Sunteți pe pagina 1din 20

Disciplina: Asigurri i reasigurri Coordonator: Prof. Univ. Dr.

Student:

CUPRINS

Capitolul 1. Actorii pieelor internaionale ale asigurrilor i reasigurrilor ............. 3 1.1.Companiile captive de asigurri i reasigurri ............................................ 4 1.2.Funciile unei societi captive de asigurri ................................................ 6 1.3. Clasificarea societilor de asigurare captive ............................................. 6 Capitolul 2. Companiile offshore sau evaziunea fiscal legal ................................. 8 2.1. Noiunea i caracteristicile companiilor offshore ....................................... 8 2.2 Forme ale companiilor de asigurare captive .............................................. 10 Capitolul 3. Motive pentru a nfiina o companie offshore ...................................... 13 Concluzii .................................................................................................................. 19 Bibliografie ............................................................................................................... 20

Capitolul 1. Actorii pieelor internaionale ale asigurrilor i reasigurrilor

Cele mai reprezentative piee de asigurri si reasigurri sunt concentrate in cele mai mari centre comerciale si financiare ale lumii unde se desfasoara majoritatea covarsitoare a acestor tranzacii. Unele dintre acestea sunt piete care alta data serveau numai asiguratorilor directi locali si care , in urma extinderiiactivitatii unor companii de asigurare ce si-au deschis filiale, au devenit treptat internationale. Este cazul Londrei, Europei continentale, S.U.A., Japoniei.Fiecare dintre acestea este o piata internationala deoarece o mare parte sau chiar cea mai mare parte din afacerile incheiate provin de la societati de asigurari si reasigurari din alte tari si pentru ca influenteaza in mare masura uzantele si practicile altor piete. Ele difera din punct de vedere al dimensiunii,al preponderentei unor anumite categorii de afaceri, al stilului, al uzantelor si al modalitatii de incheiere a tranzactiilor, capatand astfel unicitate1. Pionii care actioneaza pe aceste piete sunt: societatile de asigurare, societatile de reasigurare si agentiile de intermediere(brokeri). In general, contractele de asigurare de valori mari, dar si cele de reasigurare sunt rareori incheiate in mod direct; pozitia cea mai semnificativa o detin brokerii pentru stabilirea celor mai bune legaturi intre partile doritoare sa incheie contracte de asigurari si reasigurari.

Ciurel, Violeta-Asigurari si reasigurari:abordari teoretice si practici internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000, pag. 53

1.1.Companiile captive de asigurri i reasigurri

Tipurile de companii pe care le intalnim pe piata in calitate de asiguratori si reasiguratori sunt:companii de asigurari, companii captive de asigurari si reasigurari, asociatii mutuale, companii de reasigurari, sindicate Lloyds, pool-uri de subscriitori. Companiile captive de asigurari si reasigurari constituie o categorie aparte a asiguratorilor si, in acelasi timp, a reasiguratorilor, cunoscand o dezvoltare deosebita in perioada postbelica, strns legata de formarea marilor companii industriale i comerciale. Dictionarul Webster le defineste astfel:companie detinuta sau controlata de o alta intreprindere al carei obiect de activitate, este, in primul rand acoperirea necesarului de asigurari si , in al doilea rand, efectuare de operatiuni pe piata 2. Ali autori le considera ca o forma de autoasigurare oficializat sau companii de asigurari sau reasigurari detinute sau controlate de o societate, cu alta activitate decat de asigurari, create in principal pentru a asigura sau reasigura riscurile sociietatii mama sau ale filialelor acesteia. Ele au aparut in perioada anilor 1920-1930 din necesitatea contracararii unor dificultati ivite in plasarea riscurilor mari de pe pietele conventionale de asigurari directe.Ulterior, companiile industriale si comerciale, devenind tot mai interesate in controlare costurilor cu asigurarile, au solicitat si alte forme de asigurari partiale si cu scheme de plata a primelor mai flexibile. n acelasi timp, deoarece un asigurat nu are acces direct si in mod normalal la reasigurare, companiile captive devin un mijloc, o modalitate eficienta pentru societatea fondatoare de a profita de resursele, preturile si competentele tehnice disponibile pe piata reasigurarilor. Inafara acestora considerente, la baza extinderii companiilor captive se afla si motivatii de alt natur , precum: controlul direct al pragului de asigurare, extinderea protectie prin asigurare, imbunatatirea miscarii fondurilor si a eficientei investitiilor(in special pentru companiile captive din

www.asig.ro

strainatate), posibilitatea cresterii investitiilor, evitarea restrictiilor monetare, plata unor impozite mai mici si altele. Societatile de leasing captive, apartinand producatorilor si dealerilor auto, si subsidiarele bancilor vor domina piata de leasing auto in urmatorii ani, apreciaza specialistii din domeniu. Societile captive, mpreun cu cele subsidiare bancare, vor deine aproximativ 80% din piaa de leasing3. Reprezentanii firmelor de leasing spun ca piaa se va mpri strategic pe cele trei categorii de societi (captive, independente si subsidiare bancare), avand tendinte clare de concentrare. Cea mai mare parte a volumului de leasing pentru autovehicule va tinde sa se concentreze catre societile captive, a cror dezvoltare este strans legata de volumele de vanzari ale societatilor-mama, si catre societatile subsidiare bancilor, capabile sa ofere soliditate si conditii financiare atractive. In literatura de specialitate, se apreciaza ca adevaratul motor al actualei dezvoltari a companiilor captive de asigurari l-a constituit complexitatea crescanda a tehnicilor de management al riscului4. Ele reprezinta o metoda frecventa in cazul societatilor care au un management al riscului adecvat, istoricul daunelor s-a dovedit a fi bun, iar capacitatea financiara proprie a detinatorului companiei captive este ridicata. Practic, termenul de captiv a inceput sa fie folosit de abia acum patruzeci de ani, odata cu cresterea numarului companiilor create in mod expres pentru furnizarea serviciilor de gestiune societatilor captive implantate in insulele Bermude.Acestea permiteau economii considerabile, motiv pentru care numeroase societati

transnationale si-au creat propriile lor companii captive pentru a beneficia de reglementari mai suple si de concesii fiscale. Se estimeaza ca, in prezent, in lume functioneaza circa 2000 de astfel de companii apartinand firmelor din tari prin paradisul fiscal. dezvoltate( mai ales din S.U.A. si Marea

Britanie) a caror activitate se desfasoara in principal, in tarile ce atrag investitori straini

3 4

www.asig.ro Vacarel, i. Bercea-Asigurari si reasigurari, Editura Marketer, Bucuresti, 2002

n optica nord-american, raiunea de a fi a companiilor captive este folosirea lor ca un canal de reasigurare5. Totui, cea mai mare parte a operaiunilor se concentreaz n rile dezvoltate. Recurgerea la companii de asigurari captive este mai frecvent intalnita in sectoare ca:petrochimie, siderurgie, energetice, industrie farmaceutica, materiale de constructii, industrie alimentara, industrie extractiva, transporturi, si mai putin in domeniul bunurilor de consum si industriale, constructii.Obiectul lor de activitate se rezuma , mai ales, la saigurarile si reasigurarile de bunuri. Companiile captive au configuratii si dimensiuni diferite.Unele sunt organizate sub forma asociatiilor mutuale (reciproce), altele sub forma societatilor pe actiuni.Cele mai multe companii captive au toate caracteristicile unei companii clasice de asigurari, dar sunt administrate independent de societate mama.

1.2.Funciile unei societi captive de asigurri


O companie captiva indeplineste toate functiile unei companii de asigurari traditionale: subscriere, documentatie, functii juridice, comercializare, investitii, administrarea daunelor, dar in practica, unele dintre acestea sunt transferate unor experti sau consilieri externi.

1.3. Clasificarea societilor de asigurare captive


In prezent, dupa sfera de cuprindere a activitatii pe care o desfasoara, intalnim pe piata doua categorii mari de companii captive, si anume6: 1.companii captive private, care asigura numai riscurile proprietarului lor. La randul lor, acestea pot fi: 1.a. exclusiviste, cand asigura numai riscurile societatii de care apartin;

R.C. Goshay, Captive Inssurance Companies, In Risk Management, Ed. H. W. Snider, Homewood III, R. D. Irwin Inc. 1964, pag. 120 6 Constantinescu, D. A si altii.-Asigurari si reasigurari, Editura tehnica, Bucuresti, 1998, pag.57

1.b. de interes comun (interintreprinderi) in situatia in care apartin si asigura sau reasigura mai multe societati(entitati).Ele au fost create de catre asociatii comerciale sau profesionale pentru a raspunde necesitatilor membrilor lor in materie de asigurari, si ,din acest punct de vedere, ele se apropie de sistemul asigurarilor mutuale; 2. companii captive mixte, care, alaturi de asigurarea riscurilor proprietarului sau, efectueaza asigurari si pentru terte parti. O alta clasificare a companiilor captive are la baza relatia dintre acestea si societatea mama si locul de implantare a acestora in raport cu nationalitatea si sediul societatii de care apartin.Distingem sub acest aspect, doua categorii: 1. Companiile onshore, care sunt societati de de drept din tara gazda ce isi desfasoara activitatea in aceasta tara si sunt supuse regimului fiscal local.Ele reprezinta circa 15% din totalul companiilor captive si sunt situate in S.U.A., Germania, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Hong-Kong, Norvegia, Marea Britanie si Suedia. 2. Companiile offshore, care sunt societati de drept straine ce isi desfasoara activitatea in alte tari in conformitate cu legislatia din tara gazda.Ele constituie majoritatea covarsitoare a companiilor captive, respectiv 85% din total, si sunt situate in tarile ce ofera facilitati fiscale, impozite reduse sau chiar scutiri si alte avantaje. Cele mai multe companii captive offshore isi au sediul in Insulele Bermude, Insulele Cayman, Guernsey, Bahamas, Seychelles care detin inpreuna circa 75% din totalul companiilor captive din toata lumea.Celelalte sunt situate in alte tari din

Caraibe, Gibraltar, Insula Man, Channel Islands, Insulele Virgine Britanice, Nauru, Singapore, Vanatu, Barbados, precum si in anumite tari asiatice si latino-americane7.

Constantinescu, D.A.-Asigurari si reasugurari, Editura Tehnica, bucuresti, 1998, pag. 58;

Capitolul 2. Companiile offshore sau evaziunea fiscal legal


Fiscalitatea ridicata existenta n majoritatea statelor lumii a determinat att persoanele juridice ct si pe cele fizice sa valorifice, n conditii moderne, arta de a evita caderea n cmpul de atractie al legii fiscale. Evaziunea fiscala este una dintre principalele metode folosite pentru exonerarea de la plata obligatiilor fiscale. Numerosi diletanti ai dreptului asimileaza evaziunea fiscala unui mijloc eminamente fraudulos de eludare a fiscului. Realitatea nsa este total diferita, iar dovada cea mai concludenta a acestui fapt o constituie tocmai existenta companiilor offshore.

2.1. Noiunea i caracteristicile companiilor offshore


Termenul offshore desemneaza mot a mot un teritoriu situat dincolo de tarm n larg, n opozitie cu onshore care arata plasarea pe tarm. Potrivit dictionarului anual al revistei The Economist companiile offshore sunt firme nregistrate n anumite tari sau jurisdictii care au o legislatie fiscala fie fara impozite, fie cu impozite foarte scazute, ce nu desfasoara nsa activitati pe teritoriul statului unde sunt nmatriculate. Aceste jurisdictii n care latul fiscal este inexistent sunt cunoscute sub denumirea de paradisuri fiscale. n general, scopul crearii unor astfel de companii este de a aduna profitul acumulat, care ramne neimpozabil sau impozabil cu un procentaj nesemnificativ si care poate fi scos de catre actionari din societate sub forma de dividende, acestea ramnnd, la rndul lor, neimpozabile. Cu siguranta, afacerile offshore sunt afaceri de anvergura. Surse sigure confirma ca aproape 60% din depozitele de valuta ale omenirii sunt nmagazinate n banci offshore, iar 35% din valoarea comertului mondial de bunuri si servicii trece prin centre offshore sau prin paradisuri fiscale. Astfel, ultimele cifre publicate de FMI evidentiaza faptul ca n 1991 depozitele offshore formau un total echivalent cu cele ale Frantei, Japoniei si SUA mpreuna.

O alta caracteristica a centrelor offshore este faptul ca ele sunt specializate n functie de serviciile pe care le ofera. De exemplu, Insulele Bermude sunt specializate n domeniul asigurarilor si reasigurarilor, Luxemburg, Dublin si insulele Guernsey sunt n fruntea fondurilor de investitii offshore, Insula Cayman este placa turnanta a trusturilor offshore, iar Jersey a bancilor. Tot prin insula Cayman trec si asigurarile medicale, n timp ce Arhipelagul Barbados este specializat n corporatiile straine de import export8. Entitatea offshore poate desfasura acte de comert n orice stat din lume cu exceptia celui n care a fost nmatriculata. Aceasta extrateritorialitate a activitatii comerciale este, de altfel, principalul motiv al exonerarii de la plata taxelor si impozitelor. Pe lnga aceasta conditie, n vederea functionarii legale a companiilor offshore trebuie ndeplinite si urmatoarele cerinte minimale: - asigurarea, mentinerea si ntretinerea unui sediu n jurisdictia respectiva, care poate fi chiar o casuta postala sau sediul unei firme de avocatura/management, care mentine legatura cu board-ul firmei si i retransmite corespondenta; - angajarea unui reprezentant local si/sau a unui secretar al companiei domiciliat n statul respectiv, n scopul mentinerii unei legaturi permanente cu autoritatile; - evitarea unor activitati ca: asigurarile si reasigurarile, fonduri mutuale, brokerajul titlurilor mobiliare, operatiunile bancare.Companiile care doresc sa

activeze n aceste domenii o pot face dupa primirea unei licente speciale si cu respectarea unor conditii suplimentare (capital minim, garantii morale si materiale, etc.) Comparnd modul n care se realizeaza ncorporarea n majoritatea paradisurilor fiscale cu pretentiile legii romnesti, se constata ca a nfiinta o firma offshore este un proces mai simplu, mai rapid si chiar mult mai ieftin. Ce avantaje are un investitor printr-o firma offshore? - fiscalitate zero sau aproape zero. n mod normal, companiile offshore datoreaza o taxa de nregistrare anuala fixa situata n jurul sumei de USD 1.000;
8

www.asig.ro

- formalitati contabile inexistente sau permisive. Majoritatea paradisurilor fiscale nu impun depunerea bilantului anual sau a altor declaratii contabile; - anonimitate. Garantarea confidentialitatii beneficiarilor unei corporatii offshore persoane fizice sau juridice reprezinta un factor ce confera o atractivitate deosebit acestor structuri; - flexibilitate si operativitate n nmatricularea companiei. O entitate juridica noua poate fi creata n 24 de ore, fara ca prezenta proprietarului sa fie necesara. - absenta controalelor si a restrictiilor valutare; Hainele juridice pe care le pot mbraca entitatile offshore sunt variate, ele particularizndu-se n functie de obiectul de activitate al viitoarei companii, mai exact de genul de afaceri care vor fi derulate prin aceasta. O logica simpla arata ca nu este rational sa construiesti offshore o unitate de productie, care nu ar putea beneficia de facilitatile fiscale ca rezultat al extrateritorialitatii afacerilor sale. n schimb, este ct se poate de avantajos sa intermediezi tranzactii si sa prestezi servicii offshore, acumulnd profituri neimpozabile.

2.2 Forme ale companiilor de asigurare captive


Cele mai cunoscute forme mbracate de aceste societati sunt: - companie holding, care administreaza resursele financiare ale companiilor de baza (n special profiturile). O corporatie holding detine actiuni n companiile lucrative din teritoriul cu fiscalitate ridicata (eventual poate deveni investitor strain, cu toate avantajele acestui statut) si poate nchiria acestora echipamente sau chiar capital, cu o dobnda convenabila; - firma de consultanta si servicii, care asigura diferite prestatii (consultanta, proiectare, servicii de marketing), ncasnd onorarii offshore; - casa de clearing/factoring, care primete comisioane pentru facturarea plilor, lichidarea, preluarea i urmrirea (chiar n justiie) a creanelor externe, executarea garaniilor contractuale etc.; - trust. Mult lume l cunoaste pe miliardul George Soros ca cel mai bogat speculant din lume, dar putini stiu ca majoritatea actiunilor sale comerciale se

10

desfasoara prin intermediul unor trusturi sau societati offshore plasate n Antilele Olandeze, unde veniturile sale sunt scutite de taxe. Trusturile sunt o inventie a cutumei britanice, prin care o persoana si transfera o parte din bunurile sau valorile sale catre o alta persoana, care le va pastra, administra si controla. Aceasta entitate juridica administreaza drepturi de autor, brevete de inventii si inovatii, marci si patente, alte redevente rezultate din drepturi de proprietate intelectuala si industriala, acumulnd offshore veniturile rezultate din acestea; - agentie sau reprezentanta comerciala, care intermediaza offshore importuri si exporturi, contra unui comision rezonabil sau nregistreaza profituri din diferentele de pret; - societate de asigurare captiva; n doctrina, societatile captive sunt definite astfel: ntreprinderi de autoasigurare oficializate sau societati de asigurare sau reasigurare controlate de o ntreprindere, care nu are ca obiect de activitate asigurarea sau reasigurarea, create special pentru a asigura sau reasigura riscurile firmei mama; - banca, pentru oportunitatea unor afaceri pe picior mare; Pentru a releva ntr-o maniera edificatoare modul de functionare al unei entitati offshore, ne vom raporta la una dintre caracterizarile realizate in doctrina: Firmele si corporatiile occidentale folosesc din plin avantajele pe care le ofera aceste paradisuri financiare. De exemplu, o firma multinationala dintr-un stat exporta marfuri n alt stat, utiliznd n acest scop serviciul a doua filiale ale sale: cea din Bahamas si cea din statul importator. Societatea-mama exporta initial filialei din Bahamas, stabilind n mod artificial un pret de transfer scazut, astfel nct profiturile operatiunii apar nu n statul exportator, ci la filiala din Bahamas. La rndul ei, filiala din Bahamas exporta marfurile filialei din statul importator la un pret de transfer artificial ridicat, astfel nct si de aceasta data profiturile apar n bilanturile firmei din Bahamas. Scopul acestor operatiuni este transferarea celei mai mari parti din profit n Bahamas. Totul este efectuat n scripte si, desi perceptorii de impozite din statul exportator cunosc situatia, nu au ce face. Ei trebuie sa impoziteze profiturile, ce apar n

11

bilanturi, iar, daca acestea sunt ntocmite cu documente n regula, mecanismul de evaziune fiscala este perfect. Care contribuabil ar putea ramne impasibil la un asemenea artificiu fiscal, ce-i poate conferi oportunitatea de a minimaliza considerabil obligatiile sale fiscale? Particularitatea esentiala a entitatilor offshore consta n evitarea prin mijloace legale a obligatiilor fiscale. Prin urmare, aceasta sustragere nu se poate confunda cu notiunea de evaziune fiscala. Sub acest aspect, Dictionarul de economie al celebrei reviste The Economist definea evaziunea fiscala astfel: neplata obligatiei fiscale a unei persoane fizice sau juridice catre stat prin metode frauduloase, ca de exemplu, nedeclararea profitului, micsorarea valorii reale a profitului prin cresterea cheltuielilor sau diminuarea venitului prin fals sau uz de fals, nregistrarea la organele fiscale a balantelor si a bilanturilor contabile false, bancruta etc. Pe de alta parte, potrivit aceluiasi dictionar, evitarea legala a sarcinilor fiscale (evaziunea fiscala legala) reprezinta structurarea activitatilor financiare n conformitate cu legea n scopul minimalizarii obligatiei fiscale. nfiintarea si activitatea companiilor offshore sunt, prin urmare, operatiuni legale de evitare a fiscului, iar regimul fiscal de non-impozitare este garantat prin lege si nu este rezultatul unor masinatiuni frauduloase, asa cum se considera n general. De altfel, marile firme de contabilitate si-au dezvoltat propriile departamente ce se ocupa exclusiv de operatiuni n paradisurile fiscale pentru clientii lor interesati. Desi impresia generala este ca paradisurile fiscale se ocupa n primul rnd de spalarea banilor de orice provenienta fara a adresa ntrebari stnjenitoare clientilor lor, de fapt, n centrele offshore respectabile, regulamentele sunt mai dure dect n statele dezvoltate. Sub acest aspect, trebuie relevat ca majoritatea guvernelor din statele offshore supravegheaza cu mare atentie activitatea bancilor licentiate n teritoriu si aproba cu exigenta maxima crearea de noi institutii financiare. Falimentul din anul 1991 al Bancii de Credit si Comert International, precum si momentul 11 septembrie 2001, au constituit mprejurari ce au determinat nasprirea supravegherii activitatilor offshore n vederea identificarii potentialilor escroci financiari. Totusi, cresterea interesului pentru companiile offshore a fost direct proportionala cu accelerarea ratei criminalitatii economice. Paradisurile fiscale, prin

12

facilitatile puse la dispozitia clientilor lor, reprezinta, pentru majoritatea escrocilor financiari, adevarate oaze de albire9 a banilor provenind din diverse activitati prohibite de lege. n acest context, companiile offshore au reprezentat un adevarat magnet nu numai pentru persoanele dornice sa-si protejeze beneficiile de fiscalitatea ridicata, dar si pentru cele care sperau sa-si rotunjeasca substantial veniturile prin musamalizarea profiturilor ilegale sau pe seama naivitatii unora.

Capitolul 3. Motive pentru a nfiina o companie offshore


Pentru a ne da seama de ce este avantajoasa infiintarea unei companii offshore in scopul unei conduceri mai bune a afacerilor este suficienta studierea avantajelor pe care le ofera aceste companii. Acestea sunt reprezentate de10:

anonimitate si confidentialitate; suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor; lipsa controalelor valutare; opereaza intr-un sistem economic si politic stabil; opereaza intr-un sistem bancar bine organizat si dezvoltat; posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie; regulamente lejere; posibilitatea de expansiune mult mai buna; ascunderea provenientei marfurilor prin prelucrarea in zonele libere adiacente altor centre financiare offshore;

Anonimitate si confidentialitate Anonimatul si confidentialitatea sunt invocate ca principale avantaje ale companiilor offshore, dupa taxele scazute sau chiar lipsa acestora. Printre motivele care determina o asemenea alegere se numara:
9 10

www.asig.ro www.asig.ro

13

in cele mai multe cazuri compania offshore este folosita ca o a treia parte desfasurnd tranzactii pe piata locala. In acest caz, cele 2 companii nu trebuie sa aiba acelasi (aceiasi) director(i) intruct aceeasi persoana nu poate semna un acord intre 2 companii in calitate de director al amndurora;

in multe tari obligativitatea de a plati taxe este legata de locatia administratiei companiei. Daca este evident ca directorii si actionarii unei companii straine sunt inregistrati pe piata locala, veniturile companiei straine vor fi considerate ca venituri ale unor proprietari locali si vor fi, in consecinta, taxabile;

oamenii de afaceri doresc sa mentina anonimatul in ceea ce priveste activitatile desfasurate, profiturile acumulate, investitiile;

anonimatul nu poate fi obtinut odata ce compania a fost inregistrata cu detinatorii ei reali, iar documentele in care sunt consemnati actionarii si directorii sunt indosariate. In contrast, cnd compania este inregistrata ca anonima, iar proprietarii, la un moment dat, nu mai doresc acest lucru, structura nu poate fi oricnd schimbata;

publicul are acces la dosarele ce contin certificatele de actionar, documentele de constituire ale unei companii etc. Pe plan mondial peste 95% din detinatorii de companii offshore folosesc o

structura de anonimat, restul prefernd o structura deschisa. Angajatii sunt obligati prin juramnt sa pastreze secrete numele beneficiarilor nerezidenti. Doar datele generale sunt prezentate din cnd in cnd pentru a informa guvernul si publicul cu privire la evolutia in acest domeniu. In functie de dorinta beneficiarului companiei, identitatea acestuia poate fi cunoscuta doar de cei cu care lucreaza in mod direct, cum ar fi directorul general si adjunctul.

Suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor Jurisdictiile fiscale existente pe plan mondial se impart in doua categorii: cele caracterizate de un nivel ridicat al taxelor (taxa pe venit, TVA, taxa pe salarii, taxa pe dividende, taxe municipale, taxe de drumuri, taxe imobiliare etc.) si cele care nu percep taxe deloc sau acestea sunt foarte mici. In jurisdictiile care nu percep taxe, cum

14

ar fi Bahamas, Gibraltar nici una din taxele mentionate mai sus nu este perceputa. O companie inregistrata intr-o astfel de jurisdictie nu plateste nici o astfel de taxa. Daca luam in considerare o jurisdictie cu taxe scazute, vom vorbi de taxa pe profitul companiei. O jurisdictie cu astfel de taxe este Ciprul, unde se aplica o taxa de 4,25% pe profit brut. Profitul brut este calculat prin scaderea din venit a tuturor cheltuielilor facute de o companie pentru desfasurarea afacerilor. Aceasta include costul bunurilor vndute, salariile, cheltuielile de calatorie, cazare si protocol, taxe profesionale, comisioane si asa mai departe. Nu exista limite in ceea ce priveste aceste cheltuieli dect bunul simt. Mai mult, salariile nu sunt taxabile. Totusi, alte jurisdictii, de exemplu Insula Man11, impun o taxa fixa (750 lire sterline, sau 1200$ in cazul Insulei Man) oricarei companii, indiferent de profiturile sau pierderile acesteia. Ct despre planificarea internationala a taxelor, companiile internationale folosesc entitatile offshore pentru a-si dirija profiturile catre acestea si pentru a-si desfasura activitatea astfel inct sa plateasca ct mai putine taxe. Nu este de mirare ca mii de oameni de afaceri si companii folosesc companii offshore pentru planificarea internationala a taxelor, printre acestea numarndu-se firme renumite in intreaga lume precum Pepsi Cola, Tetra Pak, Barclays RJR Nabisco si altele. Existenta unor tratate de evitare a dublei impuneri internationale impreuna cu taxele scazute ofera posibilitati imense pentru planificarea taxelor.

Lipsa controalelor valutare Multi oameni de afaceri incearca sa evite stabilirea unei baze straine acolo unde exista controale valutare sau sunt intentionat complicate formalitatile ce privesc aceste operatiuni. Companiile offshore nu sunt supuse controalelor valutare de nici un fel. ele pot primi fonduri fie in cash, fie sub alta forma, in orice tip de valuta si de asemenea pot face plati catre orice persoana in orice tara, sau pot face retrageri de fonduri fara nici o

11

www.asig.ro

15

explicatie sau documente cerute de banca. Astfel, compania opereaza intr-un sistem bancar nerestrictiv. Companiile offshore pot mentine conturi in orice tip de valuta, sub forma de conturi curente, conturi cu preaviz, sau depuneri la termen fix, iar dobnzile platite sunt similare cu cele practicate la nivel international. Fondurile din aceste conturi pot fi transferate in strainatate fara nici un fel de restrictie si fara solicitarea unor documente sau a unor permise.

Opereaza intr-un sistem economic si politic stabil Orice om de afaceri, orice investitor isi doreste sa isi desfasoare activitatea intro tara ce are aceste caracteristici. Nimeni nu doreste sa isi vada banii pierduti din cauza schimbarii guvernelor, sistemului de guvernare sau din cauza instabilitatii

economice ce poate aduce cu ea inflatie regresie economica si multe alte probleme. Dupa aparitia noilor state independente din fostul bloc sovietic procesul de restructurare economica a dus inevitabil la crize financiare (falimente bancare, jocuri piramidale etc.) care au insemnat pentru populatie pierderea economiilor. Unul din cele mai mari avantaje ale Ciprului, ca centru offshore este stabilitatea economica si politica intr-o regiune vulnerabila in aceasta privinta. Razboiul civil din Liban i-a conferit Ciprului primul avantaj in 1970, urmata de Razboiul din Golf din 1990 si colapsul Iugoslaviei. Multe companii care au venit pentru un refugiu temporar au ramas atunci cnd au vazut ca aceasta tara le ofera mai mult de att.

Opereaza intr-un sistem bancar bine organizat si dezvoltat Aceasta este una din prioritatile pe care orice centru financiar offshore le are de indeplinit. La aceasta au contribuit si marile banci ale lumii ce si-au stabilit centre de operare in aceste zone si au ridicat astfel standardul de desfasurare al acestei activitati. Avnd in vedere modul in care se desfasoara afacerile astazi este de neconceput ca un centru financiar offshore sa nu aiba un sistem bancar bine dezvoltat.

16

Posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie Centrele financiare offshore permit in mod frecvent diversificarea obiectului de activitate al unei companii, operatie care nu este posibila in tara de origine a investitorului. Companii cu impuneri si restrictii dureroase in tara lor de origine pot gasi nenumarate solutii comerciale in centre offshore, scapnd astfel de multe din probleme. De exemplu, bancile japoneze sau americane nu se pot angaja in unele chestiuni legate de titlurile de valoare prohibite de lege in tarile lor, intra pe acest delicat domeniu cu ajutorul entitatilor offshore. Trebuie mentionat si faptul ca formalitatile de diversificare a activitatii unei companii sunt indeplinite fara prea multa birocratie.

Regulamente lejere Frica de regulamente excesive este o atractie majora spre acest domeniu si este motivul pentru care inregistrarea de banci, societati de asigurari sau societati de transport maritim a devenit un pilon important al industriei offshore. Un nou val de instrumente financiare se deplaseaza spre domeniul offshore pentru acelasi motiv. Acest val include fonduri de investitii inchise, instrumente de plata, comertul cu Eurodolari.

Posibilitate de expansiune mult mai buna Marile corporatii vad centrele offshore ca pe ceva indispensabil pentru expansiunea lor pe noi piete la costuri competitive. De exemplu, centrele financiare offshore domina cteva activitati internationale cum ar fi: shippingul, transportul aerian, domeniul financiar si al societatilor de asigurari captive.

17

In ultimul timp au fost inregistrate, aproximativ un milion de companii offshore in toata lumea, iar multe din corporatiile de rasunet de pe piata mondiala opereaza prin aceste centre. Am amintit aici IBM si Microsoft in Dublin, Orient Express si American Airlines in Bermude, De Burs in Insula Man, GE si CNN in Cipru12. Astfel o firma va putea intra mai usor pe o piata sau isi va putea deschide o filiala sau o sucursala intr-o anumita tara pentru ca va fi privita ca o firma straina si va putea beneficia de facilitati acordate de guvernul tarii respective. Putem da aici ca exemplu de tara Romnia care acorda facilitati investitorilor straini ce isi plaseaza banii in tara noastra.

Ascunderea provenientei marfurilor prin prelucrarea acestora in zonele libere adiacente altor centre offshore Oamenii de afaceri pot ascunde provenientei marfurilor pe care le comercializeaza cu ajutorul zonelor libere. Astfel, ei pot introduce marfurile in zonele libere unde le pot schimba ambalajul, le pot prelucra si le pot ascunde provenienta pentru ca marfurile vor avea ca provenienta apoi zona libera, si implicit tara care a organizat aceasta zona libera si astfel marfurile pot fi mai usor alese de consumatori.

12

www.asig.ro.

18

Concluzii
Dezideratul oricarui investitor offshore este unul simplu si evident: acela de a plati ct mai putin si de a cstiga ct mai mult. Anterior aparitiei oportunitatii de ncorporare a unei societati offshore, acest investitor ar fi putut suporta pierderi majore si chiar s-ar fi putut afla n pragul falimentului din cauza fiscalitatii impuse asupra activitatii societatii sale. n astfel de conditii, rezidentii statelor dezvoltate au preferat transferul de fonduri catre acele jurisdictii a caror legislatie ndeplinea un cumul de trasaturi favorabil eschivarii legale din fata fiscului. Utilizarea societatilor offshore este un artificiu fiscal ce nu se asociaza cu frauda fiscala. Este vorba de un mecanism perfect legal de evitare a obligatiilor fiscale, la care adera din ce in ce mai multi contribuabili speriati de regimurile fiscale ridicate din statele onshore. Utilizarea firmelor offshore, a facilitatilor financiare, bancare si fiscale din paradisurile fiscale constituie o practica internationala curenta si nu ntotdeauna lipsita de riscuri. Organismele internationale ncearca sa previna utilizarea paradisurilor fiscale ca baze ale activitatilor criminale, dar si migratia evidenta a contribuabililor si a institutiilor financiare importante. La ora actuala, bancile si societatile financiare offshore controleaza direct sau indirect peste 50% din lichiditatile de pe piata mondiala. n pofida faptului ca, empiric, practicile de evitare fiscala sunt asociate cu banii negri, cu activitatile criminale, cu cartelurile drogurilor sau cu evaziunea fiscala, exista multe firme cu nume sonore care nu se feresc sa apeleze la ele: J.P. Morgan, Exxon, Merril Lynch, McDonalds Pepsi-Cola, etc. Microsoft,

Fiscalitatea ridicata existenta n majoritatea statelor lumii a determinat att persoanele juridice ct si pe cele fizice sa valorifice, n conditii moderne, arta de a evita caderea n cmpul de atractie al legii fiscale. O particularitate deosebit de importanta a sistemului offshore este celeritatea procedurilor si absenta birocratiei. Astfel, practic n termen de 3-5 zile de la nregistrarea cererii de constituire a societatii, aceasta va fi nmatriculata n Registrul Comertului din statul respectiv.

19

Bibliografie

1. Ciurel, Violeta Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practici internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000; 2. Constantinescu, D.A. i alii Asigurari si reasigurari, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998;
3. Goshay, R. C. Captive Inssurance Companies, In Risk Management, Editura H.W.

Snider, Homewood III, R.D.Irwin Inc., 1964; 4. Vcrel, I., Bercea, V. Asigurari si reasigurari, Editura Marketer, Bucuresti, 2002;
5. www.asig.ro;

20