Sunteți pe pagina 1din 10

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN LEMN

Principii de baza privind stabilirea soluiilor de intervenie Zonele de disipare ale energiei seismice specifice construciilor din lemn. Lemnul nu are o comportare plastica, astfel incat chiar sub aciuni seismice trebuie meninut in domeniul elastic. Consumuri energetice importante sub aciuni seismice sunt asigurate numai de acele imbinari lemnmetal care permit plasticizarea oelului i strivirea lemnului. Tipurile de structuri (disipative sau puin disipative) cu factorii de comportare q se vor considera conform prevederilor codului de proiectare seismic P100-1/2004. Modalitai de intervenie Nivelul de asigurare pe ansamblu este conform normelor, dar sunt necesare intervenii locale se va aciona in funcie de decizia expertului. Nivelul de asigurare este sub norme, dar degradarile sunt minore se va aciona conform deciziei expertului. Nivelul de asigurare este redus, degradarile sunt majore se impugn intervenii importante, consolidari, sau demolarea construciei. Analiza degradarilor datorate condiiilor de exploatare Dupa o perioada indelungata de exploatare elementele din lemn sunt slabite chiar daca nu au avut contact direct cu umezeala sau insectele xilofage. O atenie deosebita trebuie acordata modului in care s-au asigurat i se respect condiiile normale de exploatare (prevazute in proiect), atat in ceea ce privete incarcarile cat i in ceea ce privete umiditatea i temperatura mediului ambiant, cu meniunea ca respectarea acestor condiii nu exclude apariia unor defecte ale structurii in exploatare. Principalele probleme care apar pe parcursul exploatarii: - apariia crapaturilor datorita fenomenului de contragere i umflare; - atacul ciupercilor lignivore - fenomenele de putrezire; - atacul insectelor xilofage; - fenomene de imbatranire a materialului lemnos - deformaii excesive din supraincarcari i din subdimensionari - slabirea elementelor de imbinare; - degradari datorate temperaturilor ridicate; - degradari datorate aciunii agenilor chimici. Analiza comportarii structurii se poate i face prin masurarea deformaiilor elastice i remanente. Comparand deformaiile inregistrate cu cele admisibile se pot formula concluzii cu privire la condiiile de exploatare ale elementelor de rezistena ale construciei i a structurii in ansamblu. Daca valorile masurate ale sageilor depaesc valorile normate medii (raportul f/Lef > f/Lmed), se trece la determinarea solicitarilor conform incarcarilor efective i seciunilor nete efective, in gruparile de incarcari cele mai defavorabile. Se va verifica respectarea condiiilor de calitate a materialelor utilizate la imbinari.

Intervenii asupra elementelor structural Intervenii asupra elementelor degradate ale planeelor din lemn. Lucrarile de reparaii a planeelor presupun fie inlocuirea elementelor degradate, fie inlaturarea parilor degradate ale acestora i inlocuirea cu elemente sanatoase, concomitent cu consolidarea elementului structural reabilitat, sau dupa caz, a planeului in ansamblu. In ambele situaii, inainte de inceperea lucrarilor, planeul care urmeaza a fi reabilitat se descarca provizoriu pe stalpi, eafodaje, etc. In cazul unor deteriorari importante ale planeelor se impune inlocuirea lor in intregime, cu excepia cazurilor in care din motive arhitectural-patrimoniale acest lucru nu se admite. Grinzile care lucreaza la incovoiere cu compresiune i prezinta defecte in zona cu moment maxim pot fi eclisate cu eclise metalice sau de lemn daca acest lucru nu creeaza disconfort estetic sau functional. Dei, de regula, eclisarea in camp obinuita nu este oportuna deoarece slabirile datorate gaurilor pentru buloanele de prindere a ecliselor se admite folosirea unor eclise foarte lungi, prinderile urmand a se face in zonele cu moment mai redus. O alta posibilitate de remediere a unor astfel de grinzi este dublarea cu profile metalice capabile sa preia parial sau integral solicitarile la care sunt supuse acestea. In fine, se pot adopta solutii de consolidare a grinzii pe toata lungimea ei prin structuri din otel special concepute. Consolidarea grinzilor planeelor din lemn:

Intervenii asupra legaturilor dintre planeele din lemn i pereii din zidarie Soluia minimala de transfer al forei orizontale de la diafragma de zidarie la planeul din lemn este prin frecare i eficiena ei depinde de rezistena la forfecare a zidariei, grosimea peretelui i marimea suprafaei de contact intre elementele de planeu (grinzi) i acesta precum i greutatea transmisa de perete asupra grinzilor din lemn fiind hotaratoare in ceea ce privete capacitatea de transfer a). Pentru asigurarea unei fore de transfer corespunzatoare, se pot introduce legaturi suplimentare intre grinzi i perete de tipul conectorilor verticali b) sau tirani prevazui cu elemente de ancoraj. Intervenii asupra planeelor din lemn pentru sporirea rigiditaii acestora In scopul sporirii rigiditaii planeului in planul lui, grinzile principale pot fi rigidizate cu tirani din oel de o parte i de alta a antretoazelor, asigurand astfel transmiterea forelor orizontale intre grinzi perpendicular pe acestea, precum i prin realizarea la partea superioara sau la partea inferioara a planeului a unei podini rigide din placi de placaj de construcii fixata cu cuie de grinzi .

In cazul in care din motive tehnologice sau arhitecturale nu se poate realiza podina rigida menionata la pct. 2 de mai sus, se accepta, pe baza de calcule, realizarea intre grinzi, pe ambele direcii, a unor elemente cu zabrele menite sa asigure rigiditatea acestuia la foele seismice orizontale . O soluie moderna i deosebit de eficienta este realizarea planeelor mixte lemn-beton armat. Soluia presupune realizarea unei placi din beton armat peste planeul existent din lemn asigurandu-se legaturi intre elementele structurale din lemn ale planeului existent i placa de beton prin conectori metalici judicios plasai, pe baza de calcule. Soluia poate fi utilizata numai in cazul in care pardoseala existenta a planeului din lemn poate

fi inlocuita, se poate asigura rezemarea pariala a placii din beton pe diafragmele de zidarie i daca greutatea suplimentara a placii din beton poate fi preluata de elementele structurale vertical ale cladirii, de catre fundaii i terenul de fundare. Situaiile particulare, in care rezemarea grinzilor planeelor din lemn pe diafragmele din zidarie se realizeaza pe direcii diferite in cadrul aceluiai nivel, necesita intervenii specifice de asigurare a rigiditaii orizontale a acestora. In fig se prezinta o soluie de rezolvare a unei astfel de intervenii. Rigidizarea planelor din lemn cu grinzi rezemate pe direcii diferite in cadrul aceluiai nivel. Intervenii asupra arpantelor din lemn la cladiri cu perei din zidarie Unele din aceste intervenii constau in legaturi mai bune intre diafragmele verticale (pereii din zidarie) i fermele arpantei, astfel incat o parte a forei seismice sa poata fi transmisa tuturor diafragmelor de zidarie prin intermediul arpantei. Interveniile privind aceste legaturi nu trebuie sa prejudicieze deformaiile libere ale arpantei sub efectul aciunilor climatice, termice sau contragerii i umflarii lemnului, cu urmari dintre cele mai periculoase daca sunt impiedecate. In fig de mai jos se prezinta cateva soluii de legaturi suplimentare dintre elementele arpantei i pereii de zidarie. Intervenii cu efect insemnat asupra rigidizarii ansamblului acoperiului, capabil astfel sa transmita o parte mai mare din fora seismic diafragmelor verticale, se pot face prin rigidizarea suplimentara a capriorilor in planul lor i prin rigidizarea coardelor fermelor cu o grinda suplimentara perpendiculara pe acestea i suspendata de capriori in zona coamei .7), prin introducerea unui sistem macaz.

Rigidizarea ansamblului acoperiului arpantelor cu ferme Creterea rigiditaii structurilor acoperiurilor din arce sau ferme cu deschideri mari se poate realiza deosebit de eficient prin modificarea schemei statice (arcele pot fi transformate in ferme, la ferme se poate modifica dispunerea zabrelelor, etc). Rigidizarea acoperiurilor din arce sau ferme cu deschideri mari Intervenii asupra imbinarilor pentru a le transforma in imbinari disipative. Intervenii asupra unor elemente componente subdimensionate sau degradate ale arpantei prin consolidarea sau inlocuirea acestora.

Intervenii asupra elementelor verticale (stalpi, diafragme) In general, la sistemele structurale din lemn avand o anumita vechime se constata ca nu se indeplinesc cerinele de deplasari laterale la starea limita de serviciu (SLS) i uneori chiar la starea limita ultima (SLU) codul P100- 1/2004. Pentru limitarea deplasarilor laterale, se poate inlocui elementul degradat, repara sau consolida. In cazul stalpilor, pentru realizarea operaiei de inlocuire sau reparare se impune descarcarea provizorie a construciei pe poriunea aferenta stalpului care urmeaza a se consolida (se folosesc in acest scop sprijiniri provizorii, de regula din popi metalici reglabili). La stalpii puternic solicitai la compresiune pot interveni situaii de pierdere a stabilitaii (apariia i creterea deformaiilor transversale) ca urmare a supraincarcarilor sau a reducerii rigiditaii. Daca sageata se inscrie in limitele admisibile (f < L / 200), consolidarea se poate face fara indreptarea lor, prin dispunerea pe ambele fee a unor eclise fixate prin cuie sau buloane. Numarul legaturilor de imbinare (cuie, buloane) in cazul solicitarii la compresiune cu flambaj sau la compresiune cu incovoiere se stabilete prin calcul tinand seama de eforturile de lunecare. In cazul degradarii pariale (capatul superior, inferior sau o portiune mediana) se poate inlocui partea degradata cu segmente de lemn sanatos. Extremitaile degradate ale lemnului afectat se inlatura prin taieturi transversal executate la 90o, astfel incat sa se asigure un contact perfect, pe toata suprafaa intre piesele innadite. In unele situaii se impune in prealabil reaxarea (indreptarea, aducerea la verticala) a stalpului cu ajutorul unor juguri metalice sau prese mecanice sau hidraulice, pentru prevenirea eforturilor suplimentare care crescand in timp pot duce la situaii periculoase pentru elementul de construcie afectat i pentru construcie in ansamblu. La cladirile cu structura verticala cu schelet (stalpi i rigle): a. Imbinarile se vor reface utlizind piese metalice b. Se pot utiliza montanti amplasati la distante reduse, diagonale de contravantuire, in forma de K, continue pe un nivel sau pe mai multe niveluri, etc fig. .9. c. Se pot utiliza placi din placaj, PAL, etc. care se fixeaza cu cuie sau buloane de structura verticala (stalpi i rigle) pe toata inalimea nivelului. d. Se pot utiliza contravantuiri din profile metalice Intervenii la cladiri vechi cu structura din lemn Alegerea masurilor adecvate de intervenie pentru reabilitarea comportarii la aciunea seismica a cladirilor vechi avand suprastructura realizata integral din lemn presupune o expertizare detaliata a fiecarei astfel de cladiri datorita influenei importante a condiiilor specifice de fundare (teren de fundare, tipul fundaiei) a numarului de niveluri, a soluiilor constructive adoptate (cladiri cu diafragme din lemn rotund sau ecarisat, cladiri cu schelet, cladiri cu structura mixta), a dimensiunilor incaperilor, a tipului de imbinari, a soluiei adoptate pentru invelitoare (uoara - din ia sau indrila, sau grea - din olane, igla solzi)

Interveniile asupra acestor cladiri constau in primul rand in inlocuirea tuturor pieselor deteriorate ale structurii i reabilitarea imbinarilor pieselor structural din lemn. Operaiile de inlocuire i reabilitare se vor efectua in limita posibilitailor utilizand materiale, soluii de imbinare i piese de imbinare identice sau asemanatoare cu cele originale (lemn de aceeai esena, chertari similare, dornuri din lemn similare, scoabe, cuie, etc) deoarece la o structura deja echilibrata din punct de vedere al distribuiei tensiunilor in imbinari utilizarea unor soluii sau piese de imbinare diferite poate conduce in anumite zone la concentrari periculoase de tensiuni cu efecte dezastruoase. Consolidarea infrastructurii acestor cladiri fundaii i elevaii poate constitui o intervenie salutara pentru conservarea structurii din lemn. De asemenea, inlocuirea invelitorilor grele cu invelitori uoare asigura o comportare mai buna la aciunea seismului. O masura importanta este inlaturarea unor elemente constructive realizate adesea ulterior in aceste cladiri (perei de compartimentare din zidarie sau pe structura metalica tip grinda cu zabrele, etc) care inrautaesc substanial ductilitatea structurii din lemn. Se va avea in vedere i degajarea structurii din lemn de orice alte construcii alipite ulterior acesteia (garaje, magazii, etc). Etapele lucrarilor de intervenie Etapele esentiale ale lucrarilor de interventie se pot incadra in urmatoarea schema: - Descoperirea degradarii - Determinarea cauzelor degradarilor - Evaluarea capacitatii portante in stare degradata - Estimarea reparatiilor necesare - Stabilirea si detalierea solutiei de remediere - Repararea si consolidarea elementelor structurale - Asigurarea calitaii lucrarilor de remediere Descoperirea degradarii poate constitui o problema dificila, mai ales daca aceasta se afla in parile inaccesibile ale construciei, cum sunt capetele de grinzi din planee, stalpi etc., in care exista posibilitatea de acumulare a umiditaii i meninerea acesteia astfel incat sa conduca la putrezirea lemnului. Numai o buna practica profesionala, experiena, poate asigura identificarea degradarilor poteniale i a cauzelor care le-au produs. Identificarea cauzelor degradarilor este indispensabila stabilirii masurilor de reabilitare necesare. Cand degradarea constatata este rezultatul aciunii mai multor factori, se impune luarea unor masuri care sa impiedece degradarea ulterioara provocata de oricare din acetia. In general, nu exista reguli prestabilite pentru determinarea cauzelor degradarilor, fiecare caz reprezentand o problema particulara, specifica i deci trebuie sa constituie obiectul unui diagnostic particular. Aceasta presupune o analiza temeinica, evitarea unor decizii pripite. Evaluarea capacitatii portante in stare degradata Metoda evaluarii prestabilite Metoda se aplica atunci cind dupa o analiza temeinica efectuata de specialisti cu experienta, in cazul concret, tinind seama de metoda de calcul folosita, conditiile de exploatare, evolutia incarcarilor in timp etc., se poate admite ca pierderile de rezistenta a elementelor structurale nu depasesc cca. 1%. Analiza starii reale de eforturi

Aceasta metoda tine seama de dimensiunea reala a sectiunilor elementelor structurii de rezistenta, de rezistenta efectiva a materialelor (lemn, otel). Metoda se aplica dupa parcurgerea intr-o prima etapa a metodei mai sus amintita si descoperirea unor elemente structurale a caror rezistenta este diminuata cu mai mult de 1%. Pentru acestea se propun variante de consolidari si se evalueaza din nou capacitatea portanta a structurii in ansamblu, tinind seama de aceste consolidari si de starea reala de eforturi luind in considerare toti parametrii fizico-mecanici reali. Analiza prin probe de incarcare Metoda se foloseste atunci cind din calcule rezulta un coeficient de siguranta suficient de mare in raport cu valoarea efortului admisibil in sectiunea considerata a fi cea mai solicitata, astfel incit incarcarea suplimentara de proba sa nu conduca la degradari si mai mari. Experienta arata ca in cazurile obisnuite, unde shemele statice luate in calcul sint in concordanta cu realizarea efectiva a structurii, capacitatea portanta a constructiei este mai mare cu cca. 20% decit cea rezultata din calcule. Explicatia rezida din conlucrarea spatiala a structurii de rezistenta (de obicei calculele considera structurile ca sisteme plane), caracterul neliniar al diagramei - , varianta neliniara a modulului de elasticitate E, considerat constant etc. Se mai semnaleaza si faptul ca, in conformitate cu prevederile legale, calculul structurilor de rezistenta ale constructiilor din lemn se face in mediul elastic, incarcarile utile normate nu sint si efective, adeseori elementele de rezistenta sunt supradimensionate etc. Analiza prin probe de incarcare permite concluzii corecte (reale) de apreciere a capacitatii portante structurale.

Estimarea reparatiilor necesare Dupa stabilirea cauzelor deteriorarii elementelor structurale si verificarea capacitatii portante se poate trece la stabilirea masurilor pentru oprirea degradarilor prin interventii adecvate sau, dupa caz, evacuarea, demolarea constructiei etc. Decizia va fi luata in functie de factorii economici, din conditii estetice sau de securitate a utilizatorilor. Daca analiza facuta arata ca rezistenta si stabilitatea constructiei se inscriu in parametri de functionare a constructiei in conditii de siguranta, aceasta se pune sub observatie pentru a se constata daca degradarea continua sau este stabilizata. Daca degradarea continua se va analiza din punct de vedere tehnic si economic solutia optima: - degradarea va fi lasata sa evolueze pina la stabilizare; - remedierea va fi efectuata imediat. In cazul in care degradarea este stabilizata se va analiza daca prin aceasta este afectata capacitatea portanta si in ce proportie sau daca este afectat numai aspectul exterior, urmind a se lua apoi masurile de remediere care se impun. In cazul in care analiza arata ca rezistenta si stabilitatea constructiei este afectata sau va fi iminent afectata, se recurge la una sau mai multe din urmatoarele masuri: - consolidarea elementelor structurale, a unui ansamblului structural sau structurii in intregime; - renuntarea partiala sau totala a exploatarii constructiei; - schimbarea destinatiei constructiei; - demolarea constructiei si postutilizarea materialelor.

In general, in cazul in care cheltuielile necesare pentru efectuarea reparatiilor sunt sub 0% din valoarea lucrarii considerate noi, este eficient sa se faca aceste lucrari; in caz contrar este recomandabila demolarea sau dezafectarea constructiei. In eventualitatea in care constructia reprezinta un monument istoric sau este indispensabila unui proces tehnologic cu implicatii importante, financiare sau de alta natura, repararea se va face indiferent de costuri. Stabilirea si detalierea solutiei de remediere Pentru stabilirea solutiei optime de remediere se va urmari alegerea unui precedeu cit mai eficient din punct de vedere al restabilirii capacitatii portante si stabilitatii constructiei la cel mai redus pret de cost. La alegerea masurii de remediere se va tine seama, de urmatorii factori: - lucrarea trebuie sa se poata executa in timp scurt, fara a astepta sa devina urgenta, deoarece pe masura ce starea de degradare avanseaza, costul reparatiilor creste; - in cazul unor degradari locale ale citorva elemente ale structurii se poate accepta numai remedierea acestora, dar daca degradarile sint extinse, afectind un numar mare de elemente structurale, se recomanda reparatii de ansamblu; - analiza tehnico-economica va tine seama si de influenta costurilor intretinerii constructiei in exploatare, daca reparatiile se fac local, numai pentru citeva elemente structurale, cele mai afectate, sau se fac pentru ansamblul structurii. Repararea si consolidarea elementelor structurale Cateva soluii reprezentative de reparare i consolidare a elementelor structurale au fost prezentate la pct. de mai sus.

Calitatea lucrarilor de remediere Principalele cauze ale degradarii structurii constructiilor din lemn sunt erori sau neglijente in activitatea de proiectare si executie a acestora, precum si datorita intretinerii necorespunzatoare in perioada de exploatare. Lucrarile de remediere au menirea de a corecta si inlatura toate acesta cauze. In acest sens, lucrarile de remediere vor urmari cu acuratete: - adoptarea unor solutii optime de remediere; - elaborarea cu competenta, de catre specialisti cu experienta in domeniu, a proiectului lucrarilor de remediere, cu detalii de executie clare si fara echivoc si insotite de un proiect tehnologic de executie a realizarii lucrarilor de remediere riguros intocmit; - executia va fi ingrijita, se vor utiliza muncitori de calificare inalta iar calitatea manoperei va fi deosebita; - se vor folosi in executie materiale de calitate superioara, in conformitate cu prevederile proiectului, precum si procedee, scule si dispozitive de punere in opera moderne; - se va da o atentie speciala controlului calitatii, incepind cu faza de proiectare si terminind cu receptia lucrarilor de remediere.