DREPT PENAL

MULTIPLE CHOICE 1. Care sunt trsturile esentiale ale infractiunii ? a. latura obiectiv si latura subiectiv b. vinovtia, rspunderea penal si pedeapsa c. fapta care prezint pericol social savrsit cu vinovtie si prevzut de legea penal d. termenii infractiunii si pericolul social

ANS:C
2. Unde sunt prevzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplic

infractorilor ? a. n legi penale si hotrri ale guvernului b. n legi speciale, hotrri ale guvernului si decrete ale presedintelui Romniei c. numai n legi penale d. n hotrri ale Presedintiei ANS:C
3. n ce trebuie s constea o fapt care prezint pericol social, pentru a constitui

infractiune ? a. s fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n art. 1 C.p. b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n art. 1 C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse d. s fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n Constitutia Romniei ANS:B
4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ? a. instanta de judecata atunci cnd solutioneaza cauza penala b. legiuitorul, atunci cnd a ncriminat-o n legea penala c. administratia locului de detinere, atunci cnd cel condamnat este liberat

conditionat d. participantii n procesul penal ANS:A

5. Care sunt factorii care compun vinovtia ? a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre

subiect a urmarilor socialmente periculoase b. numai factorul volitiv care consta n vointa subiectului de a savrsi fapta si dorinta de a produce n realitate urmarile socialmente periculoase c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv d. doi factori, unul volitiv si dolul ANS:C
6. Cnd exist vinovtie n cazul unei actiuni sau inactiuni care prezint pericol social ? a. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu intentie

sau din culpa

b. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita numai cu

intentie c. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu intentie directa si praeterintentie d. cnd actiune sau inactiune care prezint pericol social este svrsit numai cu intentie calificat prin scop ANS:A
7. Cnd exist intentie direct ca form a vinovtiei ? a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara

temei, ca el nu se va produce b. n cazul n care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin savrsirea acelei fapte c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accept si nu-l urmreste ANS:B
8. Cnd exista intentie indirect ca form a vinovtiei ? a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara

temei ca el nu se va produce b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui c. n cazul n care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmreste, socoteste, fr temei, c el nu se va produce ANS:B
9. Cnd exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ? a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste

accepta producerea lui b. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal prevada c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accept producerea lui ANS:C
10. Cnd exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ? a. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea

sa-l prevada b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui c. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmreste, socoteste fr temei c el nu se va produce ANS:A

11. n care situatii exist praeterintentia ca forma a vinovatiei ? a. situatia n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l

prevada b. situatia n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui c. situatia n care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase, nsa n realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada) d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s-l prevad ANS:C
12. Cnd o infractiune are un continut agravat sau calificat ? a. cnd cuprinde numai conditiile pentru existenta ei n forma tipica b. cnd pe lnga conditiile necesare pentru existenta ei n configuratia tipica, cuprinde

si alte circumstante de agravare c. cnd este savrsita de un infractor recidivist d. cnd subiectul activ este calificat ANS:B
13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ? a. bunul sustras sau distrus prin savrsirea faptei b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savrsirea faptei c. obiectivul urmarit de infractor prin savrsirea faptei d. persoana mpotriva creia este ndreptat actiunea sau inactiunea

ANS:B
14. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica s fie subiect activ al unei infractiuni ? a. sa aiba vrsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere

penal b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal c. sa aiba vrsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstrnsa asupra savrsirii infractiunii d. persoana fizic s fie circumstantiat de text ANS:C
15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ? a. statul b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune d. numai persoana fizic care a suferit un ru produs prin infractiune

ANS:A
16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ? a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex

ANS:B

17. n ce se materializeaz urmarea imediata ce se produce prin savrsirea unei infractiuni

?
a. fie ntr-un rezultat, fie ntr-o stare de pericol b. numai ntr-un rezultat palpabil c. n consecintele subsecvente ale infractiunii d. printr-o consecint vizibil

ANS:A
18. n cazul cror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate n

dreptul penal? a. infractiunile formale b. infractiunile formale de atitudine c. infractiunile de rezultat d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat ANS:C
19. Ce desemneaz mobilul unei infractiuni ? a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea n

mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei infractiuni b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savrsirea infractiunii c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta infractionala si urmarile ei d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc ANS:A
20. Ce desemneaz scopul savrsirii unei infractiuni ? a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea n

mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei anumite infractiuni b. desemneaza finalitatea urmarita prin savrsirea faptei c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta infractionala si urmarile ei d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc ANS:B
21. Ce cuprinde perioada externa a savrsirii unei infractiuni intentionate ? a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmrilor

ANS:B
22. Care este teza adoptat de Codul penal romn, n legatura cu regimul actelor

preparatorii ? a. teza incriminarii actelor preparatorii b. teza neincriminarii actelor preparatorii c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii d. teza incriminrii partiale a unor acte preparatorii ANS:B
23. Cnd exista tentativa perfecta ?

a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii obiective

a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este ntrerupta si nu poate fi dus pna la capat c. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze d. atunci cnd fptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectat s se consume, totusi aceasta nu se consum datorit modului absurd de concepere a infractiunii ANS:A
24. Cnd exista tentativa imperfecta ? a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii obiective

a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este ntrerupta si nu poate fi dusa pna la capat c. atunci cnd faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze d. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce datorit modului gresit de concepere ANS:B
25. Cnd exista tentativa improprie ? a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar n

cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla b. atunci cnd mijlocul folosit pentru savrsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor c. atunci cnd infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla d. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce datorit modului gresit de concepere ANS:C
26. Cnd exista tentativa relativ improprie ? a. atunci cnd prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savrsirea

infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar n cazul concret, n raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori n situatia cnd

obiectul material al infractiunii lipsea n mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla b. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze c. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor d. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorat modului absurd de concepere a infractiunii ANS:A
27. Cnd exista tentativa absolut improprie ? a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar n

cazul concret, n raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla b. atunci cnd mijlocul folosit prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor c. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce d. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt s produc rezultatul,, dar n cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde fptuitorul credea c se afla ANS:B
28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ? a. la infractiunile savrsite cu intentie indirecta b. la infractiunile continuate c. la infractiunile savrsite din culpa d. la infractiunile complexe

ANS:C
29. Cnd nu se pedepseste tentativa ? a. numai atunci cnd faptuitorul s-a desistat de la savrsirea faptei pusa n executare,

mai nainte ca organul de urmarire penala sa o descopere b. atunci cnd faptuitorul a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei producerea rezultatului c. atunci cnd faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a mpiedicat producerea rezultatului mai nainte de descoperirea faptei d. atunci cnd fptuitorul s-a mpcat cu persoana vtmat ANS:C
30. Care fapt nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ? a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale mpotriva careia a fost

ndreptata b. fapta savrsita care este n mod vadit lipsita de importanta c. fapta savrsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale mpotriva

careia a fost ndreptata, este lipsita n mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social d. fapta este lipsit n mod vdit de important pentru c a produs un prejudiciu redus ANS:C
31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ? a. observarea, mustrarea, amenda b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda c. munca n folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca n folosul comunittii

ANS:B
32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ? a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviat d. infractiunea simpl, infractiunea complex si infractiunea deviat

ANS:C
33. Care este data savrsirii unei infractiuni continue ? a. momentul cnd se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea

o semnificatie penala b. momentul la care a ncetat actiunea/inactiunea infractionala c. momentul n care s-a produs rezultatul d. momentul cnd autorul faptei a nceput realizarea elementului material al infractiunii ANS:B
34. Cnd se epuizeaza o infractiune continua ? a. n momentul producerii rezultatului b. n momentul ncetarii actiunii/inactiunii infractionale c. coincide cu momentul consumarii infractiunii d. coincide cu momentul svrsirii infractiunii

ANS:B
35. Care este momentul n raport cu care se aplica beneficiul gratierii n cazul savrsirii

unei infractiuni continue ? a. momentul consumarii infractiunii b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul producerii rezultatului d. momentul descoperirii infractiunii ANS:B
36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ? a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei d. infractiunea complex, infractiunea continu, infractiunea progresiv

ANS:C
37. Cnd o infractiune este continuata? a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective

se prelungeste n timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite ANS:C
38. Care este data la care se considera savrsita infractiunea continuata ? a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuate c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate d. data cnd a fost descoperit infractiunea ANS:C
39. Care este momentul n raport cu care se aplica beneficiul amnistiei n cazul savrsirii

unei infractiuni continuate ? a. momentul consumarii infractiunii b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni c. momentul producerii rezultatului d. data rmnerii definitive a unei hotrri de condamnare ANS:B
40. Cnd o infractiune este complexa ? a. numai atunci cnd n continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau

inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala b. cnd n continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala c. cnd elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori n aceeasi mprejurare d. atunci cnd o persoan svrseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezint fiecare n parte continutul unor infractiuni diferite ANS:B
41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ? a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala d. pluralitatea intermediar, concursul de legi penale, recidiva

ANS:B

42. Cnd exista concurs de infractiuni ? a. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica

actiune, de aceeasi persoana b. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele c. atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele d. numai atunci cnd dou sau mai multe infractiuni au fost svrsite printr-o unic actiune de dou sau mai multe persoane ANS:C
43. Cnd exista concurs real de infractiuni ? a. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita

mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni b. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite c. atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana prin tot attea actiuni ori inactiuni distincte nainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele d. atunci cnd numai o actiune svrsit de aceeasi persoan datorit mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni ANS:C
44. Cnd exista concurs ideal de infractiuni ? a. atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana, nainte de a

fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele b. atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs ntruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni c. atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni d. atunci cnd numai o actiune svrsit de aceeasi persoan datorit mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni ANS:B
45. Cnd exist recidiva postcondamnatorie ? a. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa

nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an b. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa amenzii sau nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savrseste din nou o

infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an c. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de un an, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de sase luni d. atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mic de sase luni, cel condamnat svrseste din nou o infractiune din culp, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an ANS:A
46. Exist recidiv dac o persoana a fost condamnata la pedeapsa nchisorii mai mare de

sase luni pentru savrsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar n termenul de ncercare savrseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an ? a. exista recidiva postcondamnatorie b. nu exista stare de recidiva c. exista recidiva postexecutorie d. exist pluralitate intermediar ANS:A
47. Exist recidiv n cazul n care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata,

nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii ori n stare de evadare, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu nchisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ? a. exista recidiva postcondamnatorie b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima c. legea nu prevede o asemenea situatie d. exist concurs de infractiuni ANS:A
48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ? a. sa existe o hotarre de condamnare pentru savrsirea unei infractiuni intentionate

la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata b. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei infractiuni intentionate, la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata c. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa nchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata d. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infractiuni, svrsit din culp la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viat ANS:B
49. Cnd exista recidiva postexecutorie ? a. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an

b. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 3 luni c. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni d. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infractiuni svrsite n timpul minorittii la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viat ANS:A
50. Ce se va retine de ctre instant daca n privinta primului termen al recidivei mari

postexecutorii, constnd n executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni pentru savrsirea unei infractiuni intentionate, s-a mplinit termenul de reabilitare ? a. c aceast condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei b. c aceast condamnare poate constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii c. referitor la aceast condamnare problema este controversata n literatura juridica de specialitate d. c aceast condamnare poate constitui primul termen al pluralittii intermediare de infractiuni ANS:A
51. Din ce este compus primul termen n cazul micii recidive postcondamnatorie? a. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la un an, pentru savrsirea unor

infractiuni intentionate b. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate d. din trei condamnri rmase definitive la pedeapsa nchisorii de pn la sase luni, pentru svrsirea unei infractiuni svrsite din culp ANS:C
52. Care este temeiul rspunderii penale ? a. svrsirea unei fapte prevzute de legea penal b. svrsirea unei infractiuni c. numai gradul de pericol social al unei fapte d. existenta vinovatiei

ANS:B
53. Crei forme de participatie i este specific contributia directa si nemijlocita la

savrsirea faptei prevazuta de legea penala ? a. instigatorului b. coautorilor c. complicelui d. fptuitorul ANS:B
54. Ce form de participatie svrseste persoana care promite nainte de savrsirea

infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savrsirea ei, nu-si mai tine promisiunea ? a. complicitate b. nu are semnificatie penala c. o fapt lipsit de pericol social d. tinutor ANS:A
55. Ce se va retine n cazul faptei persoanei care nainte de savrsirea infractiunii, promite

faptuitorului ca l va favoriza ? a. infractiunea de favorizare a infractorului b. nu are semnificatie penala c. complicitate d. tinuitor ANS;C
56. Care sunt conditiile atacului n cazul legitimei aprri ? a. material, direct, imediat, injust si proportional b. material, direct, imediat si injust c. material, direct si injust d. material, direct, proportional, imediat

ANS:B
57. mpotriva cui trebuie s fie ndreptat atacul n cazul legitimei aparari ? a. celui care se apara sau altei persoane b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important c. celui care se apara, altei persoane sau mpotriva unui interes obstesc d. celui care se apr, altei persoane sau mpotriva unui bun important

ANS:C
58. Cine este n pericol n cazul legitimei aprri ? a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc b. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc c. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori

interesul obstesc d. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ANS:B
59. Va beneficia de legitim aprare persoana care dup dezarmarea agresorului continu

riposta lovind victima cu cutitul cauzndu-i moartea? a. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p. b. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p. c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune n discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii d. va beneficia de legitim aprare, n conditiile prevzute de art. 44 alin. 1 C.p. ANS:C
60. mprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o n momentul savrsii

faptei poate constitui o circumstant agravant ?

a. nu poate constitui o circumstanta agravanta b. poate constitui o circumstanta agravanta c. ramne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta d. .poate constitui primul termen al recidivei

ANS:A
61. n cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se

rsfrng asupra celorlalti participanti ? a. se rasfrng asupra celorlalti participanti b. nu se rasfrng asupra celorlalti participanti c. se rasfrng numai n masura n care au fost cunoscute de toti participantii d. se rsfrng asupra tuturor participantilor chiar dac nu au stiut de circumstantele personale ale unui participant ANS:B
62. n cazul participatiei penale, circumstantele reale se rsfrng asupra tuturor

participantilor ? a. nu se rasfrng asupra tuturor participantilor b. se rasfrng asupra tuturor participantilor c. se rasfrng asupra participantilor numai n masura n care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut d. se rsfrng asupra participantilor chiar dac acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevzut ANS:C
63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune

intentionata poate fi liberat conditionat? a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei ANS:C
64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ? a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta b. numai pedepsele si masurile educative c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare d. pedepsele, msurile educative, msurile de sigurant si sanctiunile

contraventionale ANS:A
65. Din ce se compune termenul de ncercare n cazul n care pedeapsa a carei executare a

fost suspendata este nchisoarea ? a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumtatea din

pedeapsa aplicat ANS:B

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale? a. inchisoarea pe viata b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani

ANS:D
67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi? a. dupa pronuntarea sentintei b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de

pedeapsa ori dup prescriptia executarii pedepsei d. in momentul incarcerarii condamnatului ANS:C
68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de

siguranta dispuse fata de inculpat? a. da b. nu c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii ANS:B
69. Dac minorii cu vrsta cuprins ntre 14 si 16 ani svrsesc fapte prevzute de legea

penal vor rspunde penal? a. nu rspund niciodat din punct de vedere penal b. fat de aceast categorie de persoane care svrsesc fapte prevzute de legea penal se iau numai msuri de ocrotire prevzute de legislatia n vigoare c. rspund penal, dac se dovedeste c au svrsit fapte penale cu discernmnt d. fat de ei se pot lua doar msuri educative ANS:C
70. Ce este excesul scuzabil ? a. cauza care nltur caracterul penal al faptei b. cauza care nltur rspunderea penal c. circumstanta atenuant d. circumstanta agravant

ANS:C
71. Care este cauza care genereaz starea de pericol datorit creia se dispune msura de

sigurant a interzicerii unei functii sau profesii ? a. lipsa atitudinii de care a dat dovad persoana care a svrsit o fapt prevzut de legea penal de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea n exercitarea creia a svrsit fapta b. exercitarea functiei sau profesiei n mod abuziv c. gravitatea faptei svrsite d. nedemnitatea persoanei care a svrsit fapta prevzut de legea penal

ANS:A
72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii? a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au

savarsit o infractiune d. persoanelor declarate non grata ANS:C

73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care svarsesc infractiuni? a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate b. inchisoarea c. amenda d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate

ANS:D
74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a mplinit varsta

de 60 de ani n timpul executarii pedepsei? a. se deduce partea de pedeapsa executat si execut n continuare pedeapsa nchisorii de 30 de ani
b. se aplic pedeapsa nchisorii de 25 de ani c. se aplic pedeapsa nchisorii de 30 de ani d. detentia pe viata se nlocuieste cu nchisoarea pe timp de 25 de ani ANS:D 75. De ctre cine se realizeaz individualizarea judiciar a pedepsei ? a. de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatorie b. de ctre instanta de judecat n momentul solutionrii cauzei cu care a fost

investit c. de ctre administratia locului de detinere a condamnatului d. de ctre judector mpreun cu procurorul ANS:B
76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub

supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an nchisoare pentru infractiunea de ucidere din culp? a. nu b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepsei c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul ANS:B
77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana

fizica? a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se

aplica un spor de cel mult o treime din maximul special c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani ANS:C
78. Care este obiectul material al infractiunii de omor? a. corpul persoanei b. actiunea ucigtoare c. corpul persoanei n viat d. corpul persoanei decedate

ANS:C
79. Ce implic omorul svrsit cu premeditare art. 175 lit. a) C. pen.? a. implic numai o simpl chibzuire anterioar asupra faptei b. implic exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregtire a infractiunii c. implic existenta unui interval de timp ntre luarea hotrrii de a comite

infractiunea si svrsirea acesteia, chiar dac fptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregtit-o d. nu presupune un interval de timp ntre adoptarea hotrrii de a ucide si materializarea acesteia ANS:B
80. n ce conditii se poate retine omorul svrsit din interes material art. 175 lit. b) C.

pen.? a. se poate retine indiferent dac fptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmrit b. se poate retine si cnd mobilul omorului a fost gelozia, dac n urma infractiunii fptuitorul realizeaz un avantaj material c. nu se poate retine dac interesul material urmrit este legitim d. se poate retine numai dac interesul material a fost satisfcut ANS;A
81. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor? a. numai prin acte comisive b. prin acte comisive sau omisive c. numai prin acte omisive d. numai prin amenintarea subiectului pasiv

ANS:B
82. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor calificat? a. n timpul noptii b. cu premeditare c. de ctre o persoan avnd asupra sa o arm, o substant narcotic sau paralizant d. prin cruzimi

ANS:B
83. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor deosebit de

grav? a. profitnd de starea de neputint a victimei de a se apra b. asupra sotului sau unei rude apropiate c. de dou sau mai multe persoane mpreun d. asupra unei femei gravide ANS:D
84. Ce solutie se retine dac fptuitorul a ucis n aceeasi mprejurare, cu intentie, dou

persoane? a. dou infractiuni de omor simplu aflate n concurs b. o infractiune de omor c. o infractiune de omor deosebit de grav d. o infractiune de omor calificat ANS:C
85. n ce conditii se comite infractiunea de pruncucidere?

a) reprezint suprimarea vietii unui nou-nscut comis de un printe; b) se svrseste imediat dup nastere; c) are un subiect activ necircumstantiat, putnd fi orice femeie; d) se svrseste de ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere. a. a+b b. b+c c. a+d d. b+d ANS:D
86. Care este forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de pruncucidere? a. culpa b. intentia c. praeterintentia d. intentia indirect

ANS:B
87. Care este limita legal de mbibatie alcoolic a crei depsire antreneaz rspunderea

persoanelor care conducnd neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o persoan? a. 1,00 g/l alcool pur n snge b. 0,80 g/l alcool pur n snge c. 0,60 g/l alcool pur n snge d. 0,40 g/l alcool pur n snge ANS:B
88. Care sunt consecintele prevzute de lege pentru ca o fapt concret s constituie

infractiunea de vtmare corporal grav? a) vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale cel mult de 60 de zile; b) slutirea; c) punerea n primejdie a vietii persoanei; d) pierderea unui simt sau organ. a. a+b

b. b+c c. a+b+c d. b+c+d

ANS:D
89. Care este ncadrarea juridic a faptei agentului care loveste intentionat cu aceeasi

ocazie dou persoane? a. o infractiune de lovire sau alte violente b. dou infractiuni de lovire sau alte violente aflate n concurs c. o infractiune de lovire sau alte violente n form continuat d. o vtmare corporal din culp ANS:B
90. n ce forme este permis participatia penal la svrsirea infractiunii de viol? a. coautorat, instigare, complicitate b. instigare si complicitate c. coautorat d. coautorat si instigare

ANS:A
91. n ce modalitate a vinovtiei se poate comite violul care a avut ca urmare moartea sau

sinuciderea victimei? a. intentia b. culpa c. praeterintentia d. intentia indirect ANS:C

92. n ce moment se consum infractiunea de furt? a. deposedrii victimei de bun b. mposedrii autorului cu acel bun c. nceperii executrii actelor de sustragere d. pregtirii actiunii de luare

ANS:B
93. Cnd intervine ntelegerea ntre fptuitori la infractiunea de tinuire? a. posterior infractiunii principale b. concomitent infractiunii principale c. anterior infractiunii principale d. anterior sau concomitent infractiunii principale

ANS:A
94. Care sunt consecintele pe care trebuie s le pricinuiasc o fapt concret pentru a fi

ncadrat ca infractiune de vtmare corporal grav? a) pierderea unei proteze; b) pierderea cunostintei; c) pierderea unui simt sau organ; d) slutirea. a. a+b

b. b+c c. a+c d. c+d

ANS:D
95. La ce infractiuni contra vietii, integrittii corporale si snttii, cu exceptia faptelor

prevzute n art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibil tentativa? a. ucidere din culp b. lovituri cauzatoare de moarte c. omor calificat d. vtmare corporal din culp ANS:C
96. n ce mprejurri lipsirea de libertate este mai grav?

a) prin simulare de calitti oficiale; b) n timpul noptii; c) prin simulare de calitti mincinoase; d) de o persoan narmat. a. a+b b. a+c c. b+c d. a+d ANS:D
97. n ce const elementul material al asocierii pentru svrsirea de infractiuni?

a) initierea constituirii unei asocieri; b) constituirea unei asocieri; c) aderarea la o asociere; d) sprijinirea unei asocieri. a. a+b b. a+b+c c. a+c+d d. a+d ANS:C
98. Care sunt mprejurrile care agraveaz rspunderea n cazul infractiunii de violare de

domiciliu? a) n timpul unei calamitti; b) prin folosire de calitti mincinoase; c) prin simulare de calitti oficiale; d) n timpul noptii. a. a+b b. b+c c. b+d d. a+b+d ANS:C
99. ntre ce categorii de persoane se realizeaz raportul sexual la infractiunea de incest?

a) rude apropiate; b) rude n linie direct;

c) membrii de familie; d) frati si surori. a. a+b b. b+c c. a+b+d d. b+d ANS:D

100. n ce modalitate a vinovtiei se poate svrsi infractiunea de hrtuire sexual? a. intentia b. intentia direct c. intentia indirect d. praeterintentia

ANS:B
101. Care este obiectul material al infractiunii de furt? a. orice energie care are o valoare economic b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius) c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae) d. corpul omului sau anumite prti ale corpului ct omul este n viat

ANS:A
102. Care sunt elementele circumstantiale de agravare n cazul furtului calificat? a. luarea unui bun mobil de dou sau mai multe persoane b. sustragerea unor bunuri n timpul unei calamitti c. sustragerea unui bun de la o persoan aflat n imposibilitate de a-si exprima

vointa sau de a se apra d. luarea unui bun mobil n timpul noptii e. toate variantele de mai sus ANS:E
103. n ce ipoteze normative tlhria se svrseste cu praeterintentie?

a) a avut ca urmare moartea victimei; b) a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182; c) a avut ca urmare vtmarea corporal a victimei; d) a fost comis prin ntrebuintare de amenintri. a. a+c b. a+b c. b+c d. a+d ANS:B
104. n ce const elementul material al infractiunii de tlhrie, n varianta tip?

a) furtul svrsit prin ntrebuintare de insulte; b) furtul urmat de ntrebuintarea de amenintri pentru pstrarea bunului furat; c) furtul svrsit asupra victimei aflate n stare de inconstient sau neputint de a se apra; d) furtul urmat de ntrebuintarea de violente pentru nlturarea urmelor infractiunii. a. a+b b. b+c

c. b+d d. a+d

ANS:C
105. Care sunt mprejurrile agravante n cazul infractiunii de tlhrie?

a) a avut vreuna din urmrile artate n art. 181 C. pen; b) a fost svrsit prin efractie; c) a fost svrsit ntr-un mijloc de transport; d) a fost comis ntr-o locuint sau n dependinte ale acesteia. a. a+b b. b+c c. b+d d. c+d ANS:D
106. Ce infractiune reprezint nsusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu? a. furt b. gestiune frauduloas c. abuz de ncredere d. delapidare

ANS:C
107. Care este forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz de

ncredere? a. intentie direct sau indirect b. praeterintentie c. intentie sau culp d. culp ANS:A
108. n ce ipoteze gestiunea frauduloas se retine n varianta agravat? a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credint b. fapta este svrsit cu ocazia administrrii ori conservrii bunurilor c. fapta este svrsit n scopul de a dobndi un folos material d. fapta este comis cu intentie

ANS:C
109. Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloas? a. doar un bun mobil b. doar o sum de bani c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile d. doar un bun imobil

ANS;C
110. n ce poate consta obiectul material al infractiunii de nselciune? a. un bun mobil sau imobil b. doar un bun mobil c. o actiune sau o inactiune d. doar un bun imobil

ANS:A

111. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de nselciune?

a) comiterea n scopul de a obtine un folos material injust; b) pricinuirea unei pagube; c) svrsirea prin folosire de nume sau calitti mincinoase; d) producerea de consecinte deosebit de grave. a. a+b b. b+c c. c+d d. a+b+c ANS:C
112. Sub ce modalitti normative se poate nftisa elementul material al infractiunii de

delapidare? a. nsusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate b. nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate d. nsusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate ANS:A
113. La ce infractiuni contra patrimoniului se pedepseste tentativa?

a) abuz de ncredere; b) gestiune frauduloas; c) delapidare; d) nselciune. a. a+b b. b+c c. a+d d. c+d ANS;D
114. n ce const obiectul material la infractiunea de distrugere? a. un bun mobil sau imobil b. doar un bun mobil c. o actiune sau o inactiune d. doar un bun imobil

ANS:A
115. n ce constau formele infractiunii de tulburare de posesie?

a) elementul material este reprezentat de actiunea de ptrundere fr drept ntr-un imobil; b) tentativa este posibil, dar nu este incriminat; c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrrii fptuitorului n imobil; d) epuizarea are loc fie la momentul cnd fptuitorul a ncetat actiunea ilicit din proprie initiativ, fie la data pronuntrii hotrrii de condamnare. a. a+b b. b+c c. b+d d. a+d ANS:C

116. n ce const obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie? a. un bun imobil b. un bun mobil sau imobil c. ocuparea fr drept a unui imobil aflat n posesia altuia d. un bun mobil

ANS:A
117. Care sunt modalittile normative sub care se poate nftisa elementul material al

infractiunii de tinuire? a) transformarea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale; b) sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale; c) pretinderea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale; d) primirea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale. a. a+d b. b+c c. a+b+c d. b+d ANS:A
118. Care este limitarea special fixat de legiuitor n cazul pedepsei aplicate tinuitorului

prin raportare la cea prevzut pentru autorul faptei din care provine bunul? a. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate depsi pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea din care provine bunul tinuit b. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul c. pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce dac pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante d. pedeapsa aplicat tinuitorului poate depsi pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea din care provine bunul tinuit ANS:A
119. Cu ce modalitate a vinovtiei se poate comite tinuirea? a. intentia direct sau indirect; b. numai cu intentie direct c. numai cu intentie indirect d. intentia sau culpa

ANS:A
120. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj n varianta tip? a. corpul functionarului public ultragiat b. un bun mobil sau imobil c. numai un bun mobil care se afl asupra subiectului pasiv d. obiectul material lipseste

ANS:D
121. Care va fi ncadrarea juridic a faptei de lovire a unui politist aflat n exercitiul

functiunii dac acesta si-a depsit atributiile de serviciu? a. ultraj b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente

c. lovire sau alte violente d. vtmare corporal din culp

ANS:C
122. n ce conditii sunt incidente variantele agravate ale infractiunii de ultraj? a. dac mpotriva victimei se exercit o lovire sau alte violente ori o vtmare

corporal sau o vtmare corporal grav b. dac functionarul public ce ndeplineste o functie care implic exercitiul autorittii de stat se afl n exercitiul functiunii c. dac fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane d. dac fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun ANS:A
123. Cu ce form de vinovtie se poate svrsi infractiunea de sustragere sau distrugere de

nscrisuri? a. doar sub forma intentiei b. doar sub forma culpei c. att sub forma intentiei, ct si a culpei d. doar n modalitatea intentiei directe ANS:C
124. n ce const urmarea imediat la infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor

publice? a) ntr-o stare de pericol; b) ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub; c) ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei pagube; d) ntr-o tulburare nsemnat bunului mers al unei unitti din cele la care se refer art. 145 C. pen. sau ntr-o pagub patrimoniului acesteia. a. a+b b. b+c c. a+d d. c+d ANS:D
125. Care este forma de vinovtie n cazul infractiunii de neglijent n serviciu? a. numai culpa b. numai intentia c. att intentia, ct si culpa d. numai praeterintentia

ANS:A
126. Cum se poate nftisa din punct de vedere al normei de incriminare elementul

material al infractiunii de luare de mit? a) darea de bani ori alte foloase; b) promisiunea sau oferirea de bani; c) acceptarea promisiunii unor foloase; d) nerespingerea promisiunii unor foloase. a. a+b b. c+d

c. a+d d. b+d

ANS:B
127. Cnd se consum infractiunea de luare de mit? a. n momentul realizrii actiunii sau inactiunii incriminate b. doar n momentul n care fptuitorul intr n posesia folosului necuvenit c. n momentul producerii pagubei d. dup ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu

ANS:A
128. Care este natura juridic a constrngerii mituitorului de ctre cel care a luat mita? a. o cauz de nepedepsire b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei c. o cauz de reducere a pedepsei d. o circumstant atenuant

ANS:B
129. Cnd are loc actiunea caracteristic elementului material al infractiunii de dare de

mit raportat la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de ctre cel mituit? a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu d. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu ANS:A
130. Ce reprezint din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de ctre mituitor a

faptei mai nainte ca organul de urmrire s fi fost sesizat? a. o cauz special de nepedepsire b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei c. o cauz de reducere a pedepsei d. o cauz general de nepedepsire ANS:A
131. n ce moment se primesc bunurile de ctre functionar n cazul infractiunii prevzute

n art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)? a. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act, n baza unei ntelegeri anterioare b. bunurile au fost primite de functionar nainte de ndeplinirea unui act la care era obligat n temeiul functiei sale c. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act n virtutea functiei sale d. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act contrar ndatoririlor sale de serviciu ANS:C
132. Cu ce modalitate de vinovtie se poate comite infractiunea de trafic de influent?

a. intentia indirect b. intentia direct sau indirect c. praeterintentia d. intentia direct calificat prin scop

ANS:D
133. Sub ce form trebuie fcut nvinuirea mincinoas?

a) petitie; b) memoriu; c) denunt; d) plngere a. a+b b. b+d c. a+c d. c+d ANS:D

134. Ce infractiune reprezint producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul

unei nvinuiri nedrepte? a. mrturie mincinoas b. denuntare calomnioas c. nedenuntarea unor infractiuni d. favorizarea infractorului ANS:B
135. Ce reprezint retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau

n toate cauzele nainte de pronuntarea unei hotrri ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase? a. o cauz special de impunitate b. o cauz de reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei d. o cauz general de nlturare a rspunderii penale ANS:A
136. Care sunt formele de participatie penal la infractiunea de mrturie mincinoas? a. coautorat, instigare, complicitate b. doar n forma autoratului c. doar n forma instigrii si coautoratului d. numai sub forma instigrii si a complicittii

ANS:D
137. Ce infractiune reprezint ajutorul dat fptuitorului, n urma ntelegerii avute cu

acesta anterior svrsirii faptei, pentru zdrnicirea urmririi penale, a judectii sau a executrii pedepsei? a. favorizarea infractorului b. tinuire c. complicitate la acea infractiune

d. nedenuntarea unor infractiuni

ANS:C
138. Care este forma de vinovtie cu care se poate svrsi favorizarea infractorului? a. intentia direct calificat prin scop; b. intentia direct sau indirect; c. culpa cu previziune; d. praeterintentia.

ANS:B
139. Ce infractiune constituie mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup

expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei? a. lipsire de libertate n mod ilegal b. arestare nelegal c. represiune nedreapt d. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor ANS:B
140. Care sunt mprejurrile care agraveaz rspunderea penal n cazul infractiunii de

evadare? a) fapta este svrsit prin folosirea de calitti mincinoase; b) fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun; c) fapta este svrsit n timpul noptii; d) fapta este comis prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente. a. a+b b. b+c c. b+d d. a+d ANS:C
141. Cu ce form de vinovtie se poate comite infractiunea prevzut n art. 262 C. pen.

(nedenuntarea unor infractiuni)? a. intentia direct sau indirect b. culpa c. intentia sau culpa d. intentia indirect ANS:C
142. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de moned sau

alte valori? a. doar prin contrafacere (plsmuire) b. doar prin alterare (prefacere) c. fie prin contrafacere, fie prin alterare d. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitat ANS:C
143. n ce const elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale? a. falsificarea unui nscris oficial, cu prilejul ntocmirii acestuia, prin consemnarea

unor fapte sau mprejurri neadevrate, ori omisiunea consemnrii unor date sau

mprejurri b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice d. falsificarea unui nscris sub semntur privat ANS:B
144. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de fals intelectual (art. 289 C.

pen.): a) numai prin comisiune; b) numai prin prin omisiune; c) att prin omisiune, ct si prin comisiune; d) numai cu prilejul ntocmirii nscrisului oficial a. a+b b. b+c c. c+d d. a+d ANS:C
145. Care este ncadrarea juridic a faptei de falsificare a unui nscris sub semntur

privat si de folosire a sa de ctre autorul falsului? a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat n concurs cu infractiunea de uz de fals b. infractiunea de uz de fals c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat d. o fapt nesanctionat de legea penal ANS:C
146. Sub ce modalitti normative se poate nftisa elementul material al infractiunii de

proxenetism? a) ndemnul la prostitutie; b) nlesnirea practicrii prostitutiei; c) tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei; d) traficul de persoane pentru prostitutie. a. a+b b. b+c c. a+d d. a+b+c+d ANS:D
147. n ce form a vinovtiei se poate comite asocierea pentru svrsirea de infractiuni

pentru a atrage incidenta art. 323 c.pen.? a. praeterintentia b. culpa c. intentie d. intentie sau culpa ANS:C
148. Care este forma de vinovtie specific infractiunii de proxenetism pentru a atrage

incidenta art. 329 c.pen.? a. culpa b. intentia c. praeterintentia d. intentie sau culpa ANS:B