de durata de via a bateriei.

8.2.1.3.

Rata de descrcare

n unele cazuri, capacitatea se exprim n funcie de rata de descrcare. Rata de descrcare nominal este de 1 [C]. Acest lucru nseamn ca o baterie de 100 [Ah] va furniza timp de o or un curent de 100 [A]. Aceeai baterie descrcat cu rata de 0.5 [C] va putea furniza 50 [A] timp de dou ore, iar la rata de descrcare de 2 [C] va furniza 200 [A] timp de 30 minute. Unele baterii, care au o rezisten intern redus i o structur intern bun conductoare de curent, pot furniza curent pn la 20 [A]. Majoritatea bateriilor pot furniza un vrf de curent de 5 [A]. 8.2.1.4. Rezistena intern

Reprezint rezistena electric pe care bateria o opune la trecerea curentului continuu. Rezistena intern total ra se compune dintr-o rezisten ohmic r care corespunde rezistenei electrolitului i electrozilor i o rezisten de polarizare, rp=Ep/I, ce depinde de tensiunea i de curentul de polarizare, ea avnd valori diferite la ncrcare i descrcare (deoarece Ep este diferit). Orientativ valoarea rezistenei interne a unei celule este de ordinul miliohmilor. n mod evident, o rezisten intern mic va permite generarea de cureni mari i pierderile interne vor fi reduse (deci tensiunea la borne va fi mai mare). Rezistena intern depinde invers-proporional i de temperatur datorit creterii mobilitii electronilor. Rezistena intern la aproape toate bateriile tinde s creasc semnificativ ctre finalul ciclului de descrcare, pe msur ce materialele active trec n starea de descrcare, fapt care duce la scderea rapid a tensiunii furnizate. Mai mult, creterea rezistenei interne duce i la creterea pierderilor interne prin efect Joule-Lenz i la creterea important a temperaturii bateriei. Rezistena bateriei crete i cu vrsta bateriei. 8.2.1.5. Puterea specific i energia specific

Masa unui vehicul reprezint un element foarte important n ceea ce privete consumul de combustibil. Pentru un vehicul electric hibrid care folosete ca surs de energie i o baterie electric, masa acesteia poate fi un factor ce influeneaz mult consumul de energie i implicit raza de aciune. De aici rezult necesitatea unor baterii care s furnizeze o energie ct mai mare la o mas ct mai mic. Mrimea care exprim aceast dependen este energia specific i se exprim n [Wh/kg] sau [Wh/l]. n general, densiti mari de energie se obin utiliznd mai multe materiale reactive, dezavantajul fiind c sistemul are tendina de a fi instabil, ceea ce impune msuri speciale de siguran n exploatare. Densitatea de energie depinde i de calitatea materialelor active, impuritile limitnd energia furnizat. Chiar i forma bateriei conteaz, deoarece densitatea de energie nu depinde doar de materiale ci i de conectarea lor i de inveliul (carcasa) bateriei. Energia specific a bateriei permite compararea acesteia, ca surs de energie pentru propulsie, cu alte tipuri de surse de energie ce se pot utiliza la bordul autovehiculelor hibride. Totui, chiar i cele mai performante baterii ofer o energie specific sub 1% din cea a benzinei. Aceasta nu datorit faptului c energia electric este de calitate inferioar, ci

pentru c orice combustibil pe baz de hidrocarburi conine toate elementele necesare reaciilor de combustie, aerul fiind luat direct din atmosfer, spre deosebire de baterie care trebuie s includ n masa ei toi reactanii solizi, lichizi sau gazoi utilizai de reaciile electrochimice. n Fig.4.6 se prezint densitatea relativ de energie pentru cteva tipuri uzuale de baterii secundare. Se observ c cele mai puin eficiente sunt sursele electrochimice bazate pe plumb iar cele mai eficiente sunt cele bazate pe litiu.
Wh/Kg
250 200 150 100 50

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Wh/l

Figura 1.6. Densitatea relativ de energie pentru tipuri de baterii secundare.

8.2.1.6.

Autodescrcarea

O caracteristic neplcut a bateriilor o reprezint pierderea de energie datorit autodescrcarii n perioada de stocare/neutilizare a lor, cnd circuitul exterior este deschis (lipsete sarcina), fapt datorat reaciilor interne. Reaciile au loc cu o vitez mult mai mic dect la descrcarea bateriei pe o sarcin. Rata de autodescrcare depinde de tipul bateriei, de temperatur i de vechimea bateriei. De exemplu, o baterie NiCd mai veche se poate descrca chiar n circa doua sptmni, n timp ce o baterie cu Pb nou se va descrca mai puin de jumtate ntr-un an, dac este pstrat la temperatura de 25oC. Estimativ, cele mai multe baterii se descarc ntre limitele de 0.01-1% din capacitatea total n 24 ore. Autodescrcarea este proporional cu temperatura, creterea acesteia crescnd rata reaciilor chimice nedorite care cauzeaz apariia curentului de pierderi ntre electrozi.

8.2.1.7.

Durata de via (numrul de cicluri)

Durata de via este exprimat n numrul de cicluri, adic numrul de ncrcri-descrcri complete (pn la tensiunea final admis sau pn cnd capacitatea scade sub 80% din capacitatea iniial) pe care l poate suporta bateria. Numrul de cicluri depinde de tipul bateriei, de gradul de descrcare n timpul funcionrii, de temperatur, de modul i viteza de ncrcare. Numrul de cicluri poate varia pn la sute de mii, dar el poate fi i mai mic (sub 50) dac nu se respect recomandrile de exploatare (practic numrul de cicluri se poate reduce cu 80%). Durata de via depinde fundamental de strategia de control al modului de funcionare selectat pe durata unui anumit traseu parcurs. 8.2.1.8. Temperatura

Creterea temperaturii duce la creterea ratei reaciilor, pentru fiecare cretere cu 10[oC] rata reaciilor crescnd de circa dou ori. Astfel, descrcarea timp de o or la 35 [oC] este aproximativ echivalent cu descrcarea timp de dou ore la 25 [oC]. SOC Gradul de ncrcare actual al bateriei (State of Charge - SOC ) reprezint capacitatea disponibil a acesteia exprimat n procente sau n [Ah] din capacitatea natural. Pe o scar de la 0 la 1, 0 corespunde cazului bateriei descrcate iar 1 cazul bateriei ncrcate. SOC scade pe msur ce bateria alimenteaz o sarcin i crete cnd bateria se ncarc. Se poate spune c SOC reprezint un indicator de combustibil al bateriei. De notat c SOC nu se refer la capacitatea maxim la care a fost ncrcat ultima dat bateria, ci la capacitatea iniial a bateriei. n tabelul de mai jos este reprezentat gradul de ncrcare al bateriei pentru o baterie de 12 V. Pentru o durat de via ct mai lung, bateriile ar trebui s oscileze ntre valorile prezentate n tabel cu culoarea verde. Valorile cu galben, dac apar ocazitional nu sunt duntoare bateriei, ns descrcrile continue la aceste nivele vor scurta cu mult durata de via a bateriei. Este foarte important determinarea tensiunii, cea mai bun determinare fcndu-se prin msurarea greutii specifice. La multe baterii acest lucru este foarte dificil, n unele cazuri chiar imposibil. Dup cum se poate vedea din tabel, cderea de tensiune cea mai mare se relizeaz la gradul de ncrcare de 10% [25]. Tabelul 1.3. Variaia tensiunii bateriei n funcie de gradul de ncrcare. Gradul de Baterie 12 V Volt / Celul ncrcare 100% 12.7 2.12 90% 12.5 2.08 80% 12.42 2.07 70% 12.32 2.05 60% 12.20 2.03 50% 12.06 2.01 40% 11.9 1.98 30% 11.75 1.96

20% 10% 0 8.2.2.10. Gradul de descrcare

11.58 11.31 10.5

1.93 1.89 1.75

Gradul de descrcare (Depth of Discharge - DOD) se definete pe fiecare ciclu drept procentul de energie descrcat / scos din baterie la fiecare descrcare. Acesta influeneaz n mod direct durata de via a bateriei, pentru majoritatea surselor electrochimice numrul de cicluri crescnd exponenial cu scderea DOD. Totui unele baterii (NiCd, NiMH) necesit periodic o descrcare complet, pentru a elimina efectul de memorie. Relaia dintre durata de via i gradul de descrcare (DOD) este logaritmic, aa cum se arat n figura de mai jos. Acest factor este foarte important att pentru productorii de baterii de acumulatoare ct i pentru utilizatorii lor [22]. Prin limitarea gradului de descrcare al bateriilor n aplicaii, proiectantul poate mbuntii semnificativ durata de via, de asemenea i utilizatorul poate prelungi durata de via a bateriei, folosind celule cu o capacitate puin mai mare dect cea necesar.
10000 5000

Durata de viata

2000 1000 500 200 100 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Gradul de descarcare[%]
Figura. 1.7. Variaia duratei de via a bateriilor n funcie de gradul lor de descrcare. Efectul de memorie const n pierderea progresiv a capacitii de rencarcare datorit modificrii structurii cristaline a electrozilor bateriei prin trecerea de la o structur fin la una de dimensiuni mai mari. Acest lucru se ntmpl atunci cnd bateria este rencrcat fr s fi fost complet descrcat dup un anumit numr de cicluri de funcionare, caz n care doar o parte din materialul activ poate fi reciclat. Pentru a evita acest efect se recomand descrcarea complet periodic a bateriei (o dat la o lun pentru baterii NiCd i o dat la trei luni pentru baterii NiMH).

Durata de rencarcare reprezint timpul n care bateria este rencarcat la parametrii apropiai de cei iniiali. n funcie de tipul bateriei, rencarcarea se poate realiza n 1 pn la 8 ore (sau chiar 16). Unele baterii pot fi rencarcate la 80% din capacitate n mai puin de o or, dar necesit un sistem de ncrcare comandat (Battery Management System BMS) care s monitorizeze tensiunea, curentul i temperatura. ncrcarea poate fi la curent constant, la tensiune constant sau la putere constant, fie cu un algoritm care este o combinaie a acestora. Una din problemele rencarcarii este dat de diferena de ncrcare a celulelor, unele fiind suprancrcate iar altele subncarcate, ceea ce necesit egalizarea celulelor prin diverse metode. Tabelul 1.4. Parametrii diferitelor baterii de acumulatoare. NiCd NiMH Baterii cu plumb Li-ion Capacitatea (mAh) 600 1000 2000 1200 Tensiunea bateriei (V) 7.5 7.5 12 7.2 Energia / ciclu de funcionare (Wh) 4.5 7.5 24 8.6 Durata de viata 1500 500 250 500 Cost $50 $70 $50 $100 Cost / kWh $7.50 $18.50 $8.50 $24.00 Tipuri de baterii de acumulatoare 8.2.2. Baterii cu plumb Bateria cu plumb este unul dintre cele mai utilizate medii electrice de stocare, avnd avantajul preului mult mai redus dect al altor elemente similare. n urmtoarele rnduri se va face o scurta descriere a funcionarii bateriei cu plumb, i regimurile utilizate pentru ncrcare i descrcare. Cnd o baterie cu plumb este ncrcata, tensiunea la bornele sale creste. Cnd curentul de ncrcare creste de la zero spre o anumita valoare, rezistenta interna a bateriei rezista curentului, i tensiunea creste imediat peste valoarea de funcionare n gol. Dup acest salt iniial, tensiunea continua sa creasc, dar mai gradat, n timp ce bateria se ncarc. Spre sfritul ncrcrii, tensiunea creste brusc, i bateria ncepe sa emit un gaz, care este rezultatul descompunerii apei n hidrogen i oxigen. Daca acest proces este lsat sa continue pentru o perioada lunga de timp, bateria este suprancrcata, rezultnd intr-o accelerare a coroziunii plcilor bateriei, pierderi de electrolit, i deteriorri fizice ale plcilor. De aceea suprancrcarea trebuie limitata, insa cnd o baterie atinge tensiunea la care ncepe sa gazeze nu este ncrcata la maxim. Pentru a termina ncrcarea, bateria trebuie lsata sa gazeze pentru o perioada scurta de timp, timp n care o parte din curentul de ncrcare continua sa ncarce bateria iar o alta parte cauzeaz efectul de gazare. n bateriile umplute cu electrolit (contrar celor n care electrolitul este imobilizat intr-un gel sau intr-o sticla absorbanta), procesul de gazare agita electrolitul, asigurnd astfel acelai nivel de aciditate n toata masa [27].

Cnd un acumulator cu plumb este descrcat, tensiunea sa scade. Descrcarea nu poate continua la nesfrit: eventual nu mai exista material care sa reacioneze i bateria este deteriorata. De aceea, descrcarea completa trebuie evitata. O baterie cu plumb se compune din celule electrochimice care conin un pol pozitiv, un pol negativ si un electrolit, toate dispuse intr-un vas corespunztor (dintr-un material neatacat de acidul sulfuric). Materia activa de la polul pozitiv este bioxidul de plumb (PbO2) iar materia activa de la polul negativ este plumbul spongios. La descrcare att bioxidul de plumb cat si plumbul spongios se transforma in sulfat de plumb, iar la reincarcare, materiile active revin la starea iniiala. In general electrozii sunt sub forma de tip grtar, sac sau tubulare. Electrolitul este o soluie de acid sulfuric H2SO4 de concentraie 20-30% sau densitate cuprinsa intre 1.08-1.30 [g/cm3]. Plcile pozitive sunt legate intre ele, formnd electrodul pozitiv, iar plcile negative sunt si ele legate intre ele, formnd electrodul negativ. Pentru ca rezistenta interna sa fie cat mai mica, plcile trebuie sa fie cat mai apropiate, dar fara riscul de scurtcircuit. Astfel, intre placi de se monteaz piese separatoare poroase (din lemn, cauciuc, plastic, ebonita etc.), care au rolul de a mpiedica atingerea plcilor. In plus, in acest fel se obine un volum cat mai mic si se obine si un pachet bine fixat in vas, ceea ce prentmpina deformarea plcilor. Tensiunea data de o celula este de aproximativ 2 [V]. Rezistenta interna a unei baterii de acumulatoare cu Plumb depinde foarte mult de temperatura, aceasta scade odat ce temperatura creste, aa cum se poate observa in figura de mai jos.
3 Rezistenta interna [ ] 2.5 2 1.5 1 0.5 0 -10 -5 0 5 25 30 35 40 Temperatura [ o C ] 10 15 20

Figura 1.8. Variaia rezistentei interne a bateriei in funcie de temperatura. Astfel bateria poate deveni foarte insuficienta la temperaturi joase, dar se pote obine si o eficienta mai ridicata la temperaturi mai nalte, insa in acest caz impedana interna a bateriei trebuie sa fie sczut [26]. 8.2.2.1. Avantajele bateriilor cu plumb Avantajele si dezavantajele bateriilor cu plumb

Sunt baterii care pot fi realizate la puteri mari, sunt ieftine, simplu de realizat, sigure si fiabile. Tehnologia producerii lor este bine stpnita, iar utilizarea lor corecta asigura un serviciu durabil si eficient. Au o mare capacitate de descrcare. Dezavantajele bateriilor cu plumb Energia specifica redusa (circa 40 [W/kg]), eficienta redusa la temperaturi mici si numrul de cicluri relativ mic reprezint impedimente in utilizarea lor pe vehicule electrice si hibride. Nu pot fi stocate in starea de descrcare, fiind recomandat ca tensiunea pe celula sa nu scad sub circa 2 [V]. Caracteristicile de ncrcare si descrcare depind semnificativ de variaiile de temperatura. Au dezavantajul ca necesita o durata mare de reincarcare (de pana la 6-8 ore). Bateria nu pote susine un curent mare sau o tensiune de ncrcare pentru o durata mare de timp, bateria se incalzeste repede si se raceste lent. Masa bateriilor cu plumb folosite pentru vehicule electrice sau hibride este mare si pote ajunge pana la 24% din masa vehiculului. Din punct de vedere al proteciei mediului, bateriile cu plumb sunt poluante att datorita plumbului cat si datorita electrolitului. Producerea lor implica existenta unui mediu toxic cu efecte negative pentru personal si pentru mediu. Transportul lor trebui realizat cu grija pentru a se evita scurgerile de acid. 8.2.3. Baterii nichel-cadmiu Sunt baterii secundare alcaline la care elementele de baza sunt electrodul pozitiv din hidroxid de nichel Ni(OH)2, electrodul negativ din cadmiu si un electrolit din hidroxid de potasiu KOH (cu densitate de 1.210 [g/cm3]). Electrolitul actioneaza ca un conductor ionic si intervine puin in reacii. Procesele electrochimice reversibile din timpul incarcarii si descrcrii sunt date de reacia totala [1]. Potenialul la electrodul pozitiv este de circa 0.45-0.5 [V], iar la cel negativ este de circa 1.2-1.3 [V]. Din punct de vedere constructiv (Fig.4.14), o baterie NiCd este compusa din electrodul pozitiv izolat de electrodul negativ (din cadmiu) printr-un separator, elementele fiind dispuse in straturi si rulate sub forma de spirala, acestea, mpreuna cu electrolitul, fiind asamblate intr-o carcasa metalica [14]. Bateria dispune de o supapa de sigurana care asigura evacuarea gazelor care pot fi eliberate in timpul funcionarii. Necesita o descrcare completa periodica pentru a evita apariia efectului de memorie. Se comporta bine la incarcarii rapide.

10

Figura 4.14: Structura unei baterii NiCd 8.2.3.1. Avantajele si dezavantajele bateriilor NiCd

Avantaje: - durata de viata mare, de circa 1000 cicluri (valoare medie 500 de cicluri); - poate fi reincarcata si la temperaturi reduse; - sunt simplu de stocat si transportat; - lucreaz bine si la temperaturi reduse; - pot lucra la o rata de descrcare mare pana la 10C; - ncrcarea se pote face rapid, in cel mult doua ore sau chiar in 15 minute; - sunt reciclabile. Dezavantaje: - au densitate de energie redusa (45-80 [W/kg], valoare medie 55 [W/kg]); - grad de autodescarcare ridicat (circa 10% din 24-48 ore sau circa 20-25% pe luna si se descarc aproape complet in 6 luni); - cadmiul este toxic, prezint efectul de memorie; - sunt de 2-4 ori mai scumpe dect bateriile de plumb (dar au durata de viata mai mare). Bateriile NiCd au o rezistenta interna redusa, ceea ce le face utile pentru echipamente in care se solicita valori mari de curent, ajungnd pana la 20 [A/celula]. Exista unele opinii legate de efectul de memorie, care nseamn tendina bateriei de a nu genera tensiunea nominala daca este conectata la sarcina nainte de descrcarea totala (pana la circa 1 [V/cel]). Efectul consta in apariia unor granule datorate cadmiului nefolosit, ceea ce reduce suprafaa activa a cadmiului; electrodul de cadmiu va avea astfel doua suprafee cu rugozitate diferita; la sarcini mari, suprafaa mai fina se va consuma rapid, ceea ce duce la scderea tensiunii, dei bateria nu este descrcata. Cataloagele firmelor nu mentioneaza acest efect, iar unii utilizatori considera ca aceasta descrcare reduce durata de viata a bateriei. Din acest motiv se recomanda ca periodic bateria sa fi descrcata total.

11

Densitatea de stocare a energiei este de 45-80 [Wh/kg], iar densitatea de putere este de 150160 [W/kg]. Randamentul in [Ah] al bateriilor NiCd este circa 75-80% iar randamentul in [Wh] este de circa 60-65%. Din punct de vedere al polurii, acest tip de baterie este poluanta, dar este reciclabila. Caracteristicile de ncrcare depind de curent, timp, temperatura: un curent de ncrcare crescut si o temperatura redusa duc la creterea tensiunii bateriei. In Fig.4.15 se prezint caracteristicile de autodescarcare funcie de temperatura pentru baterii NiCd.

Figura 4.15: Caracteristici de autodescarcare 8.2.4. Bateriile nichel metal hidrid (NiMH) Cercetrile in domeniul bateriilor nichel metal hidrura (NiMH) au nceput in anii 70 in urma cercetrilor asupra modalitatilor de stocare a hidrogenului, cnd s-a observat ca unele aliaje metalice (NiFe, MgNi) au capacitatea de a captura si elibera un volum de hidrogen de pana la 1000 de ori mai mare dect volumul lor. Prin alegerea corespunztoare a materialelor constituente, procesele electrochimice pot fi controlate la temperaturile mediului ambiant. Ca structura sunt in general similare cu bateriile NiCd, diferind prin faptul ca in loc de cadmiu se folosete ca element activ hidrogenul. Anodul este realizat dintr-un metal hidrid, care are capacitatea de a stoca hidrogen. Tensiunea unei celule este de 1.2 [V]. Din punct de vedere constructiv, structura unei celule de baterie NiMH este clasica, fiind compusa din doi electrozi si un electrolit (figura 4.16). Electrodul pozitiv este hidroxidul de nichel Ni(OH)2. ele este insolubil in electrolit si poate fi realizat cu suprafee mari, ceea ce duce la capacitati ridicate si densitati mari de curent. Electrodul negativ este realizat dintr-un metal hidrid, care in structura sa, stocheaz hidrogen. Metalul hidrid poate conine teoretic intre 1% si 7% hidrogen din masa sa (materialele actuale utilizate conin 1% sau 2% hidrogen). Substratul metalic poros utilizat este de tip grtar, reea, folie, sau placa si se realizeaz din nichel, cupru, cupru placat cu nichel, sau aliaj de cupru-nichel. Utilizarea cuprului in aliaj, cu excelente calitati de conductibilitate electrica, reduce considerabil rezistenta interna a electrodului si micsoreaza pierderile de putere prin disipare termica, crescnd astfel puterea disponibila a bateriei. In plus, cuprul este un metal 12

maleabil, caracteristica importanta daca se ia in consideraie faptul ca intr-un ciclu de ncrcare - descrcare electrodul se dilata, respectiv contracta (dar nu termic).

Figura 4.16: Baterie NIMH Electrodul negativ rezulta prin presarea materialului activ (aflat sub forma de pulbere) in masa stratului metalic poros dup ce se sintetizeaz. Materialul activ este de regula un aliaj Titan-Vanadiu-Nichel la care se adaug Pd (Paladiu) avnd rolul de a creste semnificativ capacitatea de descrcare la rate mari. Astfel, rata de descrcare 1C se imbunatateste cu 20% comparativ cu cea a aceluiai metal activ fara adaus de paladiu. Imbunatatirea semnificativa pe care un procent infim de paladiu o aduce capacitati de descrcare a bateriei NiMH reiese si mai bine in evidenta din Fig.4.17 in care sunt reprezentate caracteristicile de descrcare (curentul de descrcare raportata la capacitatea bateriei) pentru patru tipuri sugestive de aliaje. Astfel, se poate observa comportamentul a doua aliaje, Z212, respectiv Z151 ce difer doar prin adausul de 1% Pd la primul aliaj si care face ca la o descrcare 1C capacitatea acesteia sa scad cu doar 10% (curba a) in timp ce lipsa paladiului produce o scdere cu 7% a capacitatii celuilalt aliaj (curba b) pentru acelai curent de descrcare. 8.2.4.1. Avantajele bateriilor NiMH

conductivitate nalta a electrolitului, ceea ce permite utilizarea in aplicaii de putere mare; bateria poate fi nchisa, minimiznd costurile de intretinere si pierderile, opereaz pe o plaja larga de temperatura; durata de viata este mare si compenseaz costul mai mare fata de alte tehnologii; densitatea de energie este mare iar costul pe watt sau pe watt-ora este redus. 8.2.5. Baterii cu litiu

Litiul este cel mai uor metal (plutete pe apa) si are cel mai mare potenial electrochimic, fiind astfel un metal foarte reactiv.

13

Bateriile cu litiu (Fig.4.23) constau dintr-un electrod negativ, realizat din carbon nalt cristalizat, electrolit compus din solveni organici, sruri de litiu si separatori [6]. Deoarece nu exista un electrolit lichid, exista avantajul lipsei de scurgeri din baterie.

Figura 4.23: Principiul unei baterii cu litiu ncrcarea si descrcarea se face prin intermediul ionilor de litiu, proces care nu implica reacii chimice duntoare. Litiul are cel mai cobort potenial electric dintre toate elementele. Acest lucru permite bateriei cu litiu sa aib cea mai mare tensiune de lucru dintre baterii si cea mai mare densitate de energie si putere fata de bateriile cu Pb si bateriile NiMH. In Tabelul 4.6 se prezint caracteristici ale bateriilor cu litiu realizate de firma Hitachi Group. Tabelul 4.6: Caracteristici ale bateriilor cu litiu HEV Dimensiuni [mm] 260x541x160 Masa [kg] 20.2 Tensiune [V] 173 Capacitate [Ah] 3.6 Densitate de energie [Wh/kg] Densitate de putere [W/Kg] 1350 EV 290x440x186 29.3 30 90 93 350

14

Figura 4.24 Structura unei baterii cu litiu Tabelul 4.7: Tipurile principale de baterii de acumulatoare si unele din caracteristicile lor Pb NiCd NiMH Li-ion Cost Redus Mediu Ridicat Foarte mare Densitate de energie [Wh/kg] 30 50 75 100 Tensiunea pe element [V] 2.27 1.25 1.25 3.6 Circuitul de sarcina Redus Foarte mare Moderat Mare Numrul ciclurilor de ncrcare / 200-2000 1500 500 300-500 descrcare Autodescarcare Redusa Moderata Ridicata Redusa Timp minim de reincarcare [ore] 8-16 1.5 2-3 3-6 Impact asupra mediului Ridicat Ridicat Redus Ridicat Exista diverse tipuri de baterii si muli factori care le afecteaz performantele. Pentru a analiza performantele bateriilor exista multe modele matematice. Factorii care influenteaza performantele bateriei sunt: - starea de ncrcare; - capacitatea de stocare a bateriei; - rata de ncrcare / descrcare; - temperatura; - durata de viata. Modelele bateriilor electrochimice sunt bazate numai pe electrochimie. Aceste modele ignora efectele termodinamice si cuantice. Cu toate ca aceste modele pot prezice stocarea energiei, ele sunt incapabile sa modeleze fenomene cum ar fi durata de timp cnd se modifica tensiunea in sarcina.

15