SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

1.Clasificarea leziunilor coronare Pot fi : - de forma (incisivul central superior sub forma de tarus) de volum (forma nanica a incisivului lateral superior) - de pozitie (caninul superior in vestibulo sau in palatopozitie) - de culoare (datorita igienei defectuoase, medicamentatiei pe baza de sulf, bismut si tratamente conservative sau restauratoare defectuoase) 2.Cauzele leziunilor coronare sunt: - caria dentara simpla/complicata - abrafiunea fiziologica(cu varsta)/patologica - fracturi dentare tratamentul cariei dentare simple si complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe , abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. 3.Principiile tratamentului protetic al leziunilor coronare

1. biofunctional principiul biofunctional are ca scop reabilitarea functiilor aparatului

dento-maxilar : masticatia, fonatia, fizionomia, si functia ocluzala Masticatia : - realizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple, stabile, uniform repartizate - se contraindica modelajul aplatizat - suprafete morphologic cuspidate - se contraindica subdimensionarea in sens vestibulo-oral deoarece scade eficienta masticatorie - din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil , functional, efficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe. Fonatia : - functia fonnetica se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza correct lucrarea fixa. Caracteristici ce trebuie respectate :- in regiunea frontala coroana de invelis trebuie sa se inscrie in configuratia arcadei , avand un traiect arcuat - dimensiunea cervico- incizala si vestibulo-orala va fi identical ca a dintilor naturali - modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al dintilor naturali (creste marginale,cingulum in1/3 medie, convexitati,relief concav-convex). Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale , subdimensionat in sensul vestibulooral si cervico-incizal. Daca aceste caracteristici nu sunt respectate genereaza tulburari de fonatie, stigmatism,sasait. Fizionomia :- consta in realizarea volumului , formei,si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor naturali - volumul , forma se obtin prin modelajul individualizat al elementelor dentare pentru a obtine armonia dente-dentare caracteristica cazului clinic - din punct de vedere estetic se vor realiza coroane integral ceramie pentru zona frontala. Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.

2.biomecanic coroanele de invelis se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico- chimic, sa se insere pe infrastructura si sa fie stabile. Rezistenta fizica: - In realizarea coroanelor de invelis se utilizeaza materiale rezistentre care sa nu se deformeze /abrazeze/fractureze. Materialele de placat trebuie sa fie sufficient de rezistente. - Cazurile clinice care nu prezinta spatiu sufficient se indica suprafete metalice . cazurile clinice cu spatiu sufficient in toate sensurile (1,5mm) materialul de placat ideal va fi masa ceramica. - Se contraindica plasarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice care cer fizionomie maxima . se placheteaza cu materiale hibride : ceromeri,composite de ultima generatie, fotopolimerizabile in vid. Ceromerii se indica in ocluziile deschise in zona frontala. Insertia : - insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralele a fetelor bontului si poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare- slefuirea anatoforma. Stabilitatea : - stabiliattea protezelor unidentare fixe este conferita de frictiunea realizata intre fata interna a coroanei si bont - relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical) - stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe bonturile dentare - fixitatea prin frictiune- cimentare. 3.Bioprofilactic : deosebit de important , cu ajutorul caruia concepem coroane de invelis care nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic. Morphologic se concep proteze unidentare care sa poata fi cat mai bine igienizate prin autocuratire /curatire mecanica(artificiala).

toate aceste principii contribuie la restabilirea functiilor fundamentale ale aparatului dentomaxilar (fonatia,masticatia,fizionomia) 4.Clasificarea coroanelor de invelis In raport cu materialul din care se confectioneza : - coroane realizate in intregine din aliaje metalice ,ceramica sau acrilat - coroane mixte combinatii intre aliaje-ceramica si aliaje-acrilat In functie de gradul de acoperire sunt: - coroane de invelis toatle - ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar) sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal , se obtin prin turnare de aliaje nobile si se inched marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet. - Coroane de invelis partiale onlay acopera o parte din fetele axiale In functie de aspectul estetic:

proteze unidentare fizionomice, care refac integral fizionomia dintelui afectat:coroane polimerice,coroane ceramice, coroane mixte(au cea mai mare rezistenta mecanica ) - proteze unidentare nefizionomice, care se obtindin aliaje nobile :aur , Ag-Pd, Ni-Cr. - Proteze unidentare mixte: metalo- polimerice ; metalo- ceramice; metalo-compozite. In functie de tehnologia de realizare : - turnate (cea mai utilizata) - polimerizare, termopolimerizare si barofotopolimerizare(coroane metalo-compozite) - sinterizarea-pt restaurarile integral ceramice si metalo-ceramice - galvanoformarea- cape metalice - frezarea mecanica - sonoeroziunea valabil pt sistemele integral ceramice. In functie de indicatiile clinice: - pt protectia dintilor cu hiperestezie;expusi la fracturi - pt corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala - pt imobilizarea dintilor parodontotici - pt pregatiri preprotetice- coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS - pt corectarea anomaliilor - coroane de acoperire pt punti de hemiarcada, punti totale, - coroane de substitutie. 5.Indicatiile coroanelor de invelis In scop morfo-functional si profilactic: - dinti cu pierderi mari de substanta dentara datorata cariei dentare - dinti cu obturatii intinse sau multiple - pierderi de substanta dura dentara prin traumatisme - abrazii patologice - dinti cu modificari de forma,volum,pozitie,sau culoare - refacerea punctelor de contact - considerente profilactice - dinti care prezinta o diferenta intre diametrul transversal coronar maxim si cel cervical. In scop protetic: - realizarea elementelor de agregare , de care se leaga corpurile de punte in restaurarile edentatiilor partiale intercalate - imobilizarea dintilor parodontotici - tratamentul disfunctiei ocluzale - reconstituirea zonelor de sprijin. 6.Contraindicatiile coroanelor de invelis sunt: - dinti cu procese patologice apicale netratate - dinti cu tratamente endodontice incorecte sau incomplete - dinti cu inflamatii ale parodontiului marginal - dinti cu pungi gingivale parodontale - dinti cu mobolitate dentara avansata - dinti cu resorbtii alveolare - dinti in versiune de peste 30 grade fata de campul ocluzal

dinti lipsiti de antagonisti pierderi mari de substanta dentara tineri sub 16 ani.

7.Limita cervicala a preparatiei parodontiului

la nivelul fundului santului gingival la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei libere - putin sub nivelul crestei marginale - supragingival. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca unele din aceste localizari au un potential nociv asupra parodontiului preferandu-se preparatiile supragingivale. 8.Prepararea dintilor pentru coroane de invelis-tipuri de praguri. Se diferentiaza 4 tipuri de preparare: 1) preparare tangentiala- slefuirea tangenta la toate fetele coroanei dintelui , cuprinde si coletul astfel incat limita preparatiei ajunge subgingival. Trecerea intre suprafata dentara slefuita si cea neslefuita a fost denumita linia sau granita de demarcatie ea va coincide obligatoriu cu marginea coroanei 2) prepararea cu prag crearea unui prag circular , orizontal la nivelul inchiderii marginale a coroanei, bontul devine mai mic comparativ cu dimensiunea lui de la nivelul sectiunii transversale radiculare. 3) Preparare mixta(cu prag-fara prag)- combinarea intre prepararea tangentiala si cea cu prag astfel incat pragul sa fie realizat numai in zona vizibila si sa se piarda la nivelul fetelor proximale. Procedeu indicat pt prepararea coroanelor mixte unde vestibular trebuie indepartata o cantitate mai mare de substanta. 4) prepararea escavata cu o freza diamantata de tip flacara rotunjita se realizeaza o suprafata escavata in jurul coletului dintelui. Plasarea coroanei se realizeaza in perimetrul dintelui , fara a mai fi necesara crearea pragului propriu-zis. 9.Protectia bonturilor dentare-metode chimice. Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. Metodele chimice au scopul de a oblitera canaliculele dentinare prin precipitarea unor substante chimice pe suprafata bontului. 10.Protectia bonturilor dentare-metode mecanice

Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. Metodele mecanice realizeaza o protectie optima bontului. Posibilitati: inele metalice sau plastice, coroane provizorii. 11.Coroanele provizorii pot fi : - prefabricate din: celluloid, policardonat, metal-anatoforme,cape(Al,St,Ag) - confectionate prin metadata directa sau indirecta din rasini acrilice sau diacrilice. In general acestea se realizeaza din mase plastice, de obicei rasini acrilice auto sau termopolimerizabile, printr-o tehnica de confectionare directa sau indirecta. Obiectivele : - protectia organului pulpo-dentinar in fata agresorilor fizici,chimici,fizico-chimici - protectia zonei gingivale si a dintilor preparati - prevenirea traumatismelor ocluzale - proteza de asteptare - interes diagnostic - prefigurarea rezultatului final - obtinerea unei stabilitati maxilo-mandibulare Calitati : - culoare apropiata de cea a dintilor naturali - bine lustruiti - retentive si stabile pe bont - rezistenta mecanica - pot fi cimentate si descimentate usor - trebuie sa permita verificarea permanenta a : insertiei protezi provizorii,adaptarea sa cervicala, variatia volumetrica a rasinilor acrilice in timpul polimerizarii.

12.Controlul fluidelor bucale se poate realiza: - rulouri de vata si comprese - aspiratorul de saliva,svedopterul,aspiratorul chirurgical - medicatia antisialogica: - anticolinergice: atropina,diciclomina,bromura de metantelina sau bromura de propantelina. Prudenta la batrani si la persoanele cu afectiuni cardiace sau glaucoma - de electie clonidina(antihipertensiv) 0,2mg. 13.Amprentarea campului protetic scopuri si obiective Scopuri : - redarea cat mai fidela a detaliilor si a dimensiunii campului protetic - sa permita realizarea unui model correct care la randul lui sa reproduca cat mai exact toate caracteristicile campului protetic Obiective : - redarea cat mai fidela a formei ,dimensiunilor si detaliilor preparatiei - preluarea si redarea cu fidelitatea maxima a rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal - inregistrarea si redarea rapoartelor preparatiei cu dintii antagonisti

redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini sa ofere posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai exact.

14.Evictiunea gingivala Este un procedeu utilizat in vederea facilitarii accesului materialului de amprenta in zona subgingivala, atunci cand limita cervicala a preparatiei a fost plasata la acest nivel. Se recurge astfel la evictiunea gingivala. Aceasta interventie trebuie sa asigure in zona subgingivala un spatiu lipsit de fluide (in momentul amprentarii) cu o adancine si o grosime care sa permita etalarea materialului de amprenta cu dimensiuni minime asiguratorii ale calitatii amprentarii. Pt realizarea evictiunii gingivale uneori este necesara anestezia,mai ales cand este folosit bisturiul electric. Exista mai multe metode de evictiune gingivala: - mecanica cu: snur de bumbac,inel,coroane provizorii. - chimica cu: substante caustice,vvasoconstrictoare,substante astringente, decongestionanti nazali/oftalmici. - Mecano-chimica: snur preimpregnat, snur impregnat dupa aplicare, inele cu diameter diverse impregnate , benzi de retractie Merocel, hodrocoloid reversibil injectat, expansyl. - Chiuretajul gingival rotativ- cu o freza speciala - Electrochirurgia Caracteristicele evictiunii gingivale: - usor de aplicat - nedureroasa - cu actiune rapida - cu effect destul de lung pt a permite manevrele clinice necesare ampentarii - nesangeranda - fara efecte secundare generale - fara efecte semnificative locale(retractii, necroze) Factori care influenteaza alegerea unei metode de evictiune gingivala: - generali :diabet, cardiopatii,pace-maker,HTA, hipertiroidie,stari alergice - locali: plasarea limitei cervicale a preparatiei - conditiii parodontale: gingie subtire,aderenta,grosimea osului alveolar vestibular, - natura si amplitudinea retractiei gingivale inerente oricarei metode. 15.Clasificarea tehnicilor de amprentare Se realizeaza in functie de: - timpii de lucru: - intr-un singur timp (monofazica) - in doi timpi (bifazica) - numarul componentelor folosite: - amprenta cu o componenta - amprenta cu doua componente In 1977 Witz a stabilit urmatoarea nomenclatura de clasificare a tehnicilor de amprentare: Amprenta unimaxilara: - amprenta obisnuita intr-un singur timp - amprenta in doi timpi - amprenta de spalare (in 2 faze) - amprenata in dublu amestec

- amprenta compusa (sandwich) - amprenta pt RCR Amprenta bimaxilara: - amprenta unitara - amprenta bimaxilara 16.Amprenta intr-un singur timp Indicatii : amprenta arcadelor antagoniste amprente preliminare in vederea realizarii modelelor pe care se confectioneaza portamprentele individuale - amprente finale cu elastomeri de sinteza Amprentele monofazice se pot realiza utilizand: - portamprente standard-hidrocoloizi ireversibili - portamprente individuale- elastomeri de sinteza - portamprente speciale-elastomeri de sinteza Tehnica: Materialul ales pentru amprentare se depune intr-o lingura universala, care este asezata pe campul protetic. Aceasta amprenta se realizeaza pentru inregistrarea dintilor antagonisti. Materialul folositeste reprezentat in general de hidrocoloizii ireversibili. 17.Amprenta in doi timpi In primul timp pe dintele preparat si in fundel de sac gingival se depune prin injectare elastomerul fluid. In timpul doi,siliconul solid preparat cu reactivul,depus intr-o lingura universala se aseaza pe campul protetic,ca sa inglobeze siliconul fluid. In aceasta categorie poate sa fie introdusa tehnica de amprentare prin injectare. 18.Amprenta in dublu amestec- utilizeaza doua materiale de consistente diferite. Tehnica:

Avantaje:

santul gingival este preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist in prima faza,materialul elastomer chitos este depus in lingura universala.asezat pe arcada unde este situat bontul dentar. Sunt efectuate cateva miscari in plan orizontal. Se obtin impresiunile dintilor marite si deformate , lingura impreuna cu materialul de amprentare sunt indepartate imediat din cavitatea bucala. Materialul chitos indepartat, in stare plastica, este uscat. Elastomerul fluid ,pregatit de asistenta ,tras in seringi,se depunde in santul gingival,pe suprafata bontului si pe suprafata materialului chitos din lingura,care este tot in faza plasttica. Lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara In timpul prelucrarii materialelor nu se executa presiuni. Dupa priza,amprenata este indepartata din cavitatea bucala si se examineaza sistematic toate elementele.. priza concomitenta a celor doua materiale cu eliminarea deformarii elastice a siliconului chitos de catre cel fluid

tensiunile interne sunt intens diminuate exactitate mult marita

19.Amprenta bimaxilara Indicatii: -ocluzie stabila(sa existe stop ocluzal distal) - 1-2 coroane solo - RCR Contraindicatii : - mai mult de 2 coroane solo - punti - coroane elemente de agregare pt proteze - pacientul nu poate sa ocluda in IM cu lingura in cavitatea bucala - ocluzie instabila 20.Amprenta segmentara Se realizeaza in doi timpi: - amprenta unitara este amprenta care inregistreaza un singur dinte preparat pt reconstituire,acoperire sau substitutie. Aceasta prezinta 2 elemente caracteristice:forma bontului dentar cu toate aspectele posibile(trunchi de con mai apropiat de cilindru sau de con) si dimensiunea bontului dentar la nivelul feteleor laterale,cuprinse intre spatial gingivo-dentar si fata ocluzala sau marginea incizala. De asemenea dimensiunile fetei ocluzale pt dintiii laterali si marginea incizala pt dintii frontali, limita gingivala este intotdeauna fidel inregistrata. Tehnici pt amprentarea unitara: -tehnica clasica si cea moderna ambele folosesc ca si microportamprenta inelel sau cilindrul de cupru care poate fi confectionat in laborator sau poate fi prefabricat si comercializat sub diferite dimensiuni. - amprenta de situatie - este al doi lea timp al amprentei segmentare care se poate finaliza cu elastomeri de sinteza sau hidrocoloizi inserati in portamprente care cuprind o hemiarcada sau arcada intreaga. - amprenta prin care in cursul unei singure manopere se inregistreaza arcada dentara cu preparatia ,antagonistii si rapoartele ocluzale. - se poate realiza in 1,2 sau 3 timpi.

21.Inregistrarea ocluziei

Reprezint o amprent a feelor ocluzale (margini incizale) ale ambelor arcade aflate n raportul dorit . Trebuie s cuprind ct mai muli dini. Nu trebuie s depeasc ecuatorul clinic. Nu trebuie s acopere sub nici o form prile moi deoarece acestea reprezint zone reziliente. Nu trebuie s fie perforat n cazul nregistrrii RC. Materiale: Cear de ocluzie (Beautypink) Cear cu adaos de pulberi metalice (cuprowax) Cear armat cu folie de aluminiu (aluwax) Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi Polieteri speciali (Ramitec-ESPE) Siliconi de adiie speciali ( Dimension Bite- ESPE, Regisil 2x- DeTrey, Kristall Omicron dental, etc.) 22.Coroanele fizionomice -clasificare,avantaje,dezavantaje. Clasificare : R.D.C.; polisticle (ART GLASS, BELLE GLASS); ceromeri : TARGIS VECTRIS. Avantaje : prepararea bontului : conservativ ; adaptare marginal/proximal mult mai exact (pe bont mobil) ; rezultate estetice superioare ; preul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramic; se elimin subetapele tehnologice (machetare, ambalare, polimerizare n vase); anticipeaz tehnologia metalo-ceramic; se pot fixa adeziv (cimentri adezive) dup condiionarea feei interne (obinerea unor suprafee aspre prin frezare sau sablare). Tratamentul leziunilor dentare cu ajutorul coroanei fizionomice Termobaroplimerizarea se realizeaz la t mai mare de 100C i intervale de timp mai scurte :730 minute; livrarea produselor se face mult mai nuanat, complex. Masele compozite, polisticlele : form de past, culori diferite : masa opac, masa dentina, mase incizal, mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat ; aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. Dezavantaje: pre de cost + tehnologie mai scumpe evalurile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor n zona lateral perturb funcional ocluzia ;

23.Coroana acrilica Utilizare restrns ; Are caracter provizoriu . Indicaii : distrucii coronare pariale/totale ale dinilor frontali ; leziuni carioase simple/profunde pe feele proximale ; traumatisme nsoite de fracturi ; discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool, tutun, vin rou) ; corectarea anomaliilor de form, culoare, poziie). Contraindicaii : Pe dinii frontali care prezint faete de abraziune (sau pacieni cu parafuncii :scrsnitul dinilor, bruxism) ; Ocluzii adnci acoperite :coroana este expus (faa oral) datorit contactului ferm ,abraziunii intense cu expunere la fracturare.In parafuncii se indic onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un modul de elasticitate favorabil. Nu rini acrilice. Pe dinii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni) i examinat relaia ocluzal ; pe fondul abraziunii se pierde stopul zonei de contact. Este nlocuit cu o coroan mixt cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramic. Pacienii tineri cu camere pulpare mari ale dinilor frontali, unde nu se pot realiza preparaii cu prag.Jacketul acrilic necesit o preparaie nebiologic, cu sacrificiu de material dentar. Prepararea: Elementul dentar se prepar sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv. Prepararea se realizeaz secvenial prin reducerea (frezarea/slefuirea) feelor axiale+marginea incizoocluzal. Reducerea este mai accentuat prin frezare pe feele vizibile (faa vestibular+marginea incizalsuprafaa ocluzal) pentru a crea un spaiu necesar obinerii unui rezultat estetic bun. 24.Coroana fizionomica metalo-ceramica. grad de estetic i fizionomie maxim ; nuan coloristic egal cu a dinilor naturali. Din punct de vedere optic masa ceramic este izotrop. Smalul este anizotrop. Metode de obinere : Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platin sau aur platinat (sinterizare) ; Modern : Aplicare direct pe bont Turnare-presare; Frezare mecanic; Frezare computerizat. Indicaii: La dinii care necesit acoperire complet sau cnd exist cerine estetice ridicate (personae publice);

Poate fi parte a unei punti din mai multe elemente; Ea poate fi purttoarea unor elemente speciale de meninere, sprijin i stabilizare n protezarea amovibil scheletizat; Are o serie de indicaii tipice: Distrucii coronare majore; Necesitatea de rezisten i retenie sporite; Dini devitalizai; Necesitatea reconturrii feelor laterale ale dinilor n nclinaii minore ale acestora; Modificri ale planului ocluzal. Contraindicaii: Camera pulpar voluminoas; Peretele pulpar intact; Cnd alte mijloace mai conservative rezolv problema. Avantaje: Redare estetic superioar. Dezavantaje: Indeparteaz mult esut dentar; Porelanul se poate fractura; Dificulti n obinerea ocluziei; Selecia culorii mai dificil; Pre de cost ridicat. Preparaia dintelui: bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ; reducerea feelor uniform: 1mm pe toate feele axiale si 1,5-2mm incizal /ocluzal 1,5-2 mm unghiul de ntlnire ntre perei i prag este de 90, cu rotunjirea zonelor de intlnire ; prag finisat, nu bizotat ; Se contraindic unghiurile ascuite, obtuze, denivelarile, anfractuozitile deoarece sunt surse de fisurare coronar (unghiurile ascutite genereaz tensiuni). Pragul se nfund 0,3-0,5 mm = estetic maxim sau cu nivel -inserie gingival cnd elementul dentar are o culoare care ne satisface. 25.Coroana compozita. Compozitele se aplica pe structuri metalice, rezultand astfel coroanele metaloplastice . Slefuirea pt coronele metalo-plastice este identical cu cea pt coroanele metalo-ceramice,si anume: bont dentar neretentiv,cilindro-conic reducerea fetelor uniforma, 1mm pe totefetele axialesi 1,5-2mm incizal/ocluzal 1,5-2mm unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90 grade ,cu rotunjirea zonelor de intalnire prag finisat ,nu bizitat Se contraindica unghiurile ascutite ,obtuse,denivelarile,anfractuozitatile deoarece sunt surse de fisurare coronara(unghiurile ascutite genereaza tensiuni)

Pragul se disimuleaza(infunda)0,3mm-0,5mm= estetica maxima, sau cu nivel-insertie gingivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. Daca se prefera doar placarea fetei vestibulare slefuirea se va face ca la coroanele metaloacrilice, in zona vestibulara se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii devitali sau reconstituiti cu D.C.R Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizeaza prin macroretentii sau sisteme de legatura chimice in care intervine calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea, gravarea electrolitica si silanizarea). Macroretentiile prefabricate pot fi din ceara ,polimeri sau chiar metalice.Acestea pot fi: positive sau negative,pentru cele negative structura metalica trebuie sa fie mai groasa deoarece acestea sunt obtinute prin scluptarea metalului sau prin infundarea in macheta a unor cristale microsolubile ce lasa microcavitati. Avantajele RDC: Realizeaza legatura chimica cu substratul metallic Nu necesita aliaje speciale Se pot polimeriza in straturi successive Sunt rezistente la abrazie Manopera de aplicare e simpla Se pot prepara usor Compozitia compozitelor: Sunt rasini diacrilice composite Componenta organica 15-50% ce consta in microparticule de baza, monomeri de dilutie,coloranti Componenta anorganica: 50-85% cuart cristalin ,particole de fibra de sticla de marimi diferite(4-30microni).

26.Coroana Weisser-clasificare,preparare. Caracterisitic pentru coroanele Weiser este dispunerea componentei fizionomice doar pe faa vestibular, peste metalul subiacent, metal care acoper dealtfel toate celelalte suprafee dentare. Coroanele mixte parial fizionomice pot fi: Metalo-acrilice; Metalo-compozit; Metalo-ceramice. Principalul avantaj este combinarea rezistenei mecanice a coroanei de nvelis metalic cu aspectul fizionomic al coroanelor Jacket. Dezavantajele sunt: Agregare inferioar coroanelor metalice turnate (datorit formei de retenie mai slab a bontului obinut prin lefuire); Necesit sacrificiu mare de esut dur dentar, mai ales vestibular, ( ceea ce impune frecvent devitalizarea); Posibile fisuri, fracturi, desprinderea componentei fizionomice(datorit unui fenomen de separare la interfaa metal-component fizionomic); Efect fizionomic redus la dinii mandibulari ( coroana metalo-acrilic nu poate satisface cerinele estetice de placare ocluzal cu acrilat, deoarece se abrazeaz rapid, coroana metalo-compozit nu a convins n timp, alternativa cea mai indicat pentru satisfacerea fizionomiei fiind coroana metalo-ceramic sau integral ceramic).

Particulariti n prepararea bontului pentru coroana tip Weiser Prepararea raional a bontului impune respectarea urmtoarelor obiective: Deretentivizare n sens axial(cervico-ocluzal), cu stabilirea unui ax optim de inserie al coroanei; Crearea spaiului necesar att pentru metal ct si pentru componenta fizionomic; Asigurarea rezistenei mecanice a protezei unidentare; Asigurarea rezistenei mecanice a preparaiei; Asigurarea meninerii i stabilitii protezei unidentare pe preparaie; Asigurarea unor contacte dento-dentare funcionale i durabile; Evitarea iritaiei parodontale; Preparaia prezint particulariti n raport cu topografia dintelui gazd-frontal sau lateral dar i n funcie de particularitile morfologice individuale ale dintelui ce urmeaz s fie acoperit cu o coroana tip Weiser.

27.Coroana metalo-ceramica-semifizionomica; Coroana mixt metalo-ceramic este cea mai indicat dintre coroanele mixte, deoarece: asigur stabilitate coloristic n timp ; biocompatibilitate +proprieti mecanice; cazuri clinice cu posibiliti financiare. Coroana metalo-ceramic Pregtirea cmpului protetic: lefuire reducional inegal; bont cilindro-conic, neretentiv; reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. feele axiale+oral se deretentivizeaz uor: - 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; - 1-1,2mm +conicizare spre ax- componenta fizionomica extinsa i pe feele axiale (metalo-compozit, metalo-ceramic). bontul va fi preparat ntotdeauna cu prag. !! Preparatia ideal pentru coroana metalo-ceramic este CHANFREIN-ul circumferenial, cu o limit decelabil, amprentabil, foarte exact. Cimentare / Fixare: Coroanele metalo-acrilice se fixeaz prin friciune-cimentare cu cimenturi convenionale FOZ (fosfat de zinc) Coroanele metalo-compozite se fixeaz cu ajutorul cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. Coroanele metalo-ceramice se indic a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baz de rini diacrilice =fixare adeziv ( cimenturile reacioneaz chimic cu esuturile dentare). 28.Coroana metalo-acrilica-semifizionomica La coroanele mixte metalo-acrilice toate suprafetele dentare ce vin n contact cu antagonitii att n poziii diagnostice ct i n micrile excentrice ale mandibulei trebuie realizate obligatoriu din metal.

 n ocluziile labiodonte este obligatorie protecia metalic a marginii libere a frontalilor maxilari,
ceea ce reduce considerabil efectul fizionomic. Coroana mixt metalo-acrilic din punct de vedere fizionomic poate fi: Parial fizionomic; Total fizionomic. Indicaii(din punct de vedere al scopului urmrit): element de agregare; consolidarea dinilor care prezint obturaii ntinse,cu perei dentinari subminai; corectarea morfologiei anormale a dinilor care prezint anomalii de volum ,form; corectarea culorii dinilor devitali; element de stabilizare a protezelor scheletate; element de imobilizare a dinilor parodontotici; element de stabilizare a ocluziei. Coroana metalo-acrilic Aliajele metalice indicate pentru componenta metalic: Aliaje nobile de aur 833%; Aliaje nobile de aur 833% cu platin 120%; Aliaje seminobile de argint-paladiu; Aliaje inoxidabile crom-nichel cu procente reduse de crom. Bontul dentar Neretentiv n sens cervico-oral cu existena unui prag n zona coletului; Pentru coroanele parial fizionomice pragul de pe faa vestibular se prelungete i n jumtatea vestibular a feelor proximale; Pentru coroanele total fizionomice pragul este circular; Faa ocluzal este redus cu 2mm pentru a favoriza retenia acrilatului;

29.Coroana metalo-compozita/semifizionomica Compozitele pe structuri metalice coroanele metalo-plastice lefuirea pentru coroanele metalo-plastice identic cu cea pentru coroanele metaloceramice. Daca se prefer placarea doar a feei V lefuirea = cu cea a coroanelor metalo-acrilice. Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizeaz prin macroretenii sau sisteme de legtur chimice n care intervin calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea, gravarea electrolitic i silanizarea). Macroreteniile = adaos la suprafaa de retenii prefabricate. Pot fi din cear, polimeri sau chiar metal. Mai exist i retenii n minus prin sculptarea n structura metalic (macheta trebuie s fie mai groas) sau prin nfundarea n machet a unor cristale microsolubile ce las microcaviti. Compozitele Sunt rini diacrilice (RDC) Compoziie : component oragnic 15-50 % ce const n microparticole de baz, monomeri de diluie, colorani; component anorganic 50-85 % cuar cristalin, particole de fibr de sticl de mrimi diferite (4-30 microni). RDC avantaje: realizeaz legtura chimic cu substratul metalic;

nu necesit aliaje speciale; se pot polimeriza n straturi succesive; sunt rezistente la abrazie; manopera de aplicare e simpl; se pot prepara uor.

30.Coroanele stantate. - reprezint restaurri protetice unidentare care pot fi utilizate ca i elemente de agregare,fiind obinute prin ambutisare din tabl de 0,20-0,25 mm. Se pot confeciona att din oel inoxidabil de tip Wipl,dar i din aliaje nobile. Prepararea bontului se face n linii mari ca i la coroana turnat cu unele deosebiri:lefuirea reducional este mai redus i fr prag,coroana fiind adaptat n anul gingival. lefuirea reducional a suprafeei ocluzale se limiteaz la 1-1,5 mm iar lefuirea suprafeelor proximale n treimea gingival se va face paralel. Dezavantajele acestui tip de coroan sunt legate de imperfecinile adaptrii n zona terminal a bontului i de raporturile care se stabilesc cu parodoniul de nveli. n plus metoda tanrii nu permite redarea contururilor naturale ale dintelui i nici rerfacerea morfologiei ocluzale. Avantaje: pre de cost sczut; posibiliate de executare n laboratoare cu dotare minim; execuia simpl; tolerana mare la imperfeciunile de preparare a bonturilor. 31.Reconstituirile corono-radiculare Sunt proteze unidentare fixe ce restaureaz morfologia coronar parial sau total distrus. Se fixeaz prin frictiunecimentare n lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea rdcinilor. Prezint dou pri: partea coronar, care nlocuiete esuturile coronare ; partea radicular, care ptrunde n canalul radicular pentru fixare. Toate reconstituirile sunt acoperite de coroane. Indicaii: In restaurarea dinilor fracturai accidental ; Restaurarea dinilor cu procese carioase, profunde n scop protetic; In restaurarea dinilor cu obturaii metalice sau fizionomice (in scop protetic); In restaurarea dinilor devitali fracturai acoperii sau nu cu coroane; Modificri de poziie ale dinilor -D.C.R.-uri cu ax modificat sau angulate; In locul coroanelor de substituie ca soluie mai biologic conservativ dect coroana de substituie. Contraindicaii (cnd se indic coroana de substitutie): Dini subdimensionai cu diametrul cervico-ocluzale mic ; In abraziuni exagerate ; In distrucii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare; La pacienii sensibili alergici la aliaje. Clasificarea RCR-urilor 1. Timpul cnd sunt obinute:

imediat (extemporaneu), n cabinet; tardiv (prin turnarea aliajelor). 2. Metoda utilizat: n doi timpi: n primul timp este confecionat reconstituirea, n timpul doi este realizat coroana de acoperire; ntr-un singur timp, ambele microproteze (reconstituirea i coroana de acoperire) sunt realizate n laborator pe acelai model. 3. Dinii pentru care sunt indicate: monoradiculari; pluriradiculari. Etape clinico-tehnice : Preparaia dintelui : Consecutiv examenului radiologic se va cateteriz canalul radicular care dup secionarea coroanei pn la nivelul esutului sntos va fi pregtit pe 2/3 din lungimea sa ; Preparaia intraradicular : are form cilindro-conic fr praguri pe 2/3 din lungimea rdcinii. Nu se frezeaz excesiv preparaia radicular ; este mai bine a se realiza preparaia mai lung i subire dect scurt i groas). D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung i subtire. Amprentarea Metoda indirecta: Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe canal ; Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija de suport pentru materialul siliconic; Metoda directa: Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din: ceara, rasini acrilice simple (R.A.S.); rasini compozite ; rasini+ceara. In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in laboratorul de tehnica dentar , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai curent procedeu este cu R.A.S. Avantaje: Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul dorite de clinician ; In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly (inlay wax) ; Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile compozite. Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la incrustatia metalica: Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil); Macheta Metoda directa: conditionarea modelului 5 minute ; alegerea tijei ; se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar; intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulterior fulata; se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi se indeparteaza macheta pivotului din canal; se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica subdimensionata ; macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se aplica machetele secundare.

Metoda indirect-directa: macheta se modeleaza pe model in cabinet; este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic, in cavitatea pacientului; metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.; se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire de ceara. Ambalare Turnare Dezambalare Prelucrare Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor: Pentru turnare R.C.R. se indica: Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR); Sunt stabile fizico-chimic; Prelucrare usoara; Pret de cost ridicat. Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT Sunt mai ieftine ; Sunt stabile fizico-chimic ; Se prelucreaza greu. Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi. Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc metaloza. Sunt cele mai folosite. Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. Avantaje R.C.R. : Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ; Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica la rupere a elementelor dentare devenind apt pentru noi protezari ; Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor dentare (vezi D.C.R. angulate) ; D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de coroane (pragri vestibulare, proximale, circulare), casete (suficient de adanci). Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi acoperit cu o varietate mai mare de coroane. Pacient A.B., barbat, 19 ani, disctrucie coronar 46 refacut prin reconstituire coronoradiculara (pivot) metalic i coroan de acoperire metalo-ceramic Heraceram lefuire cu prag juxtagingival. 32.Coroanele de substitutie-clasificare,avantaje,dezavantaje,mod de preparare proteza fix, unidentar ce se agreg intraradicular pe preparaia dentar printr-un tift (pivot)=dispozitiv radicular; reface morfologia coronar afectat n scop protetic; restaureaz volumul cel mai mare de esuturi distruse; nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). Clasificare coroane de substituie :

1.Din punct de vedere estetic : Coroane de substituie fizionomice : Varianta bont artificial +acrilat din ce n ce mai rar utilizat datorit proprietilor inferioare ale rinilor acrilice simple. Mai indicate (utilizate) sunt rinile diacrilice compozite+masele ceramice. Coroane de substituie parial fizionomice Acest tip de coroane prezint dispozitivul coronar format dintr-o caset metalic i o faet acrilic sau din porelan 2.Dup scopul urmrit Restauratoare ale morfologiei coroanelor dinilor n fracturi,distrucii carioase ntinse,abraziuni avansate,distrofii i displazii Protetic,element de agregare,realizat numai pe grupul dinilor frontali i premolari. AVANTAJE: Economie de substan dentar n preparaia bontului; Marginile preparaiei sunt accesibile att pentru medic la preparare ct i pentru pacient la igienizare; Posibilitatea controlului asupra eliminrii surplusului de ciment; Posibilitate de testare a vitalitii dinilor. DEZAVANTAJE: Mentinere si stabilitate inferioare unei coroane de acoperire totale; Periferia dento-protetic este expus n cavitatea bucal aciunii directe a plcii bacteriene. Prepararea dintelui: Secionarea coroanei pn n 1/3 cervical la 1-2 mm de inseria gingival, prepararea bontului n 2 planuri-vestibular nclinat la 45 i unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingival, rezultnd preparaia n 2 planuri a bontului coronar. Versantul vestibular dup adaptarea inelului metalic se plaseaz (nfund) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic superior. Prepararea radicular : canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr, dup care se lrgete cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 i o largime de 1/3 , rezultnd o lojet intraradicular n care va ptrunde pivotul (tiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei. Bontul secionat nainte de prepararea subgingival, se prepar subgingival cu pereii axiali convergeni cu freze diamantate pentru a ptrunde subgingival, corect inelul pericervial.

33.Coroanele de subtitutie fizionomice Coroanele de substituie fizionomice prezint dispozitivul coronar format din bont metalic acoperit cu o coroan cu aspect estetic (acrilat sau porelan). Coroana de substituie fizionomic cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilic Componentele coroanei sunt: Dispozitivul radicular reprezentat n mod diferit dup forma preparaiei radiculare: - simplupivot - compus pivot i plcu cu inelcap Dispozitivul coronar este reprezentat de bontul metalic acoperit de coroana acrilic. Coroanele de substituie

Coroana de substituie fizionomic cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilic Indicaiile acestui tip de coroan sunt limitate n prezent.Este realizat numai ca microprotez de restaurare coronar solitar,nefiind indicat relizarea ei ca i element de agregare al punilor dentare. Coroana acrilic prezint urmtoarele elemente negative: Rezisten mecanic redus la braziune i la rupere; Modificarea aspectului cromatic n timp; Impregnarea structurii cu lichidul bucal; Tolerabilitate redus. Coroanele de substituie Coroana de substituie fizionomic cu elementul estetic reprezentat de coroana ceramic Componenta fizionomic este caracterizat de caliti ce o recomand n locul celei din acrilat,dar este limitat utilizarea de existena condiiilor tehnico-materiale, n prezent acest tip de coroan este utilizat foarte rar,deoarece se realizeaz reconstituiri coronoradiculare acoperite de coroane mixte metalo-ceramice. 34.Coroanele partiale-clasificare,indicatii,contraindicatii Clasificare: Onlayul este o microprotez care acopr toate feele unui dinte,exceptnd cea vestibular. Pinledge-ul este o coroan parial care prezint ca i mijloace de retenie crampoane dentinare parapulpare,agregate n puuri preparate n acest scop.

INDICAII: Leziuni coronare superficiale care nu intereseaz faa vestibular ; Element de agregare n protezarea prin punte a edentaiilor pariale reduse; Element de agregare pe dini stlpi neparaleli n protezarea prin punte a edentaiilor pariale ; Abraziune generalizat ; Imobilizarea dinilor parodontotici-coroane pariale solidarizate. CONTRAINDICAII: Leziuni coronare profunde cu afectarea feei vestibulare ; Predispoziie la carie ; Igien defectuoas ; Dini cu dimensiune vesibulo-oral sczut; Dini cu dimensiune mic la colet. 35.Onlay-ul Onlayul este o microprotez care acopr toate feele unui dinte,exceptnd cea vestibular. Se folosete aproape n exclusivitate ca i element de agregare pentru puni,n edentaiile intercalate reduse. Reface, spre deosebire de inlay, si un perete lateral vestibular sau oral al dintelui acoperind astfel 2-3 maxim 4 din cei 5 perei ai dintelui. Rezistena mare face ca acesta s fie ultima soluie nainte de coronare pentru un dinte vital. n unele clasificri coroana parial este trecut n rndul incrustaiilor extratisulare sub denumirea de Onlay. Dup numrul feelor pe care le acoper ,Onlayul este o coroan: -se aplic pe trei din 4 fee-la incisiv i canin

 4/5-se aplic pe 4 fee din 5-la premolar i molar.

Avantaje: Economie de substan dentar; Marginile microprotezei sunt accesibile controlului n vederea unor finisri sau pentru igenizare; Contact limitat cu marginea gingival,risc sczut de apariie a iritaiei parodontale; Posibilitatea aplicrii unui test pulpar electric; Se pstrez culoarea i aspectul natural al smalului feei vestibulare. Dezavantaje: Vizibilitatea marginilor metalice nu poate fi evitat n totalitate; Indicaii de utilizare limitate de condiiile clinice. Indicaii: Element de agregare fizionomic n puni dentare de ntindere mic; Contenie pentru imobilizarea dinilor n boala parodontal; Sprijin pentru elementele de ancorare sau culisare ale protezelor pariale mobilizabile; n mod excepional pentru restaurarea unor leziuni dentare. Contraindicaii: Dini nanici,scuri i subiri; Cnd nu se poate realiza o relaie adecvat ntre preparaia onlay-ului cu celelalte forme de lefuire i cu axul de inserie al punii; Volum mai mare al camerei pulpare,n special la tineri; Procese carioase multiple; Dini cu distrofii dentare,displazii de smal,modificri de culoare; Igiena bucal defectuoas. Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar)[dupa Bratu] ant proximal: retenie, stabilitate i rezisten structural. Perete vestibular: integritate marginal Bizou vestibular: integritate marginal ant transversal ocluzal: rezisten structural Suprafaa ocluzal: rezisten structurala Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezisten structural. Perete axial: retenie, stabilitate, rezisten structural i protecie parodontal Zona terminal n chanfrein: integritate marginal i protecie parodontal.

36.Inlay-ul Definiie: Incrustaiile sunt proteze fixe unidentare de mic dimensiune (cea mai mic dimensiune) care restaureaz parial morfologia coronar. Fac parte din categoria incrustaiilor intratisulare. Caracteristici: Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ; Se obin prin parcurgerea strict a etapelor clinico-tehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly gold SOFT), mase ceramice i rini compozite (caviti clasa III-pe dinii frontali , caviti clasa I dinii premolari, molari la persoanele de sex feminin) Se indic pentru nlocuirea obturaiilor din amalgam (rezisten mecanic mai mare), precizie n restaurarea morfologiei (punct de contact) Ca element de agregare pentru punile de mic amplitudine-necesit dotare i experien clinic , o echip medic-tehnician de excepie.

Indicaiile incrustaiilor: restaurarea morfologiei coronare distruse sau afectat, modificat datorit proceselor carioase, traumatismelor, abraziunii nlocuind obturaiile ; persoane cu cariorezisten ; dini cu coaroana clinic de nlime medie ; dini vitali ; pentru terapia de imobilizare a dinilor mobili din afeciunile parodontale sub form de inlay intratisular dar n special inlay extratisular sau pinlay element de agregare a punilor speciale , a punilor mici (1, 2 elemente) , tip incrustaie n incrustaie=agregare labil la un capt. element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai croetelor turnate (PPS); Aceste indicaii sunt limitate de caracteristicile menionate anterior : dificulti clinice n prepararea cavitilor ; dotare tehnologic i clinic insuficient-lipsa de experien ; preul uneori prohibitiv pentru pacieni datorit materialelor specifice. Contraindicaii: Dini rotai ; Dini cu procese carioase extinse ; Dini extrudai ; Dini devitali ; Dini cu obturaii cervicale mari ; Inlayul MOD este contraindicat pentru agregarea punilor deoarece exist pericolul fracturrii pereilor. Clasificarea inscrustaiilor - dup topografie i ntinderea leziunii: incrustaii intratisulare - inlay - limitate marginal de perei suficient de groi de esut dur (smalt); incrustaii extratisulare onlay - acoper 3 din 4 fee axiale sau 4 din 5 la dinii cuspidai premolari, molari=incrustaii extratisulare=coroane pariale-cele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare. incrustaii intra-extratisulare - pinlay - cnd inlay prezint un sistem retentiv tip pivot. Clasificarea incrustaiilor: Dup materialul din care sunt confecionate: Metalice; Acrilice; Ceramice ; Compozite; Combinate. Dup aspect: Fizionomice; Semifizionomice; Nefizionomice . Inlay-ul n zonele laterale se realizeaz inlayuri din aliaje metalice prin turnare, dup o prealabil amprentare: aliaje de aur dentar de 24 K prin aurificaie; aliaje de aur 916 pentru caviti de clasa a III-a i a V-a; aliaje de aur 833 pentru leziuni mai ntinse coronare; aliaje seminobile Palliag, Pallidor;

 aliaje de Ni-Cr-Co care dau precizie la turnare i rezist la solicitri, dar au adaptabilitate
marginal mai deficitar. n zona frontal se realizeaz din ceramic / compozit 37.Pinledge Pinledge-ul este o coroan parial care prezint ca i mijloace de retenie crampoane dentinare parapulpare,agregate n puuri preparate n acest scop. Realizarea pinledge-ului pretinde ndeplinirea urmtoarelor cerine: S se fac economie de esuturi dentare; S se menajeze pulpa dentar; S se conserve rezistena dintelui pe care se aplic; S fie mecanic foarte rezistent; S aib un aspect estetic ridicat. Indicaii: a.Elemente de agregare n puni frontale ,reduse ca i ntindere att la maxilar ct i la mandibul b.Coroane pariale agregate prin crampoane,solidarizate ntre ele,pot constitui sisteme de contenie n tratamentul bolii parodontale c.Reconturate morfologic pe feele orale ale caninilor sau incisivilor,pinledge-urile pot oferi sprijin i ancorarea protezelor pariale mobilizabile. Prepararea unui incisiv central maxilar pentru Pinledge 1.Prepararea feei orale i a crestelor marginale spre zonele proximale 2.Realizarea treptelor i schiarea nielor 3.Prepararea puurilor 4.Bizotarea i finisarea marginilor incizale i a unghiurilor Variante ale Pinledge-ului Preparaia descris anterior mbriez varianta clasic.Exist mai multe posibiliti de realizare a preparaiei,ntre care i varianta care combin reteniile prin anuri cu puuri. Pot fi reinute urmtoarele posibiliti: Dac una din feele proximale este liber(fr dinte adiacent) se poate nlocui la nivelul respectiv,cramponul cu un an-preparaia mixt-rezult un pinledge cu dou crampoane i un an. Se poate suprima puul din cingulum i nlocui prin dou anuri proximale reunite prin unul transversal. Protecia provizorie a preparaiilor pentru Pinledge Dup ce se usuc toate feele dintelui,se introduce a cerat n puuri,peste care se pensuleaz apoi cu rin special de obturaie,seajusteaz n ocluzie i se finisez marginile. Protecia provizorie se mai poate face cu acrilat autopolimerizabil dup metoda Scutan. Proba i adaptarea Pinledge-ului Se fac dup aceleai principii i procedee ca n cazul coroanelor pariale cu anuri

38.Coroane de invelis integral ceramice

Prin restaurare integral ceramica se intelege acel tip de restaurare protetica care se elaboreaza exclusiv din ceramica fara o infrastructura metalica.Sistemul integral ceramic cuprinde totalitatea tehnicilor si procedeelor clinice si de laborator prin care se realizeaza restaurari integral ceramice.Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje fata de sistemele metalo-ceramice:estetica mai buna ,biocompatibilitate,conductivitate termica

mai redusa ,stabilitate chimica.Coroana de invelis integral ceramica este indicata in special in situatiile cand se urmareste obtinerea unui efect fizionomic cat mai aproape de natural deci in special in terapia leziunilor coronare a dintilor din zona frontala.Situatiile in care acest tip de restaurare protetica este indicata sunt urmatoarele: -fractura marginii incizale dincolo de limita in care se poate recurge la o restaurare conservativa sau la o fateta integral ceramica ;-dinte cu leziuni carioase multiple;-discromii dentare consecutive tratamentelor endodontice ce nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor simple de albire;- discromii dentare datorate perturbarilor de mineralizare de-a lungul odontogenezei;-displazii de forma;-ectopii dentare ce nu pot fi redresate prin mijloace ortodontice;-cerinte fizionomice deosebite reclamate de anumite profesii.Principalele contraindicatii sunt:-pacientii cu parafunctii(bruxism),- dinti tineri care au camere pulpare voluminoase ;-dinti frontali mici;-pacienti cu coroane clinice foarte scurte datorita proceselor de abrazie si/sau atritie;-pacienti cu un indice de carie crescut.Preparatia necesara pentru o coroana integral ceramica necesita reducerea tesuturilor dentare dure in vederea asigurarii unei grosimi uniforme pentru stratul de ceramica (minimum 11,5mm).De asemenea pentru a evita concentrarea fortelor in masa restaurarii trebuie urmarita obtinerea de muchii si unghiuri cat mai rotunjite.Bontul dentar trebuie sa prezinte o lungime suficienta pentru a se evita pe cat posibil fracturarea coroanei consecutiv contactelor dento-dentare din cursul masticatiei(fracturile in semiluna).Pragul cervical cu o latime de 1mm trebuie conformat uniform intr-un unghi de 90* pentru a asigura un sprijin bun al coroanei pe bont.Se interzic preparatiile pierdute in lama de cutit(end-Knife) care in proportie de 80% genereaza fisuri si fracturi,in timpul inserarii coroanelor,cat si ulterior.Etapele de realizare a preparatiei pentru o coroana de invelis ceramica sunt:reducerea incizala cu inclinare la 45*,dupa verificarea radiologica a volumului camerei pulpare;-prepararea fetelor proximale (convergent spre oral);-prepararea fetei vestibulare cu dubla (cervico-incizala si mezio-distala);-prepararea fetei palatinale ;-adaptarea inelului de cupru sau aluminiu(eventual);-infundarea pragului cervical;-coroana provizorie cu fir de retractie si amprenta cu tehnica dublului amestec.Reducerea uniforma a tesuturilor dure dentare se face conform santurilor de ghidaj cu o profunzime de 1mm, in doua registre :un rand de santuri de la colet la ecuatorul dentar si un alt rand de la ecuator spre incizal,bine inteles cu inclinari diferite ale frezelor pe cele doua trasee.Reducerea marginii incizale se face cu aproximativ 2mm cu anumite particularitati de inclinare de la dinte la dinte.La prepararea dintilor laterali (cu precadere premolari),incepe cu fata ocluzala ,dupa trasarea unor santuri de ghidaj cu o profunzime de 2-2,2mm.Pentru a asigurarea grosimii necesare coroanei ceramice este obligatorie realizarea chamfrein-ului ocluzal a cuspidului de csprijin, intr-un unghi de 45* cu axul coronar,paralel cu versantul cuspidului de ghidaj.Urmeaza apoi prepararea fetelor vestibulara si oprala (conform santurilor de ghidaj) si apoi a fetelor proximale cu freze conice efilate strabatand dinspre vestibular spre oral unghiul de linie proximo-vestibular. 39.Coroane de dioxid de zirconiu Una dintre cele mai controversate laturi ale stomatologiei de azi, este restaurarea intregii structuri dentare cu materiale biocompatibile (care sa fie tolerate si acceptate de organism). De asemenea, se pune mare accent pe aspectul si rezistenta materialelor, care trebuie sa fie indeajuns de rezistente de-a lungul anilor unor mari forte de masticatie si unor presiuni dentare extreme (mai ales in cazul scrasnetelor de dinti - asa zisul bruxism).

Un aspect foarte discutat in secolul XXI este si puritatea materialului. Un material care intruneste in proportie de 100% aceste conditii, este oxidul de zirconiu (relativ nou pentru Romania si deja cel mai solicitat in tarile puternic dezvoltate, datorita proprietatilor sale speciale). Pe langa faptul ca aspectul dintilor ceramici pe suport de zirconiu este identic cu cel al dintilor naturali, avand un atuu in plus pentru cosmetica dentara, oxidul de zirconiu are o densitate foarte mare, porozitate 0%, compatibilitate biologica excelenta - este absolut bio-inert, puritate 99,9%, nu isi modifica temperatura, are o rezistenta foarte mare (zirconiul fiind folosit de multi ani in medicina generala la realizarea protezelor de sold). Pacientii care sunt foarte alergici nu vor avea nici o reactie negativa, mai ales ca oxidul de zirconium ZrO2 are o compozitie rara si pura, nu corodeaza, nu are nici un fel de conductivitate electica si nu irita. Pentru realizarea coronitelor ceramice pe suport din oxid de zirconiu, acesta din urma fiind un material mai greu in prelucrare manuala, s-a inventat tehnologia CAD/CAM pe scurt, cea mai avansata tehnologie vis-a-vis de ultimele performante, perfectionata de la an la an. 5+1 motive pentru care sa alegi zirconiul

1. Zirconiul este un material perfect biocompatibil, deci nu provoaca nici un fel de

alergie

2. Zirconiul are o foarte mica afinitate la placa bacteriana, igiena deficitara fiind una din
cauzele escului si pierderii altor tipuri de implant

3. Un implant din zirconiu se integreaza in os prin legaturi calcice intre calciul din oase
si mineral, exact cum se repara osul dupa fracturi

4. Este singurul material din care se fac actualmente punti fara metal 5. In zirconiu lumina patrunde din toate directiile, estetica lucrarii fiind deosebita, dintii
realizati au aspect natural perfect.

Daca, dupa ani mai multi, gingia incepe sa se retraga, ceramica de zirconiu alb deschis este incomparabil mai estetica decat un surub stralucitor de metal Oxidul de aluminiu si ceramica din oxid de zirconiu sunt folosite de mai mult de 20 de ani in medicina, pentru implanturile de sold. Materialul este complet biocompatibil pentru ca substantele principale sunt partial aceleasi ca mineralele din structura osoasa naturala. Zirconiul devine rapid materialul de electie pentru realizarea coroanelor dentare.Oxidul de zirconiu este un material foarte rezistent utilizat de exemplu in medicina generala pentru proteze de sold.Rezistenta deosebita la presiune il face capabil sa suporte solicitarile masticatorii si uzura zilnice fara a se fractura. Si la fel de important are o transluciditate similara cu cea a dintilor naturali.Datorita absentei suportului metalic, lumina este reflectata de o coroana de zirconiu la fel ca la un dinte natural.Astfel, zirconiul are cel mai bun efect din punct de vedere estetic, ceea ce este foarte important daca noile coroane sunt localizate la nivelul dintilor frontali si mai ales daca ele se vor invecina cu dintii naturali.O alta calitate majora a zirconiului este absenta coroziunii. Astfel, reactiile gingivale cum ar fi lizereul (dunga) cenusie din jurul marginii coroanelor metalo-ceramice nu mai apar. De asemenea lipseste gustul metallic atat de deranjant. Coroanele de zirconiu sunt mai usoare decat cele pe suport metalic, deci acomodarea cu noile lucrari protetice se realizeaza mult mai repede. Acest lucru este foarte important in special in cazul puntilor dentare cu multe elemente.Riscul de alergie in cazul zirconiului este nul. Nu exista pacienti alergici la acest material, ste biocompatibil si bioinert.Zirconiul este inert si din punct de vedere termic. El nu conduce caldura astfel incat variatile termice nu sunt transmise pulpei dentare (nervului) si astfel scade riscul aparitiei iritatiei pulpare. Este motivul pentru care este folosit in industria aerospatiala ca scut termic la rachete.Precizia lucrarii din zirconiu este garantata de realizarea structurii interne de catre computer prin taierea dintr-un bloc solid de oxid de zirconiu. Datorita adapatarii extrem de precise a coroanelor de zirconiu, ele pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc iritatii pulpare.Tehnologia sofisticata utilizata pentru realizarea lucrarilor din zirconiu, precum si faptul ca zirconiul de calitate este scump, fac ca pretul unei coroane de acest tip sa fie ridicat. Pentru a depasi bariera pretului, anumiti producatori au ales sa realizeze coroane cu un continul scazut de zirconiu pentru a obtine un produs mai ieftin. Studiile au aratat insa ca aceste coroane mai ieftine sunt insuficient de rezistente pentru a suporta presiunile masticatorii fara a se sparge. Zeno Zr este marca de discuri de oxid de zirconiu folosite pentru sistemul ZENO Tec. Chiar si pacientii cu alergii sau cu un sistem imunitar slabit nu vor suferi nici un fel de reactii negative legate de ZENO Zr. ZENO Zr nu are deloc conductivitate electrica, deci nici potential electric, actionand ca un izolator.Din aceleasi motive, ZENO Zr ofera o protectie optimizata impotriva iritatiilor dureroase care apar de obicei din cauza senzatiilor de cald sau rece in cavitatea bucala. Coroziunea este practic imposibila, prin urmare reactiile gingivale, precum obisnuita linie neagra din jurul gingiilor, aparute pe marginea implantului cu siguranta ca nu vor aparea. Tehnologia CAD/CAM ofera tehnicianului modern posibilitatea de a modela si freza dantura cu ajutorul computerului pornind de la modelul obtinut in urma amprentarii dintilor. CAD/CAM - ul este o intreaga linie tehnologica compusa din scaner 3D, 3 computere, masina de frezat, aspirator propriu si sinterizator, intreaga tehnologie este pusa in miscare prin numai cateva click-uri, iar capacitatea de lucru a masinii poate fi aproape non-stop, programarea putand firealizata si de la distanta, cu ajutorul internetului. Rezultatele sunt exceptionale, CAD/CAM - ul inlaturand cateva etape tehnice de pregatire a modelului, care in mod normal ar fi durat peste o saptamana. In cazul frezarii computerizate timpul este de numai 2 - 4 zile, cu

precizia tehnica exacta a unui computer.Toate procedurile finalizate cu tehnologia CAD/CAM ajuta mult si la partea finala a completarii dintelui, aplicarea ceramicii, unde intervine numai tehnicianul dentar. Culoarea zirconiulul si a ceramicii este identica (alba), motiv care ofera un avantaj in plus tehnicianului ceramist, acesta poate sa modeleze in straturi successive, sa se joace cu lucrarea in ceea ce priveste grosimea stratului de ceramica, culoarea si transparenta dintelui pentru satisfactia deplina chiar si a celui mai pretentios pacient. Etape clinicotehnice :Preparatia dintelui : -bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ; -reducerea feelor uniform: 1mm pe toate feele axiale i 1,5-2mm incizal /ocluzal 1,5-2 mm; -unghiul de ntlnire ntre perei i prag este de 90, cu rotunjirea zonelor de ntlnire ; -prag finisat, nu bizotat ; -se contraindic unghiuri ascuite, obtuze, denivelri, anfractuoziti deoarece sunt surse de fisurare coronar (unghiurile ascuite genereaz tensiuni). -pragul se disimuleaz (nfund) 0,3-0,5 mm = estetic maxim sau cu nivel inserie gingival cnd elementul dentar are o culoare care ne satisface. -se contraindic preparaiile n unghiuri ascuite sau obtuze (unghiul ascuit genereaz tensiuni). -preparaia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea mai accentuat la nivel incizal. In rest reducerea este uniform.

40.Fatetele laminate din portelan

Odata cu punerea la punct a sistemelor adezive si a sistemelor integral ceramice moderne fatetele ceramice au devenit o metoda terapeutica de rutina in special la cazurile unde obtinerea unei fizionomii optime reclama sacrificii dentare primare,care se pot rezuma de obicei doar la fata vestibulara.Indicatiile fatetelor ceramice se regasesc in toate situatiile clinice dominate de prioritati estetice ,ele fiind o alternativa viabila pentru multe cazuri ,care pana nu demult se rezolvau doar prin coroane de invelis.Indicatii primare :Tulburari de forma ;-fracturi de unghiuri cu expunere minora de suprafete dentinare;refacerea gabaritului dintilor cu margini incizale reduse prin abrazie(dinti scurti);-eroziuni generalizate (dar cu expuneri punctiforme de suprafete dentinare);-dinti conoizi;-caninizarea unor premolari superiori;inchideri de diasteme;-refacerea ghidajelor anterior si canin. Anomalii usoare de pozitie:-corectii usoare a dintilor rotati,-infraocluzii.Discromii moderate:statusuri clinice postraumatice cu modificari cromatice postnecroze pulpare;-discromii la varsta a treia;-discromii medicamentoase tetraciclinice fara afectari importante ale structurilor amelare.Indicatii cumulate :statusuri postraumatice; forme usoare de anomalie genetice sau de dezvoltare,displazii.Indicatiile secundare se refera mai ales la utilizarea fatetelor ca tehnici secundare cand se urmareste obtinerea unui provizorat de lunga durata :-dintii devitali fracturati la tineri ;-discromii tetraciclinice majore,tulburari accentuate de dezvoltare si genetice cu manifestari la nivelul coroanelor dentare.Faetele laminate din porelan Reprezint o metod conservatoare prin care se poate reface aspectul, forma, culoarea dinilor anteriori afectai prin distrucii carioase, refcute inestetic, discromii, abrazii, fracturi ale marginilor incizale. Metoda const n lipirea pe suprafaa vestibular a dinilor preparat superficial a unor faete laminate din porelan. Avantaje:metod minim invaziv ;permite modificarea formei, poziiei, aspectului, culorii ;favorizeaz transmiterea luminii ;metod simpl, durabil ;d reacii tisulare minime.Faetele laminate din porelan Dezavantaje:reduceri de esuturi dure n smalt;nu se pot face rectificri;nu se obin rezultatele scontate ntotdeauna ( la dinii cu discromie avansat) ;fixarea nu este totdeauna eficient ;rata de eec ~ 5% ;manipulare dificil ;ceramica feldspatic dup ardere nu poate fi retuat ; Indicaii :anomalii de culoare i form ;distrofii , displazii, eroziuni ;fracturi de unghiuri ;malpoziie.Preparatia pentru fateta

41.Coroana Jacket din acrilat Coroana Jacket din acrilat Coroana fizionomic din acrilat prezint pe toate feele,un aspect cromatic identic cu cel al dinilor naturali.Este confecionat din rini sintetice de tipul polimetacrilatului de metil.Prepararea bontului Bontul dentar este preparat neretentiv ,cu forma apropiat de cea a cilindrului;toate feele laterale sunt puin convergente incizal,sub un unghi de 5-6 grade.n zona coletului prezint pragul cervical lat de 1,5 mm.Pragul este circular,de jur mprejurul coletului,pe faa vestibular este situat sub festonul gingival cu 0,5 mm.Bontul dentar care va fi acoperit de o coroan fizionomic din acrilat este obinut prin lefuirea coroanei dintelui natural pe toate feele,urmrindu-se ndeprtarea din esuturi n mod egal,un strat de 1,5-2mm care este egal cu grosimea pereilor viitoarei coroane.Coroana Jacket din acrilat AmprentaAmprentarea este diferit n funcie de materialul preferat s fie utilizat.Astfel:Amprenta cu mase termoplastice(rar utiluzat,procedeu mai vechi de amprentare)Amprenta cu materiale elastice din grupul elastomerilor de sintez.Aceast metod impune prepararea anticipat a esutului gingival.Elastomerii de sintez utilizai sunt de dou consistene(past fluid i past chitoas) n portamprent.Coroana Jacket din acrilat.Metode pentru prepararea esuturilor gingivale.Deplasarea mecanic cu cape din materile plastice pentru dinii din zona frontal i cape metalice pentru cei din zona lateral.Procedeul este recomandat numai n situaiile n care amprentarea bontului nu se realizeaz n aceeai edin cu prepararea lui;Deplasare mecanic asociat cu cea mecanic-se realizeaz cu nururi;Deplasarea esuturilor cu ajutorul bisturiului electric. Cimentarea :Culoarea cimentului nu modific culoarea coroanei cnd suprafaa vestibular are grosimea de 1,5-2mm.Cimentarea coroanelor acrilice nu va fi nsoit de manevre de ciocnire,deoarece sunt casante. 42.Adaptarea microprotezelor in cavitatea bucala Adaptarea marginal 1. Adaptarea supragingival la preparaiile de tip onlay, coroane pariale cnd trebuie s existe o zon perfect adaptat rar hiatus dento-protetic. 2. Adaptarea subgingival la preparaiile far prag i care au dou aspecte axial i transversal. D.p.d.v. axial exist coroana scurt sau lung. D.p.d.v. transversal exist coroana strmt sau larg. Dac e prea lung se scurteaz i se probeaz din nou, semnul penetraiei gingivale este ischemia papilei (gingiei) i senzaia de rezisten elastic. Dac e prea scurt se reface microproteza. Ischemia gingival e dat i de coroanele prea largi i prea groase. Adaptarea ocluzal Microproteza trebuie s aib faa ocluzal cu relieful corespunztor antagonitilor; S realizeze contacte stabile, fr contacte premature si interferene; Dac s-a fcut echilibrarea ocluzal nainte de adaptarea microprotezei orice interferen sau contact e dat de microprotez; Apar interferene cnd microproteza e mai nalt (supraocluzie); Se depisteaz cu hrtie de articulaie ce marcheaz zonele de supraocluzie;

Se poate reduce din coroan, sau bont pentru a ajunge Ia ocluzia normal.

43.Alegerea culorii PRINCIPII N DETERMINAREA CULORII N PROTETICA FIX suprafaa dinilor naturali trebuie s fie curat n ziua determinrii culorii i n ziua probei, respectiv a fixrii. Indicaie igienizare prealabil a dinilor; determinarea culorii nu se face dup un tratament dentar prelungit, deoarece suprafeele dentare care nu sunt umezite de saliv sau ap se usuc- crete opacitatea dinilor; umezirea dinilor naturali i a dintelui din cheia de culori egalizarea structurii de surprafa (a texturii); determinarea culorii trebuie s se fac la lumin natural i comparativ i la lumin artificial (incandescent i fluorescent) se prefer lumina zilei; culoarea mediului nconjurtor (n special roul buzelor) influeneaz culoarea dinilor; determinarea trebuie s se fac cu buzele retractate i relaxate; nuana rujului i a mbrcmintei pot influena culoarea dinilor; mediul nconjurtor trebuie s fie neutru din punct de vedere cromatic; durata de privire scurt max. 5 sec., pentru a preveni schimbarea perceperii ochiului; dintele din cheie trebuie inut n aceeai poziie cu dintele natural; atunci cnd determinarea culorii se face cu greutate, se utilizeaz mostre confecionate, modificate. Modificrile, respectiv combinaiile se fac astfel: dintelui artificial confecionat i se lefuiete coletul; dintele artificial confecionat are suprafaa oral acoperit cu un strat opac de lac de argint; cavitatea bucal a pacientului s fie la nlimea ochilor practicianului; determinarea culorii se face la nceputul edinei pentru ca ochii medicului s fie odihnii; ntre determinri ochii se relaxeaz prin privirea unui obiect albastru; prin ngustarea fantei palpebrale cantitatea de lumin ce ajunge la celulele cu conuri scade i permite celulelor cu bastonae (localizate la periferie) s discrimineze strlucirea culorilor; mostrele se schimb repede; Restaurarea protetic aspect ct mai natural s inei cont de variaia culorilor pe arcad, astfel: incisivii superiori au aceeai saturaie cu premolarii incisivii inf. - grad mai mic de saturaie dect incisivii sup. caninii cu 2 grade mai mult dect incisivii superiori; alegei culoarea cu saturaia mai sczut i strlucirea mai crescut, deoarece saturaia crescut i strlucirea sczut dau opacitate restaurrii. 44.Cimentarea provizorie Cimenatrea provizorie cu ZOE; cu ZOE i vaselin sau ulei de parafin cnd e un bont mai lung; cu ciment provizoriu Scutabont, Tempbond;

Microprotezele singulare nu se cimenteaz provizoriu se pot deforma / fractura / nu se mai pot ndeprta dect dup un timp ndelungat / se pot nghii. 45.Cimentarea definitiva Reprezint agregarea final a microprotezei pe dinte. Are rol n perfectarea reteniei primare prin adaosul unei retenii suplimenatre secundare = cimentul, i care realizeaz o legtur fix ntre componenta organic (preparaia dentar) i componenta artificial (microproteza). Cimentarea este sigilarea sau nchiderea etan a spaiului micronic, ce ia natere ntre suprafaa dentar i cea coronar, cu materiale (cimenturi dentare) care iniial sunt fluide i ulterior se ntresc (dup Bratu). Microprotezele singulare nu se cimenteaz provizoriu se pot deforma / fractura / nu se mai pot ndeprta dect dup un timp ndelungat / se pot nghii. Se realizeaz cu materiale ce trebuie s ndeplineasc urmtoarele caliti: s fie biologic acceptate; s nu se dizolve n contact cu fluidele bucale; s asigure adezivitaie; s reziste la solicitrile mecanice; s aib capacitatea de a se ntinde n straturi subiri (filmul cimentului dentar); s aib efect carioprofilactic; s se manipuleze uor (timp de lucru i priz) . Tehnica cimentrii definitive Pregtirea microprotezei degresare (ex. Alcool); uscare; memorizarea poziiei coroanei pe dinte i axul de inserie; putem face dispunerea coroanelor n ordinea cimentrii. Pregtirea dintelui: ndeprtarea coroanelor provizorii i a cimetuiui; curirea dintelui cu protejarea gingiei (sngereaz); izolarea dintelui ; folosirea aspiratorului; introducerea unui fir de bumbac n anul gingival pentru drenarea secreiilor; degresarea dintelui (ex. neofalin, ap oxigenat 3%); uscarea (jetul de aer se aplic tangenial, eventual aer cldu); prepararea cimentului dup recomandarea productorului Coroanele se umecteaz cu ciment. Inseria se face n ax cu presiune digital moderat urmat de presiune ocluzal cu rulou. Aprecierea inspecie sau prin simul ocluzal (o simte mai nalt sau ca nainte).

46.Accidente ,complicatii ale tratamentului leziunilor coronare Accidente posibile n timpul lefuirii: durerea, care depinde de sensibilitatea individual, n cazul dinilor vitali se folosete anestezia;

secionarea buzei, limbii, planeului sau mucoasei jugale, prin lipsa unui punct de sprijin ferm al minii operatorului, greeal care poate determina deraparea instrumentului de lefuit; n raport cu gravitatea leziunii se pot lua msuri ca badijonri cu ap oxigenat, compresiuni pentru hemostaz sau sutur chirurgical; deschiderea camerei pulpare, printr-o orientare greit asupra dimensiunilor organului pulpar; traumatizarea paradoniului marginal, consecutiv lefuirii, poate s determine o lezare a fibrelor subepiteliale, ceea ce duce la retracii cicatriceale sau la apariia pungilor gingivale; lefuirea din neatenie sau printr-o tehnic greit a dintelui adiacent punct de plecare pentru dezvoltarea unei carii; fracturarea coronar a dintelui vecin sau antagonist, prin neatenie sau prin manevrarea greit a instrumentelor de lefuit. Complicaii posibile dup lefuire: pulpita nsoit de durerile care apar n scurt timp dup lefuire. n principiu, tratamentul const din extirparea vital a pulpei, sau n unele cazuri se pot face tratamente cu substane medicamentoase, cum sunt corticosteroizii. Sedarea durerilor nu nltur pericolul afectrii pulpei, ndeosebi prin cimentare, de aceea se recomand n astfel de situaii s se aplice coroane de protecie provizorie cu Calxil, pe o perioad de cteva sptmni, sau n cazul coroanelor singulare s se cimenteze cu un ciment neutru. n afar de ncercarea de terapie medicamentoas se indic extirparea vital, mai ales atunci cnd bontul reprezint unul din stlpii unei puni de o ntindere mai mare; durerea trectoare, care apare provocat de ageni termici i chimici i cedeaz n urma aplicrii coroanelor de protecie; necroza pulpar tardiv i gangrena pulpar complicaii ale lefuirii cu consecine asupra integritii esuturilor periapicale (parodontite aplicate, cronice i acute); fractura bontului coronar, consecina lipsei de consolidare mecanic, n special a dinilor monoradiculari depulpai Greeli, accidente i complicaii n lefuirea dinilor. Greeli cu consecine asupra formelor lefuirii : forme de bont exagerat conicizate, cu consecine asupra retentivitii coroanelor i a integritii pulpare; bonturi cu perimetrul ocluzal mai mare dect cel cervical; zone retentive la nivelul coletului consecina unei incorecte preparri i finisri a bontului; anuri verticale pe suprafaa bontului i la colet, fapt care denot c instrumentul de lefuit nu a fost manevrat n micare continu; prepararea coletului pentru coroanele cu ptrundere subgingival, insuficient de profund efectuat (a nu se confunda cu preparaia escavat unde lefuirea limitei se face, n mod voit, supragingival); subminri retentive (praguri accidentale n profunzime), consecina unei tehnici greite n orientarea instrumentelor de lefuit, au drept rezultat o inserie incomplet i incorect a coroanei; spaiu interocluzal insuficient printr-o reducere prea mic de substan dentar. Cauze calitatea precar a materialelor; deficiene clinice - lefuiri excesive cu conicizri sau insuficiente; cimentri deficitare (fr uscare); pregtire preprotetic incorect i malocluzii; nerespectarea instruciunilor medicului. Reparaii posibile coroana perforat se obtureaz folosind compozit sau amalgam; faetele desprinse se fixeaz de ex. cu Duracril; faetele pierdute se refac cu compozit sau indirect n laborator;

recimentare. 47.Ablatia microprotezelor Ablaia protezelor unitare se face n general cu instrumentar rotativ adecvat care permite secionarea unei coroane de nveli,ndeprtarea marginilor secionate i ulterior ndeprtarea ei n totalitate de pe bont. Tehnicile de ablaie variaz de la o restaurare unidentar la alta. Metode de ablaie prin dezvoltare de ocuri mecanice Majoritatea metodelor de ablaie utilizate la ora actual folosesc dispozitive care dezvolt ocuri mecanice. Dispozitivele manuale-ocul este obinut prin imprimarea unei fore mnerului dispozitivului.ocul este transmis prii active a dispozitivului acesta dizlocnd restaurarea protetic. Ablatia fr secionare Indicaii: atunci cnd restaurarea se poate refolosi, nefiind necesar efectuarea unei noi restaurri; restaurarea care trebuie ndeprtat conine un aliaj nobil (aur); se realizeaza cu ajutorul socurilor mecanice, cu diferite instrumente fiecare avand avantaje si dezavantaje . Dispozitive electromecanice : dispozitivul Anthogyr (se ataseaza la unitul dentar si dezvolta socuri mecanice); sistemul Coronaflex Ablatia prin secionare Se realizeaz cu instrumente rotative, de obicei diamantate, care permit secionarea restaurrii, dup care cu ajutorul unui instrument adecvat se realizeaz aciunea de prghie pt. ndeprtarea restaurrii. Exemple de instrumente speciale pentru ndeprtarea restaurrilor protetice fixe dup secionarea acestora: instrument de lrgire a restaurrii cu aciune de prghie ; clete de lrgire a restaurrii ; "pensa Planert" - partea activ a acestei pense se introduce n lcaul creat al restaurrii, dup care se activeaz ducnd astfel la lrgirea restaurrii; instrument special numit "forceps Montfort", cu care se efectueaz ablaia prin secionare (fr ajutorul instrumentelor rotative). Sunt recomandate la ndeprtarea coroanelor moi, din aliaje nobile, care permit secionarea restaurrilor de lama instrumentului. Acest instrument poate fi folosit n combinaie cu pensa Planert. Avantaj: pulpa dentar a dinilor stlpi vitali nu este expus la stresul termic.