Sunteți pe pagina 1din 111

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” DIN PLOIEŞTI FACULTATEA “INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR”

Șef Department:

Prof.Dr.Ing. LAZĂR AVRAM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Tema: „Proiectarea construcției unei sonde în foraj pe structura Țicleni”

Conducător științific:

Conf. univ. dr. ing. Maria PETRE

-2012-

Absolvent:

Frîncu Mihai - Cătălin

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Geologia structurii

4

1.1. Situare geografică

4

1.2. Litologia

13

CAPITOLUL 2 – Calculul diametrelor coloanelor și al sapelor

20

2.1.

Comanda geologo – tehnică

20

2.2.

Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare

21

2.3.

Calculul propriu zis

22

2.3.1.

Proiectarea coloanei de exploatare

26

2.3.2.

Proiectarea coloanei intermediare

27

2.3.3.

Proiectarea coloanei de ancoraj

28

CAPITOLUL 3 Fluide de foraj

30

3.1.

Tipuri de fluide de foraj

30

3.2.

Proprietățile fluidelor de foraj

32

3.3.

Calculul volumelor de noroi

36

3.3.1.

Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj

36

3.3.2.

Intervalul corespunzător coloanei intermediare

37

3.3.3.

Intervalul corespunzător coloanei de exploatare

38

3.4.

Calculul cantităților de materiale

39

3.4.1.

Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj

39

3.4.2.

Intervalul corespunzător coloanei intermediare

40

3.4.3.

Intervalul corespunzător coloanei de exploatare

41

CAPITOLUL 4 Tubarea coloanelor

42

4.1. Dimensionarea coloanei de ancoraj

42

4.2. Dimensionarea coloanei intermediare

49

4.3. Dimensionarea coloanei de exploatare

63

CAPITOLUL 5 Cimentarea coloanelor

72

5.1. Cimentarea coloanei de ancoraj prin metoda duratei operației

72

5.2. Cimentarea coloanei intermediare

76

5.3. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent

80

CAPITOLUL 6 Programe de investigare geofizică

108

Concluzii

109

3

CAPITOLUL 1 Geologia structurii

1.1. Situarea geografică

Zăcământul comercial Țicleni este situat în partea de Sud – Est a României, în județul Gorj, la aproximativ 20 km Sud de municipiul Tg. Jiu (25 km pe șosea).

Sonda #2011 Țicleni se va săpa în partea central – vestică a structurii. Structura se prezintă sub forma unui anticlinal orientat Est Vest, faliat pe flancul sudic. Litologia este reprezentată în general prin roci clastice: microconglomerate, nisipuri, gresii cu conținut variabil de argilă, argile intercalate și rare episoade carbonatice.

În sonda 2010 Țicleni s-a efectuat o analiză amănunțită asupra probelor de sită.

Deformarea structurii a avut loc în principal în Miocenul timpuriu, cu falii de încălecare sau de tip strike – slip. Aceste falii sunt mai vizibile la nivelul Helvețianului superior.

Sonda #2011 Țicleni va avea următoarele coordonate de suprafață:

X (N) = 378098 / Y (E) = 372581 / Z = 240 verifica după ridicare instalației de foraj)

Coordonatele la talpa sondei sunt:

( Z – elevația la masă, valoare care se va

X (N) = 378088,19 / Y (E) = 372768,02 / Z = -2441,83

Adâncimea totală a sondei este 2700 m. Deplasarea totală proiectată de la suprafață la talpa sondei este de 187 m pe un azimut de 93 .

Sonda se va săpa deviat pentru a intercepta obiectivele secundare în poziții structural favorabile. Planul de deviere este prezentat in figura si planul de mai jos .

4

Sonda #2011 Țicleni – Plan de deviere

Sonda #2011 Țicleni – Plan de deviere 5

5

Sonda #2011 Țicleni – Proiecția verticală și orizontală 6

Sonda #2011 Țicleni – Proiecția verticală și orizontală

6

Devierea se va efectua cu dispozitive specializate care permit monitorizarea în timp real (tip MWD – Measurement While Drilling). Toleranța aplicabilă devierii este de 10 m în plan vertical și 25 m în plan orizontal (radial). Aceste restricții sunt dictate de traiectul sondelor existente.

Din puncte de vedere geologic, amplasarea sondei est prezentată într-o secțiune geologică și o corelare de diagrafii geofizice (anexele 2a si 2b)

sondei est prezentată într - o secțiune geologică și o corelare de diagrafii geofizice (anexele 2a

Anexa 2a

7

Anexa 2b Sonda, deviată față de poziția de suprafață, a fost proiectată la Helvețian III

Anexa 2b

Sonda, deviată față de poziția de suprafață, a fost proiectată la Helvețian III pentru a fi pusă în injecție tehnologică de apă (obiectivul principal al sondei – anexa 2d), asa cum s-a menționat în documentația pentru injecția experimental de apă și să se intercepteze Helvețianul VII și VIII în poziții structural favorabile identificării saturației în țiței (obiectivul secundar al sondei anexele 2e si 2f)

8

Anexa 2d

Anexa 2e

Anexa 2f

Limitele geologice (intrările în obiectiv) principale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

obiectiv) principale sunt prezentate în tabelul de mai jos: Coordonatele sondei la nivelul Helvețianului III

Coordonatele sondei la nivelul Helvețianului III prezentată în anexa 2a sunt :

X (N) = 378097,38 / Y (E) = 372592,9 / Z = -1571

1.2.

Litologia

Acumulările de țiței au fost descoperite în 1953 când s-a înregistrat prima producție la nivelul Sarmațianului. Un an mai târziu și Helvețianul s-a dovedit ca purtător de hidrocarburi și a fost pus în producție. Meoțianul a fost pus în exploatare în 1960.

Cercetările din această zonă au fost continue încă de la începutul explorării și dezvoltării câmpului. Multe investigații și analize au fost efectuate de-a lungul timpului pentru zăcămintele de aici. Ultimul studiu întocmit pentru zăcământul comercial Țicleni a fost efectuat de către PETROM în 2004.

ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) a aprobat resursele și rezervele estimate, precum și programele de lucrări menționate în acest studiu. În 2007 a fost efectuată o prospecțiune seismic 3D pentru o mai bună înțelegere a caracteristicilor geologice a formațiunilor Terțiare din zona Țicleni.

În ultimii ani OMV-PETROM, actualul deținător al licenței de exploatare, a utilizat în principal metode primare de recuperare al petrolului.

În decursul timpului însă, câteva procese tehnologice au fost aplicate sau testate aici. Din 1955 au fost inițiate procese de injecție apă pentru Helvețian VII, Helvețian VI, Helvețian V, Helvețian IV, Helvețian III, Helvețian II, Helvețian I și Helvețian Tranziție. La Helvețian Tranziție și Helvețian I, concomitent s-a aplicat și un proces de injecție gaze începând cu anul 1964. În 1989 ambele procese au fost sistate.

Între 1993 și 1995 a fost experimentat un proces de injecție cu soluții micelare pentru Helvețian I, folosind un panou cu o sondă de injecție și 5 sonde de reacție.

Începând cu data de 01.11.2010, PETROFAC ROMANIA va opera pentru OMV- PETROM zăcămintele de pe structura Țicleni, având ca principală țintă implementarea unui proces de injecție apă pentru creșterea recuperării de petrol la nivelul Helvețianului.

Pentru început s-a inițiat un pilot de injecție la Helvețian III cu sondele 166 B, 141 și 370 ca sonde de reacție și 540 ca sondă de injecție. Se află în lucru sonda 378 care urmează a fi convertită în sondă de injecție. Înainte punerii în injecție se va efectua un test de producție.

În anul 2011, PETROFAC a săpat ultima sondă pe structură. Sonda 2010 Țicleni a avut obiectiv echiparea pentru injecție de apă tehnologică la Helvețian III. Înaintea echipării pentru injecție, sonda a fost testată pentru producție, testele fiind pozitive.

Această lucrare reprezintă proiectul geologic de săpare al sondei #2011 Țicleni, cu o adâncime totală proiectată de 2700 m.

Sonda #2011 Țicleni va avea ca obiectiv injecția de apă tehnologica la Helvețian III. Sonda va avea și un obiectiv secundar: evaluarea formațiunilor geologice aflate sub Helvețianul III, în special verificarea stării de saturație în țiței la obiectivele Helvețian VII și Helvețian VIII inferior, obiective la care exploatarea a fost finalizată în 2010 respectiv 1992.

Partea de evaluare geologică a sondei #2011 Țicleni (pentru Helvețian VII ți VIII) are două elemente care o susțin:

1. Ultima sondă care a produs la Helvețian VII a fost #557, care în Decembrie 2010

producea în erupție naturală 60 – 100

de lichid cu 96 – 98% impurități. Pentru

13

acest obiectiv se încearcă găsirea unei poziții structural mai ridicate decât cea a sondei #557 pentru a traversa zona încă saturată cu țiței care să poată fi produs.

2. Helvețianul VIII inferior a fost produs de sondele #166 B, #170, #465 si #370. Acest obiectiv a fost produs până în 1992. De atunci, nici o sondă nu a mai testat Helvețianul VIII inferior. Din aceste motive, caracterul de evaluare al sondei se justifică prin lipsa de informații suficiente cu privire la parametrii fizici, dar și a probelor de producție efectuate la un număr redus de sonde.

La momentul de față, nu produce nici o sondă la aceste două obiective. La Helvețian VII este de așteptat o comportare similară cu a sondei #557. Pentru Helvețian VIII, se mizează pe un proces de restaurare, în așa fel încât un test de producție în poziția prezentată pe hartă, să fie cu țiței.

Poziționarea sondei a fost verificată din punct de vedere structural și pe seismica 3D înregistrată în figurile 1, 2 și 3.

14

Fig. 1. Poziționarea structurală a sondei 2011 Țicleni

Fig. 2. Poziționarea structurală a sondei 2011 Țicleni

Fig. 3. Hartă structurală (în timp) Burdigalian inferior

Există două aspecte legate de incertitudinea reușitei proiectului: primul de ordin structural (să interceptăm obiectivele în poziții structural mai coborâte) și al doilea legat de saturația existentă (aceasta poate fi reziduală). Din cauza acestor incertitudini, se consideră că rezervele aferente acestei sonde pentru cele două obiective pot fi doar probabile.

Privitor la imaginea structurală scoasă în evidență de prospecțiunea seismică, aceasta nu se verifică cu cea obținută din corelarea sondelor (figura 5)

Ultimele resurse de petrol estimate și confirmate prin Încheierea nr 81/04 pentru

Helvețian VII și VIII sunt : 2662 mii tone țiței cu 551 milioane

373 mii tone cu 81

Se menționează că factorii de recuperare finali pentru țiței corespunzători acestor resurse sunt de 54% respectiv 43%.

Se face precizarea că delimitarea zonelor productive a fost efectuată convențional, iar în situația stabilirii unui contact țiței/apă, situația recuperării ar fi semnificativ diminuată.

Sonda #2011 Țicleni va avea un program de investigare geofizică complexă (PEX- HRLA-BHC de la Schlumberger), pentru a evalua formațiunile străbătute din punct de vedere al saturației în hidrocarburi.

gaze asociate respectiv

.

18

Fig. 5. Hartă structurală (adâncime) Helvețian VIII inferior

CAPITOLUL 2 – Calculul diametrelor coloanelor și sapelor

2.1. Comanda geologo - tehnică

CAPITOLUL 2 – Calculul diametrelor coloanelor și sapelor 2.1. Comanda geologo - tehnică 20

20

2.2.

Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare

2.2. Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare 21

21

2.3.

Calculul propriu-zis Proiectarea programului de construcție al sondei #2011 Țicleni

Construcția sondei se realizează pe baza unui plan, numit program de construcție.

Acesta cuprinde, în primul rând, programul de tubare și anume: adâncimea de introducere a coloanelor de burlane cu care se consolidează pereții găurii de sondă, diametrul și grosimea burlanelor, calitatea oțelului și tipul îmbinărilor dintre ele. La acestea se adaugă, uneori, programul de sape, programul de cimentare și echipamentul de extracție la sondele de exploatare.

Construcția proiectată determină, de regulă, echipamentul și sculele cu care se va executa sonda: instalația de foraj, diametrul și alcătuirea garniturilor de foraj folosite pe diverse intervale. Schema de construcție determină, indirect, tipul și proprietățile fluidelor folosite, uneori și tehnologia de foraj aplicată.

Metodica proiectării programului de construcție al sondei

Construcția unei sonde cuprinde mai multe coloane de tubare, care poartă diverse nume după scopul urmărit. Numărul lor este determinat de adâncimea finală, de dificultățile anticipate ori survenite în timpul forajului, scopul sondei, dar și de alți factori tehnici ori tehnologici.

De obicei, la gura sondei se tubează si se betonează, într-un beci săpat manual, un burlan de ghidare, fabricat din tablă sudată, care nu este considerat o componentă a programului de tubare.

Următoarea coloană de burlane (prima din programul de tubare dacă nu există un conducător) este coloana de suprafață (de ancoraj). De obicei, ea are lungimea de câteva sute de metri. Coloana de suprafață se cimentează pe toată lungimea, până “la zi”. Tubarea acestei coloane este obligatorie la toate sondele de petrol și gaze.

Coloana de exploatare (de producție) se tubează până la baza ultimului orizont productiv sau presupus productiv și face posibilă extracția petrolului sau gazelor, prin interiorul tubingului, in condiții de siguranță. Uneori, când zona productivă este bine consolidată, nu conține fluide nedorite și poate fi exploatată simultan, coloana de exploatare se tubează doar până deasupra zonei productive.

Dacă între șiul coloanei de suprafață și adâncimea de tubare a coloanei de exploatare sunt traversate formațiuni care îngreunează ori chiar împiedică forajul, se tubează una sau mai multe coloane intermediare. Sunt numite uneori coloane de protecție sau de foraj. Asemenea coloane se introduc pentru a izola strate în care se pierde noroiul de foraj, strate cu presiune ridicată, masive de sare, roci argiloase instabile, evitându-se anumite dificultăți la continuarea forajului sub aceste zone.

Unele coloane intermediare și de exploatare nu sunt tubate pana la suprafață, ci numai până la șiul coloanelor precedente, pe intervalul netubat. Asemenea coloane sunt numite linere (coloane pierdute).

Adeseori, lainerele se întregesc până la suprafață, cu o coloană de întregire (de prelungire), cu același diametru sau cu diametru mai mare.

22

Programul de construcție al unei sonde este reprezentat grafic printr-o schemă de construcție. Pe ea sunt precizate, în primul rând, coloanele de burlane, cu lungimea și diametrul lor, și intervalul rămas netubat, dacă există.

În acest capitol sunt prezentate câteva reguli pentru stabilirea adâncimilor de tubare și pentru alegerea diametrului coloanelor.

o Numărul și adâncimea de tubare a coloanelor

Pe tot parcursul traversării unui anumit interval, în orice punct al lui, atâta timp cât el este liber, netubat, trebuie îndeplinite condițiile:

unde:

presiunea fluidelor din porii rocilor;

– presiunea noroiului din sondă;

presiunea de fisurare a rocilor

Dacă prima condiție n-ar fi îndeplinită, fluidele din pori ar pătrunde în sondă și ar avea loc o manifestare eruptivă; dacă n-ar fi îndeplinită a doua condiție, noroiul s-ar pierde în strate.

o Diametrul coloanelor

De regulă se impune diametrul interior al coloanei de exploatare. Acesta determină diametrul celorlalte coloane din programul de construcție al unei sonde și implicit, diametrul sapelor folosite pentru fiecare coloană.

Coloana de exploatare se alege în funcție de debitele maxime așteptate, metoda de exploatare preconizată, diametrul echipamentelor de extracție și a celor de intervenție sau reparație disponibile, eventualitatea adâncirii sondei, modul de echipare al zonei productive.

Ea trebuie să asigure folosirea optimă a energiei stratelor productive pentru ridicarea fluidelor la suprafață și transportul lor până la rezervoare, să permită realizarea regimului dorit de exploatare a zăcământului și a sondei.

La alcătuirea succesiunii sape-coloane sunt urmărite două condiții.

Prima condiție impune ca în exteriorul coloanelor de burlane să existe un joc suficient de mare pentru introducerea lor fără dificultăți și pentru realizarea unor cimentări eficiente a spațiului inelar. Mărimea acestui joc este determinată de rigiditatea burlanelor, tipul îmbinărilor, prezența unor dispozitive cum sunt centrorii și scarificatorii, lungimea și rectilinitatea intervalului deschis sub șiul coloanei precedente, existenta unor zone ce pot provoca dificultăți de tubare, viteza de introducere.

23

Burlanele cu diametrul mai mare sunt mai rigide și se înscriu mai dificil de-a lungul sondei, de accea necesită jocuri mai largi. Asemenea jocuri sunt necesare și când intervalele deschise sunt lungi, cu dese schimbări de direcție, cu tendințe de strângere a pereților sau de fisurare a formațiunilor, ca urmare a suprapresiunilor create la introducerea și în timpul circulației.

Burlanele cu diametrul mufei mai apropiat de cel al corpului, cele cu mufa din corp fără praguri drepte și, bineînțeles cele calibrate permit jocuri mai mici.

În concluzie, dacă se impune jocul radial minim sapelor va fi:

, în dreptul mufelor, diametrul

Unde :

- este diametrul sapei

- este diametrul exterior al mufelor

Jocurile uzuale variază între 7 și 70mm. Ele cresc cu diametrul coloanei și cu lungimea intervalului deschis. Pot fi mai mici pentru burlane calibrate și mai mari în zone cu tendința severă de strângere a pereților.

în zone cu tendința severă de strângere a pereților. Fig. 2.1 Modul de stabilire al diametrului

Fig. 2.1 Modul de stabilire al diametrului sapelor (a) și a diametrului coloanelor de burlane (b)

Uneori se folosește noțiunea rația de tubare, definită astfel:

24

Ea variază în limite mai restrânse: 0,05 … 0,10

A doua condiție implică posibilitatea de trecere a sapelor prin coloanele anterior tubate

Sau

Unde:

- reprezintă diametrul coloanei prin care trebuie sa treacă sapele;

- reprezintă un joc ce ia în considerare toleranțele de la grosimea și diametrul

nominal, precum și ovalitatea burlanelor; se admite

;

- reprezintă diametrul de șablonare a burlanelor, stabilit prin normele de fabricare și

care ține seama de toleranțele maxime admise.

o Intervale de cimentare

Prin cimentare se urmărește, în primul rând, izolarea tuturor stratelor purtătoare de fluide, fluide care ar putea circula prin spatele coloanelor de burlane provocând neplăceri. Se izolează stratele cu apă utilizabilă, zonele unde noroiul se poate pierde, masivele de sare, rocile argiloase sensibile la apă. Inelul de ciment mărește într-o oarecare măsura, capacitatea portantă a coloanei, evita flambajul ei când apar forțe de compresiune periculoase și o protejează de acțiunea corozivă a apelor mineralizate.

Coloana de suprafață se cimentează pe toată înălțimea. În acest mod, se consolidează formațiunile de suprafață, împreună cu masivul de roci din jur, un suport rezistent pentru instalația de prevenire a erupțiilor și pentru coloanele următoare.

Celelalte coloane se cimentează până la cel puțin 200 m, deasupra ultimului strat permeabil. Se evită astfel circulația fluidelor prin spatele coloanelor de burlane.

La sondele de gaze se recomandă ca toate coloanele să fie cimentate până la suprafață, pentru a micșora posibilitățile de migrare a gazelor prin spațiul inelar și eventualele scăpări pe la îmbinările filetate.

La sondele de explorare, se obișnuiește ca oglinda cimentului sa depășească șiul coloanei precedente cu cel puțin 100 m. Adeseori, pentru siguranță, coloanele se cimentează pe toată înălțimea.

Compoziția și proprietățile pastei și ale pietrei de ciment se stabilesc în concordanță cu natura rocilor ce trebuie izolate, presiunea și natura fluidelor din pori, rezistența la fisurare a formațiunilor, temperatura geostatică și cea de circulație, dar și cu mijloacele tehnice și tehnologice disponibile.

25

2.3.1.

Proiectarea coloanei de exploatare

Pentru determinarea diametrelor coloanelor și al sapelor folosite pentru fiecare coloană din programul de construcție al sondei #2011 Țicleni, se impune diametrul interior al coloanei

de exploatare, de

, care are următoarele caracteristici :

- diametrul exterior :

- diametrul mufei :

Se stabilește diametrul sapei pentru coloana de exploatare și anume :

Pentru care s-a ales un joc radial

Se alege diametrul sapi pentru coloana de exploatare, și anume :

Se recalculează jocul radial :

Se calculează rația de tubare :

26

2.3.2.

Proiectarea coloanei intermediare

Diametrul interior al coloanei intermediare se determină astfel :

Pentru care se alege jocul dintre sapă și interiorul coloanei

Se alege diametrul interior al coloanei intermediare

Prin urmare, se alege coloana intermediară de

al cărei diametru exterior este :

Se stabilește diametrul sapei pentru coloana intermediară :

Pentru care se alege jocul radial

coloana de

,

și diametrul exterior al mufei pentru

Se alege diametrul sapei pentru coloana intermediară, și anume :

Se recalculează jocul radial :

Se calculează rația de tubare :

27

2.3.3.

Proiectarea coloanei de ancoraj

Diametrul interior al coloanei de suprafață se determină astfel :

Pentru care se alege jocul dintre sapă și interiorul coloanei

Se alege diametrul interior al coloanei de suprafață :

Prin urmare se alege coloana de suprafață de

, al cărei diametru exterior este :

Se stabilește diametrul sapei pentru coloana de suprafață și anume :

Pentru care se alege jocul radial

coloana de

,

și diametrul exterior al mufei pentru

Se alege diametrul sapei pentru coloana de suprafață, și anume :

Se recalculează jocul radial :

Se calculează rația de tubare :

28

Programul de construcție al sondei #2011 Țicleni

Programul de construcție al sondei #2011 Țicleni 29

29

CAPITOLUL 3 Fluide de foraj

3.1. Tipuri de fluide de foraj

Fluide de foraj dispersate

Aceste fluide au la bază sistemul dispers apă-argilă și îndeplinesc cerințele de stabilitate, colmatare și gelificare, necesare forajului, fiind constituite din materiale ieftine și ușor de procurat.

Ele sunt preparate la suprafață din argile bentonitice, adesea activate, cu bune proprietăți coloidale, dar înglobează și particule argiloase sau inerte din rocile traversate.

În dreptul stratelor consolidate sau insensibile la apă, la adâncimi moderate, sistemul apă-argilă poate fi utilizat ca atare. Când se traversează roci argiloase care se dispersează ori se umflă, roci solubile, strate productive sau când argila de preparare nu asigură proprietățile structurale dorite, sistemul trebuie ameliorat ori stabilizat. Se introduc, în cantități reduse, diverși aditivi cu rol de fluidizanți sau învâscoșanți, reducători de filtrare, stabilizatori ai proprietăților la temperaturi ridicate ori la acțiunea contaminanților, lubrifianți, antispumanți, agenți anticorozivi, etc. Fluidele naturale devin tratate.

La concentrații de 60…250 kg/m 3 , în funcție de randamentul argilei, se prepară noroaie cu proprietăți structurale și de filtrare satisfăcătoare, având densitatea 1050…1150kg/m 3 . Dacă se utilizează argile slab bentonitice, este nevoie de concentrații mai ridicate și se ajunge la 1250…1350 kg/m 3 și chiar mai mult. Densități mai mari se obțin adăugând materiale inerte, cu densitate mare, fin măcinate: noroaiele sunt îngreuiate.

Noroaiele naturale își modifică rapid proprietățile în prezența unor contaminanți cum sunt: pachete groase de marne și argile hidratabile, săruri solubile, temperaturi mari, gaze.

Pentru sistemul apă-argilă aflat într-un echilibru natural, domeniul optim al pH-ului, la care și vâscozitatea este minimă, se situează între 7,5 și 8,5. Pentru noroaiele naturale pH-ul nu trebuie sa depășească valorile 9…10.

Fluide de foraj inhibitive

Acestea sunt fluide care previn sau întârzie hidratarea, umflarea și dispersarea rocilor argiloase. Ele manifestă o reactivitate minimă cu pereții argiloși ai sondei și cu detritusul respectiv. Se utilizează la traversarea intervalelor groase de argile, argilite și marne foarte sensibile la apă, pentru a preîntâmpina unele dificultăți neplăcute – învâșcoșarea exagerată a noroiului, aglomerările de detritus, manșonarea sapei, instabilitatea pereților (strângeri sau excavații).

Asemenea fluide sunt recomandabile și la deschiderea stratelor productive “murdare” (cu particule argiloase).

Ca fluide inhibitive sunt desemnate doar acele fluide care au la bază tot sistemul apă- argilă pentru crearea proprietăților reologice. Fluidele “fără argilă”, cele “cu conținut redus de argilă” posedă și ele, de regulă, un caracter inhibitiv, care el le permite să mențină conținutul scăzut de particule active.

Emulsiile inverse, cu activitatea fazei apoase echilibrată, sunt cele mai eficiente la traversarea rocilor argiloase.

30

Mediul apos al noroaielor capătă însușiri inhibitive prin adaos de electroliți, polimeri de protecție, substanțe tensioactive, anumiți fluidizanți, substanțe hidrofobizante și prin reglarea pH-ului.

Fluide de foraj sărate

Fluidele sărate pot lua naștere prin contaminarea noroaielor dulci cu sarea dizolvată din rocile traversate ori cu apa pătrunsă din strate în sondă, prin utilizarea apei de mare la preparare sau prin adăugarea intenționată a sării.

Sunt considerate noroaie sărate, cele care au peste 1 g

Fluidele sărate au o oarecare acțiune inhibitivă, în funcție de concentrația de sare și de prezența fluidizanților defloculanți. Dar, în general, se evită folosirea lor în acest scop, deoarece sunt corozive, iar sarea diminuează efectul fluidizanților, antifiltranților și emulsionanților, spumează și afectează carotajul electric de rezistivitate.

31

3.2.

Proprietățile fluidelor de foraj

Compoziția, calitățile sau carențele unui fluid de foraj sunt definite printr-o serie de proprietăți, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de fluide, altele specifice doar anumitor categorii.

Densitatea fluidelor de foraj

Această proprietate reprezintă masa unității de volum. Densitatea fluidului de foraj se alege astfel încât presiunea exercitată de coloana de fluid să prevină surparea rocilor neconsolidate din pereți și afluxul nedorit al fluidelor din porii rocilor traversate de sondă. Fluidele cu densitate ridicată diminuează viteza de avansare a sapei, sunt scumpe și dificil de menținut pompabile și stabile

Vâscozitatea aparentă si gelația fluidelor de foraj

Vâscozitatea aparentă a unui fluid reprezintă proprietatea lui de a opune rezistență la

curgere. Cantitativ, vâscozitatea, notată cu

ca raport între tensiunea de forfecare fluidele newtoniene.

, este o masură a acestei rezistențe și se definește

și este constantă pentru

și viteza de forfecare

Fluidele de foraj sunt sisteme eterogene care nu se supun legii de curgere newtoniene:

curgerea lor nu poate fi descrisă prin intermediul unui singur coeficient de vâscozitate.

Proprietățile reologice ale fluidelor de foraj

Aceste proprietăți caracterizează comportarea la curgere a fluidelor de foraj, inclusiv rezistența la deplasare a unor corpuri în masa fluidelor. Proprietățile reologice permit să se evalueze presiunea și energia de pompare a fluidelor de foraj, condițiile de spălare și evacuare a detritusului, presiunile efective în dreptul unor strate instabile ori purtătoare de fluide, pericolul de eroziune al pereților.

Proprietățile tixotropice ale fluidelor de foraj

În general, prin tixotropie se înțelege gelificarea unei soluții când este lăsată in repaus și revenirea gelului în soluție prin agitare. Fenomenul este specific soluțiilor coloidale, în care particulele dispersate sunt ionizate.

Fluidele de foraj cu proprietăți tixotropice sunt capabile să mențină în suspensie materialele inerte de îngreuiere și detritusul, însușire necesară mai ales atunci când se întrerupe circulația.

32

Capacitatea de filtrare și colmatare

Datorită diferenței dintre presiunea fluidului din sondă si cea a fluidelor din porii formațiunilor traversate, o parte din faza liberă a noroiului pătrunde în porii rocilor. Simultan, pe pereții sondei se depun particule solide, sub forma unei turte de colmatare.

Cu cât permeabilitatea turtei este mai scăzută, cu atât grosimea turtei depuse și volumul de filtrat sunt mai reduse. Turtele de colmatare sunt, în general, compresibile; permeabilitatea lor scade odată cu presiunea. Viteza de filtrare crește cu temperatura, deoarece scade vâscozitatea fazei lichide.

Conținutul de particule solide , apă și petrol

Pentru fluidele de foraj pe bază de apă și argilă, faza continuă este alcătuită din argile și materiale de îngreuiere, iar faza lichidă din apă si, eventual, motorină, în cazul în care noroiul a fost emulsionat.

La fluidele pe bază de produse petroliere faza lichidă este alcătuită din motorină și apă, iar faza solidă din materiale de îngreuiere și cele folosite pentru controlul proprietăților colmatate si structurale.

Conținutul de nisip

Nisipul imprimă fluidului de foraj proprietăți abrazive și erozive, reducând durata de lucru a echipamentului de foraj. În concentrații excesive, el creează pericol de prindere a garniturii la oprirea circulației. De aceea, pe cât posibil, el trebuie eliminat din noroi.

Conținutul de gaze

Gazele pătrund în noroi din stratele gazeifere traversate, iar aerul prin spumare, în timpul îngreuierii și al tratamentelor chimice

Capacitatea de schimb cationic

Proprietățile noroaielor de foraj și comportarea lor la contaminări sau tratamente sunt determinate, în cea mai mare măsură, de conținutul de argile active, hidratabile și dispersabile, de tipul bentonitelor.

Dintre diversele metode de măsurare a capacității de schimb cationic, cea mai operativă și mai utilizată este metoda albastrului de metilen.

33

Stabilitatea

Fluidele de foraj sunt sisteme de disperse, eterogene; lăsate în repaus, în sonda sau în habe, dar și in prezenta unor contaminanți, au tendința să-și separe fazele: particulele solide se depun, faza lichidă se separă la suprafață, emulsiile și spumele se sparg.

Indicele

Aciditatea sau alcalinitatea unui fluid de foraj, în care se află disociați diverși

electroliți, este exprimată de indicele

momentane de ioni de

.

– logaritmul zecimal negativ al concentrației

În general, fluidele de foraj sunt bazice:

. Cele naturale, preparate din apă și

argilă, netratate, au

optimă a

-ul cuprins între 7 și 8, iar cele tratate au

-ului depinde de tipul noroiului.

-ul între 8 și 13. Valoarea

Conținutul de cloruri

Un fluid de foraj poate conține clorură de sodiu, de potasiu, calciu și magneziu. Interesează mai ales conținutul de sare, deoarece ea constituie un contaminant frecvent al noroaielor de foraj.

Alcalinitatea și conținutul de var

Alcalinitatea unei soluții exprimă excesul de anioni în raport cu cel de cationi.

Deoarece scara

fără ca

bazice sunt nedisociate și nu influențează

ridicată, cum sunt noroaiele cu var sau gips, alcalinitatea este o proprietate mai relevanta

decât -ul.

-ului este logaritmică, la valori mari alcalinitatea poate varia considerabil

-ul să se modifice sensibil. În plus, la concentrații ridicate, o parte din substanțele

-ul. De aceea, pentru fluidele cu bazicitate

34

Proprietățile fluidelor de foraj ale sondei #2011 Țicleni

Parameters

U.M.

 

Section / Interval

 

0-580

580-1580

1580-2700

Mud system

-

Spud Mud

/Polymer

/Polymer

Hole size / Bit diameter

mm

444,5

311,2

215,9

Mud weight

 

1150-1200

1150-1300

1250-1400

Plastic viscosity

cP

ALAP

14-30

20-32

Yield point

Pa

12-18

14-28

20-32

Fluid loss

 

12-15

7-8

4-5

Filter cake

mm

1,5-2,0

0,5-1,0

0,5-1,0

 

-

8,0-9,0

8,5-9,5

8,5-9,5

Chlorides

 

Max 5000

23000-350000

230000-350000

LGS

% vol

< 12

< 8

< 6

MBT

 

< 77

< 56

< 42

SCE Efficiency

%

70

80

80

Produse folosite

 

Product

 

Pack

Section I

 

Section II

Section III

TOTAL

 

0-580 m

580-1580 m

1580-2700 m

Caustic Soda

 

13

 

12

 

23

48

Soda Ash

 

7

 

8

 

21

36

M-I Gel

 

72000

   

72000

Desco CF

 

12,3

   

12,3

CMC HV

 

13

   

13

Duovis

     

24

 

29

53

Polypac UL

     

106

 

197

303

Polypac R

     

43

 

78

121

Conqor 404

     

7,6

 

11,4

19

M-I Bar

     

45000

73000

118000

Potassium Chloride

     

422

 

374

796

Lube

     

19

 

19

Calcium Carbonate

       

395

395

35

3.3.

Calculul volumelor de noroi

3.3.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj

noroi 3.3.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj Volumul de noroi necesar forării acestui interval este: (

Volumul de noroi necesar forării acestui interval este:

(

)

3.3.2.

Intervalul corespunzător coloanei intermediare

3.3.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare ( [ ( )] ) 37

(

[

(

)]

)

3.3.3.

Intervalul corespunzător coloanei de exploatare ( lainer )

3.3.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare ( lainer ) ( [ ( )] ) 38

(

[

(

)]

)

3.4.

Calculul cantităților de materiale

3.4.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj

Pentru forajul corespunzător coloanei de ancoraj s-a optat pentru un fluid de foraj natural, alcătuit din apă și argilă. Cantitățile necesare pentru prepararea acestui fluid se calculează astfel:

{

Din acest sistem rezultă că volumul de argilă necesar este:

Masa de argilă este:

Volumul de apă este:

3.4.2.

Intervalul corespunzător coloanei intermediare

Pentru forarea acestui interval, s-a optat pentru un fluid de foraj inhibitor, îngreuiat. Îngreuierea se va face pe fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului anterior.

{

Din acest sistem rezultă că masa de barită necesară îngreuierii noroiului este:

(

(

)

)

este volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea

(

)

{

(

)

Din acest sistem rezultă volumul și masa de argilă necesară preparării noroiului precum și volumul de apă:

(

)

(

)

40

3.4.3.

Intervalul corespunzător coloanei de exploatare ( lainer )

Pentru forarea acestui interval, s-a optat pentru un fluid de foraj inhibitor, îngreuiat. Îngreuierea se va face pe fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului anterior.

{

Din acest sistem rezultă masa de barită necesară îngreuierii noroiului, precum și volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea:

(

)

(

)

este volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea

(

)

(

)

Pentru determinarea volumului de argilă și de apă necesar preparării fluidului de foraj, se rezolvă cu următorul sistem:

(

{

)

(

)

41

CAPITOLUL 4 Tubarea coloanelor

4.1. Dimensionarea coloanei de ancoraj

Adâncimea de fixare a coloanei de ancoraj este de 580 m .

Funcțiile principale ale acestei coloane sunt:

- consolidează gaura de sonda în zonele de suprafață

- constituie un suport pentru instalațiile de prevenire a erupțiilor

- constituie un suport pentru coloanele următoare

       

Aria

Presiunea de

Presiunea de

Forta la smulgere din filet

Diametrul

Grosime

Oţelul

Masa

secțiunii

spargere

turtire

coloanei

perete

unitară

transversale

 
     

kg/m

2

bar

bar

kN

in

mm

---

cm

 

J-55

9,65

 

81,10

100,05

188

78

2286

 

10,92

J55

90,78

112,8

213

106

2647

 

12,19

J55

101,2

125,43

238

134

3003

42

Calculul presiunii fluidelor din pori

Calculul presiunii fluidelor din pori Calculul presiunii de fisurare la șiu 43

Calculul presiunii de fisurare la șiu

Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze)

la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze)  La gura sondei (  La

La gura sondei

(

La șiul coloanei

)

- se alege :

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

0 50 100 150 200 250 0 100 200 Presiunea interioară 300 400 Presiunea interioară
0
50
100
150
200
250
0
100
200
Presiunea
interioară
300
400
Presiunea
interioară admisibilă
500
1
600
700

45

Profilul coloanei va fi:

Profilul coloanei va fi: Calculul la presiune exterioară (sonda este goală la interior)  Presiunea în

Calculul la presiune exterioară (sonda este goală la interior)

Profilul coloanei va fi: Calculul la presiune exterioară (sonda este goală la interior)  Presiunea în

Presiunea în punctul 1

Presiunea în punctul 2

se alege

-

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

 

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

 

0

20

40

60

80

100

120

0

0  
 

100

Presiunea exterioară0 20 40 60 80 100 120 0   100 200 300 Presiunea exterioară admisibilă 1

200

300

Presiunea exterioară admisibilă 1300

400

Presiunea exterioară admisibilă 2400

500

600

700

47

Profilul coloanei va fi :

Calculul la tracțiune

Greutatea totală a coloanei

va fi : Calculul la tracțiune Greutatea totală a coloanei ( ) ( )   [

(

)

(

)

 

[

√(

(

)

])

 

[

 

√(

(

 

)

])

   

Coloana de

coloana a fost dimensionată corect

va fi alcătuită în întregime din burlane de

oțel J-55,

îmbinare cu filet “rotund” scurt (SC Short Connection)

48

4.2.

Dimensionarea coloanei intermediare

Adâncimea de fixare a coloanei de exploatare este de 1580 m .

       

Aria

Presiunea de

Presiunea de

Forta la smulgere din filet

Diametrul

Grosime

Oţelul

Masa

secțiunii

spargere

turtire

coloanei

perete

unitară

transversale

 
     

kg/m

2

bar

bar

kN

in

mm

---

cm

 

J-55

8,94

 

53,57

66,15

243

139

2015

 

10,03

J-55

59,53

73,88

272

177

2313

 

11,94

J-55

69,94

87,23

325

269

2850

 

13,84

J-55

79,62

100,5

376

354

3340

49

Calculul presiunii fluidelor din pori

Calculul presiunii fluidelor din pori Calculul presiunii de fisurare 50

Calculul presiunii de fisurare

Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze)

Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze)  La gura sondei ( ⁄

La gura sondei

(

)

La șiul coloanei

- se alege

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

0 50 100 150 200 250 300 0 200 400 Presiunea interioară 600 800 Presiunea
0
50
100
150
200
250
300
0
200
400
Presiunea interioară
600
800
Presiunea interioară
admisibilă 1
1000
Presiunea interioară
admisibilă 2
1200
1400
1600
1800

52

Profilul coloanei va fi :

Profilul coloanei va fi : Calculul la presiune interioară (dop de gaze la talpă) Se limitează

Calculul la presiune interioară (dop de gaze la talpă)

va fi : Calculul la presiune interioară (dop de gaze la talpă) Se limitează presiunea maximă

Se limitează presiunea maximă la gura sondei la

Înălțimea coloanei de noroi în timpul evacuării unui aflux de gaze se determină astfel :

(

)

(

)

Presiunea în punctul 1

Presiunea în punctul 2

Presiunea în punctul 3

(

)

(

(

)

)

- se alege

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui

0 50 100 150 200 250 300 0 200 400 Presiunea interioară 600 800 Presiunea
0
50
100
150
200
250
300
0
200
400
Presiunea interioară
600
800
Presiunea interioară
admisibilă 1
1000
Presiunea interioară
admisibilă 2
1200
1400
1600
1800

Se observă că de la o anumită adâncime, se pot folosii burlane cu grosimea peretelui,

, pe următoarele intervale :

mai mică decât cea de

- 0 347,47 m

- 1259,16 1580 m

(

)

(

)

(

)

55

(

)

Profilul coloanei va fi :

(

)

(

)

( ) Profilul coloanei va fi : ( ) ( ) 56

Calculul la presiune exterioară (golire parțială)

Calculul la presiune exterioară (golire parțială) Adâncimea de golire  Presiunea în punctul 1  Presiunea

Adâncimea de golire

Presiunea în punctul 1

Presiunea în punctul 2

Presiunea în punctul 3

(

(

)

)

- se alege pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui pentru oțel clasa J-55 cu
-
se alege
pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui
pentru oțel clasa J-55 cu grosimea peretelui
0
50
100
150
200
0
200
400
Presiunea exterioară
600
800
Presiunea exterioară
admisibilă 1
1000
Presiunea exterioară
admisibilă 2
1200
1400
1600
1800

58

Profilul coloanei va fi :

Calculul la tracțiune

Profilul coloanei va fi : Calculul la tracțiune Trecerea de la compresiune la tracțiune, provocată de

Trecerea de la compresiune la tracțiune, provocată de flotabilitate, are loc la adâncimea:

(

)

Greutatea totală a coloanei

(

)

(

(

)

)

 

[

 

√(

(

 

)

])

 
   

[

 

√(

(

 

)

])

   
 

coloana a fost dimensionată corect

 

Verificarea la tracțiune

 

(

)

(

)

(

)

60

Verificarea la presiune interioară

Tronsonul 1

 

(

)

(

)

 

(

)

(

)

Tronsonul 2

 

(

)

(

)

 

(

)

(

)

Tronsonul 3

 

(

)

(

)

61

Coloana de

va fi alcătuită din 3 tronsoane :

- tronsonul 1 cu lungimea de

alcătuit din burlane de

oțel J-55,

îmbinare cu filet “rotund” lung (LC Long Connection)

- tronsonul 2 cu lungimea de

alcătuit din burlane de

oțel J-55,

îmbinare cu filet “rotund” lung (LC Long Connection)

- tronsonul 3 cu lungimea de

alcătuit din burlane de

oțel J-55,

îmbinare cu filet “rotund” lung (LC Long Connection)

Profilul coloanei va fi:

din burlane de oțel J -55, îmbin are cu filet “rotund” lung (LC – Long Connection)

62

4.3.

Dimensionarea coloanei de exploatare (lainer)

Adâncimea de fixare a coloanei de exploatare este de 2700 m .

       

Aria

Presiunea de

Presiunea de

Forta la smulgere din filet

Diametrul

Grosime

Oţelul

Masa

secțiunii

spargere

turtire

coloanei

perete

unitară

transversale

 
     

kg/m

2

bar

bar

kN

in

mm

---

cm

7

8,05

N-80

34,23

42,92

437

264

1966

7

9,19

N-80

38,69

48,67

499

373

2309

7

10,36

N-80

43,16

54,49

563

484

2656

7

11,51

N-80

47,62

60,13

625

593

2989

7

12,65

N-80

52,09

65,63

687

702

3318

7

13,72

N-80

56,55

70,72

745

785

3621

63

Calculul presiunii din pori

Calculul presiunii din pori Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze) 64

Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze)

Calculul presiunii din pori Calculul la presiune interioară (sonda închisă și plină cu gaze) 64

La gura sondei

La șiul coloanei

- se alege

pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui

pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

0 100 200 300 400 500
0
100
200
300
400
500

Presiunea interioară

Presiunea interioară admisibilă 1

Presiunea interioară admisibilă 2

Profilul coloanei va fi :

interioară Presiunea interioară admisibilă 1 Presiunea interioară admisibilă 2 Profilul coloanei va fi : 66

66

Calculul la presiune exterioară (golire parțială)

Calculul la presiune exterioară (golire parțială)  Presiunea în punctul 1  Presiunea în punctul 2

Presiunea în punctul 1

Presiunea în punctul 2

- se alege pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui pentru oțel clasa N-80 cu
-
se alege
pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui
pentru oțel clasa N-80 cu grosimea peretelui
0
100
200
300
400
0
500
Presiunea exterioară
1000
Presiunea exterioară
admisibilă 1
1500
Presiunea exterioară
admisibilă 2
2000
2500
3000

Se observă că de la adâncimea mică

, se pot folosii burlane care au grosimea pereților mai

(

)

Unde:

- reprezintă lungimea lainerului

68

Profilul coloanei va fi :

Profilul coloanei va fi : Calculul la tracțiune Trecerea de la compresiune, provocată de

Calculul la tracțiune

Trecerea

de

la

compresiune,

provocată

de

flotabilitate,

la

tracţiune

are

loc

la

adâncimea :

 

(

)

(

)

Burlanele din primul tronson de lungimea de:

Greutatea totală a coloanei

(

)

, N-80, sunt solicitate la tracțiune pe

(

)

69

 

[

√(

(

)

])

 

[

 

√(

(

 

)

])

   

Verificarea la presiune interioară:

Verificarea la tracțiune

(

)

70

Coloana de

va fi alcătuită din 2 tronsoane :

- tronsonul 1 cu lungimea de

alcătuit din burlane de

oțel N-80,

îmbinare cu filet “rotund” lung (LC Long Connection)

- tronsonul 2 cu lungimea de

alcătuit din burlane de

oțel N-80,

îmbinare cu filet “rotund” lung (LC Long Connection)

71

CAPITOLUL 5 Cimentarea coloanelor

5.1. Cimentarea coloanei de ancoraj prin metoda duratei operației

Se cunosc următoarele date:

Diametrul exterior al coloanei:

Diametrul interior al coloanei:

Adâncimea de tubare:

Densitatea noroiului:

Diametrul sapei:

Adâncimea de montare a niplului de la șiu:

Coeficientul de cavernometrie:

Coeficientul de pierderi de ciment:

Coeficientul de compresibilitate al noroiului:

Densitatea pastei de ciment:

Adâncimea de cimentare

Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice

Proprietățile reologice se apreciază în raport cu caracteristicile fluidelor:

Ciment

Ciment

:

:

Volumul pastei de ciment

Unde:

(

)

- – reprezintă diametrul mediu al găurii de sondă

- – reprezintă diametrul exterior al coloanei

- – reprezintă diametrul interior al burlanelor de sub inelul de reținere

- - înălțimea inelului de reținere a dopurile față de șiul coloanei

(

)

Cantitatea de materiale pentru pasta de ciment

Pentru prepararea a

de pastă se folosesc:

Cantități de materiale unitare

{

Factorul apă-ciment:

Cantități de materiale totale

Volumul noroiului de refulare

(

)

(

)

(

)

 

(

)

Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de

Numărul de agregate de cimentare

Presiunea finală de cimentare

Presiunea finală este presiunea maximă în operaţia de cimentare.

Unde:

- – reprezintă presiunea de circulație

- – reprezintă presiunea datorată diferenței de densitate a fluidelor

(

)

(

)

(

)

(

)

5.2.

Cimentarea coloanei intermediare

Se cunosc următoarele date:

Diametrul exterior al coloanei:

Diametrul interior al coloanei:

Adâncimea de tubare:

Diametrul sapei:

Adâncimea de montare a niplului de la șiu:

Înălțimea de cimentare:

Densitatea noroiului:

Densitatea cimentului:

Densitatea pastei de ciment:

Coeficientul de cavernometrie:

Coeficientul de pierderi de ciment:

Coeficientul de compresibilitate al noroiului:

Adâncimea de cimentare

Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice

Proprietățile reologice se apreciază în raport cu caracteristicile fluidelor:

Ciment

Ciment

:

:

Volumul pastei de ciment

Unde:

(

)

- – reprezintă diametrul mediu al găurii de sondă

- – reprezintă diametrul exterior al coloanei

- – reprezintă diametrul interior al burlanelor de sub inelul de reținere

- - înălțimea inelului de reținere a dopurile față de șiul coloanei

(

)

Cantitatea de materiale pentru pasta de ciment

Pentru prepararea a

de pastă se folosesc:

Cantități de materiale unitare

{

Factorul apă-ciment:

Cantități de materiale totale

Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de

Numărul de agregate de cimentare

Volumul noroiului de refulare

(

)

(

(

)

)

(

)

Presiunea finală de cimentare

Presiunea finală este presiunea maximă în operaţia de cimentare.

Unde:

- – reprezintă presiunea de circulație

- – reprezintă presiunea datorată diferenței de densitate a fluidelor

(

)

(

)

(

)

(

)

79

5.3.

Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent

Cerinţele privind calitatea cimentărilor coloanelor de exploatare sunt mult mai severe decât pentru celelalte coloane. Se cere o cât mai bună izolare între strate, fapt asigurat în primul rând de îndepărtarea fluidului de foraj şi de o bună aderenţă a pietrei de ciment de peretele sondei şi de peretele exterior al coloanei.

Unul dintre principalii factori de natură tehnologică cu influenţă mare asupra îndepărtării fluidului de foraj este regimul de curgere al pastei de ciment în spaţiul inelar dintre peretele sondei şi coloană. Prin regimul turbulent se asigură, la curgerea pastei, o distribuţie uniformă a vitezei de curgere pe întreaga secţiune transversală a spaţiului inelar. Acest fapt contribuie în bună măsură şi la îndepărtarea turtei de colmatare de pe peretele sondei, fapt ce asigură un contact direct piatră de ciment – rocă.

În realizarea curgerii turbulente un factor de bază este viteza de curgere. Valoare acesteia trebuie să fie cel puţin egală cu aşa numita viteză critică. La rândul său această viteză depinde în foarte mare măsură de caracteristicile fizice ale fluidului care curge, în cazul de faţă pasta de ciment şi de configuraţia spaţiului de curgere.

Se impune realizarea regimului turbulent cel puţin pe un interval în spaţiul inelar de la baza coloanei până deasupra zonei productive. Obişnuit, pentru siguranţă se asigură regimul turbulent pe întregul interval de înălţime de cimentare a coloanei de exploatare. Cu alte cuvinte se doreşte realizarea de regim turbulent din momentul începerii ridicării pastei de ciment în spaţiul inelar până la sfârşitul operaţiei de cimentare.

La o cimentare de coloană în regim turbulent primele probleme ale calculului cimentării: înălţimea de cimentare, caracteristicile fizice ale pastei de ciment, volumele de fluide pompate în sondă, cantităţile de materiale necesare preparării pastei şi numărul de echipamente sunt aceleaşi ca şi la calculele de coloane de ancoraj şi intermediară. Ele nu vor mai fi repetate la acest calcul de cimentare. Vor fi prezentate elementele specifice cimentării turbulente.

Date de bază necesare calculului

- diametrul coloanei:

- adâncimea de introducere a coloanei:

- diametrul sapei pentru coloane de exploatare:

- diametrul coloanei anterioare ( intermediară):

- adâncimea de introducere a coloanei intermediare:

- coeficientul de cavernă pentru intervalul de sub coloana intermediară:

- densitatea fluidului de foraj:

- viscozitatea plastică a fluidului de foraj:

- tensiunea dinamică de forfecare a fluidului de foraj:

- distanţa dintre inelul de reţinere şi şiul coloanei de exploatare:

- înălţimea de cimentare a coloanei de exploatare:

;

;

m;

;

;

- densitatea cimentului praf:

;

;

;

;

;

;

;

80

Date suplimentare necesare calculului cimentării

- grosimea medie a peretului burlanelor coloanei de exploatare:

- diametrul interior mediu al coloanei de exploatare:

- diametrul sapei in zona de sub coloana intermediară:

- diametrul interior al coloanei intermediare:

 

;

- aria secţiunilor de curgere în sondă:

 

aria interioară a coloanei de exploatare:

 

aria exterioară ( a spaţiului inelar):

(

)

(

)

- factorul de compresibilitate a fluidului de foraj:

 

;

- factorul de pierderi:

;

Densitatea pastei de ciment

 

Se admite

Proprietăţile reologice ale pastei

- viscozitatea plastică:

- tensiunea dinamică de forfecare:

 

Volumele de fluide pompate în sondă

 

Volumul de pastă de ciment

Volumul de fluide de refulare

(

)

(

)

Cantităţile de materiale necesare pentru prepararea pastei

La densitatea

pasta de ciment se încadrează în categoria pastelor

normale, care se prepară din ciment şi apă.

Pentru prepararea a

de pastă se folosesc:

- ciment:

- apă:

82

Factorul apă – ciment este:

Pentru prepararea întregului volum de pastă se vor folosi:

- ciment:

- apă:

Echipamentele necesare

Se vor utiliza autocontainere APC – 10, numărul necesar de autocontainere fiind:

Pentru o utilizare succesivă a câte două autocontainere la un agregat de cimentare numărul necesar de agregate este:

Debitele de fluide utilizate la cimentare

Debitul de preparare şi pompare în sondă a pastei de ciment,

Agregatele de cimentare efectuează concomitent prepararea şi pomparea pastei de ciment, în condiţia menţionată de folosire succesivă a câte două autocontainere la un agregat.

Durata de preparare a pastei din cimentul transportat de un autocontainer este de 15 20 minute, funcţie de capacitatea acestuia. Ca urmare, durata de preparare a pastei din cele 4

autocontainere ce alimentează un agregat

pompare în sondă a pastei de ciment la cimentarea coloanei de exploatare. Cunoscând volumul de pastă şi timpul de preparare se poate determina debitul mediu de pompare a pastei astfel:

(

)

. Deci, acesta este timpul de

83

Debitul necesar realizării regimului turbulent de curgere a pastei în spaţiul inelar

Este necesar ca regimul turbulent de curgere a pastei de ciment în spaţiul inelar dintre coloană şi peretele sondei să fie asigurat din momentul în care pasta a ajuns la baza coloanei şi a început să treacă în spatele coloanei. În majoritatea cazurilor acest regim se menţine pe întreaga perioadă de ridicare a pastei. Deci, până la finalul cimentării.

Debitul de pompare pentru realizarea regimului turbulent trebuie să fie cel puţin egal cu aşa numitul debit critic.

Considerând pasta de ciment un fluid de tip binghamian, viteza critică se determină cu următoarea relaţie:

Debitul corespunzător acestei viteze:

Volumele de fluide pompate în sondă cu debitele

Volumul pompat cu debitul

şi

După cum s-a menţionat este necesar realizarea unei curgeri turbulente a pastei de ciment numai în spaţiul inelar dintre coloană şi peretele sondei. Cât timp pasta se află în interiorul coloanei nu interesează regimul de curgere a fluidelor aflate în sondă.

Se pompează cu debitul Q p până când pasta a ajuns la baza coloanei şi urmează să treacă în spaţiul inelar. Deci volumul pompat cu acest debit este egal cu volumul interior al coloanei:

84

Volumul pompat cu debitul

Cu debitul Q n se pompează un volum de fluid ce reprezintă diferenţa dintre volumul total ce se pompează la operaţia de cimentare şi volumul pompat iniţial cu debitul Q p .

Volumul respectiv este egal cu volumul de pastă ce se ridică în spaţiul inelar:

Deoarece volumul de pastă,

, este mai mic decât volumul interior al

coloanei, volum de fluid de refulare:

rezultă că după pasta de ciment se pompează cu debitul

un

Vitezele de curgere ale fluidelor în sondă

Vitezele la pomparea cu debitul

- în interiorul coloanei:

- în exteriorul coloanei:

Vitezele la pomparea cu debitul

- în interiorul coloanei:

85

- în exteriorul coloanei:

Presiunile de pompare în sondă

În orice moment al operaţiei de cimentare presiunea de la agregate, p a , este determinată de: caracteristicile fizice ale fluidelor în circulaţie, poziţiile ocupate de aceste fluide, configuraţia spaţiilor de curgere şi vitezele de deplasare ale fluidelor.

Presiunea de pompare este exprimată prin relaţia generală:

în care:

este presiunea dată de coloanele hidrostatice ale fluidelor;

– presiunea de circulaţie pentru învingerea rezistenţelor hidraulice( cădere de presiune în circulaţie;

– căderea de presiune in manifold, de la ieşirea din pompele agregatelor până la intrarea în coloană şi presiunile necesare circulaţiei prin capul de cimentare, dechiderea primului dop de cimentare şi şiul coloanei; în valoarea lui p m este cuprinsă şi presiunea necesară învingerii frecărilor dopurilor de cimentare de peretele coloanei.

La rândul lor:

Valorile pentru p ρ depind de densităţile fluidelor şi de înălţimile ocupate de acestea în sondă.

86

În ceea ce priveşte presiunile de circulaţie, ele se determină cu relaţiile generale:

în care

și

se referă la interiorul și respectiv, la exteriorul coloanei. Ele se stabilesc cu

relațiile:

și

şi Bingham

(

)

sunt coeficienţi ai rezistenţelor hidraulice şi sunt funcţie de numerele Reynolds

Numerele Reynolds şi Bingham sunt date de relaţiile:

- pentru interiorul coloanei:

- pentru exteriorul coloanei:

(

)

(

)

87

Toate valorile mărimilor necesare calculelor căderilor de presiune sunt prezentate in tabelul următor. Cu aceste valori se pot calcula presiunile de circulaţie în orice moment al desfăşurării operaţiei de cimentare.

În continuare se prezintă algoritmul de calcul.

1)

Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Se cunosc:

Se calculează:

;

;

Din graficul corespunzător curgerii prin conducte rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

Ca urmare rezultă:

88

2)

Curgerea fluidului de foraj în spaţiul inelar la debitul Se cunosc:

Se calculează:

;

(

)

(

)

Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

(

)

89

3)

Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul

Se cunosc:

;

Se calculează:

Din graficul corespunzător curgerii prin conducte rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

Ca urmare rezultă:

4)

Curgerea fluidului de foraj in spaţiul inelar la debitul Se cunosc:

Se calculează:

;

(

)

(

)

Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

(

)

91

5)

Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Se cunosc:

;

Se calculează:

Din graficul corespunzător curgerii prin conducte rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

Ca urmare rezultă:

6)

Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Se cunosc:

;

Se calculează:

Din graficul corespunzător curgerii prin conducte rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

Ca urmare rezultă:

7)

Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul Se cunosc:

;

Se calculează:

(

)

(

)

Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

(

)

94

8)

Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul Se cunosc:

;

Se calculează:

(

)

(

)

Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de rezistenţă hidraulică:

(

)

95

Toate aceste valori sunt sintetizate în tabelul următor.

Faza cimentării

 

Coborâre pastă in coloană

Ridicare pastă in spaţiul inelar

Volumul pompat ,

 

Interior coloană ,

=54,56

Pastă in spațiul inelar,

=23,86

Debit de pompare,

/s

 

=6,74

 

=24,8

Zona de curgere

 

Interior coloană

Spaţiu inelar

Interior coloană

Spaţiu inelar

Aria de curgere,

 

=0,02021

 

=0,0191

=0,02021

=0,0191

Viteza de curgere, m/s

=0,333

 

=0,352

=1,227

=1,298

   

-

1949,1

 

747,47

7181,82

2756,32

 

-

56

 

19,21

15,2

5,21

Fluid de foraj

 

-

0,3

 

0,43

0,03

0,06

 

-

139,97

 

-

190,04

-

 

-

-

 

617,92

-

1172,41

   

-

2110,14

 

809,23

7775,2

2984

 

-

51,67

 

17,73

14,02

4,81

Pasta de ciment

 

-

0,27

 

0,36

0,028

0,04

 

-

177,30

 

-

249,63

-

 

-

-

 

728,09

-

1101,93

Cadere de

Fl.foraj

1,31

 

1,31

9

9

presiune in

Pastă

1,56

 

1,56

9.866

9.866

manifold,

 

Urmează să se calculeze valorile şi variaţia presiunii de pompare în sondă în timpul operaţiei, trasându-se graficul de variaţie a presiunii la agregatele de cimentare funcţie de volumul de fluid pompat.

În cazul de faţă volumul pastei de ciment este mai mic decât volumul interior al coloanei şi, ca urmare, se foloseşte fig. următoare pentru care s-au precizat cinci momente de calcul. Pentru fiecare din aceste momente se va calcula presiunea de lucru şi se va preciza şi volumul de fluide pompate până în momentul respectiv.

96

Momentul a

Începutul pompării pastei de ciment.

Momentul a Începutul pompării pastei de ciment. - debitul de pompare: - volum pompat: ⁄ ⁄

- debitul de pompare:

- volum pompat:

- căderea de presiune în manifold:

- presiunea coloanelor de fluide:

(

)

- presiunea de circulaţie în sondă ( în sondă există doar fluid de foraj):

- presiunea la agregate:

Deci punctul corespunzător acestul moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

a ( 0; 26)

Momentul b Terminarea pompării pastei de ciment.

( 0; 26) Momentul b Terminarea pompării pastei de ciment. - debitul de pompare: ⁄ -

- debitul de pompare:

- volumul de fluid pompat:

- căderea de presiune în manifold:

98

- presiunea coloanelor de fluide:

în exteriorul coloanei:

la interiorul coloanei:

Deci:

- presiunea de circulaţie în sondă:

[

(

- presiunea la agregate:

(

(

(

)

)

)

)

]

Deci punctul corespunzător acestui moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

b (24,27; -42,11)

99

Momentul c Pasta de ciment a ajuns la partea de jos a coloanei:

c Pasta de ciment a ajuns la partea de jos a coloanei: - debitul de pompare:

- debitul de pompare:

- volumul de fluid pompat:

- căderea de presiune în manifold:

- presiunea de circulaţie în sondă este aceeaşi ca în momentul b:

(

)

[

(

)

]

- presiunea coloanelor de fluide este aceaşi ca în momentul b:

- presiunea la agregate:

Deci punctul corespunzător acestui moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

c ( 54,56; -42,36)

101

Momentul d

Pasta de ciment a început să treacă în spaţiul inelar; începe regimul de curgere turbulent pentru pastă.

inelar; începe regimul de curgere turbulent pentru pastă. - debitul de pompare: ⁄ ⁄ - volumul

- debitul de pompare:

- volumul de fluid pompat este acelaşi ca în momentul c:

- căderea de presiune în manifold

- presiunea coloanelor de fluide este aceeaşi ca în momentele b şi c:

- presiunea de circulaţie în sondă:

102

(

- presiunea la agregate:

(

)

)

Deci punctul corespunzător acestui moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

d ( 54,56; -18,08)

103

Momentul e Finalul operaţiei de cimentare în regim turbulent.

e Finalul operaţiei de cimentare în regim turbulent. - debitul de pompare: ⁄ ⁄ - volumul

- debitul de pompare:

- volumul de fluid pompat în sondă:

- căderea de presiune la manifold:

- presiunea coloanelor de fluide:  la exteriorul coloanei: ( ) [ ( ) ]
-
presiunea coloanelor de fluide:
 la exteriorul coloanei:
(
)
[
(
)
]
 la interiorul coloanei:
(
)
(
)
Deci:
-
presiunea de circulaţie în sondă:
(
)
(
)
[
(
)
(
)]
-
presiunea la agregate:

Deci punctul corespunzător acestui moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:

e ( 81,14; 111,27)

105

În continuare se trasează graficul de variaţie al presiunii la agregate funcţie de volumul de fluide pompate în sondă.