Sunteți pe pagina 1din 9

Anestezie

Termenul anestezie provine din grecescul anaisthesia (an = fr, stizis = sensibilitate). Anestezia (din greac ) reprezint un procedeu medical de diminuare sau de suprimare temporar, complet sau parial, a sensibilitii corpului la dureri, realizat prin ageni fizici sau chimici. Anestezia se folosete n proceduri chirurgicale pentru a le permite pacienilor s suporte o intervenie chirurgical fr durere. Anestezia se manifest prin:

Absena sau dispariia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate, spontan sau voluntar. Abolirea reversibil a sensibilitii, provocat prin utilizarea agenilor anastezici. Pierderea patologic a sensibilitii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate.

Istoria
Istoria anesteziei este mprit n mai multe perioade, n funcie de eficiena metodelor. Prima perioad, dei nu prea a existat o metod adevrat de anestezie, este a vrjitoriei. Se practicau descntece, farmece sau alte texte, cu scopul anesteziei. Aceste metode au fost prsite, ntruct nu erau eficiente. A urmat apoi perioada evului mediu, cnd au aprut alchimitii, cu rezultate reale. n 1493 este descoperit apa alb sau vitriolul dulce, o substan chimic cu efect narcotic, care este redenumit apoi eter, n 1792.

Majoritatea persoanelor ce se ocupau cu descoperirea unor substane cu rol de anestezic, le testau iniial pe propria persoan. n 1800, Humphrey Dawy descoper protoxidul de azot. Doi ani mai trziu, Adam Serteurner descoper morfina. Perioada contemporan se bazeaz pe cunotine temeinice de farmacologie, fiziologie sau farmacodinamie. Apare anestezia i terapia intensiv ca discipline distincte n medicin, cu domeniu de activitate i limite. Sunt perfecionate tehnici vechi i introduse tehnici noi. Scopul oricrei anestezii este nlturarea durerii; n funcie de scop se poate mpri anestezia n mai multe clase.

1. Narcoza sau anestezia general. Se administreaz diferite substane chimice care vor mpiedica perceperea senzaiei dureroase.

2. Analgezia. Substana folosit acioneaz asupra fibrelor nervoase, mpiedicnd transmiterea semnalelor dureroase. Starea de contien este pstrat, dar exist unele substane care intereseaz i sistemul nervos central (cocaina). Oricare ar fi tipul de anestezie ales (pentru cea general), se parcurg cteva etape premergtoare, cu scopul de a seda sau provoca somnul bolnavului, de a diminua metabolismul i reflexele acestuia sau de a neutraliza posibilele efecte toxice ale substanelor folosite. Anestezice folosite sau nc n uz, pentru a provoca narcoza bolnavului. Protoxidul de azot este un gaz neinflamabil, nu este toxic i se elimin repede din organism. Dezavantajul folosirii protoxidului de azot este eficiena slab ca anestezic. Eterul etilic este un lichid inflamabil i iritant. Are aciune excitant asupra centrului respirator i scade frecvena btilor inimii. Este un anestezic eficient, cu o limit de securitate mare (diferena dintre cantitatea administrat pentru producerea anesteziei i cantitatea care inhib funciile vitale este mare).

Cloroformul este toxic pentru celulele ficatului, iar n cantiti mari inhib btile inimii i centrul respirator. Se prezint sub form de lichid incolor, neinflamababil i iritant, cu o limit de securitate mic. Ciclopropanul este un gaz inflamabil i exploziv. Nu este iritant, iar administrarea mpreun cu morfina nu mai prezint efecte toxice. Clorura de etil sau kelenul este un anestezic inflamabil, cu o limit de securitate mic. Gazul cu xenon - un foarte bun anestezic, ce creeaz o senzaie de adormire instantanee. Aceste substane anestezice sunt folosite sub form de vapori, fiind inhalate. n practic se folosesc substane care nu sunt inflamabile i iritante. Limita de securitate a acestor substane trebuie s fie mare. Narcoza prin inhalaie este cel mai des utilizat, prezentnd avantaje mai mari.

Tipuri de Anestezie
Exist mai multe forme de anestezie. Anestezie Generala Anestezicele generale sunt substane care produc o deprimare nespecific i intens a funciilor sistem nervos central, denumit anestezie general. Efectele anestezicelor generale sunt hipnoza, analgezia, suprimarea reflexelor viscerale, relaxarea musculaturii striate. Anestezicele generale inhalatorii pot fi gaze sau lichide cu diferite structuri chimice. Acestea au ca efect nlturarea reflexelor i permite intervenia chirurgical fr rspuns motor din partea pacienilor.

exemple volatile: enfluran, sevofluran desfluran, metoxifluran, halotan, eter. gaze: protoxid de azot (N2O), xenon

Anestezicele generale intravenoase sunt anumite substane administrate intravenos (i.v.) pentru a induce somnul (hipnotice) sau analgezie/sedare (opioidele), ele permit o revenire rapi din anestezie prin administrarea de antagoniti.

exemple: hipnotice: barbiturice (thiopentalul sodic, metohexital), benzodiazepine (diazepam, midazolam, au ca antagonist flumazenil), etomidat, propofol, opioide: morfina, alfentanil, fentanyl, sufentanil, remifentanil, buprenorfin, petidin (mialgin), pentazocin (fortral) ketamina care, n funcie de doz, produce analgezie sau analgezie i hipnoz.

n anestezia general se asociaz trei tipuri de aciune:

narcoza (reprezentnd pierderea contienei, ori somn profund), este datorat administrrii unui agent anestezic, fie prin inhalare (cndva de eter, azi de protoxid de azot sau de ageni halogenai), fie pe cale intravenoas (barbiturice, ketamin, etomidat i, n ultima vreme, diprivan); analgezia (adic dispariia durerii) care este obinut cu analgezice, adic substane morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul; curarizarea (prin folosirea unei substane paralizante), care permite relaxarea muscular necesar unei bune desfurri a interveniei chirurgicale.

Fazele anesteziei generale Faza 1. Dureaz de la nceputul administrrii substanei anestezice, pn la pierderea contienei. n aceast faz, bolnavul, nu mai rspunde la ntrebri i nu mai percepe senzaiile dureroase, dei este prezent starea de contien. Trezirea din aceast faz se poate face rapid. Faza 2. Apare dup ce starea de contien este pierdut. n aceast faz bolnavii sunt agitai, se pot zbate sau striga. Pericolul cel mai mare este oprirea inimii datorit aciunii toxice a anestezicului. Din aceast faz, bolnavul, poate trece direct n faza 4, cu oprirea respiraiei. Faza 3. Sunt abolite reflexele, iar respiraia este regulat i ampl. Aceast faz este mprit n mai multe grade, de la gradul I, cu respiraie ampl i regulat, pn la gradul IV, cu relaxare complet muscular i abolirea tuturor reflexelor.

Faza 4. Musculatura striat i neted este complet relaxat, ca i toate sfincterele organismului. Respiraia se oprete, numrul btilor inimii crete, iar tensiunea scade. Pielea devine cianotic (albastr) i acoperit de transpiraie. Dac recuperarea din aceast faz ntrzie, moartea se produce rapid, n 2 3 minute. Trezirea este i ea mprit pe faze, cronologia evenimentelor fiind invers. Anestezia este o disciplin de baz a medicinei. Orice act chirurgical, indiferent ct de inovator sau de minim invaziv ar fi, fr anestezie, ar fi o adevrat metod de tortur pentru bolnav.

Anestezie Locala Anestezie local, caracterizat prin pierderea reversibil a senzaiei ntr-o parte a corpului, prin administrarea de drog anestezic n acea parte. Istoric

Pentru prima oar n istorie a fost folosit n anul 1859 cocaina descoperit de Alfred Niemann 1884 oftalomolgul austriac Carl Koller efectueaz o operaiei pe ochi folosind cocain 1884 chirirurgul William Halsted realizeaz anaestezia pe traiectul nervului alveolaris 1890 Ritsert reuete sinteza benzocainei 1903 chirurgul german Heinrich Braun prelungete efectul analgetic prin administrare de adrenalin 1904 sinteza de procain realizat de Alfred Einhorn 1930 sinteza de tetracain 1930 sinteza de lidocain n Suedia 1943 sinteza de mepivacain 1960 sinteza de prilocain 1969 sinteza de bupivacain 1969 sinteza de articain 1997 sinteza de ropivacain

Anestezie locala poate fi impartita in 4 grupe- dentala( ca si sprayul pe care il primiti pe gingie) - injectabila( ca injectia pa care o primiti la stomatolog sau pentru sutura simpla a unei plagi) - oftalmica( picaturi) - topice( creme, geluri, EMLA) Anestizia locala este foarte importanta in timpul interventiilor chirurgicale. Motivul pentru care primiti atit injectiile locale cit si sedare, este pentru proprietatile analgezice propriuzise (lidocaina), simplu sau combinata cu epinefrina( adrenalina) ca si vasoconstrictor pentru a impiedica singerarea precum si sedarea pentru a va relaxa.

EPINEFRINA( ADRENALINA) este un hormon simpatomimetic care este principalul hormon hipertensiv, secretat de medulosuprarenala, fiind preparat din extracte de suprarenala sau facut sintetic, utilizat in medicina ca stimulator cardiac, ca vasoconstrictor in controlul hemoragiei tegumentare si in prelungirea efectului anestezicelor locale, ca si relaxant muscular in astmul bronsic.

Lidocaina ( xilocaina, xilina) blocheaza impulsurile nervoase prin scaderea permeabilitatii membranei nervoase la ionii de sodiu. Exista multe anestezice locale care difera in absorbtie, toxicitate si durata de actiune. Anestezicele topice- sint considerate locale , utilizate in pilingul cu laser, indepartarea tatuajelor, remodelarea buzelor, tratamentul ridurilor cu fillere, etc. Cremele anestezice contin lidocaina, benzocaina si sau prilocaina pentru a amorti mucoasa sau pielea inainte de tratament. EMLA se aplica cu o ora inainte de tratament pentru un efect optim, insa pentru unele proceduri nu e suficient si se face si asociere cu injectare de anestezic. Precautii in folosirea EMLA in jurul buzelor pot apare palpitatii sau reactii alergice; nu se aplica in jurul ochilor sau in laceratii. Anestezie Oftalmica considerata tot locala ca si picaturi , amorteste ochii si tesuturile din jur; folosita in general in chirurgia LASIK; unii folosesc si in blefaroplastie sau alte proceduri transconjunctivale.Aceste picaturi actioneaza rapid si trebuie atentie in manevrarea ochilor dupa anestezierea lor , deoarece se pot produce injurii din cauza insensibilitatii lor (mai ales postop.)

Anestezia dentar Anestezia dentar combate anxietatea legat de cabinetul stomatologic i durerea, favoriznd cooperarea cu medicul. Printre substanele cu proprieti anestezice, cele mai utilizate n stomatologie sunt xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina. Administrarea anesteziei dentare se face pe mai multe ci:

enteral (intestinal) - pe cale oral, sublingual sau rectal. parenteral (n afara tubului digestiv) - intravenos, intramuscular sau intraosos. prin piele - folosind plasturi sau ionoforeza. prin difuzare n membranele mucoase orale. prin inhalarea unui gaz sau a unor substane volatile.

Anestezie Regionala Definitia: Anestezia regional, care reprezint pierderea reversibil a senzaiei i a micrii ntr-o regiune, prin blocarea selectiv a unui segment de mduv osoas sau nervii periferici ai regiunii respective. Anestezie regional: anestezie regional este dat n i n jurul nervilor majore ale corpului, pentru a amortit o parte mai mare a corpului nc, nu ntregul corp. Aici, agentul numbing ajut pacientul s se relaxeze sau sa doarma in timpul operatiei. Se administreaz pe o perioad ndelungat de timp. Aici, de droguri anestezic este injectat n apropiere de grup de nervi pentru a bloca durere in timpul si dupa procedura chirurgicala. Exist dou tipuri majore de anestezie regionale, care includ:

Anestezie spinala: coloanei vertebrale de anestezie, cunoscut sub-arachnoid bloc (SAB), este o forma de anestezie regionale injectat in coloana vertebrala a pacientului. Pacientul este amortita sub gt. Scopul principal al medicamentului este de a bloca transmiterea semnalelor nervoase. Odat ce semnalele de la sistemul nervos sunt blocate, se elimina orice fel de durere. De obicei, un pacient rmne treaz n timpul procedurii medicale, totui, un sedativ este dat pentru pacient pentru a v relaxa i a rmne calm n timpul interveniei chirurgicale. Acest tip de anestezie este frecvent utilizat pentru procedurile de pe abdomen, solduri si picioare. Anestezie epidural: anestezie epidurala este o forma de anestezie regional i funcioneaz pe aceeai linie ca anestezia spinala. Cele dou tehnici sunt de obicei confundate cu alte fiecare, cu toate acestea, exist cteva diferene minore. Anestezie epidurala este injectat in spatiul epidural i este mai puin dureros dect anestezia spinala. Peridurala este mai potrivita pentru procedurile de pe piept, abdomen, pelvis i picioare.

Bibliografie
1. Beilin Y, Arnold I, Telfeyan C, Bernstein HH, Hossain S (2000). "Quality of analgesia". Reg Anesth Pain Med. 25 (6): 5969. doi : 10.1053/rapm.2000.9535 . PMID 11097666 2. "Epidural Steroid Injections" . Pain Management Specialists . 3. Leighton BL (February 1989). "General Anestezic. Anesthesiology 70 (2): 3689. doi : 10.1097/00000542-198902000-00038 . PMID 2913877 . 4. Norman D (December 2003). "analgesia using loss of resistance with air versus saline: does it make a difference? Should we reevaluate our practice?". AANA J 71 (6): 449 53. PMID 15098532 . 5. Lim Y, Sia AT, Ocampo C (October 2005). "Automated regular boluses for epidural analgesia: a comparison with continuous infusion". Int J Obstet Anesth. 14 (4): 3059. doi : 10.1016/j.ijoa.2005.05.004 . PMID 16154735 . 6. "Mechanism of action of inhaled anaesthetic agents". Anesthesia UK. 2005. 7. Ueda I (January 1999). "The window that is opened by optical isomers". Anesthesiology 90 (1): 336. PMID 9915358. 8. Weber M, Motin L, Gaul S, Beker F, Fink RH, Adams DJ (January 2005). "Intravenous anaesthetics inhibit nicotinic acetylcholine receptor-mediated currents and Ca2+ transients in rat intracardiac ganglion neurons". Br. J. Pharmacol. 144 (1): 98107. doi:10.1038/sj.bjp.0705942. PMC 1575970. PMID 15644873. 9. Wong CA, Ratliff JT, Sullivan JT, Scavone BM, Toledo P, McCarthy RJ (March 2006). "Local Anaesthetic". Anesth Analg. 102 (3): 9049. doi : 10.1213/01.ane.0000197778.57615.1a . PMID 16492849 .