Sunteți pe pagina 1din 20

CRIMINOLOGIE-PARALELA INTRE CELE 2 GRILE DE

107-FLOREM

CRIMINOLOGIE-PARALELA INTRE CELE 2 GRILE DE 107-FLOREM

MULTIPLE CHOICE

1. Ce studiază criminologia? b. fenomenul social al criminalitatii in scopul prevenirii si combaterii sale.

b. Criminologia este ştiinta care studiază fenomenul social al criminalităţii în scopul prevenirii şi combaterii acestuia

ANS:

B

2. Care este obiectul criminologiei? a. criminalitatea.

c. Obiectul criminologiei este criminalitatea

ANS:

A

C

3. Criminalitatea are următoarele trăsături:

c. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, persistent, numeric si statistic.

a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt

numeric si statistic (social cuantificabil)

ANS:

C

A

4. Pentru a explica cauzele care generează si condiţiile care favorizează criminalitatea se impune:

a. studierea, descrierea si analiza acestui fenomen.

a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat

ANS:

A

5. Din punct de vedere obiectiv, criminalitatea se împarte în:

c. criminalitatea reala, aparenta, oculta, legala.

b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) ,

legala

 

ANS:

C

B

6.

Domeniul criminologiei îl constituie:

c.

faptele prevazute de legea penala, respectiv infractiunile.

a.

Faptele prevazute de legea penala

ANS:

C

A

7.

În criminologia românească faptele comise fără vinovăţie, pot fi cercetate:

a.

sub raport material si cauzal

c.

da (sub raport material si cauzal)

ANS:

A

8.

Criminalitatea patologică trebuie cercetată de criminologie?

b.

pentru cunoasterea cauzelor in vederea aplicarii unor masuri de

 

siguranta.

 

b.

da;

ANS:

B

9.

Conceptele de bază cu care se operează în stiinţa criminologiei sunt:

c.

criminalitatea, criminalul, crima, victima, reactia sociala.

a.

conceptul de criminalitate si conceptul de criminal (are 2 subconcepte: infractor si

delincvent);

 

b.

conceptul de crima (fapta antisociala), conceptul de victima (stiinta victimologiei) si

conceptual de reactie sociala (masuri preventive si represive);

c.

ambele (a +b).

ANS:

C

10.

Cu ce subconcepte operează conceptul de criminalitate?

c. structura criminalitatii, starea si dinamica criminalitatii, etiologia criminalitatii.

a. structura criminalitatii - starea si dinamica criminalitatii - etiologia criminalitatii;

ANS:

C

A

11.

Ce forme îmbracă conceptul criminologic de reactie socială?

a. masuri preventive si represive.

a. masuri preventive - dezaprobarea sau protestul social si juridic;

b. masuri represive - (pedepsele) pt combaterea criminalitatii;

c. ambele variante.

ANS:

A

C

12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter:

b. complex, unitar, autonom.

c. Complex (fapte penale, criminali, cauze sociale, relatii sociale, victime)

ANS:

B

C

13. Împotriva criminalitătii se luptă cu mijloace de:

b. drept penal, procesual penal.

b. drept penal;

ANS:

B

14. În ce constă deosebirea dintre criminologie si criminalistică?

a. Criminologia are in esenta ca obiect studiul fenomenului criminalitatii si etiologiei, criminalistica ocupandu-se cu investigarea, identificarea faptuitorului.

a. criminologia se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,

criminalistica se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale;

ANS:

A

15. Există relaţii ale criminologie cu:

c. biologia, statistica, psihologia, sociologia generala si juridica.

b. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie generala si juridica, psihologia,

statistica, biologia).

ANS:

C

B

c.

intr-o tara, regiune, oras, intr-un timp anume dat.

b. intr-o tara, regiune, oras, intr-un timp anume dat;

ANS:

C

B

17. Conceptul de personalitate din cadrul functiei descriptive face referire la:

c. temperamentul, caracterul, inteligenta unei persoane.

a. temperament, caracter, inteligenta;

ANS:

C

A

18. Conceptul de mediu din cadrul funcţiei descriptive poate fi:

b. geografic, social, personal.

a. mediu familial, ocazional, ales sau acceptat;

ANS:

B

A

19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funcţiei explicative constă în:

a. elementul de determinare a actului criminal.

a. elementul de determinare a actului criminal;

ANS:

A

20. Conceptul de „criminogeneză” din cadrul funcţiei explicative se referă la:

b. cauzele si conditiile criminalitatii.

a. geneza crimei;

ANS:

B

A

21. Conceptul de „indice criminogen” din cadrul funcţiei explicative poate fi:

c. un diagnostic criminogen fara o valoare absolut cauzala.

c. acel ,,simtom,, ce poate permite un diagnostic criminogen privind un

individ.

ANS:

C

22. Funcţia predictivă este destinată:

b. anticiparii starii, evolutiei si dinamicii criminalitatii.

b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional;

ANS:

B

23. Funcţia profilactică are ca destinaţie:

a. remediul actiunii antisociale.

b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in

cadrul cunoasterii fenomenului infractional;

ANS:

A

B

24. Ce trăsături distincte are metoda principală de investigare în criminologie?

b. rationamentul inductiv.

a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa;

ANS:

B

A

25. Caracteristica metodei sociologice este:

c. observatia.

a. observatia spontana;

ANS:

C

A

26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaţia ca metodă stiinţifică se foloseste de:

b. chestionare, interviuri.

a. chestionar si interviu;

ANS:

B

A

27. Ce are în vedere metoda psihologică de investigare?

c. criminalul.

c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin

psihologic (sentimente, ura, razbunare, dusmanie, dorinta de imbogatire, etc).

ANS:

C

28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologică se referă în principal la:

b. anumite aspecte psihice si gradul de dezvoltare a functiei psihice.

c. aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza.

ANS:

B

C

29. Cu ce tipuri a început studiul metoda tipologică?

a. tipuri psihologice si a continuat cu tipuri sociologice (,,tipul agresiv,,,,,tipul

pervers,,,,,tipul pasional,,etc.)

29. Ce metodă specială de investigare a criminologiei se referă la studiul

monografic al unui tip de criminal, a unui tip de infracţiune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.?

c. metoda monografica.

a. metoda monografica;

ANS:

C

A

30. În ce societate au apărut primele preocupări pentru cunoasterea fenomeniului criminalităţii?

c. societatea feudala.

b. in societatea feudala;

ANS:

C

B

31. Cine a fost primul gânditor umanist care a protestat împotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale?

b. Thomas Morus

a. Thomas Morus (1478- 1535);

ANS:

B

32. În ce perioadă a scris Louis de Montesquieu, „Despre spiritul legilor”?

c. in perioada aparitiei capitalismului.

b. 1748;

ANS:

C

33. Cine a fost creatorul criminologiei „intuitive”?

a. Toma D'Aquino

a. Louis de Montesquieu;

ANS:

A

34. Cine a fost autorul monografiei intitulată „Despre delicte si pedepse”?

b. Cesare Beccaria

c. Cesare Beccaria, la 1764.

ANS:

B

C

35. Ce a incriminat Matei Basarab în lucrarea sa „Îndreptarea legii”?

c. mituirea, furtul, crima.

a. mituirea, furtul si crima;

ANS:

C

A

36. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei românesti?

a. Ioan Tanoviceanu

a. Ioan Tanoviceanu;

ANS:

A

37. Ce autor român a afirmat în scrierile sale că „ambiţia nemăsurată naste păcatul crimei”?

b. Miron Costin

c. Miron Costin.

ANS:

B

C

38. În ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?

b. Dialectica criminala

a. dialectica criminala;

ANS:

B

C

39. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat într-una din lucrările sale că „nu sărăcia generează criminalitatea ci discrepanţa dintre posibilităţile materiale si aspiraţiile oamenilor”?

b. L. Quetelet

a. Lambert Adolphe Quetelet;

ANS:

B

A

40. În ce context Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul „societăţile au criminali pe care îi merită”?

c. abordand factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.

c. au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.

ANS:

C

41. Cine au fost cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai scolii socialiste care au afirmat că înaintarea pe calea comunismului va duce în mod indubitabil la dispariţia fenomenului criminal?

a. Karl Marx si F. Engels

a.

KARL MARX;

b.

FR. ENGELS;

c.

amandoi.

ANS:

A

42. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat că o cauză a criminalităţii o constituie:

b. imitatia

a. imitatia;

ANS:

B

A

43. Cine a considerat crima ca fiind un „fenomen de normalitate socială” si a cărei scoli a aparţinut?

a. Emile Ddurkheim - Scoala sociologica

c. Scoala sociologică - Emile Durkheim.

ANS:

A

C

44. Una din premisele apariţiei „scolii pozitiviste” a fost cercetarea în domeniul frenologiei făcută de medicul:

b. Franz Joseph Gall

b. Franz Joseph Gall;

ANS:

B

45. Cine a fost autorul lucrării „Tratat privind degenerescentele fizice

intelectuale si morale ale speciei umane” care a făcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crimă?

c. Benedict August Morel

a. Benedict August Morel;

ANS:

C

A

46. Din ce scoală au făcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri?

a. Şcoala pozitivistă itaiana

a. Şcoala pozitivistă italiană (antropologică);

ANS:

A

47. Ce lucrare l-a făcut celebru pe C. Lombroso?

c. Omul Criminal

c. L’Uomo delinquente (,,Omul Criminal,,).

ANS:

C

48. Cesare Lombroso, in timpul vietii, a fost:

b. contestat si admirat

a.

reprezentantul: scolii clasice, Medic militar şi criminolog italian;

b.

Intemeietorul şcolii antropologice a dreptului, director al unui azil de alineati mintal,

profesor de medicina legala la Torino;

c. ambele.

ANS:

B

C

49. După părerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au două sentimente constante invariabile si anume:

c. mila si probitatea

a. În categoria sentimentelor altruiste există doua constante : «mila şi probitatea » (cinstea);

ANS:

C

A

50. Cine din cercetătorii scolii pozitiviste italiene a introdus în gândirea criminologică noţiunea de „periculozitatea infractorului”?

b. Raffaele Garofalo

c. Raffaele Garofalo.

ANS:

B

C

51. Ce a luat în considerare E. Ferri când a clasificat criminalii în criminali nebuni, născuţi, obisnuiţi, de ocazie, din pasiune?

a. factorul psihic

a. Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul psihic);

ANS:

A

52. Ce curent a susţinut teoria conform căreia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au înclinare mai puternică spre comiterea unor infracţiuni cu un anumit specific?

b. curentul bio-tipologic

a. curentul bio-tipologic;

ANS:

B

A

53. Ce înclinaţii au criminalii de tip leptomorf (astenic) întâlniţi în clasificarea curentului bio-tipologic?

a. furt, delapidari, abuz de incredere

c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari

(sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati).

ANS:

A

C

54. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris în curentul bio-tipologic?

a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii);

ANS:

C

A

55. Curentul inadaptării bio-psihice a fost reprezentat de:

a. Olof Kinberg

a. criminologul suedez Olof Kinberg în lucrarea ,,Probleme fundamentale ale criminologiei,,;

ANS:

A

56. Care au fost cele două elemente principale avute în vedere de analiza biopsihica?

c. nucleul constitutional si functia morala

b. Nucleul constitutional si Funcţia morală;

ANS:

C

B

57. Referitor la funcţia morală O. Kinberg considera că este compusă din:

b. elemente emoţionale şi elemente cognitive.

b. elemente emoţionale şi elemente cognitive;

ANS:

B

58. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?

a. curentul constituţiei criminale

a. Teoria sau curentul constituţiei criminale;

ANS:

A

59. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?

b. Tratat de antropologie criminala

a. ,,Tratat de antropologie criminală,, a fost publicat prima oară in 1945;

ANS:

B

A

60. Studiul microscopic al nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care condiţionează sexul genetic al :

b. omului

c. omului (cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii).

ANS:

B

C

61. Cariotipul uman presupune prezenţa a :

c. 46 cromozomi

a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta ,,soma,, (partea

nereproductivă), iar o pereche reprezintă germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuită din cromozomi sexuali;

ANS:

C

A

62. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare în domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone în domeniul:

b. biologiei criminale

c. biologiei criminale.

ANS:

B

C

63. Sexul genetic este condiţionat de prezenţa sau absenţa unui cromozom particular care este notat cu litera:

a. cu litera "y"

a. cu litera ,,y,,;

ANS:

A

64. Formula cariotipului normal masculin este:

a. Km = 46xy.

b. Km = 46xy;

ANS:

A

B

65. Formula cariotipului normal feminin este:

b. Kf = 46xx

b. Kf = 46xx;

ANS:

B

66. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la:

c. la delincventi

a. la delincvenţi;

ANS:

C

A

67. O primă anomalie descoperită este existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul:

c. x

c. existenta suplimentară a unui cromozom de tipul ,,x’’ (anomalie denumită

sindromul Klinefelter).

ANS:

C

68. Subiecţii care prezintă cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendinţă spre criminalitate de tip):

b. sexual

c. de tip sexual constand in homosexualitate, pedofilie, exhibitionism, furturi.

ANS:

B

C

69. Criminalitatea de tip sexual are subiecţi cu modificări cum ar fi:

a. caracterul pasiv, timiditatea, depresia

a. caracter pasiv, timiditatea;

b. ambele;

c. depresia, deseori tulburari mentale.

ANS:

A

70. Existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul „x” este denumit:

b. Sindromul Klaussfelter

a. anomalie denumită sindromul Klinefelter;

ANS:

B

A

71. Anomalia cromozomului în plus de tip „y” face ca subiecţii din această categorie în plan morfologic să prezinte aparenţă:

c.

masculina

a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor,

calvitie, miopie, etc;

ANS:

C

A

72. Surplusul de cromozomi „y”este denumit :

a. cromozomul crimei

c. cromozomul crimei.

ANS:

A

73. Procentul de femei infractoare cu cariotipul „46x0” este:

b. nesemnificativ

a. nesemnificativ;

ANS:

B

A

74. Anomaliile abordate de teoria genetică pot exista si la:

c. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament

b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament;

ANS:

C

B

75. Cui aparţine teoria asociaţiilor diferenţiate:

a. Edwin Sutherland

b. criminologului american Edwin Sutherland;

ANS:

A

B

76. Ce teorie criminologică a concluzionat că indivizii devin criminali sau nu în raport de grupurile la care ei aderă sau se asociază?

c. Teoria asociatiilor diferentiate

a. Teoria asociatiilor diferentiate;

ANS:

C

A

77. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?

b. T. Sellin

c. criminologului american Thorsten Sellin.

ANS:

B

C

78. Cum s-a numit principala lucrare scrisă de Thorsten Sellin?

c. Conflict cultural si crima

a. ,,Conflictul cultural şi crima” - publicată prima oara in 1938;

ANS:

C

A

79. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate să apară:

a. intre doua atitudini perfect morale dar bazate pe valori diferite

a. Există în principal trei situaţii generatoare de conflict (a, b si c);

b. conflictul poate să apară între două atitudini perfect morale, dar bazate pe valori

diferite, (de exemplu în cazul colonizării);

c. conflictul se poate situa între legi arbitrare ori legi care favorizeaza corupţia, pe de

o parte, şi indivizi care se supun unor concepţii morale sănătoase, pe de alta parte, (de exemplu în cazul stării de ocupaţie);

ANS:

A

80. Teoria „anomiei” face parte din:

a. sociologic

c. lucrarea ,,Teoria sociala si structura sociala’’.

ANS:

A

C

81. Cine a formulat teoria anomiei?

b. Robert K. Merton

b. sociologul american Robert K. Merton;

ANS:

B

82. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius „care înseamnă”:

c. haos, dezorganizare

c. haos, dezorganizare.

ANS:

C

83. Din punct de vedere sociologic „anomios” desemnează o stare a societăţii caracterizată prin:

a. lipsa de legi, de norme. norme contradictorii

a.

lipsa de legi, de norme;

b.

existenta unor norme contradictorii;

c.

ambele.

ANS:

A

C

84. Teoria „noua apărare socială” a adoptat unele principii importante cum ar fi:

b. cunoasterea criminalului si unificarea pedepselor cu masurile de siguranta

a. cunoasterea criminalului;

b. unificarea pedepselor cu masurile de siguranta;

c. ambele

ANS:

B

85. Cel mai de seamă reprezentant si creator al psihanalizei a fost:

c. Sigmund Freud

a. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez;

ANS:

C

A

86. Conform teoriei freudiene forţele pulsionale fundamentale ale individului sunt:

a. erosul si thanatosul

a. erosul instinct al vietii si dragostei;

b. ambele;

c. thanatos – instinct distructiv al urii si morţii.

ANS:

A

87. Ce concept freudian explică faptul că un infractor îsi „semnează crima”?

c. al complexului de vinovatie

c. ,,complexul de vinovatie’’ (al IV-lea).

ANS:

C

88. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acţionează în funcţie de:

a. mobiluri inconstiente, resimtind pedeapsa ca pe o justificare morala

a. mobiluri inconstiente in care ,,eul’’ este invins de ,,sine’’ care scapa si de ‘’supraeul’’

ANS:

A

89. Criminalitatea imaginară, care transpune în vise, fantezii sau acte ratate a fost abordată în:

b. teoria criminalului nevrotic

a. lucrarea ,,Criminalul si judecatorii sai’’ scrisa de Fr. Alexander si H. Staub;

ANS:

B

A

90. Cui aparţine teoria instinctelor?

a. Etienne de Greff

c. criminologului belgian Etienne De Greeff.

ANS:

A

C

91. Pe ce se fundamentează teoria instinctelor?

a. etiologia psihomorala a delincventului

c. pe etiologia psihomorala a delicventului.

ANS:

A

C

92. Potrivit teoriei instinctelor structura afectivă a individului este determinată de două grupuri fundamentale de instincte:

b. instinctele de apărare şi instinctele de simpatie.

b. instinctele de apărare şi instinctele de simpatie;

ANS:

B

93. După părerea lui E. De Greeff trăsătura psihică fundamentală care permite trecerea individului la actul criminal este:

a. indiferenta afectiva a individului

a. indiferenta afectiva a individului;

ANS:

A

94. Cui aparţine teoria personalităţii criminale?

b. Jean Pinatel.

b. criminologului francez Jean Pinatel;

ANS:

B

95. Ce reprezintă egocentrismul în concepţia lui Jean Pinatel?

c. tendinţa individului de a raporta totul la sine insusi

a. tendinţa individului de a raporta totul la sine insusi;

ANS:

C

A

96. Indiferenţa afectivă conform teoriei personalităţii criminale reprezintă:

b. trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai.

a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai;

ANS:

B

A

97. Ce scoală a concluzionat că datorită unor stigmate exterioare, este posibil să fi recunoscut un ucigas, hoţ, escroc etc.?

a. scoala lombroziana

c. Scoala lombroziana.

ANS:

A

C

98. Sunt consideraţi factori individuali de criminalitate de natură ereditară:

c. factori de natura biopsihologica si biologici criminogeni

a. ambele (b+c);

b. factori de natura biopsihologica;

c. factori biologici criminogeni.

ANS:

C

99. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovaţi de comiterea actului criminal sunt:

a. factorii ereditatii

a. factorii ereditatii;

ANS:

A

100. Ce indivizi vizează factorii individuali de criminalitate de natură psihiatrică?

a. cu tulburari mintale de durata si evolutive

c. ,,psihopatii delicventi’’ care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata - maladiile mintale evolutive.

ANS:

A

101. Criminologii opiniază că delicvenţa juvenilă cuprinde:

c. minorii, adolescentii, tinerii intre 25 si 35 de ani

a. minorii, adolescentii;

b. tinerii inclusiv tinerii adulti;

c. ambele (a+b).

ANS:

C

PTS:

1

102. În toata lumea s-a constatat că:

b. femeia este mai putin criminala decat barbatul

c. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca femeia este mai putin

criminala decat barbatul.

ANS:

B

103. Dopajul este specific pentru stimularea:

c. sportivilor de mare performanta

a. sportivilor de mare perfomanta;

ANS:

C

A

104. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:

a. familia de origine a unui individ

c. familia de origine a unui individ.

ANS:

A

105. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:

c.

scoala, serviciul militar

c. familia de origine a unui individ.

ANS:

C

106. Criminalitatea neorganizată (sau partial organizata) este cunoscută si sub denumirea de:

c. ,,criminalitatea conventionala’’

a. ,,criminalitatea conventionala”;

ANS:

C

A

107. Cu ce tipuri a inceput studiul metodei tipologice?

c. tipuri psihiatrice.

ANS:

C