Sunteți pe pagina 1din 60

j I

MANEVRA DE DEZESUARE - tancurile qi laterale tancuriledubluluifund - 0,98; - tancurile marfb- 0,97; de - cabinele locuit- 0,96i de - compartimetele maqinila navele mari - 0,85; de - compartimetele maqinila navelemici - 0,75; de - compartimentele calddri- 0,80; -magazli materiale 0,70; de

rr-este ,ffi"lli"h*l *11,"'' rungimea


b - estelafimeacompartimentului, metri; in Tr - estepescajul naveidupapunerea uscat, metri. pe in

.:":r*

Stabuilitatea navei esuatecu gaurAde apf, yV- irupiugerea;P- grEutarea navei;B_ reac1ia firndului apei; R1- reaqia suplinrentarA greuratea la 7v.

ln acesta situalie- c6ndnavaequatd un compartiment cu apa- presiunea are plin totala exercitatd ea asupra de fundului esteegala cu suma: R+Rr. Dacain interiorulnaveipatrunde masdde apa se poateforma o carend o interioarain unadin variantele: 292

MANEVRA

NAVEI

- carend interioard fhrd suprafala libera a apei intrate (astfel de carene se formeazdcandse inunda compartimenteledispusesub linia de plutire a navei, cazincare nivelul apei in acestecompartimentenu depindede pozifia navei); - carcnd interioara cu suprafa,taliberd, fdtd comunicalie cu apa din extetior (astfel de carenese formeazain compartimentelevecine cu compartimentele avariate , in care se infiltreazd"apa,compartimenteleavatiate dupa astuparea gaurilor de apd, compartimenteleinundate datoritd avarierii unor tubulaturi saucompartimenteleinundatein urma folosirii apei la stinsul incendiului etc); - carend interioara cu suprafald libera care comunicd cu apa din exterior(astfel de carenese formeazain compartimenteledispusein zonaliniei de plutire sau linia de plutire, in ele nivelul apei este variabil in care ?n inalfime depagesc funcfie de pozi{ia navei).

4.4 -6.2 Stabilitatea naveieguate Avaria qi de celemai multe ori eguarea produceinclinareanavei in plan transversal qi longitudinal.Data fiind diversitatea condiliilor in carese producavariile, nu exista metode universal valabilede manevrd pentruindreptarea unei naveinclinatain urma uneiavarii. Din acest motiv,justelea hotardrilor luatede comandant pentruanularca inclinarii navei, depindede modul cum in{elegeprincipiile generaleale nescufiindarii ;i de modul cum acestacunoagte posibilitalile de care dispune nava sa in privin{a stabilitalii ;i flotabilita{ii. Au existat multe caz-tni istoria navigaliei cand navele s-au scufundat datorita in necunoaqterii cdtre comandanligi ,,aUii in drept" de Ia companii. a for{elor Ei de fenomenelor elementare determind care comportarea navei in situalii de avarie. Primul lucru ce trebuie ftcut inainte de a trece la manevrade indreptarea navei inclinateestede a seafla printr-uncalculorientativ dacastabilitatea iniliala a navei estepozitivl saunegativa gtiindu-se navacu stabilitate cd inifiala negativanu poate sd pluteascd pozifie dreaptaqi indreptarea nu se face in nici un caz p;1n in ei aplicarea rmor momentede sensopus ?nclinarii,ci prin masuri care sd ducd la creqterea indlfimii metacentrice ini{ialepind la valori pozitive. Dacd stabilitatea inifiala in urma avariei estepozitivd, metodade indreptarea navei inclinatedepinde datele de existente asupra caracteruluiavariei.

293

MANEVRA DE DEZE$UARE unui moment in unor compartimente scopulindreptariinavei prin crearea Inundarea inclinarea, esterecomandabila nu egal;i de senscontrarcu momentul careproduce a micqoreazd rezerva flotabilitate navei. de intotdeauna, deoarece Problemasepoatere2olvafie prin debarcarea greutali lichide din bordul inclinat, fie de prin manewade transfera lichidelor dintr-un bordin altul. La manewa $euiitilor lichide trebuie awt in vederefaptul cd in orice situatie nu trebuiesa se formeze tancurilerepective in suprafe,te liberede lichid carepot agrava starea naveimicgordndu-i mai mult stabilitatea. ;i Problema cea mai importantain lupta pentru nescufundarea navei este oprirea pdtrunderii apeiin compartimentele vecineconpartimentului etanq cares-aprodus ?n ' gaurade apa,lupta dusdin acelaqi timp cu lupta pentruastuparea gaurii de apa qi refacerea etanqietafii bordajuluiexterior.

I I
I

I I I
I

t,:i l*11

1_

Stabuilitatea naveiesuate Eguarea vitezi micd poatesi nu produci gaur6de api. cu

Aoarililsuprafe[elor libere va ducela inrauta{irea stabilitatii navei. Stabilitatea navei semicgoreazd o eguare la gi uqoara uneorisepierde la o esuare grea. Micgorarea stabilita{ii estecauzatd existen{a de unei forfe de presiune,for1ade reaclie a fundului apei, dirijatd dejos in suscareeste egali cu diferen{adintre greutatea a P navei qi ceeace mai rdmine din impingereain sus a apei yV, sau egaldcu diferenfa dintre deplasamentul naveiinaintede equare deplasamentul gi naveiequate. 294

MANEVRA NAVEI Astfel, reac{ia funduluiapeisemai poatescrie: R =p_TV; ln acest momenful redresare naveiva fi: caz de a = y.V.a- P.b= sin9(P.MG- n.fufCl M*

zl

i * i A :{-

Tppl- -

---*,-9--*

ai

Ef+l o ' -+$ l

Reaclia firtdului apei

L'

TnrTd34,

rnrdr i

T d TruBOt w

irosuz lU

Reacliafirudului apei

yV- impingerca. P-.greurarea uavei.R- reacgia ft.uduluiapei: sf _ceatrul grcutare supraftlei plutire; de al de Stabilitatea uaveieguate.

Dar nu hebuieuitat faptul cd navaodatdcu punerea sape uscat inceteazdde mai fi un a corpin echilibrucepluteqte iiber. cdnd navaestein staredeplutire liberdeste necesar suficientca celedoudfor,te yV, qi forfade flotabilitate,(iynpingerea,sau subpresiunea) p, greutatea gi naveisii fie egale, de sens contrarSisaaclionezeasupra navei acela;i suport. pe 295

MANEVRA DE DEZE$UARE a forle aclioneazdtvertical,treia condiliede echilibrua navei c6 Avdndin vedere ambele dacapunctelelor de aplicafie,centrul de carendc, 9i centrul de se indeplineqte verticala' G, gteutate seaflape aceeaqi qi yV naveipe l6ngaceledouafor,te, qi P, aclioneazd o a treia Dar pusape uscat,asupra forla R, numuidfo4a deteacliea fundului apei'
punctuliri Marimea for{ei de reac{iepe care am cunoscut-omai sus,ca qi coordonatele punerea navei de aplicalie pot fi determinate pebaza modificarilor ce survin la uscat,in pescajulqi asietanavei. Am vazut mai sus cum se determina fo{a de reac\iea dar ea se mai poate

cu
se calculeazi cu formula:

unel

bord qi

P=1SAT=1'ST,

ATpv+ATPP

in care: S - estesuprafafaliniei de plutire iniliale; AT- estemodificarea pscajului mediu; ATpv - estemodifrcareapescajuluiprova citit dupa punereanavei pe uscat; ATpp - estemodificareapescajuluipupa citit dupd punereanavei pe uscat. Considerind: - gteutateaincdrcaturii echivalentep, egal69i de semncontrar cu R, (p = -R); - centrul ei de greutate 0; z= - gi AT are semnul minus, d ln acestcaz nouainil{ime metacentric va fr: R (- AT ,) =h-Tv-Rt

ht

'-T-"I

in care: liniei deplutire inifiale. naveicorespunzdtor T - estepescajul Deci. dupa cum se vede din formula. in cazul punerii navei pe uscat stabilitatea foartemult. se transversald poatemic$ora R, pe suprafafa Coordonatelepunctului A, de aplicafia a forfei de reacfie a fundului
opereivii a navei, se pot calculacu expresiile:

y =:{3h,tgo " R

YV-R I = J--------H,tgg+ xf , R in care: xf - esteabscisacenfului de greutateal liniei de plutire inifiale.

296

MANEVRA NAVEI nu dintr-unloc in carecentrulei de greutate p, echivalentd prh ,,debarcarea" Greutatea de verticalacu centrul de greutateal suprafe{ei plutire, deci s-a aflat pe aceeagi condifia de echilibru, produce inclinarea navei at6,t in plan nerespect6ndu-se cit transversal qi in plan longitudinal. cu 0, unghiuluideinclinaretransversald se calculeazd formula: Valoarea tso = ----P'Y!6v
(yv*p}t,

Unghiul de inclinare longitudinala g se calculeazdastfel: ATpv - ATpp rgg= , L in care: L - estelungimea navei. navei, deoareceforfele de flotabilitate qi de greutatenu mai ac[ioneazdr Astfel, la equarea pe aceeaqiverticald,produc un cuplu de inclinare longitudinala care mareqtepescajul extremitafii aflatdla apdadincd qi un cuplu de inclinare a navei in bordul in care se deplaseazd centrul de greutate din cauza forfei de reaclie a fundului apei al carui efect este similar debarcarii dintr-un punct oarecaresituat spre prova, a unei greutafi egalecu for,tade reaclie (p = R).

4.5 Dezequarea navei cu gaurAde apa


Daca punereape uscat este grea gi in urma ei nava a suferit avarii care au produs gauri de apd, nava nu mai poate ieqi de pe uscat cu mijloacele bordului, ci numai cu ajutorul uneia saumai multor nave.

4.5 -l Mdsurileimediate seiau in vederea ce scoaterii naveide pe uscat ln primul rand cercetarea trebuiesa stabileascd dacaa fost spartbordajul sau dublul fund qi gradulde afectare structuriiderezistenla zonaavaiei. a din Dacd stareabordajuluiqi a dublului fund estebund se vor lua mdsuri de opturarea sondelor, preaplinurilor aerisirilor, tancurilordeteriorate. Sevor depista infiltrafiile de apace aparcaurmarea deformdrilor dublului fund. Pentrucombaterea limitareaefectelor qi avariilorsuferitede navaseva cerceta gaurade apd. cauzatd equare pentrua i sedetermina de dimensiunea, pozilia,locul - pe bordaj sau fundul navei cu sau lara distrugerea dublului fund - qi gradul de deformarea marginilorspdrturii.

297

MANEVRA DE, DEZE$UARE de avarieitrebuiesa se !in6 seama tipul careneiinterioare consecinfelor ln aprecierea cares-aformat infaza finala a inundarii' flotabilitafii gi stabilitaliinavei careseimpunea fi luatdpentruasigurarea o alt6masura ale contramiqcarilornecontrolate navei ce le poateproduce pe pozilie dupaequare, vdntul,valurile9i curenfii. hebuie fbcuta prin Asigurareaconffa efectului vintului, al curentuluiqi a valurilor qi ancorelor a ancoroatelor' fundarisirea de se asigurare facecu ajutorulaltor navein specialcu ajutorulremorcherelor Aceasta qi salvarecare vor duce ancorelepe direcfiile dominanteale vintului, curentului valurilor. gaurilor inundate,la astuparea apei din comparimentele la Se procedeazdt evacuarea alaturate' apeiin compartimentele patrunderii acoloundeesteposibilgi la eliminarea

de qi 4.5-2 Transferul debarcarea marfE cu navelor avariateqi gauri de apdnu esteposibilafEraajutorul In generaldezequarea altornave. de cercetdriiequirii efectuate bord, vor Navelesalvatoare fi inqtiinlatede rezultatele qi la astfel incat acesteasd sosoeascd locul accidentului cu echipamentele etc). scafandri (tancuri, barje,pontoane, zdtoate corespun dispozitivele despre: sunt navelesalvatoare in,stiinfate Pentrua sestabilimodulde ac{iune - imprejurarile cares-apuspe uscat,dataora,drumulqi viteza; in - deplasamentul de qi inaintede equare deplasamentul e$uare; - direcfiagi forfa vintului, curenfii,gradulde agitafiea mdrii; - virsta mareei, qi inalfimea inalte; mareei ora - schimbarile urmdtoare; timpului, progrozaperioadei in survenite starea - avariileconstatate posibilitalilederemediere lor; a gi - naturafundului,dacaestestincossaucoraligen; - puterea motoruluiprincipal; - puterea puterea vinciurilor de marfbsaucranicelor; vinciuluide ancor6, - greutatea ancoroatelelor; ancorelor, - cdte lor; remorciexistala bord ,sirezistenfa - rezervele combustibili de apdqi posibilitatea lor gi transferdrii etc. de prin grija de Pe baza acestordate qi a calculelorefectuate instituliile de specialitate pentru planul comunde acfiuneqi un cod de semnalizare se armatorului, stabileqte permanente intr-un canal ales de legaturiiradiotelefonice fiecaremanewdin afar:a lucru . 298

MANEVRA NAVEI
La timpul hotirrifi, se va face transferul de marfa in alte nave mai mici sau dacd nava equatdeste petrolier, in alt tanc mai mic (ale caror pescaje maxime plus inal{imea valurilor le permite apropiereade nava eguata).

fnrp{4irea navei in sectoarcpetrtm a avee o irragine a situaliei debarcitrilor de grcuttti colstituite din nerf;t. Toate debarcitrilede rrateriale vorfigun iutr-un registn special notatein drcptul sectoruluirespectivcu eftctul debarctrii asuprapescajelorprcvagi pupa.

(DEBARCAREA) CREUTATI TABEL TRANSFER CU DE PENTRU REALIZAREADEPLASAtoIENTULU DEESUARE DE.......................rotre

Tabelulgreuttilordebarcare navae-glad, din arbirrarinrpdt4irr sectmre (junrlldfi de in negazii saucor:rpartinerte)cu eftctul fiectrei ge'utitlidedarcete esilprepscajului gi iu final asupm asieteipescajului ruediugi a1deplasanesrutui esuire. oe

Se tntocme,ste tabelulqi planul debarcdrilor greutifi qi efectullor asupra de pescajului prova.sipupapina seajunge pescajul la deplasamentului e$uare. de

ln cazul navelor petoliere in executareamanevrei de transfer de marft hebuie


consultatllucrarea produse ,,Ghidulde transfer peholierede la navd.' (Ship to ship - petroleum)publicat de OCIMF (Oil Companies transfer guide International Maritim Forum)qi ICS (International Chamber Shipping) of 299

MANEVRA DE DBZE$UARE se Operaliunea va face relede qi in siguranfadacd nava equataface urmitoarele pregatiri: - contactarea navei in care se va face transferulpentru a se siguraplanul detaliat al operafiunii,inclusiv fixarea canalului prin care se vor face ca comunicarileradio (se recomanda sd se foloseascaradiotelefonul mobil); - pregatirea qi bofurilor, baloanelorde acostare a parimelor, bandulelor, etc; tranchetilor - pregatirea iri manifolduluicu reduc{iileposibilepentruconectarea ambele borduri; - si fie pusein pozifiede lucrubigile saucranicele; - s5 fie instrui{i ;i pregatili ofilerii Ei membrii echipajului in legdturd cu pe punilndu-se accentul masurilece trebuie ce opera{iunile se vor executa luatepentu siguranlaoperaliuniigi in specialcontraincendiuluii - nava avariatd qi dacaestetanc'petrolier dispunede motorul principal,de pregdtegte turbinelede marfbpentru de motoareleauxiliare, aburgi curent, transferulmdrfii: - dacanavaavariatd dispune abur,dar sistemulde pomparea marfii nu de se in esteintact,punerea funcliunea acestuia poateface cu ajutorul unui de puternicde aer sau de un generator abur adus la bord de compresor salvatori: - dacd sistemul de pompare este avariat, se vor intrebuinla pompele (electrice, aersauhidraulice); cu submersibile - in tancurile din care marfa a fost transferata trebuie sa fie introdus ganil naveiimpotrivaincendiuluigi explozieietc. inertpentruasigurarea

"

greutalilorse va incepedin aceleparli ale navei in careacestea risca prin Debarcarea presiunea samdreasciavariilesuferite. lor cu sd Estede preferatca navain carese facetransferul, acosteze babordulin tribordul pentruo manew6ugoara acostare, naveieguate de dupdce in prealabilse ancoreazd pentruo uqoard manewddeplecare. Se va fine seama probabilitatea o parte a gawii de apda fost opturatade fundul de ca apeiqi ca dupddegajarea navei,debituldeapava creqte. 300

MANEVRA NAVEI

apdestein acestcaz a Metodacearhai rapida9i mai eficientade astupare gaurilorde metodase poateaplicain cele mai dificile locuri ale aceastd deoarece cimentarea, navei. sau Navapoatefidegajatdcomplet parfial: de - degajarea esteatuncicdnd frrndulnavei se desprinde fundul completa aPei; - degajarea parlialaesteatuncicind navasemai sprijindcu o micd suprafa{a for{ei de arca pafiialaavind drept scop reducerea. de fundul spei, degaj a reac,tie funduluiaPei.

cu 4.5 -3 Dezequarea ajutorulremorcherelor completd,nava poate manevracu mijloace proprii remorcherulde Dupa degajarca companie,va avea sarcina sa-i salvaresau nava venita in ajutor, de la aceeaqi pina in primul port qi remorcare sao asiste manewabilitateaprin mdreascd pa\ial6 remorcherulsaunava venita in ajutor, are sarcinasd o ajute prin La degajarea pind in primul port. prin remorcare qi si remorcare sgdegajeze sao asiste uqor,trebuie sau prin a La dezequarea remorcare navei pa\ial degajate, a navei eguate urmdtoarele: avutin vedere - remorcatrebuie sa aiba o rezistenlala rupere mai mare decit remorca in naveipentruun remorcaj starede plutire libera; necesard aceleiaqi - dacdnu existala bord o sirma mai rezistenta decit remorcaobiqnuitaa naveisevor da la navaequat[doudremorciobiqnuite; - remorcilese vor volta la nava equatd mai multe prrechi de babale pe pentruremorcaj; intaritespecial - cind nava.este pusabine pe uscatremorcaseva legaprin labade giscd la data qi suslinuti prin o centurdde remorcajrcalizatdin jurul navei equate, afara bordului de atirnatori in dreptul tablelor centurii punfii (in zona cu de locului de imbinarea coastelor traversele punteintaritede brache{i); - lungimearemorcilortrebuiesa fie suficientde marepentru a nu permite qi imediat dupa coliziuneadintre nava dezeguata nava care remorcheaza degajarea bruscd pe uscata naveiequate. de [Jn sistem remorcaj de folosit in remorcajul scoaterea pe uscata navelorequate in de de zonecu mqreesaucurenfi(constanfi accidentali), sistemul sau este ,,Liverpool". Sistemul,,Lverpool" compune se din:

301

MANEVRA

DE DEZE$UARE

- doua sarmede remorcaj de aproximativ lungimea remorcherului voltate la babalelede remorcaj din prova tribord una qi in prova babord a doua; - o stopa Carpenterde asigurarea remorcii, care se prinde de remorca dati de remorcher la nava equati, imediat dupa cheia de impreunare cu care remorca este prinsd de sirma de remorcaj, de exemplu in cazul schi{ei de mai jos, sdrmade remorcaj din tribord;

Viteze rernorcherului Triurghiul vitezelor

Renorchenrl

vry
Vc J+-Vc Dircclia si viteza curentului -+-

/ /

Dirccliato4ei detncliuue dis remorcil

Centura --> de rcrnorcaj Nava eguat{

Sisteruul de reruorcaj,,Liverpool', pentru dezeguerca u!.el traye

- in fiecare bord, cite doua parime sinteticede bo{are a s6rmelor de remorcaj voltatela provaremorcherului avdndun ochi matisit la un capdt, una de 15m,voltatamai spreprovagi una de 30m voltatamai aproape de stopaCarpenter. Legarea remorciiin sistemul,,Liverpool"permite remorcherului navei care acordi sau asisten,ta salvareunei nave equatesa menlind cu ugurinldpozilia fa{a de nava de 302

MANEVRA NAVEI men{inind astfelpozilia Si direclia fogei de tacliune ?ncondiliiile existen{ei eguatd, unuicurentsauv6ntin momentulremorcajului, Remorcherultrebuie sa aiba un vinci de remorcare pentru uqurinla tnanewei de a de care lin schimbare s0rmei remorcare, la un momentdat sa poatdprelua qi o mica partedin forla de tracflunedin remorca. qi pusdpe Suntnecesare douasirme de remorcaj stopaCarpenter sirma de siguranfa cu vincul de remorcajpentrua puteaschimba uqor bordul punctului de aplica{iea forfei de remorcajdin remorcdqi pozifia remorcherului scopulmen{ineriidirecf,ei qi in pozifiei forlei de tracfiunedin remorca.

lirna de rcnorcaj bebord

Sdrrua remarcaj de

Viteza curentului - Vc

ts-

Viteza curentului
hrirua de bolare pnva tribord

9inza de renorcaj babord ba;att in aftrs bordului Vinciulde reroorcaj Viteza curentului

Prrirua de bolare treYe$ tribbrd Legiltu ra dint.resirml * de renorcaj si renorcil -Stopa Carperrter

Sirroa stopei Cerpeuter

fuaujaneutulrennrcajuluisistenr,.Liverpool"pentrudezeguareunei [ave e$uate. a g - punctulgintoriu al reraprcherului ruarg la ilainrte ; hFt- punctulde aplicaliea fo4ei de tncliune din renorcit.

Men{inereacu uqurin{aa poziliei remorcheruluiin raport cu nava equatase datoreSte faptului cd remorca estevoltatdIa prova remorcheruluiin apropiereapunctului sau giratoiu (g). Ajungandu-se deplasamentul la care ii permite din nou si pluteasci, dezequarea cu ajutorul altor nave esteo manevrdmult mai dificild de remorcaj decit manewa de remorcajobiqnuit^i. Candsifuatiaimpunegi timpul permite,sepot folosi la degajarea navei de pe uscatmai multe remorchere, ciror for,tede tracfiuneprin compunere deao forf^irezultanti a sd

303

MANEVRA DE DEZESUARE
care aplicata la pupa navei e;uate sa fie orientata pe direcfia apei cu adincimi favorabile spre apa addncdpe drumul invers drumului avut inainte de eguare.

Monentul de deplasare lateralt prcdus de rezultantafirrielor de tr.4cliuneale reruorche{Elor: Mdl: R.FtlFt2Ft3 x o

h'
\ Ietul
curestului de apl respins

de elicelereruprcherului spalf, solul de lirg{ bordul naveiesuate.

Renorcherul 2

Fo4a de tracliuue RFrl Fr2Fr3 rczultarl din fo4ele de tracfuue ale celor trei rerrotchere cu puuctulde aplicaliein puuctul de co.oclrenlt pcZ cind suportul sAuuu trece prfu cetrtrulde greutate al navei, producegi ul. ntoffEat de deplasare larerali a pupei is bodul puncruluide concureulil

RFrlFrrFt3
Reraorchenrl I Ftl *zeguarca navei cu ajutonrl e trei rcrrorchere carc unul din esecutind reruorcajla urcche ciud ruotorulpriucipal al uavei nu poatefr frlosit. Fo4ele de tracliuue din renorci si punctelede corcurcnla in carcsunt aplicaterezultantelefo4elor Dezequarea unei nave cu ajutorul a trei remorcherein zoni fbrd curenfi de maree.

La remorcherelecare au elice cu (pale) pas fix, coeficientul de tracfiune / impingere la babauade remorcaj este de 0,11 tone pentru fiecare unitate de putere indicata, iar cele cu elice cu pas variabil au coeficienful imbunatafit, tracfiunealimpingerea ajungdnd de la 0'12 la 0,14 tone de putere indicata. Remorcherele oceanice ajung la 45-50 tone trac{iunea la baba.

304

MANEVRA NAVEI la tonedeplasament plinaincdrcare. de o nav6comerciala g500GT arein jur de 13.000 prin Dacao marepartedin eaestepusape uscatnu poatefi scoasd remorcaj. puseferm pe uscat,decdt nu Remorcherele sunt folositela scoatereanavelorequate, de de total saupar,tial pdnala deplasamentul punerepe dupace au.fost descircate uscat. pot asista la atunci remorcherele acestdeplasament Daci mareeainalta realizeazd sau navei deze,suarea marindu-imanevrabilitatea o pot ajuta sa iasade pe uscatmai inalta nu este suficientde inalti pentru a-i realizapescajulde uqor c6nd mareea e$uare. trebuies6 a La manewade scoatere unei navepusepe uscatcu ajutorulremorcherelor selina cont: - de naturafundului,deoarece milul gi nisipul vor astupa prizele de fund ale circuitului apei de mare care race;te circuitul de rdcire cu apa dulce a (ajunse zonelecu apamicd din jurul naveiequate in remorcherelor motoarelor lor); qi pentrupescajele - de addncimilemici din jurul navei e;uate pentru a determinadirec{ia cu nava (de obicei pe drumul invers adincimi optime pe care trebuiescoasd sa fFrd drumuluide equare) ca remorcherele fie in pericol de a sepune qi ele peuscat; - remorcherul remorciipina ajunge lungimea trebuiesaintinda qi samareasca de mai laapdcu addncime marepentrua-qimari puterea tracfiune; - curentulrespinsde elicearemorcherului produceo turbulenfaqi o dispersie este cu a de liberacarediminueazdputerca tractare remorcherului cdt acesta de mai aproape navaequata; - in diferitele contexte,efectul de rdsucireturbionaraa curentului de apa respinsde elice se foloseqtela tiierea, dislocareagi spalareamdlului gi nisipului dintre navd qi fundul apei.Acest efect de dragares-a dovedit a fi foarte eficient cdnd naturafundului a fost nisipul constituit intr-un singur lucrdnd foarteaproape de bancdar trebuiesa se lina seama remorcherul cd corpul navei equate, nisipul dislocatde l6ng5corpul acesteia, ?nh-oord sau doudde lucru, va fi depozitat provanavei intr-un banc ;i mai mare care in poateanulaefortulacestor douaorede lucru; - efectulcel mai bun se obfineremorcdnd navaalternativinh-un bord qi altul pentrua-i faceloc sdsedegajeze ugorinapoi; mai - pentru a realiza un moment mare de rotire intr-un bord sau altul al navei equate, remorca hebuiedata prin nara etambou, dacdnava s-a pus pe uscat cu prova,dacain bordurisprepupaexistasuficienta addncime apeipentru a aceastimanew6: 305

MANEVRA DE DEZBSUARE a - trebuiegasitpunetulcel mai favorabilde aplicare forfei de remorcajlateral de funcfiedeporfiunea bordpusape uscata naveiqi zonade apdlibera; care sd o remorcheze - cdnd nava estemare necesitd mai multe remorchere a simultanin scopulde a da o rezultanta forfelor de tracliunepe direc{iade dezequare; nu - c6nd nava estepusa greu pe uscatinstala{iasa de remorcare va putea in de rezistala fo{p de tracfiune a remorcherelor, aceea jurul navei se va sa de realizaocenturideremorcaj careacestea traga;

Vc

ora lohl5E curestului 90" Direclia Viteza:ZNd

DeB = l95o = RFTAFIBVc direcliade dezesuare


ftA = Z40o

Vc --*

PeF DhB FtB

ftA

Fozifiile gi drunrurile luatede renorcherele B peltnr a rrenlinedireclia Agi fu4ei de tnqiune corstsrte in condiliile direc$eigi vitszei curentuluide naree la prina oritde flux.

lucrul in tandem al remorcherelortrebuie sd se faca astfel incit nici un remorchersdnu lucrezedirectin curenfulrespinsde eliceleremorcheruluidin prova iar distan{a dinhe ele sd fie mai maredecit spa{iulpe careremorcherul din pupa poate opri in caz de ruperearemorcii sau iegireabrusca a navei eguate pe uscat; de

306

MANEVRA NAVEI de o - la navapusa uscatesteindicat a se realiza gur6 de zneu sauo laba pe remorca; de g6sca caresasePrindd - c6ndremorcherele sunt obligates6 remorchezeintandemtrebuiesa o faca o c6t mai mare de pe travers direcfiacurentului mareeastfelca s6 determine In acest pe din curentuluice hecepe sub partea navanepusd uscat' vitezFta produsa de qi fel forfelede hacliunealeremorcherelor for,ta rezistenldlatetald tezultatntat o si de curentulde maree,prin compunere determine forfAexternd se rezultantd va la caresdimpinganavaspreapaad6nca, aceastiforla externa a efectulde addncire apeiprin spilareanisipului de sub chila navei adauga etc;
V"\ Vc \

V\ RFtAFtBVc

de RFtAFtBVc direclia dezeguare Vc \ DeA: 260" Vc \ DaB: l35o

FtA Fozi$ile qi dnrnrurile luate de rcroprchereleAgi B peltru e rtenline direclia fo4ei de tracliuuecsnsrertitiu coudiflile direcliei gi vitezei curcntului de rleree in a doua ort de flux.

- lungimea atuncicdndnavasedesprinde remorciitrebuiesi fie maredeoarece brusca). (la sa remorcherele nu fie periclitate o desprindere depe uscat, a ln manewa de dezequare unei naveaflata inzond cu maroeai cirreicurenli au direcfii la constante flux, cum sunt curenfii de mareedin strimtorile inguste,in estuaresau pe fluvii, problema mai simPla. este

307

1-_ MANEVRA DB DBZE$UARE nava e;uatdcuren[ii atilt ]a flux cdt gi Ia reflux sunt circulari, Dacdin zona in care este precisd a remorcherelorangajatein manewa de problema comportao coordonare a dezesuarenaveiesuate. sd Se va folosi metodade remorcare ,,Liverpool"carepermiteremorcherelor acorde cu menfindndu-qi uqurinfapozi\ia fala de nava de asistenfa salvarenavei equate in qi eguatd direclia forlei de trac,tiune condifuiile existenfei curenfilor de maree variabili ca direcfieqi vitezS.

l':.\R-FtBVc ora lzhl5n Direclia curentului 80" I Viteza:4 Nd

*l

RFtAFtBYc

: de RFtAFtBVc direclia dezeguare

hA:t

80"

Foziliile gi dnrrnurileluate de rcrunrcherele B pentru a ruenlinedireclia Agi _ fo4ei de tracliutreco!.slanliiin coudifile direcliei si vitezei curertului de naree iu a treia ori de flux.

Pentruaceasta:

- sedetermindviteza direcfiacurentului qi pentrufiecareora

a fluxului (cdnd estenevoiede o preciziemai mare in menfinerea direcfiei de dezequare esterecomandat a sedetermina de direcfiasi vitezacurentuluidin jumatate in jumatate ord); de 308

MANEVRA NAVEI - la intervalele timp stabilite,funclie de direcsa;i viteza curentuluide de drumulpe caretrebuiesa-l lina remorcherul; mareesedetermina inllimii apei la fiecareord, prin citirea pescajelor - se determina creqeterea naveipusaPeuscat.
,;/
t,

tB

tB

DaB:70o

ora l3ht5B curentului235o Direclia RFtA Viteza:S Nd PeF

/u"

/*

RFTAFIBVc: direclia de dezeguarc

DaA:95" /* dircclia Agi luatede rcnorchercle B pentnra raenliue Poz$iilegi dnrmurile in fo4ei de tracliunecotrstartil coudifile direclieigi vitezeicureutuluide naree in a patra deflux. ort

Ora 10h15I lh15' 12h15' l3hl5*

A Remorcherul
Da=240o Da=260o Da= 180o Da = 95o

B Remorcherul
Da = 195o Da = 135o Da = 65o Da= 70o

Observatii
Asupra

semnalizdrii schimbdrilor de drum simultane

Da

Da

In functie de acestercztltate se intocmeqte tabel cu drumurile ce trebuie finute din un ora in ora de fiecare remorchero semnalul de intoarcere simultana la drumurile qi pe respective alteobserva,tii carecomandanfii remorcherelor considera le utile:

309

MANEVRA DE DBZB$UARE - maqina naveipusape uscatva fi pusain marqinapoi; - se mdreqte pozifieinaveiequata in caz de smulgere pe de aten[ia asupra uscatremorcherele trebuiesaevitecoliziunea; - dupa ce nava iese de pe uscat,remorcherul pupa va duce nava la din ferindu-o altepericole remorci spreapaaddnca de - daca trebuieremorcatd mai departe,spre port de exemplu,nava va fi remorcatd prova; de - in cazul remorcajuluide scoatere pe uscat, remorcatrebuie sa fie de prinsade o partecomponentiaflatdla bordul remorcherului intotdeauna un pedant,adicao mica bucatade s6rmdde diametrulremorcii care sd suporte qi toatestresurile deformarile puternicecauzate urechile,narile de gi de bordaj,gomarele turnichefiiprin caretrebuiesa treac6,astfel ca la sffirqitul,acfiunii de remorcajremorcasd nu prezintedeformaliuni,iar pedantul respectiv fie inlocuit la viitoarea sa acfiune remorcaj. de

4.5 - 4 Mdsurile ce seiau dupddezequare Dupdce navaeguaLi fost scoasd pe uscatseiau urmdtoarele a de masuri: - p6n[ la asigurarea completa flotabilitafiinavanu seve deplasa apacu a la adincimi mari ( adincimea la care trebuie finutd sd nu depaqeascd inalfimea deconstrucfie); ei - seva asigura flotabilitatea stabilitatea qi navei: - secontinuaacfiunea asfupare gaurilor de apain zoneledevenite de a accesibile plutireanavei,de intdrirea lucrarilorefectuate prin pentru a rezista eforturilorla careva fi supusdnavape valuri qi de eliminare a infiltrafiilor apei in compartimentele alaturatecompartimentului avanat; - secontinud evacuarea apei; - seelimini suprafefele libere; - se supravegheazd continuugi cu maximumde aten,tie gaurile de apd asfupate,gata de a se interveni in caz de infilrare sau cedare a materialului folosit la prima intervenfie, fapt care poati s6 compromiti tot efortul depus; - pentru mdrireaflotabilitafii navei dezequate uneori estenecesarsi i se ataqeze ajutorul lanfurilor de fixare cilindri de salvare sau cu qalande salvare; de

310

MANEVRA NAVEI - la bordul navei avariate se vor instala pompe puternice, cu debit apei in mare penfu evacuareaapei in vederea asigurarii scoaterii timpul remorcirii ei in cel mai apropiat port; - dupa virarea ancorelor ;i a ancorotului qi instalareacenturii de remorcaj, mai prezintit cdnd se consideracd instala{iade remorcaj a navei avariatenu femorcareanavei cu vltezapermisa de stareatimpului siguranfa,se ?ncepe qi a mdrii qi in special de lucrarile executatecu materialele de avarie in locurile avariateale navei; - in timpul manevrei de remorcaresa vor lua urmatoarelemdsuri in plus de masurile pe cafe le ia in mod mormal un remorcher qi un remorcat in timpul manevrei de remorcare: - se supravegheazd continuu remorca qi parfile ei componente de la bordul navei avariate; - la navele mici cdrora greutatearemorcii le produce o aprovare se recomanddsa se sprijine remorcape flotoare; - se urm6reqteinfiltrarea apei atilt in nava avariatacit qi in flotoarele pentru mdrirea flotabilitA{ii, pentru a se interveni care ii sunt ataqate imediat cu pompeleinstalatela bord in acestscop.

pe navelor equate fluviu 4.6 Dezequarea

la eguarilor fluviu estemai maredecit la mareesteexplicabilprin Faptulca frecven{a scurtede timp, se schimbade mai faptul ca relieful fundului la fluviu, in perioade multe ori formdndpraguri,sibancuri. la Equarea fluviu: - nu reprezinta pricol preamarepentrunavddeoarece: un - lipsesc valurilemari de vdntqi de hula; - fundurilenu suntstincoase, numaidin mdl, argildsaunisip; ci
- prezintdin schimb pericolul impotmolirii dacaacfiuneade dezeguare se nu desfrqoardimediat dupa equare; - equarea marq cuvitezd in aval esteo,,equaregrea" deoarece, primul in in rind, nava are o vitezd desupra fundului mai mare decdt viteza ei de deplasareprin apa, viteza in aval fiind egala cu viteza navei plus viteza curentului apei qi in al doilea rind, este impinsa mult pe uscat gi de curentul apei; equareain marq in amonte este ,,equareuqoarf," deoarece viteza navei deasuprafundului apei estemai mica decit viteza ei de deplasareprin apa,

MANEVRA

DE DEZE$UARE

din aceastdtvitezd scaz0ndu-se viteza curentului apei, curentul apei ,,opunandu-se"equdrii; - cdnd se executdmanevrade punerea maqinii in marq inapoi: - la equarea timpul mersului in aval, vTtezajetului curentului de apa in respinsde elice estemai mare cu viteza curentului apei qi antreneazd nisipul qi malul din borduri qi de sub navdrealizdnd o addncirea apei in scopul unei uqoareqi rapide dezeguari; - la equarea timpul marqului in amonte, vitezajetului curentului de in apa respins de elice estemai micd cu viteza curentului apei, spalarea nisipului din jurul navei se face pufin mai greu;

I,*'fritrW%.*#,"il':

i;.,.:.+;

Nava eglatil pe un banc de nisip. Chesoauele salvateau cetrturilede sirruAtrecutepe sub treyaeguatiisi voltate. de Operaliunea selvarcse afli iu ft.za dinairtea debalasrtrii. de

Nava dezeguatl Chesoasele salvareprin debalastare de gi-auru4ritflotabilitateaEi nricgont pescajul. Dezeguarea fluviu cu ajutorul chesoaselorde la salvarcsaua glepurilorspeciale prev{zutecu tatrcuride balast $i.centuri din sinrn rezistente carEse trec pe sub uava esuarf, priu debalastarc ridicl de pe uscatcu naya dezesuind-o. si se

- in ambele situalii se pune alternativ maqina inainte gi inapoi qi c6rma bandaintr-un bord qi altul; - pentru dezequare navelor care nu o pot face cu mijloacele bordului se pot utlliza glepuri specialeprevazute cu tancuri de balast. Acestea. balastate.

312

MANEVRA NAVEI dupdce acosteazd bordurilenaveiesuate pe subaceasta in dau centuridin parltmd metalica. Dupa voltareacenturilorodatacu micsorarea pescajului qlepurilor prin debalastare ridicadepe uscatqi navaequata; se - deze;uarea navelor se mai poate face prin executarea unui ;enal prin dragarea prova sau pupa navei pdna la qenalulnavigabil precum qi in dragareain jurul navei pentru inlaturarea efecfului de suctiune a nimolului. Pentruprevenirea pericolului de equare fluviu, la bordul navei se iau urmdtoarele la mdsuri: - in sectoarele fluviu necunoscute de trebuiesdseexecute navigafiainsonda (demdnd, plumbsauultrason); de - vitezade deplasare naveihebuiesafie vitezade siguranfa; a - sasercalizeze aprovare naveiurmatoarele scopuri: o a in de a micsora suprafafa contacta naveicu uscatul; de - de a lovi uscatul partea mai intfuitd anavei; cu cea - imediatdupaatingerea funduluiapeicu prova qi stoparea masinilor, de a facilita intoarcerea navei cu prova in curent, cu ajutorul curentului, provajucdndin acest qirolul de pivot; caz - de a serealizauqorprin transfer lichideropunerea de pe chila dreapta a'navei in scopulunei dezeguari rapide. Darci qi la mare: elementulprincipal al aperaliunii de scoaterea unei nave de pe uscatil

4.7 Folosirea palancurilor acfiunea deze-suare in de Sane amintimdespre relafiadintreforfa ,,motoareo' saufo4a Ft, cu carese tragede Po crnentulce treceprin raiul uneimacarale, pentrua ridica o greutate careo numim pe forfade rezisten{a qi esrenotatacu e sauW). ( La mandarul simplusuma momenteloresre: p X M = P R - W R = 0 , d e c i= W . La macaraua alunecdtoare suma momentelor este: IM=PR -WR= 0 $i p + S -W= 0; dar S=p astfelcd inlocuindavem: 313

"S

MANEVRA DE DEZE$UARE

de P + P - W =o , d e u nP = + ' z
exponenlial,fo{a de rezistenfdsau in La macaralele serie sau mufl6 sau palancul egale in douacomponente se de greutatea ridicat sauforla de remorcat descompune ei for,tawl2 din raiul 02 se in cuw/2care lucreazd curentulraiului 01, la randul

descompuneincomponenteleWl4cateltcteazdincurentulraiului03'lardnd in curentulraiului 04 w/8 in forla w4 se descompune componentele careluqeazd mai deParte. qi aga

Mandarsiraplu sau nacara sinrpll fixt

Macara aluneciltoare seu rxecelasinrpllt rtnbill

CaIioruI cu douf, rucaraletriPle saupalatcul frctorial

Macarale ln serie $au ruufll sau palanculexpouenflal

se mai desenate sus, obfine: in macaralele serie Pentru p=I 3 exponentulreprezintdnumarul de raiuri la sau p = Y, in care 2'' 8
macaratamobila. Generalizndrezulta ca P = raiuri la macarauamobila.

w "

. in care n estenumarul de 2n'

314

MANE\T.A NAVEI

La caliorna douamacarale cu triple saupalancul factorial: W-6 p =0 , 6 raiurilor din macaraua fixa. p d e u n d e =I r uu p=+ incar e 3r epr ezintdnum ar ul 2x3

Generalizindavem p = + in care n reprezintanumdrul raiurilor din 2n macaraua fixd. La palancul diferentialsumamomentelor este:

IM=pnt+I-IRZ=0. 2 2
P= w R l - M . 2Rl Forfa motoare,for,ta cu care se trage de lanful palanculuidiferenfial se micqoreazd atuncicSnd razele qi R2 sealegastfelincdtdiferenfa Rl (Rl-R2) safie mica. de unde

hlancul diferenlial

Puterea relativda unui remorcher tracliunea ob{inuta este frecvent,,comparatd,, Ei cu tracliunea exercitati de unpalancpentruridicarea uneigreutili. Greutatea ridicat (W) este in remorcaj fo4ade hacfiune(Ft) sauforfa de remorcaj. de , calculul palancurilor poatefacecu urmdtoarele se formule: Sxp=w+lw 8 sau Sxp= W(8+n) S

*_S(SxP), 8+n formuldcarepoatefi redusd forma: la

315

MANEVRA DE DEZE$UARE

r=H

w sau

unde: W-greutateaderidicat(inremorcaj,for,taderemorcat); n = numdrulderaiuri alemacaralei; (fo4a)Palancului; P - Puterea S = fo4a cu careseaclioneazdlatrdg{fior' de qi trebuiesaseia in considerafie frecarilecurentului raiuri' La palancuri datoratdfrec6rilor curenlilor de marginile qanfurilorraiurilor cate fotmeazd Rezistenfa de intte ll7 qi l/10 din greutatea ridicat. palancurilorestecuprinsa macaralele de in practicase ia 8% din greutatea ridicat pentru fiecarerai in patte al macaralei Britanic)' de (procent adoptat Institutulde Standarde indoirilor suportate se palancului datoresc pierderilein rezisten{a ruperea curentului la de curentpe raiuri. raiurilor, astfel,pierderile cu Acestepierderiin rezistenfrdescresc cit crescdiametrele sunt: in rezistenfd curentului; - delTYo,cdnd raiului esteegalcu de4 ori circonferinia diametrul curentului; - del2Yo,c6nd raiului esteegalcu de 5 ori circonferinfa diametrul curentului; - de 8 Yo,canddiametrul raiului esteegalcu de 6 ori circonferin{a curentului; - de 5 %o, raiului esteegalcu de 7 ori circonferinfa canddiametrul raiuri (carearein total 2 x 6 =12 raiuri), areceamai a O caliornacu douamacarale Sase mareputerederidicare,deciqi detracfiune. P palancului = r, numarulderaiuri. Puterea de Numarulnecesar raiuri seafl6 cu formulele: - cdndtragatorul fixa n = *, iesedin macaraua 85-W. 8w -9. - cdndtragatorul mobila n = iesedin macaraua 85-W a cd S[ consider6m forla de tracfiune unui vinci modestestede 15 tone,cu caretragem a cu2 macarale 6 raiuri. de curentuluneicaliorne Sautilizam formula: P) = S(8x \try' ' 8+n q P = n = 1 2 iS = 1 5 , in careinlocuim

8+12 6 prin fracarefiind de 72 x 0,08= 5,7 tone, din Pierderea putere va atunci,W sauFt, forfade tracliune fi de 72 tone- 5,76= 66,24tone; 316

ttllil') - 1s]-e6 =tl1o=72tone; * obfine = vom 20 20

MANEVRA NAVEI

Sa luam acum ca exempluun remorcheral carui coeficientde putereeste de 0,011 tone pe CP din putereaindicata. Remorcherul caruia pentru fiecare cal putere ii corespundecoeficientul de 0,011 tone (11 kg/CP) qi are o putere instalatade 6022CP poate sa dezvolte o for,tade trac{iune de 66 tone. Aceastaarata ;i faptul ca unui vinci cu putere micd, dacd i se mdre;te fo$a de tracliune cu un palanc, poate furniza o fo$a de tracliune aproapeegald cu fo$a de trac[iune a unui remorcher. Ca sa nu fie considerata aceastdapreciere ca o ,,denigrare" a performan{elor unui remorcher hebui venit performantelor si sradului mare de utilitate a remorcherelor. c6

exetcitatd continuu, pe cdnd forla de tracfiunea vinciului estelimitata de puterea palancului mai ales de ,,infrma" distanfa qi dintreceledouamacarale palancului, ale care distanta,la rdndul ei, depindede lungimeacurentuluicu care este garnisit
nde a vinciului sau

cabestanului existentla bord. pentruun anumitmomento putem mari cu aiutorul

4'8 Documenta{iade la bordul navei folosita de comandantpentru rezolvarea problemelor exploatare foloseqte la calcululdeplasamentului de se gi de eguare Dupa punereanavei pe uscat, in vedereadezequarii este necesarsd se determine mdrimea fo4ei dereacfie funduluiapei,forla care,dupacum am vdzut,este a egalaqi de sens conharcu fo4a de greutate careapasd cu corpulnaveiasupra funduluiapeiin zonade contact. In primul rdnd trebuie se calculeze sd deplasamentul carel-a avut navain pe e;uarii:
- se qtie din cargoplanulintocmit in ultimul port de incarcare,deplasamentul navei inainteaplecarii ei din port (nava,marfr qi necesarulde rezerve); - acestdeplasament este calculat finindu-se cont de corec{iile ce intervin ca urnmare a diferenfelor ce apar intre condiliile reale in care se face determinarea condi{iile standardpentru care esteintocmita documentatia qi de incdrcarede la bordul navei;

momentul

317

MANEVRA DE DEZE$UARE naveidin port 9i p6nain momentul - seqtieintervalulde timp de la plecarea in egudrii, zile ore qi minute; apl de - in funcfie de intervalulde timp se fac consumurile combustibili, etc alimente qi seinsumeaza; apa lubrefianfi, potabild, tehnicd, pe se - greutafile insumate, deducdin deplasamentul carenavalconsumate naveiinaintede din a avut la plecarea port qi se aflA astfeldeplasamentul e$uare. de In al doilea r6nd se calculeazddeplasamentul e|uarc, adica in funclie de noile pe deplasamentul careil arenavaeguatd: pecscaje, ale qi - pescajele vor corecta pentruinclinariletransversale longitudinale se apei corpuluinaveiqi pentrudensitatea din locul navei,pentrudeformarea e,suirii: - secitegte provababordqi tribord qi sefacemediapescajului pescajul prova: TPv=ll2(TPvBd+ TPvTd); - seciteqte pupababordqi tribord qi se facemediapescajului pescajul pupa: Tpp=tD(rppBd + TppTd); - seciteqte gi pescajul centrubabprd tribordqi sefacemediapescajului centru:Tc=Il2(TcBd+ TcTd); inclindrii - in cantl in carepescajulcentrunu se poate citi din carlza atuncise pestescarade pescaj, navei,apain bordulinclinattrecdnd pescajului centrufbcdndudin va citi pescajul bordulridicat,coreclia navei: gi sein funcflede unghiulde inclinaretransversala de la{imea 5T = Tc.corg+Y-Tc,
L

pescajul la centrul citit in careTc este

naveiin tribord saubabord; 0 esteunghiulde inclinaretransversalf,; formules-auintocmittabele qi B estelafimeanavei; pebazaacestei care se afl6 in Brown's NauticalAlmanac,pentrunave cu pescaje este funcfie de intre 8 qi 50 picioare (laf,meanavei considerate pescaj),dau direct in picioareqi inci corecfiapescajuluicentru;in cu aceastitablaseintra pe orizontald ldlimeanaveiin picioare;i pe celor doualinii se verticalacu unghiulde inclinare0 qi la intersecfia afla coreclia6T, care adiogatacu semnulei la pescajulcitit Tc se obfine pescajulmediu la centrulnavei inclinate: Tmc = Tc * 6T, plus pentrubordulridicat qi semnulminuspentru semnul ludndu-se bordulcoborit: - datoritaconstruc{iei la navei, evazatd provaqi efilatala pupa,scarile exactpe perpendicularele provaqi pupanu sepot amplasa de pescaj pe efectuate cauzitmasurdtorile prova gi pupa navei. Din aceastd 318

MANEVRA NAVEI scarilede pescajde la prova qi de la pupa sunt afectaiede erori o atunci cind nava prezrntd inclinare longitudinah. In cazul nostru de corec{iisuntmici nu seva line seama ele; aceste deoarece
T c-\f m

, * =Tpv tTpp T

TI t v__
T c4rn l <r :

Contraarcuireauavei (sag) pusil pe uscet cu proYa

,- =---t-

Tpv tTpp

IF

_u_
t

Arcuirea uavei(hog) pusilpe uscrt h ceutrulnavei

- in mod curent, datorita rcpartizdnlor neuniforme a mdrfurilor pe magazii,corpul naveipoateprezentaunele deforrnarimaterializatein arcuiri qi contraarcuiri corpului navei.ln cazul equariideformarea ale corpului navei este mai accentuati deoarece nava se sprijina cu o extremitatesau o par1'r, corpului s6u pe uscat.Astfel ca o prim6 a constatarea existenfei gi mdrimii deformdrii corpului navei, in practicacurentdseexecut6 calculul pescajuluide mediea mediilor:

Tm= - (Tpvcor+Tppcor) , 2 TM=;$_+Tc), 2


I

TM/M=16rr{+Tc),
2

sigeatanavei sedetermindfbcind diferen{adinhe pescajulcentru qi pescajul mediu:

319

MANEVRA

DE DEZESUARE

- cind pescajul centru Tc, este mai mare decdt pescajul mediu Tm, nava estecontraarcuita(sag);

- ciird pescajulcentruTc, estemai mic decit pescajulmediu Tm, navaestearcuitd(hog); - pentru calculul greutalilorlichide existente bord se executdsondela la toate tancurile de combustibili,lubrefianfi,ap[ tehnica,apa potabil5 gi balast,pentru a determinaexact greutalilecare constituedupa e$uare greutatea navei in afara cantita{iide marfb existentala bord, precum ;i constatarea infiltrafii a apeidupdequare; de - cu pescajele qi qi se citite dupaequare corectate inhd in scalade incarcare de naveie;uate,saudeplasamentul equare; deplasamentul sedetermina - pentrua aflafor,ta carenavaapasa funduluipe carea eguat, sau asupra cu fo4a R, de reacliea funduluiapei,se facediferenladintre deplasamentul de navei calculat pentru momentul dinainteae$uarii pi deplasamentul esuare: - prin eguare, pescajulprova, se poate consideraca din micqordndu-se provaa naveia fost debarcata greutate o egald R, deoarece cu extremitatea greutatea ea ar avea R, nave careplutind liber i s-ar descdrca aceleiaqi pescajele naveiequate. rezultatelor. ca rapidd$i comodda calculelor. $i pentruinterpretarea Pentruefectuarea de nava dispunede o documentafie insotire furnizatade proiectantqi avizatade materiale importante: mai urmatoarele carecuprinde registrulde clasificare, - planulgeneralal navei; - diagramele carene drepte; de - diagama de carena inclinate.Bonjean; - scalade incdrcare.construitd bazadiagrameide carenedrepte.conline pe pentrucalculele flotabilitate; de necesare elementele - pescajul deadweight-ul, obligatoriupentruapa navei,deplasamentul, medie a apei de mare dulce (rpl000 daN/m3)qi pentrudensitatea unitar, daN/m3), marca de bord liber, deplasamentul (tone/lcm) qi uneorimomentulunitar de momentul unitarede asieta (tone/l gradde inclinare); banda . - planul amplasdriitancurilor: - tabele volumultancurilor;i centrele degreutate', lor cu - diagramele asietd" de acestea folosesc se cind navanu estepe chila dreaptd ( in practicd mareasieta pe dreapta foarterard,ins6la fluviu, de multe este ori este obligatoriecind navele,la intrareasau la ieqireade pe fluviu, 320 (yI,025

MANEVRA NAVEI trebuie sa treacd peste praguri cu adincime limitati), ele confin principaleleelementeale navei in funclie de pescajulpupa (ca axd a fiind pescaje mdsurate prova(ca axda absciselor), qi ordonatelor) pescajul pescajelor pe scariledepescajalenavei: de celecorespunzdtoare - diagrama centului de carend; deplasamentului a abscisei Si - diagrama cotei centruluide carena; - diagrama razeimetacentice tansversale; - g:aficul de asietd. unelenavespreexemplula mineralierele Reqi{a), tip (la prova gi pupacalculatintr-un tabel, esteun grafic de variafiea pescajelor pentru ambarcarea 100 tone in oricare din magaziile de marfb, sau a pentrumai multepescaje medii varia,tiile suntcalculate tancurile balast, de in scopulugurinleiinterpolSrii; - scaladb asieta.(la alte nave,spreexemplula naveletip Predealgi Buzau), au la partea superioara planul de capacitate al navei in sec{iune longitudinaldlao anumiti scar6, sub acestplan pe o distan{6 iar cuprinsi prova ,si pupa este construit graficul propriu zis, intre perpendicularele obfinut prin suprapunerea douddreptede variafie a diferenfelorde pescaj a provagi pupa,in raport atpozigiagreutafiip = 100tone;construc{ia scalei estefbcuti pentrumai multevariante pescaje deplasamente dau de sau care geometrica scalei; in dreptul perpendicularelor tn final reprezentarea a prova gi pupa sunt construitescarilede varialie a pescajelor care se pe poateciti imersiunea emersiunea sau prova sau care modifica pescajele pupa;cdndgreutafileambarcate debarcate sau depaqesc tone, se vor 100 = inmulfi cu factorul16 p/100; - informalii despre stabilitate: - dateprivind stabilitatea privind cazuriletipice de incdrcare; - caracterizarea generalaa stabilita,tiinavei ;i recomandari pentu - documenta{ia penfrtt evaluarea stabilitdlii navei: dateleprivind volumele ;i coordonatelecentrului de greutate are magaziilor(in hc,tie deina$imeamarfii fa{a de linia de bu^); - datepivind - incdrcdtura punte; pe - depunerile ghea,ta; de - influenla suprafegelor libere ale lichidelor; - diagtama .universala stabilitate; de - diagnma momentelorcorectatemaxime admisibile gi curbele de ?na me metac If entic d constantd ;

MANEVRA

DE DEZE$UARE

- diagrama momentelot corectate pentru diferite valori ale bralului maxim al stabilita{ii statice; - diagama momentelot corectate pentru difetite valori ale unghiului de anulare a diagramei stabilitalii statice; - diagrama momentelor cotectate pentru difetite valori ale criteriului de vdnt,

gi asieteiqi a stabilitafii aprecierea reglarea permitedeterminarea, documenta{ie Aceasta cdt,si a navei aflatein urma unei navei aflatdin orice situafie,atAtin exploatare, avarii saua naveipusdPeuscat. gleu caracterul salvator), armator, de Cunoscindu-se catreto{i cei in drept(comandant, sau u$or al equarii,forfa de reacfiea fundului apei, putereamotorului principal, a posibilitafilede transfersprepupaa lichidelorde la bord,posibilitafilede manevrd greutafilorde la bord etc, stareacorpuluinavei in zonade contactcu fundul apei, curenliidominanfi, naturafundului,virsta qi inilfimea mareeidin locul accidentului, avarieisuferitede navd, vremii qi viitoareaei evolufie,mdrimea gravitatea starea ;i se a atrage dupasineo micqorare stabilitafiitransversale, fbra sa se uite cd equarea qi a de poatealegevarianta optimaa manewei dezequare salvare naveiqi marfii.

4.9 Exemple 4.9-l ExemplulI in La nava,,Predeal"de15.100tdw in drum spre $anhaiinhata pe fluviul Huangho, pentrua dreptulstafieide pilotaj, deplasfurdu-se vitezafoartemica (de guvernare) cu lua la bordpilofii, secitescpescajele: Tpv = 8,00m Tpp= 8,10m. li Dupa citeva mile dE mers, men{inind genalul,in dreptul unei geamanduride malul stdng, trei pilofi la bord,navasepunepe uscat. cu Seda comanda stopma$inaqide cdrmazero;i toatdfo4a inapoi! de Seridicd la vergatrei buleneeresuprapuse. semnalizarea zi a naveiesuate. de Dupa incercarile de punerea navei in mar; inainte cu cdrmabandaalternativ intr-un bord qi celalalt gi punerea maginii in marqinapoi de citeva ori, din cavzacrepterii sarcinilorqi a temperaturilor motorulprincipal,acesta opreqte. pe se

322

MANEVRA NAVEI prizelede fund ale instalafieide racire a motoruluiprincipal qi ln timp ce se desfunda se cur6{d sitele prizelor de milul galben, se executdsondajepentru mdsurarea bordurilorprecumqi in prova 9i pupa de-a-lungul adancimiiapeipe l?ngdcopastie navei. prova avut a din Sondajele zonaprovaundeapaseconstatd fi mai mica decit pescajul se de navdinaintede equare executl mai desepentrua configuramai bine profilul zone' acestei cu de fundului apeiin zona contact corpulnavei9i marimea

Sessulde curgere a fluviului ,r {


\

'i1:

':\' r
li"

\-

- 8,05

8.l0ni \ "- -3.l5nr^,,,

8:Z0r*ts
^8,0H1

'-8, 05ru* lom r* lSra-* 8,l8nr-i

rU*&30m
n, l. '.+

--Io:o4l?1 ,-|'/u"8'90ttt t' *i 9,0nr \ I 0 , l Z r u 1' ' t**-t.

\ \8.64nr \ -'-'i8,80nr
>

\
-a Sersulde curgere a flu viului

se Nava Predeal putrepe uscetpe un basc de rnil gi nisip forrnatin isteriorul geualului pe gearuaaduri. Sondalele egecutate jurul uavei dupd putreree uscat. in ruarcatcu Schila cu sondajeleqi zona din corpul navei pusi pe uscat.

pentrudeterminarea Dupaexecutarea sondelor ad0ncimii apeidin jurul bordurilornavei gi dupaexecutarea manevrei determinare por{iuniidin operavie a naveipusape de a uscat(prin deplasarea cazulnostru,dinsprepupaspreprova a unei s6rmelestate in prin intercalareala mijlocul lungimii sirmei a unei porliuni de lan! cu o lungimemai jumatatea maredecdt lAlimii navei),seintocmeqte schilanaveieguate. Se constata adancd pupagi ugorspretribord, navafiind pusape uscatcu prova apd in babordpe o lungimemai maredecit lungimeapusape uscata bordului din prova tribord. 323

MANEVRA

DB DEZE$UARE

navei citite dupd equaresunt: Pescajele Tpv = 7,80m qi TPP= 8,20m. Se considerd o equareuqoard deoarecenava se poate dezequacu mijloacelebordului printr-o simpla balastarea picului pupa. Deoarece pescajul prova prin equares-a micqorat cu 20 cm (de la 8,00minaintede equarela 7,80m dupa equare),este nevoie ca pescajul prova sa fie micgoratsub valoareapescajuluiprova al navei equate. Cu ajutorul scaleide asietaa navei se vor calculanoile pescaje.

pusl pe uscatpe fluviul Huaughoiu.drumsprc Nava.,Predeail $anhai. pe usceta avut loc in tirup ce nrcrgea anrcntecu viteza de 6 Nd irrediat dupt Punerea ir luareapilotului la bord, rava afliudu-sepe genaluluavigabil nurEatcu gearranduri.

Unele nave, cum este cazul navei ,,Predeal" (vezi mai sus), care au graficele de asieta cu planul de capacitateal navei in secliunelongitudinala la o anumita scar6la partea de sus al graficului, determinareavarialieide asietase face in felul urmdtor: - de pe planul de capacitateal navei se coboard o perpendicularf,din centrul de greutate al picului pupa pdna la diagonala pentru prova respectiv pupa, ce corespunde pescajului mediu; - din punctele de intersecfie se duc linii orizontale p6na la scara de variafie a pescajului unde se citesc valorile imersiunii sau emersiunii care inmullite cu factorul k (cind greutateap a balastului este mai mare de 100 tone, sau p este mai mici de 100 tone), vor da variafia pescajuluiprova qi respectiv pupa.

324

MANEVRA NAVEI Astfel: - pescajele citite dup6e$uare: Tpv = 7,80mqi Tpp= 8,20m; - secalculeaza pescajul mediu: Tpv+ Tpp_7,80+8,20_ 16,00 g.0om: = Tm = 2 2 2 - s-ahotdrdt piculuipupacu 200tone; balastarea - din scala asieta scoturmdtoarele de variaiii a pecajelor: se - emersiunea prova tpv = -g,2gg4 = -0,400m; 100 - imersiunea pupapp = +0,130+ = + 0,260m; 100 - secalculeazd,noile pescaje navei,rczttltate urmabalastdrii picului pupacu ale in 200toneapadin fluviu: - T p v=7 ,8 0 0,400 7,40m ; = - Tpp=8,20+0,26 8,46m. = Dupdcurdfarea filtrelor de la prizelede fund,de la prima incercare a ieqi spreinapoi de cu maqina, navas-adesprins incet gi a inceputsa se deplaseze inapoi qi sprehibord sapre apaadinc6. qi Ajunsain qenalul navigabil, navadebalasteazdiqi continua drumulspre$anhai.

4.9-2 Exemplul2 Un mineralierde 25.800tdw tip ,,Reqi1a" incdrcat23.370tone minereude fier din a portul indian Goa @anaji)cu destina{ia Portul mineralierGalafi cu uqurarein portul pdnala pescajul 6,9m, pescaj ConstanJa de admislaBara Sulina. La intarea in Dardaneleavdndradarul defect,pe vizibilitate redusd,ddnd cu fluierul semnalede navd cu propulsie mecanicdin marq, mergdndcu viteza de siguranfa, evita la dreaptao navd pe care o a:uzea drept in prova din ce in ce mai tare ddnd semnale fonice denavain marq. Pe drumul de evitare se obsewd deferlareavalurilor de pupa. Se da stop gi se ptne pe maSina toatdforga drum inapoi in incercarea a opri cht mai repedenava, dar cu de pe aceasta vitezdmicd se pune uscat. cu Punerea maqinii inapoi a micqoratimpactul cu fundul apei dar men{inereamaqini in marqinapoi nu a p-ututsd producdevitareaequariiqi nici scoaterea pe uscatdupa de atingerea acestuia stfelca s-astopat magina.

325

MANEVRA

DE DEZE$UARE

a cdrmei banda in borduri S-a incercat qi varianta marqului inainte cu punereaalternativ qi a marqului inapoi dar manewa fiind frtlten]Jtat se opreqtemaqina. por{iunii din opera vie Se da ordin sa se inceapd cercetareacorpului navei, determinatea sondajelot care estein contact cu findul apei cu ajutorul cablurilot qi executatea pentru realizareaplanului navei e;uate.

I3,5ru 14.0m I 14,5m' {

l5.0ruI
t
ff

8,5rn

l5,0ru t l4,lir:r
l ! . i l l .t
I t

l4,Onr x l3.5ru

13,0ru

I Z,Omr,j_ r

rl0,5ra' r 'l 0 n r 9,51rr 8.9nr t t,O*

Schilasinrpl{ a sondajeloreftctuate

I5,OraI I4,5rtr

reliefirlui ftudului apei Schila soudajelor cu reprezetrtarca Sondajul executat pe lingll bordul uavei indict zotra cu adircinri raici pe care rave a eguet precunrgi dircclie pe carenava trebuie sil se deplasezein menevrade dezeguare.

Se dau urgent semnalelesonorecu sirena de averttzarea navei care se apropie (trei (bdt6i rapide sunete consecutive, unul scurt,unul lung qi unul scurt),side navaequata de clopot timp de 5 secundela prova urmate de bdtai rapide de gong timp de 5 secunde pupa,la intervalde cel mult un minut). la

326

Ji

t1

MANEVRA NAVEI Se aprind luninile de navd equata(luminile de ancord plus la verga doud lumini roqii ea qi suprapuse) se ridica semnalizar de zi de navd equata(trei bule negre suprapuse). rea din
ln momen

ii oe uscat au

2l zlle.

Din tabelul cu calculul cantitatii de marfa incdrcatain portul Goa se scot: - pescajul mediu Tm = 9,54m; Tpv = 9,50m ; Tpp = 9,58m. - deplasamentul pescajuluimediu corespunzittor - greutateanavei goale = 32.300tone; = 6.700tone;

- greutatea tone; lichidelor:- combustibili lubrefianfi = 1.980 ;i - apatehnica apapotabila = 250tone; $i - total mar{bincdrcatlt portulGoa(seafl6prin in
navei a greutafii din deducerea deplasamentul navei goale qi a greutafii lichidelor)

= 23.370 tone.

Cunoscdndu-sedeplasamenfulnavei dupa terminarea incarcdrii la plecarea din Goa precum qi pescajul mediu corespunzdtoracestui deplasament,pentru a qti cu ce deplasaments-a pus nava pe uscat, trebuie sa deducem din deplasamentulavut de navd la plecareadin Goa, toate consumurile zilnice in cele 2l de zile de voiaj (de combustibil, de apa tehnica qi potabila etc), pdna in momentul e;uarii navei. Consumuriin 21 de zile de mars: - de combustibili gi lubrefianti - 32 tone/zi x 27 zile = 672 tone; - apatehnicaqi apapotabila6,1 tone x 2l zile = 128.1tone; - total consumuriin 2l zile = 800.1tone.

= Deplasamentul denavainainte esuare 32.300 - 800.1 = 31.499.9 avut de t t tone.

Fozifa navei dupil esuare - pescajul provainaiutede esuare; Tpv pravadupi eguare, Tpve - pescajul - pescajulprcya trecesarpetrtru Tpvdz dezeguare; - pescajulpupa i.uaiutede esuare, Tpp Tppe - pescajulpupa dupt eguare; Tppdz - pescajulFupa pertrrr dezequare.

Din scalade incdrcarecorespunzator deplasamenfului rotunjit la 3l .500tone se scoate:

= 9.34m.
- afundarea centimetru 37,18tone. = pe

MANEVRA DE DBZE$UARE

pescajul carcureaza Se ::t:"rr.ffiH'']& rm=---

* n,rn e,r2m; =
2

pescajul = 9,20 m qi fbcindu-se diferenla dintre el Ei citindu-se pescajul centru Tc mediucalculatTc-Tm=g'20m-9'l2m=0'08m'seconstaticdnavaareo contraarcuire(sag) de 8 cm' CupescajulmediualnaveiequatedeTm=9,|2m,seintrdinscaladeincarcareqise scot: = de - deplasamentul equare 30'800 tone; = pe - qi afundarea centimetrude imersiune 3J '00tone/cm' navei duna ruua1 navei din momentul equarii qi deplasamentul Avind deplasamentul 1;
a

cu i R sauforla (greutatea) carenavaapasa

funduluiaPei: asupra = tone; avut - din deplasamentul denavainaintede equare 3l '499'9 -sescadedeplasamentulnaveiequatesaudeequare=30.800.0tone:

Nava duptbalestale9i transftrde conrbustibil = | 0'3 I8ru cu asieteide dezeguare Tpv = 8'25914gi Tpp peutrurealizarea cu Navadupi eguare Tpv = 8,85rnEiTpp=9'39=9' l6ru gi Tpp= $'36ta cu Nava inaiste de eguarc Tpv

+- g,34rrrlpo - g.3gm I pp . - ^

TDY9' Z6nr E')u$l -"2 e tn' T-po 8,8ffi' cu aperrnAsurata sotrda Adincinrea

vitezl ndct inainte de istErEa il de Minenlienrl tip,,Regi1a" 25.800totrepus pe uscetcu radanrl deftct' dupl nranevrade evitare strinrtoerea ftrdanele, pe tmp de vizibilitate redusLcu - in ruaq ; iu pozilie eguatl; dupl balastarc ale gipt=il"l" succesive uavei a uuei nave.Fescajele gi tnnsferde corubustibildin tascul 4 in tar'cul l0

se a Calculul cantitafii de marfd necesard fi descarcat6 poate P = 100ATtr

face cu formula:

in care inlocuind datelecunoscutese obline: = P = 100 (9,30m- 9,12m) 37,18= I 00 x 0,I 8 x37,18 669'24tone

328

MANEVRA NAVEI pentrumdsurarea addncimiiapei, probelede fund luate sondajelor Odat6cu efectuarea cd audeterminat naturafunduluiundenavas-apuspe uscatestepiehos. forta de reacfiea naveide pe uscatcind se cunoa,ste scoaterii Calcululfo4ei necesare fundului navei sefacecu formula: F=kR, in care inlocuind valoarealui k = 0,45 (valoare func{ie de natura fundului) qi valoareio4ei dereacliea funduluiR, seva obline: F = 0,45x 700tone= 315tone/fo4a. a a dacdnavacu fo4a de propulsie motoruluiprincipalpoatesaiasade pe Pentru vedea fo4a detrac{iune. uscathebuiesdi secalculeze cu a Fo4adetrac,tiune ma$iniisecalculeazi formulele: - la marqinainte: F, I= k,' g v * ' ' 9i la mar; inapoi: F, = k,' 9 V ' *,

- in carepentrumarqinaintok1= 1 qi pentrumarqinapoi k2= Q,$ motoruluiprincipaleste: astfel,puterea

- lamarg inainteF, = k, * = 1g '9V '

9xI2 108 . Ni = _ 7500= 7500= - la marg 55,55tonefo4a' O,tt; inapoi F, = k, ff *

= 1110 69,44 forfa; = tone

forla de tracsunea motoruluiprincipal estemult mai mici decit forfa de Deoarece navei de pe reacflea fundului apei trebuie apelatLao altdmetodapentru scoaterea uscat. porliunii din corpul navei pus gi prin executate determinarea Constatdndu-se sondajele apei scadesub 8,9 m p0nala Nrl spreprova,addncimea pe uscatca de la magazia Nrl qi Nr2 sprepupa 8,5 m in prova, iar din dreptul pereteluietary dintre magazia se progresiv la 9,10mp0nala 15min PuPa, ia hotarirea: de cregte adincimea - balastarii piculuipupa; - a tancurilordebalast 9 Td qi 9 Bd ; Nr - precum gi transferul de combustibil din tancul Nr4 din prova cuplului Nrl0, in maestru tanculde combustibil unui pescajla provamai mic decit adincimea in scopulapupariinaveiqi realizarea apei mdsurati, de 8,50m. qi aduceriiplanului de bazd al navei paralel cu panta reliefuluifunduluiapeide subnava.' prova gi pupa,calculat graficulde variafiea pescajelor La calcululapupariisefoloseqte pentruambarcarea 100tone in oricaredrnmagaziile marfb,tancurilede balast de a saude combustibil. medii de obicei Variafiile pescajelor suntdatein centimetripentrumai multe pescaje calculatedin doi in:dolrrr.

MANEVRA DE DBZBSUARE se mediuestediferit de cel al scalei,atuncivariatiapescajelor determina Dacapescajul prin interpolare. mediuTm = 9,12 m qi pentrupescajul avariafieipescajelor Exemplude determinare in de cantitatea balastde 200tonecareva fi introdusd tancurilede balastNr 9 Td qi Nr 9 Bd: - vaiatiapescajelor: = + 0,l27mt +g = * 0,254m; tpp 100t = -0,150m tpv = -0,075m.* ; 100t vaialiile de pescaje pentru toate cantitafilede qi agamai departese calculeazd in balastsi de lichidece setransfera tancurilealese.
TABEL DEZE$UARII NECESARE CU RELAIZAREA ASIETEI PzuN BALASTARESI TRANSFERDE COMBUSTIBIL
llprrlrla.

Tancul

in tone

Eftctul esupril Pescajulrcalizat is Jretri puna Pescajului prcva Pescaiului I$edru Crcgte Scade UrEgte Scade Pmva hpa esuetl plutlE cu cru. cu cfit. CU CNL cu ctu

9.26
Fescajele ruilsurateduPl eguarc Picul
BUDA

9.34 9,39 I,t z0

9.30

8.85 t9.'I I2,4 10.0 7,O

400 400

50,4 32,4

8,553 9,894I,ZZ3 8,429 I 0,zl8 9.323 8,3Z9 1 0 , 3E 9,3 t 23 8.259 t0.3 9,323 88

9Td 9Bd
diu 4 conrb

200
v t t

0,6
19,6
t t l

r0l8rau 200
t l

gi Prir balastare tralsftr sa reugitapuparcacu 2,1Z9m Mincimile rrilsunt ,te la pnra gi la pi pa dup{ ESUArc t Diftrenla dintre pescajelerealizate gl adinciruea apei
t l

9,33

.ta,so){r,o) .

['D 6u,)
I

Fescajelerealizate rris balastarcsuut .ruairnici decit adetrcltuei apei la locul esuirii deci uava ajunge fu starcde plutire gi pgiu punercana:lirii iuapoi iesede pe uscat
I t r
I

Se determind"vafialia pescajelor pentrupescajulmediu Tm = 9,12 m qi cantitatea de balastde 400 toneintrodusa picul pupa: in - variafia pescajelor:pp= 9,1269 = 0,504m; 100 pv=g,g749= 0,297mi 100 Se determina varia{iapescajelor pentrupescajulmediu Tm = 9,22 m qi cantitatea de balastde400 toneintrodusa tancurile balast 9 Td qi Nr 9 Bd: in de Nr - varia[ra pescajelor: 330

MANEVRA NAVEI epp= 0,0819 =0,324m; 100 tpv = 0,0319 =0,124m. 100 de pentrupescajulmediu Tm = 9,31 m qi cantitatea varialiapescajelor Se determind (scos) tanculde combustibil 4: Nr din transferat de balast 200tonecombustibil - varia[ia pescajelor:

epp=0,003+=0,006m;
100 100 pentrupescajulmediu Tm = 9,31 m gi cantitatea de pescajelor Se determindvaria{ra (introdus) tanculde combustibil 10: Nr in transferat balast 200tonecombustibil de - varia[iapescajelor:

tpv=0,065+=0,100m.

= pp 0,0e8 = 0,le6m; ?99


100 tp v=9 ,9 3 5 ? 00=0,007m. 1 00 Cu valoriledeterminate completeazd se tabelulcu realizarca asietei necesare dezeguarii navei. picului pupa,a tancurilorde balast9 Td qi Bd precumqi prin Astfel, prin balastarea transferulde combustibil din tancul Nr4 in tancul de combustibil Nrl0, nava pescajele rcalizdnd Tpv = 8,259m ;i pescajul pupaTpp = 10,388 seridicd de pe m uscatqi cu ajutorulmasiniiiesein marqinapoidin zomapericuloasa. Tot in acest mod secalculeazi pescajele caretrebuiesdajungao navdeguatd la pentrua ieqi de pe uscatqi in cazul descarcdrii marfii din magaziiintr-o alta navd" salvare, de in cadruloperafiunii salvare intr-o altdnavdacompaniei de sau naveiequate.

4 . 9 - 3 E x e m p l ul 3 Fo$a de reaclieR, a funduluiapei in cazulpunerii naveipe uscat se mai poate calcula aF cum se calculeazd forla dereac{iea doculuila andocarea navei. Astfel:

R=j*tsde= PH0pp rpv) ' -xF)


L(x

6<p

unghiului de inclinare longitudinald datorita eguarii

331

MANEVRA DE DEZE$UARE a c6rui pozi\ie este in apropierea Dac6 navaeste pusa pe uscat pe un niamelon mijloculuinavei,forladereac{ieafunduluiapeisepoatecalculacuformula: p=156T, in care: 6T-estemicaorareapescajuluimediudatoritaequariinavei. lui lnlocuindvaloarea S in formulaseobline: R = prLB8T. se transversale poate face ca qi la andocarea 6alculul varialiei inallimii metacentrice naveicu formula:

h r= h - i o t '
in care: al corpului navei cu eU - depindede locul in care se afl6 punctul de contact

R -

fundulaPei. braful AE ute valoarea cuplului maestru c6nd nava estepusape uscatin apropierea urmdtoare: RB=T-DT'
) in care: T - estepescajulmediu al navei inainte de equare, devine: iar formula in5ltimii metacentricetransversale

2 ) C6ndnava a equatqi a ramascu puncful de contactcu uscatulla prova sau in zona proveibraful Ag t. afla din rela{ia: 6T A E = T p v +) , Pl. in care: navei, provamisuratdupaequarea Tpv - estepescajul devine: iar formulainaltimii metacentricetransversale

h ', = h - : l

Rr_ sr ) t'

h =h-*['o'.T)

Nava considerati are urmdtoarcle catacteristici : a c L = 2 1 5 m ; B = 3 2 m ; c o e f i c i e n t u l d e b l o 6 = 0 , 6 5 2 ; c o e f i c i e n t u lr i e i d e plutire g = 0,84 ; inalfimea metacenficd transversala h = 0,55 m ; inalfimea

332

-_-Y-

MANEVRA NAVEI metacentricalongitudinala H= 1 4 0m ; y = 1 0 2 5 l^t; p e s c a j e ln a v e i e

mdsurate dupaequare suntTpv= 8,2 m; Tpp = 12,9m ; Tm = 10,55m. Sa se determine: l- deplasamentul eguare navei; de al 2- Fo\a de reacfie a fundului apei asupracorpului navei : a - pusdpe uscatcu prova; b - pusape uscatin zonacuplului maestru; 3- inalfimea metacentricdtransversald navei : a - pusdpe uscatcu prova; a b - pusape uscatin zonacuplului maestru; 4- cantitateade marfb ce trebuie descarcatd pentru a se repune nava in stare de plutire. Rezolvare l- Am vdzut mai sus cum se poate determina deplasamentulnavei inainte de equare (prin deducereaconsumurilor zllnice in timpul scurs de la plecarea navei din port pdna in momentul equarii). Ca sa aflam forfa de reacfie a fundului apei trebuie sa aflam deplasamentul navei equate.
yV=47.126,89 + ' i p rf
I
I I I

ir,
*.

I I

pr=8.Zrn R =l 3 8 0 . 9 9 t f Tpp =l Z,9nr


- r r j - - - - r a - - r D _ _ -

c
lErt:;:::1:!liit:..:,;-ii#:
al

ll1{

P = 48.507.88 tf
l#a: i.l'E...,."* r .-.t**!

Nava pusdpe uscetit zota prova

Deplasamentulnavei eguatese poate afla qi prin urmatoarea relafie: p = y6LBT, in care inlocuind valorile cunoscutese obfine: P = y 6 L B T= 1 , 0 2 5 x 0 , 6 5 2 x 2 1 5 x 3 2 x = 10,55 48.507,88tf

2- a)Fo\a de reacfie a fundului apei asuprasuprafefei de contact din opera vie a navei se calculeazdcuformula:

aaa JJJ

MANEVRA DE DEZE$UARE R=
in care:

PH(Tpp rpv) PH t- 6 o = s ' L(x - xF) x-xF

TPv-TPP t'9=ru'o o,oo8; tg6g L ' = 1 =2 5 =


- 2 I 5 = 1 0 7 , 5 m ;P = 4 8 . 5 0 7 , 8 8 H = l 4 0 m i tf; 2 de se ilocuindvalorilecunoscute obfinefor,ta reacliea funduluiapei : *=! 2 PH(Tpp-Tpv) _ 3181918J 1380,99tf _49.507,88x140x12,0-8,2 = ; * _ 23112,5 215x107,5 L(x - xF) formula: for,ta reacliea funduluiapeisemai poatecalculagi cu urmatoarea de PH * =;tt*' in care: t s 6'o = T p v - T p p- 6 , 2 - 1 2 , 9 - 4 , 7 = = 0,021g6 ; 215 L 215

se inlocuindvalorilecunoscute ob{ine:

R=

PH - a8'592'!8-xt+o (o,ozt t3g6,9urt. 86)= tgq


x 1 0 7.5
tf }V= 47.145,44

iP = 48.507,88tf
Nava pusitpe uscetin zona cuplului nleestru

for{a de reacfiea cuplului maestru b) Candnavaestepusdpe uscatin apropierea funduluiapeisepoatecalculacu formula: p =yS6T, in care: pescajului mediu datoratipuneriipe uscat; 6T - estemicqorarea = 6T = Tml - Tm = 10,78 10,55 0,23m , (10,78m); pe de naveiinainte punerea uscat Tml - pescajul (10,55m); Tm - pescajul naveidupaequare

334

MANEVRA NAVEI (S S - esteariadeplutirea naveidupaequare =aLB); inlocuindin formuldseobfine: p = 166T 1uLB6T= 1,025 0,94 215 x 32x 0,23 1362,44 . = = x x tf 3- Calcululinaftimii metacentrice ftansversale poatefaceca la andocarea se navei:

h.,= h - 5 * P

a) cind nava estepusape uscat la cuplului maestru:

= AE r-T,
T - estepescajulmediu inainte de equare;

- 2,35 AE= 10,78 =10,78 =8,43m ; +


/-

inlocuindin formulaseobfine:

hr= h-*"8 =o,ss r?9?:01=(ro,za - 0,236= ' 0,3r4m .--' ' - 21s)=0,5s ; P 49.507,33
deci navapusdpe uscatla cuplul maestruFi-a mic;oratina\imea metacentica transversald 23.6cm; cu

yY=47.125,89 tf

\,, R=1.380,99tf P= 48.507.88 rf

Navaeguatlcu pmva.Fo4elecareac$oaeazi esupn ei

335

MANEVRA DE DEZE$UARE

AE=Tpu+!l,
inlocuind cunoscutelese obline valoareabrafului:
4 1

; = A E= 8 , 2 + J t - = 8 , 2 + 2 , 3 51 0 , 5 5 m d transversalva aveavaloarea: metacentricd astfelinal{imea

tl99f:^(to,ss)= R'^" = 0,25m; 0,ss-0,30 h,= h- as = 0,55' 48.507,88


P . deci nava pusd pe uscat la prova Fi-a micForat indVimea metacentricd cu transversald 30 cm. cu pe cd Concluziaeste o navd pusd uscat ptova, cu pupaqaula cuplulmaesttu tansvetsald' metacentrica mult i1ipierdestabilinteamicgorilndu-gi ina$imea pentru a fi repusanava in stare de de 4- Cantitatea marfi ce trebuie descarcata plutire trebuiesa fie mai maredecdtfor,tade reacfiea fundului apei,in canil navecu pescajul marfbcaretrebuieincdrtcatipe nostrumai marede 1381tone, minimade la locul accidentului. maximmai mic dec6taddncimea cd borduluiseconsidetd a cu qi este Cind equarea uqoara navasedezequeaza mijloacele din o intdmpinat situaliesauaccidentcarea scos-o normalcareaprovocato posibila o de suplimentar combustibil, uzurdsuplimentara avariea corpuluinavei,un consum a maginiirar catimpo intirziere.

ca litigiilor nascute urmarea accidentului. cazurilorsauin solulionarea la anchetarea pe mdsuri nava sauincarcatura in de Orice accident navigaliecare afecteazd oarecare comandantul imediat, in primul port de escalA, este langafaptulci armatorul anunfat asigurd,ndu-se de va sub qi numai comandantul semndtura depune ,,protestul mare'0, qi navei,armatorului marfii. intereselor astfelapdrarea protestului de mare Numai comandantul este imputemicit de lege cu depunerea altei ac,tiune persoane. aceasta neavind voie sdincredin,teze drepturilorale armatorului un Protestul mareconstituie act de prim ordin in apdrarca de qi marfii transportate. protestului maretrebuiesasefacain intervalulde 24 de ore de la sosirea de Depunerea de navei?nport qi inaintede deschidereamagaziilor marft.

336

MANEVRA NAVEI Protestulde mare va fi insofit qi de o copie a jurnalului de bord certificata de naveiqi va aveasigiliul navei. comandantul Aceste acte sunt vizate la autoritateala care se depun la capitinia portului sau la consulatullirii al c6rui pavilion il poartanava. Conlinutulprotestuluidemareestefiinc{ie de imprejurarilein carea avut loc punercape navei etc. gi a uscat modul de dezesuare navei,avarierea hartade navigafiea zoneiin carea avut loc accidentulcu drumul neatinsd Sepastreazd trasat,pozi,tiilestabiliteale navei, citirile lochului etc pentru a se da posibilitatea insemnarilor jurnalul debord. din verificarii corectitudinii

juridice ale dezequdrii 4.10Probleme 4.10-l Generalitali Asistenfa salvarepoatefi acordata ca in prealabilsdfi fost semnat de ftrd contractul de salvare. Sunt legi aplicate in legislalia maritima de salvare care pot ac[iona independent contractulde salvare. de Contractul salvare de Form" esteun contractde salvare careeste in ,,Lloyd's Standard incorporattermenul,,no cure no pay", termenuniversal acceptat salvatori qi de recunoscut armatori. de Lucrdndu-se sub formularul Lloyd, salvatorii aa obligalia de a depunetoate eforturile pentu a salvanava gi /saumarfa Si a le transporta int-un loc sigur. Termenul,,no cureno pay" implicandfaptul ca in cazulin caresalvatoriinu reryescsalvarea navei saua mdrfii nu uor fi remunerali pentruserviciile depuse. Acestprincipiuestetranspus formaconhactului in cunoscut FormaDeschisd sub Lloyd (Lloyd's Open Form sau LOF), forma conceputa pentru a acceleraprocesul de salvare naveisaumdrfii aflate pericol. a in Cand timpul perrnite, armatorul impreund cu comandantulnavei vor negocia cu salvatorii clauzelede efectuarea serviciilor de salvare (obfinnnd aprobareain prealabilqi de la proprietarul mdrfii gi de la navlositor).

financiarmult mai costisitoare.

MANEVRA DE DEZE$UARE

Conform formei de contractLloyd, suma de plata este fixatd prin inlelegeredupa problemase rezolvdprin sau de operafiunilor salvare, dacdapardispute, terminarea arbitraj. pe acordatd bazaunui conttactin carc sa fie stipulatdo poatefi de asemenea Salvarea sumatotald sauo rata zilnicd, dn in acestcaz conttactul va stipula serviciile ce trebuie acordate.Orice alt serviciu in afara contractuluipoate generatemuneralii adi{ionale. sumaplatitd saucuvenitaunui salvatorpentru salvarea ,,Primade salvare" repreztntd proprieta{ii sau capturare salvarea navei saua mirfii de la pierdere,avatie,eguare, dintr-unincendiu. careoferd servicii de salvareunei nave fi ,,salvatorul"poate orice navd saupersoand de nave, furnizorii de echipamente salvare aflate in pericol (pilo!i, remorchere, etc), in afaracelor careau datoriapublica executariiserviciilorde salvare necesare qi naveisalvate). portuare echipajul militar, autoritagile nava(personalul de a asista Criteriile de baza care trebuieindeplinitepentru ca un serviciu sa fie considerat$i sunturmltoarele: acceptat dreptsalvare - obiectulsalvdrii trebuiesd fi fost in pericol (chiar dacapericolul nu este iminent); - serviciile efectuate salvator trebuiesd fie benefice pentru propietatea de salvatd; - serviciileefectuate de tebuie safie incununate succes. tuturor activitafilorce au loc la bordul navelor Comandantii trebuiesa fina evidenlele lor. deoarece cazul diferitelorsituafii in careau loc sefvicii de salvareli se cer in pe aceste evidente(in afararapoartelor situa,tii caresunt obligali sd le inainteze de armatorilor).

4.10-2 Evidenle cerute comandanlilorde nave in situa,tiain care au loc servicii de salvarein scopuldezequarii Este foarte important de re{inut cd evidentelepe care hebuie sa le tina comandantul care estecu navain situafia a solicitasalvare primeqte qi de serviciide salvare, qi cit cel careestechemat oferecu navasaserviciide salvare, sa trebuiesa fie c&tsepoate de relevante, tebuind safie intocmitedupaurmatoarele ele proceduri: 338

MANEVRA NAVEI : :, ,' - se va procedaIa inregistrarea oricdrei convorbiti cu privite Ia un contact de salvare(atunci cind conhactul de salvarese incheie prin radio, dacd aflatela unei a treiapar,tiindependente esteposibil,seva cereparticiparea bord); - se va line evidenla Precisd: - a orelor in care s-au fbcut schimburi de informa{ii referitoare la de contractul salvare; - a orei de sosire navelorde salvare; a - a orei deincepere serviciilorde salvare; a precis, corect qi - se va numi o persoand sd care. inregistreze competentd complet: - prin inscrisuriin jurnal; - prin inregistrari sonore; - prin fotografii; prin filmdri, a tuturor evenimeltelorco au loc la bordul navei; - se va verificajumalul de bord,jumalul de ma;ind gi jumalul radio sd fie poziliei navei. corectIa zi, ord Eiminut, prccumgi notarea completate prin descriea situa{iilorparticulare proceduri, vor intocmi evidenfele se Folosindaceste in specifice careau loc sqrviciilede salvare. in Acesteevidente" principal. sereferi la: - defectarea$i avariereamotorului principal al navei $i urmarile acestei corpuluinavei; avariiasupra - impreiurdrile care au dus la e$uareanavei $i urmdrile e$udrii asupra situatiei navei; : incendiul labordul nayeietc. navei, dacd navaestein apropierea Defectarea motorului principalpoateducela e$uarea coastei. Astfel, vom enrunerapuncteleprincipaleale evidenfeice trebuie{inuta in caz;ul: - defectdriimotorului principal: -,pugctul naveilg,intorvale normalede timp; - existenla peicolului de esuare navei; a - mdrimeaavarieiconstatate; . : - posibilitalile d9 repararcca mijloacele bordului Si capacitatea echipajului dea efectua reparaliile; - posibilitateade executare reparaliilorin mare deschisa intr-unport de a sau refugiu;

339

MANEVRA

DE DEZESUARE

- starea marii, direc[ia vAntu]ui, curenlii gi mareea la locul in care se afld nava in derivd; - in caz de remorcare a navei se vor da detalii ale compunerii ;i lungimii componentelor remorcii, distanla de remorcaj, difrcultalile mar;ului la remorcd, starea;i evolulia timpului pe timpul remorcajului; - identitatea posibililor salvatori etc. - in cazul e$uariinavei: - imprejurarile in care s-a pus nava pe uscat; - felul ?ncarenava s-a pus pe uscat; - natura fundului apei; - pozllia navei dinainteaequarii gi drumul avut ?nmomentul equirii; - posibilitafile navei de a se dezequa mijloacele bordului frrd asistenfa cu , exterioar6; - dacdnava, din carLza curenfilor de maree sau a valurilor, continud sa se pund mai mult pe uscat; - dacdmotorul principal qi auxiliarele navei sunt disponibile; - pescajele navei inaintede equare; - pescajelenavei citite dupa e$uare(ora citirii lor dup6 ora equarii); - vdrsta mareei la ora momentului equarii qi particularitatile mareei din zona accidentului; - vitezeleqi direcfiile curenfilorde maree; - dacaextremitalile navei au miqcdri, detalii ale miqcarilor navei detectatecu ajutorul penduleorinstalatela prova, la pupa qi la cuplul maestru; - greutaJileaflate la bordul navei qi pozifionarealor (cargoplanul intocmit in ultimul port de incarcare); - dacd nava are deformari lungitudinale determinate cu ajutorul pescajelor mdsurate,dacaestecontraarcuita(sagging)sau estearcuita (hogging); - stareatancurilor de combustibili qi lubrefianfi, a tancurilor de apa tehnicd qi potabila, atancurilor de balast; - cantitafile lichidelor existentein tancurile de combustibili qi lubrefianti si in cele de balast: - natura qi dimensiunile avariei sau avariilor suferite de corpul navei in zona pusape uscat qi pe nava prin deformarea dublului fund; - stareade agita{iea marii; - forla qi direcfia vintului existent in momentul eguarii, in raport cu planui diametral longitudinal al navei si cu punctul cardinal Nord; - direcfia vintului dominant qi tendinfa condifiilor meteorologice(prognoza) metorologicapentru perioadaimediatd;

340

MANEVRA NAVEI - ora sosiriiscafandrilor bordulnavei; la - ora tntrarii in imersiunegi timpul cdt scafandriiinspecteazd open vie a navei, elicea, carma,apendiciinavei qi in specialporfiuneadin corpul navei aqezatipefundul apei; - o copie a raportului intocmit de scafandrii asuprarezultatului inspecfiei gi trebuiesa opereivii, privind starea condiliilein careseprezintdaceasta la fie pastrata comandant bordulnavei; de - detaliiasupra: - remorcherelor navelorde salvare qi (nume,compania, na{ionalitatea portul deimatriculare); - ora sosiriilor la locul accidentului; - orainceperiiacfiunilorde salvaret - duratatimpului in careacestea fost angajate remorcarea au in navei; - detalii asupraoperafiunilor uqurarea navei prin descarcare de de marfb,incluzdnd: numele navelorsaua barjelorde uqurare careincarcdmatft; - greutatea marfii incircatesautransferate fiecaredin nave; pe - orainceperiilucruluiqi oratermindriilucrului; - numdrulechipelor lucru folositegi numdrulmuncitorilordin de fiecare echipa; - pescajele naveila inceputuloperafiuniide uqurare pescajele qi realizate sfbr;itul operafiuniide uqurare navei; la a - cantitateatotalL marfbdescarcatd. de

4.10 -3 Rolul comandantului naveiequate Salvarea naveiqi a mdrfii implicao cheltuiala carese faceimediatce nava qi marfa au fost salvate. Aceastd cheltuiala ,,pierderi avariecomuni" trebuiesuportata sau de de participanfii la expedifia maritima (armatorul navei, proprietarul marfii gi tofi navlositorul navei). ln cazule$udriinaveiurmatoarele elemente constituipierderide avariecomuna(in vor contextul asigurarii maritimecuvdntul,,avarie"inseamndpieredere par{iala): o cosfulremorcherelor necesare dezequdrii navei(repuneriinaveiin starede plutire); - costulmen{inerii funcfiune mororuluiprincipalqi a altor echipamente in a necesare dezeguarii navei (repunerii naveiin poziliede plutire);

341

MANEVRA DE DEZESUARE - costuldescarcarii marfbin altenavesaubarjeqi al reincircdrii pe nava de pe (dacamarfa a fost descarcatd barje pentru uqurarea dupa dezequare pe navei saudacda fost transbordatd nave pentrua ajungela destinafie, de agentulnavei va fi responsabil {inereaclara qi completaa tuturor executate a cheltuielilorcarevor intra in calculul avariei operaliunilor ;i comune); - costuloperafiunilor depoluare in de dacda fot aruncatdmarfa mare; - costulmdrfii aruncate mare; in - costulproviziilor consumate salariileplatite echipejuluipe perioada gi c0t pdndlareluarea a duratsalvarea, voiajului. Avaria cauzatd corpului navei de contactulcu uscatulla equare, constitueavarie nu cornunddar va forma obiectul reclamafieicatre societatea asigurarea navei de (aceasta fiind o avarieparticulara, adicd pierdere o asigurata). Comandantul navei trebuiesa fie profesionalfoarte bine pregatit deoareceili asuma cel mai complexrol in rezolvarea problemelorgenerate e\uarea de navei sale. El trebuie: - sd asigureinregistrarea precisaqi completaa istoricului incidentuluicu detaliiale tuturoracfiunilorintreprinse diferiteleparli implicate,cel mai de binear fi ca acest istoricscrissdfie dublatdeun istoricfotograficqi video; - sa inregistreze detaliutoateacliunilede salvaregi echipamentul in folosit de serviciilede salvare; - sdintocmeasca o apreciere pericolelor gi a implicatein acfiunilede salvare deoarece detaliileacfiunilorimpreuna aceastd cu apreciere determina vor primei de salvare; stabilirea - sd se asigureca tofi surveioriicare,reprezent?tnd diferite interese, la vin bordulnavei( in cazulequariinavei- din parteasocietafilor asigurare, de din parteasocietafiide clasificare,oficiali guvernamentali, surveiori ai marfii - sacrificate descdrc'ate suntcorectqi clar informafi asupra sau etc) evenimentelor petrecute, deoarece principalele dovezifolosite in procesul de ajustare avariei(adicaa procesului stabilirea contribu{ieifiecarei a de pA4i)suntobfinute rapoartele din acestor surveiori; - si se asigure cd rapoartelesurveiorilor sunt insofite qi sprijinite de declarafii martorilorqi derapoartele ale provenite la bordulnavei; de - sd seasigure ofilerul cel mai capabilde la bord,pe carel-a ca numit, este la dispoziliasurveioruluicareface calcului cantitafiide marfb pentru a-l asista ghida(prin metoda pescajelor a ulajelor). sau ;i

MANEVRA NAVEI propriei nave. indiferent de prezen{asalvatotilor Ia de El rameneraspunzdtor comanda


de salvare suntcele mai bune.

cu naveitrebuiesd coopereze salvatorii caresunt experfiin operafiunile Comandantul salvdrii sau datade comandantul qi de salvare trebuiesn lina cont de orice sugestie ai alli reprezentanf acestuia. qi marfii. insdnu pot fi experfiin manipularea salvarea Salvatorii acfiunilorintreprinsede rezultatelor navei salvateare dubii asupra Dacdcomandantul ce-i responsabilitatea in trebuiesaintervinaav0nd vedere fara salvatori, nici-o ezitarc naveiproprii qi a tot ce seafld la bordulei. revinepentrusiguranla qi de Chiar daca acliunile de salvareau fost acceptate asisten{a salvarea tnceput, navei equatesolicitd salvatorultrebuie sa-qilncetezeacliunile dacd comandantul lucru. acest

4.11 Conducereanavei navei implica o seriede acliuni care ies din limita aplicarii mecanicea Conducerea in cunoqtin{elorstricte teoretice clrpFrtate institufiile de invafamint sau cu ocazia cursuripostuniversitare. absolviriidiverselor navei esteo activitate importanta care punct de vedere,conducerea Privita din acest de conline gi elemente artd fapt carene obliga sa admitemcd naviga(iagi manewa navei,pe l6ngagtiinln esb gi o arta. si Tinerii ofi{eri de marini carereu$esc ajungade pe bancilefacultdfiidirect pe puntea care exista intre deosebirea a de comanda unei nave vor fi surprin;i sd constate de pregatirea teoretica sipracticacomplexa navigafie manewaa navei. lor $i ale de simplein cabinetele specialitate faculta{iiqi in cabinade Problemele pdreau ce impusade sub o navigaliea navei ;coala capdiit altA semnificafie responsabilitatea de serviciulde cartdepe puntea comand6. gi a Practica conducere uneinavenu sepoatecdplrta stapini dintr-odata. de in Dobdndireaei se realizeazd urma unei practici indelungateqi a unei munci atenfie,interespentru pentrucarese cer calita{ica : spirit de observafie, sistematice de intdlnite,posibilitatea orientare cit cunoaqterea mai bine a rezolvariiproblemelor qi de anticiparc,precizie ac{iuni. tn Navigatorii care nu-qi dezvoltd acestecalitil\i nu vor deveni adevaraficomandanfide carevor aplicain mod mecanicqi limitat nav6,ci doar niqteoameniconqtiincioqi cunoqtinlele teoretice.

343

MANEVRA DE DEZE$UARE pebaza condifiinavelepot fi conduse faptulca in anumite a ExperienJa scosin evidenla de cunoqtinfe navigalieqi manewa' celormai elementare o idee greqitA' Aceasta posibilitate determina pe unii navigatori sa-gi formeze a practicade conducere navei o activitateextrem de simpla qi ftra considerand greutafideosebite. Acest fel de a g1ndi ;i privi lucrurile duce treptatla pietdereabagajului de cunogtinle" pe un Ia teoretice, neglijenld, la creareaunei false incredei in sine bazatade fapt poate avantaj momentanoferit de unele imprejurari favorabile, gdndire care nu permite imbinateateotiei cupractica'

qi ofilerilor de $tiinfa qi tehnicamoderna navigafieau pus la indeminacomandanlilor ajutorul cdreiacarear trebui saexcluddpunerilenavelorpe uscat. aparafrxdcu factorului ,,eroriledatorate $i totuqi,dac6,,erorilede navigafie" pot fr parfial excluse, uman" ar trebuisdfie mult mai pu,tine. care au cauzele au maritimede eguare fost evidenfiate ln urma studiereiiaccidentelor navelor. dusla equarea sunt: careaparin foartemultecazuri.celemai importante Dintre cauzele - lipsaun timp mai indelungat pe comandd comandantului navei carelasi a de gi necontrolate; carturilenesupravegheate - wemeareaqi furtunileputernice; - citireaeronatia indicaliiloraparatelor naviga{ie; de - superfici alitateapredarii qi primirii cartului de navigafie pe puntea de comandantului; ordinelegi consemnele gi a comandd ,,uitarea"de transmite - lipsaunui controlasupra activitafiitimonierului; - nefolosirea punctuluinavei ducela tuturorposibilitalilorpentrudeterminarea nava sd nu fie corectat timp situalia ca drumul pe care se deplaseazd indelungat; - indentificarea incorectd reperelor naviga\ie; de a - ignorarea de la drumuluiin zonelecu maree; curenfilor maree trasarea - ieqireadin meridiana girocompasului finereadrumului dupa indicaliile qi eronateale acestuianesocotindu-se diferenfa mare dintre el qi indicafiile magnetic; compasului

344

MANEVRA NAVEI - increderea in ftrd exagerutd indicafiile anumitoraparute a le fi bine cunoscute principiile qi condi{iile de func,tionare, piesele componente,modul de a etalonare acestora; - necunoaqterea zoneiin caresenaviga; - ignorarea documentelor navigafieqi in speciala carfii pilot qi lucrul pe de har{inecorectate; - nefolosirea mijloacelor in a tehnice conducere siguranfa navei; de - nivelul scdzut pregatire personalului serviciulde cart; de a din - alegerea trasarea qi drumuluinavei fbri sd se lina cont de condifiile naturale (configurafia in ansamblu coastei, adincimile,pericolele navigafie, de bancuri, recife, stdnci etc); - neluarea seamd recomandirilorqi avertizarilor cartea pilot; in a din - increderea pozilianavei"; exageratd ,,facultatea a aprecia in de - increderea prevestitoare"; exageratd diferite,,sernne in - increderea prea mare in capacitatea apreciere de din vedere ,,cu ochi de marinar", precumqi increderea oarbain sinea comandantului, elemente care qi il fac sauite de prudenla sanesocoteascd cerinleleelementare teoriei gi ale practiciidenavigafie manevr6; qi - pierdereaorientarii pe paselemarcate din. cauza netrasarii drumului qi pe punctului navei- nepregatirea deplasarii pase; nedeterminarii - necunoaqterea caracteristicilor luminii farurilorin zonadenavigafie; - in afardde obligaliade a studiain amdnunfime pasape careurmeazdsd se navige, comandantul mai este obligat sd execute din timp urmdtoarele pregdtiri: - sa scoata hartaqi sanotezein ordinedirec{iafiecareiporjiuni a din pasei; - sa calculeze pentru fiecare drumul compasqi corec{iacompasului porliune pasa; de - sa scoata hartaqi sa notezein ordine succesivd din relevrnentele la reperelecostierecorespunzdtoare punctelorde schimbare drum de dintr-o por{iunede pasain alta precum qi relevmentele adevarate caremarch eazdmarginilepasei; - sacalculeze relevmentele compas relevmente ale adevarate aceste la repere; - sadetermine durata aproximativa parcurgere fiecareipor{iunide de a pasa; - sd scoatd hartaqi sa notezedistan,tele din dintre geamandurile care marcheazd"pasa; 345

MANEVRA DE DEZESUARE - sdnotezecaracteristicile farurilor gi luminilor carese vad in timpul cOtsenaviganoaptea; - executarea pozifieinaveipe drumultrasat pe pasdtrebuiefbcut controlului prin: - observarea inscrierea jurnalul de navigafie ora qi distan{ala qi in geamandurilor; traversul - determinarea punctuluinavei la traversulgeamandurii intrarepe de punctului navei cu coordonatele pasagi compararea coordonatelor a oficialede instalare acesteia; - trecerea harta de navigafiea punctului navei qi in jurnalul de pe la reperelor navigalie; de naviga{ie trecerea haversul - determinareavitezeinavei reperele naviga{ie; intre de - si se hasezepe harta drumul navei deasuprafundului qi drumul in adevarat cazul6aelenu corespund; - cind condifiiledenavigafie impunexecutarea pentru observa{iilor nu poziliei navei la intervale mai mici, se va determina determinarea punctulnavei prin observaliiLafiecare10minute; - determinarea pozilia navei cu pu,tin timp inaintea schimbarii de qi drumpe nouaporliunede pasaprecumqi dupaintoarcere intrarea pe noul drum; - verificareacaracreristicilor farurilor pi luminilor imediat ce acestea apar:, - c0ndcomandantul paraseqte obligatoriu dintr-unmotiv oarecare, comanda trebuies6deaindica{ii ofi,teruluide cart asupradrumului de urmat, vitezei etc. de deplasare

346

MANEVRA NAVEI

CAPITOLUL 5
MANEVRA NAVEI

DISPOZITIVIJL DE SEPAR{RE A TRAFICULUI


5.1Generalitali Dispozitiwl de separare traficuluia fost introdus a pentruprima datain zonaDover,in anul 1967.ln aceastdzond,intr-o perioaddde cinci ani, inainte de introducerea dispozitivului separare traficuluis-auprodus156coliziuni. de a Dupa introducereadispozitivuluiin aceeaqi perioadade timp numarulcoliziunilor a scazut la45, in condiliileuneiaproximative dublari a numaruluide nave. Din dateleunui raport ,,Securitatea mare" a IAIN (InternationalAssociationof pe Institutes of Navigation), prezentat subcomisiei specialitate IMO, reieseca in de a apeledin nord-vestul Europeiqi mai alesin apele Canalului M0neciigi parteasudica a Marii Nordului, considerate apele cele mai circulate qi mai periculoasede navigafie,se produceau 40o/o coliziunileinregistrate inffeagalume, iar dupd din in introducerea dispozitivelor separare traficului numdrulcoliziunilor a scdzttla de a 20%. Acestedispozitiveqi-audovediteficacitatea alesin cazulnavigafieipe vizibilitate mai redusd.

TRAFICULUI MANEVRA IN OTSPOZITIWLDE SEPARAREA dispozitivului,80% sAstfel, dintrecoliziunilecarsau avut loc inaintede introducerea au produs pe vizibllitate redus6, numdrul coliziunilor sclnand la 50% dupa a de dispozitivului separare traficului. introducerea la au estefaptul ca datoritadispozitivelor, fost reduse zerccoliziunileintre De remarcat de contrare marq. navelecu sensuri lor, numdrul coliziunilor a rdmasaproximativconstantcu toatd Dupa introducerea la de masivda numdrului naveparticipante trafic. creqterea
a Linia de liruitarea dispozitivului de separare traficului

Basdt de circulape

Baudt de circulalie

DrrEclre oblrgato$e cle nulrE a traYel

r@

a Lisia de separare traficului Linia de separare treficului a

Direclie obligatorie de rnar.s nave.i a Baudt de circulalie BasdI de circulalie

Direclie obligatorie de ruarga uavei

Direclie obilgatorie de roarga ravei

Lrnra de Inritarc a dispozitivului de separare traficului a Schenusau dispozitivul de separare traficului cu linie de sepanrea traficului e

Sepoateda exemplucum inaintede introducerea dispozitivelor separare traficului, de a proporlionalcu numdrulfoartemare de nave datoratcreqteriiflotelor, a crescutgi numdrulcoliziunilor,in unelezonecunoscute: - inzona strdmtorii Malacca Singapore, la 2 coliziunila20; qi de - in apeledintreCqreea Japonia, la 5 coliziunila 125 etc. qi de

5.2 - Scopul dispozitivelor schemelor separare traficului sau de a


Scopul dispozitivelor sau schemelor de separarea haficului este mdrirea siguran{ei navigafiei si a manevrelornavei in zonele:

348

MANEVRA NAVEI
- de convergenfaa rutelor maritime (intrari ;i iegiri din porturi, dublarea capurilor, etc); - cu o densitatefoarte mare ;i mare a traficului; - cu spaliu limitat ce reduce capacitatea manevrda navelor; de - cu multe pericolede navigalie; - cu addncimimici: - cu condigiimeteorologicepredominantnefavorabileetc.
a Liuia de lirutare a dispoeitivului de separarc traficului (limita flusului)

Eaudt de circulatie

Bandt de circulalie

e rut$ a traYel
I

Linia de seoafirre a traficului

I 7.

Direclie obiigatorie de rnar; a navei Basdi de circulalie Bandi de circulafe

Dircclie obligatoriede rraq a navei

Direclie obligatorie de ruarga navei

Lisia de lirnitarea dispozitivului de separare traficului (lirnita fluxului) a Scherua dispozitivul de separare traficului cu zouil de separare traficului sau a a

Schemelesunt conceputea_fi folosite pe orice vrome in ape frrd gheagd cu gheafa sau sublire ce nu necesitd nici manevre deosebite qi nici asistenfa unui spdrgdtor de ghea[6, astfel dispozitivele de separarea traficului sunt: - recomandate fr folosite de toate navele, in afardde cazul in care in unele a locuri avizelestabilescanumite saualtfel de condifii;
fii i:i lil

- trebuie folosite cu studierea prealabili a addncimilor gi a posibilitalii ca acestea sd fie schimbate de anumite fenomene meteoroloeice sau de curentii de maree.

349

TRAFICULUI MANEVRA TNOTSPOZITIWLDE SEPARAREA

5.3.obligaliilenavelorcarefolosescschemeledeseparareatraficului

(KIPAMt sau..COLREG"'

navelorcu pescajulmare in scopulde a li se Rutelecu adancimimari sunt destinate siguranleinavigafiei, astfel cd asigura sub child rezervade adincime necesard evite folosireaacestor sau de navecafenu suntstanjenite pescajul trebuiesa celelalte rute.
Bandl Peutru circulaila navelor petroliere si a navelor cu rrLrfuri periculoase Racor

#,il
@ Recos
celui de la Ushant,cu dou{ zone de separalie a Dispozitiv de separare tnficului, aseruiiniltor gi batdl peulnr navelepetroliere9i navelecu rntrftri periculoase.

fiI

maritimece sereferdla zonain qi car,tilepilot, avizelepentrunavigatori altedocumente dacd exista diferenfeintre pentru a constata care se aflit nava,trebuieconsultate unor adoptarea de pe adoptate plan local qi cele adoptate IMO, deoarece schemele 350

MANEVRA NAVEI
traficului de cdtre un statin apelesale teritoriale, inainte ca ele schemede separarea acestescheme, si fie anrobatede IMO, chiar daca Regula 10 nu este obligatoriein navl

traficuh'ri propuse de Un exemplu pot constitui cele cdteva schemede separarea 1970,carenu au fost a ,,Asociafialaponezlr capitanilor de curs6 Lung6" in anul de adoptate IMO, dar carepe planlocalau fost folosite'

Dover a Dispozitivul de separare traficului dis stranrtoarca Controlul gi supravegherea traficului in dispozitivul de sepanrca traficului Eeexecutil de cltrc staliile din Dovergi Cap Gris-Nez. Anrbelestalii trensnritbuletiue Doverin canalul l0 Cap Gris-Nezin caualul I I

Naveletrebuiepe cit posibil sa evite traversarea rutelor unui dispozitivde separare pot traficuluideoarece perturba circulafiacelorlalte naveqi creariscul de coliziune. 351