Sunteți pe pagina 1din 4

Dragostea si stilurile de atasament In ultimele trei decenii, sentimental cel mai profund mobilizat in relatiile interpersonal a devenit cel

mai privilegiat obiect de studio din ultimii ani. O tema importanta care a fost puternic dezbatuta este reprezentata de legatura dintre dragoste si atractia interpersonal, tractia fiind temeiul dragostei, insa intre cele doua ipostaze exista o serie de stadii intermediare care pot sau nu sa transforme atractia n dragoste. Am putea rezuma trasaturile celor trei stiluri de atasament recurgand la descrierea pe care ne-o propun autorii studiului (Shaver, Hazan), n trei contexte specifice: Stil de Context atasament specific Anticiparea comportamentului copilului inainte ca prietenia sa fie stabilita Stilul de atasament securizant Competent cand se angajeaza in activitate. Exteriorizat. Exprima efecte positive. Cauta sa fie fizic in apropierea prietenului potential. Acceptarea apropierii fizice si chiar atingerea celuilalt. Angajarea in multe activitati derulate in locuri diferite. Nu exclude alti copii. Independent, increzator in celalalt, prietenos. Foarte creative. Infrunta provocarile. Capabil de gestionarea conflictelor, din care iese invingator. Stilul de atasament evitant Incompetent cand se angajeaza in activitate. Centrat pe sine. Afectivitate negative, anxioasa. Nu cauta active apropierea fizica de potentialul prieten. Simte nevoia de a fii in preajma altui copil. Se angajeaza intr-o sg activitate in locuri bn precizate. Teama de intimidate. Dependent, neincrezator in celalalt, retractile. Angajare mecanica in joc. Jocuri autiste. Evita provocarile. Cel mai adesea este infrant in conflicte. Stilul de atasament ambivalent Competenta variabila in angajarea in activitate. Se exprima in mod instrumental. Activeaza comportamente detasate, aggressive. Gradul de apropiere de potentialul prieten variaza Variabil in privinta proximitatii fata de alti copii. Buna coordonare a activitatii, dar interactiune slaba. Se simte fizic confortabil cu celalalt dare vita imbrancirile. Instabil. Evita frecvent jocurile obisnuite. Initiaza si pune capat relatiilor. Nu are parte de conflicte.

Intalnirea:Comp copilului dup ace relatia a fost initiate si-si cauta partenerii de joaca

Crearea relatiei: elaborarea jocurilor si tratarea conflictelor

Pornind de la clasificarile anterioare, Griffin si Bartholomew au nuantat aceste abordari, definind patru patternuri ale atasamentului adultilor si ale asteptarilor pe care le construiesc, pornind de la respectul pe care subiectul l cultiva fata de propria persoan si fata de celalalt: Patternul stilului securizant (secure style): anxietate sczut; nu l evit pe cellalt; se implic n relaie; imagine pozitiv de sine Patternul stilului preocupant (preoccupied style): anxietate ridicat; nu l evit pe .cellalt; se implic n relaie; imagine negativ de sine Patternul stilului evitant (dismissing style): anxietate sczut; l evit pe .cellalt.; ezitant n a se implica n relaie. Patternul stilului temtor (fearful style): anxietate ridicat; l evit pe .cellalt.; ezitant n a se implica n relaie. Cele sase stiluri de dragoste(six part model of love) model elaborate de Hendrick si Hendrick, in 1986: 1. Dragoseapasiune: Iubitul meu/iubita mea be-am simtit atrasi unul de altul de la prima intalnire; Iubitul meu/iubita mea si cu mine am fost imediat interesati. 2. Dragostea ludica: Pot iesi dintr-o legatura amoroasa(game-playing) usor si repede; Uneori am de ales intre doi parteneri.

3. Dragostea-prietenie: Cea mai buna relatie amoroasa se bazeaza pe o lunga prietenie. 4. Dragostea-ratiune: Este bines a-mi aleg un partener care poate fi un bun parinte; Este bine sa-mi aleg un partener cu o educatie asemanatoare cu a mea. 5. Dragostea posesiva: Daca iubitul meu/iubita mea nu imi acorda atentie, asta ma deranjeaza; Nu pot suporta ideea ca iubitul meu/iubita mea sa fie cu altcineva. 6. Dragostea-jertfa: As prefera sa sufar eu insumi/insami, decat sa-l/s-o vad pe ea suferind (selfless); Oricare ar fi parerea mea, sunt de accord cu alegerea lui/ei. Pe baza acestei tipologii, cercettorii au pus n eviden urmtoarele particulariti: brbaii snt ntr-o msur mult mai mare dect femeile implicai n dragostea pasional i n dragostea ca joac; femeile, mult mai frecvent dect brbaii, se identific cu dragostea prieteneasc, cea raional i cea posesiv; mai mult, femeile manifest o agresivitate verbal i chiar fizic mai mare dect brbaii n cadrul cuplurilor articulate pe baza dragostei posesive; persoanele care au interiorizat adnc valorile religioase se angreneaz mai degrab n dragostea prieteneasc, cea practic i cea altruist; dragostea ca joac este caracteristic pentru subiecii care se concentreaz n primul rnd asupra propriei personaliti i a independenei lor, indicatorul ce coreleaz puternic cu acest tip de dragoste fiind un grad ridicat de selfmonitoring; dragostea ca joac se regsete mai rar printre persoanele cstorite dect printer persoanele singure, nefiind att de stabil ca i celelalte stiluri. Autoconfirmarea profetiilor: Robert King Merton califica fenomenul drept o logic social pervers, ntruct important nu mai este realitatea, ci felul n care i-o imagineaz oamenii, iar prin puterea unei astfel de credine realitatea este forat s intre n cadrele noii sale definiii prin complicitatea tacit a actorilor sociali. Prin urmare, se ajunge ca de la premise false s se nasc .adevruri., iar cunoaterea despre context a actorilor . fals sau adevrat, are mai puin importan! . este creatoare de realitate social, influennd semnificativ conduitele lor. Recurgnd la o parabol sociologic, autorul ne propune s urmrim urmtorul scenariu: n perioada marii crize economice a anilor .30, o instituie financiar puternic i prosper, Last National Bank, este confruntat, pe neateptate, cu un zvon subversiv: .Banca are probleme..Preedintele ei, Cartwright Millingville, care conducea instituia de atia ani cu eficien, se vede ameninat de o veste complet neadevrat. .Pericolul falimentului, lansat n zvon, nu are nici un temei. Este revolttor ceea ce se ntmpl!., exclam indignat, pe bun dreptate, domnul Millingville. Dar, ca ntr-un efect al bulgrelui de zpad, acionarii principali se retrag temtori, partenerii stabili i urmeaz numaidec t i, n cele din urm, depuntorii obinuii fac acelai pas, conform logicii: .Dac persoanele influente i cu bani s-au retras . cu alte cuvinte, cei cu informaii ., tiu ei ce tiu! S m grbesc s m salvez i eu.. Aadar, n numai cteva zile o instituie prosper, solid i eficient ajunge la un faliment autentic, confirmnd profeia. Cel mai important psihosociolog care a studiat sistematic acest fenomen social neobinuit a fost Robert Rosenthal. Primul experiment pe care l-a coordonat avea s dovedeasc activarea mecanismelor subterane ale autoconfirmrii profeiei chiar i ntr-o condiie de interaciune puin tradiional: studeniisubieci au fost solicitai s analieze modul n care oarecii .nva. s parcurg un labirint. ntr-o condiie experimental au primit informaia .sigur. c .oarecii snt foarte inteligeni., n cealalt, c .oarecii snt debili.. n fapt, nici o diferen real nu exista n .inteligen a. oarecilor care au fost repartizai aleatoriu n cele dou condiii. Profeia s-a autorealizat ns ntocmai: studenii din prima condiie au raportat c .oarecii inteligeni. au obinut timpi mai buni n parcurgerea labirintului dect cei .debili., definirea iniial a situaiei ntr-un mod anume determinnd .actorii. s se plieze pe determinantele acestei definiii. Darley i Fazio (1980) au descris mecanismul autoconfirmrii profeiilor n patru etape: 1. subiectul elaboreaz anumite expectane fa de .cellalt., observnd aciunile acestuia, i le interpreteaz pe baza trsturilor de personalitate pe care le-a descoperit. printr-un efect de confirmare perceptual (.ajungi s vezi ceea ce vrei s vezi.). Grila perceptiv filtreaz informaia despre .cellalt.,

astfel nct comportamentele ambigue ajung s rspund ateptrilor, iar comportamentele care contravin acestora snt ocultate; 2. expectanele ncurajeaz noile comportamente ale partenerului de relaie, care, la rndul lor, confirm ateptrile iniiale, iar tendina explicativ este de a gsi cauza conduitei acestuia n trsturile sale de personalitate, neglijnd determinanii situaiei (de exemplu, rspunsul .acru. i agresiv al fetelor din condiia secund a experimentului anterior este asociat trsturilor de personalitate . .snt insuportabile i ursuze. ., i nu construciei speciale a situaiei); 3. comportamentul .celuilalt. este determinat de angajarea implicit n rolul conturat de iniiatorul relaiei; 4. n stadiul cel mai profund se ajunge pn la conversiune, adic subiectul supus scenariului prescris triete o real schimbare a imaginii sale de sine, ajungnd s cread c .agresivitatea., bunoar, reflect chiar o trstur de personalitate proprie. Dramaturgia sociala Erving Goffman identific trei tipuri de stigmat: un stigmat fizic infirmizant, legat de monstruozitile corpului; un stigmat caracterial, asociat unui caracter deficient sau debil, caracterizat prin atribute alienante: pasiuni perverse, voin frnt, sindrom de dependen . de droguri, alcool sau euforizante . sau o sexualitate deviant; un stigmat tribal, cel mai complex i mai mpovrtor, cauzat de o identitate stnjenitoare, umilitoare chiar, impus de apartenena la o anumit ras ori confesiune sau la un anumit popor. Propaganda Manipularea este o form de influen social, considerat n general condamnabil din perspectiva respectului pentru demnitatea persoanei. Specificul influenei manipulatoare este ignorarea i dispreul voinei manipulatului / manipulailor.Manipularea si propaganda: - se dezvolta foarte mult odata cu comunicarea de masa (i.e. fascismul si comunismul); - manipularea apare ca parte de influenta psihologica in procesul de propaganda; - are relevanta pentru o teorie a comunicarii in masa, in masura in care releva mecanisme specifice de construire a unanimismului social. Propaganda foloseste toate mijloacele pe care le are la dispozitie: presa scrisa, radio, TV, filme, lozinci, postere, mitinguri, conferinte, internet. Nu este multumita cu rezultate partiale de aceea nu tolereaza dialogul sitrebuie sa fie cuprinzatoare, permanenta si de durata. Identitatea sociala Dou mari categorii de teorii: - Substanialiste - determinism tare al apartenenei, subliniaz rolul trsturilor obiective n definiia identitar (trsturi de ordin biologic, social sau istoric) si Interacioniste - se elaboreaz pe calea unei relaii vii, dinamice cu alte identiti, n miezul unui context determinat deopotriv psihologic, social, cultural i istoric (Barth, 1995). Teoria identitii sociale s-a dezvoltat din munca lui Henri Taifel asupra efectelor de accentuare in percepie, din interesul lui pentru psihologia social a prejudecii, a discriminrii, conflictului intergrupuri i schimbrii sociale. Aceast teorie se bazeaz pe o distincie fundamental intre procesele de grup i procesele interpersonale. Cu ajutorul identitii sociale construim sensul a ceea ce suntem. Ele ne aeaz n reeaua complex a relaiilor sociale dintr-o comunitate. Sunt de remarcat distinciile fcute intre diverse forme ale identitii: identitatea n interaciune, identitatea echilibratoare, identitatea social i personal. Goffinan, vorbete despre identitate social i personal ca fiind pri ale definirii individului de ctre ceilali. Identitatea personal dac este perceput in mod subiectiv reprezint i identitate de sine, prin identitatea echilibratoare inelege manifestrile individului prin care el incerc s realizeze un echilibru dintre diferitele ateptri, identitatea lui social i meninerea interaciunii. Conceptul despre sine sau identitatea sinelui reprezint schema internalizat care descrie credinele i sentimentele privitoare la sine, incluznd toate informaiile i afectele semnificative despre sinele trecut, prezent i viitor ale actorului social. n categoria informaiilor autorefereniale se adaug i posesiile, care

se percep ca parte important a sinelui (nu ntmpltor ajungem s rostim soia mea, casa mea, maina mea sau cartea mea ndrgit). Reprezentarile sociale Walter Lippmann (1922): Singura percepie <subl. ns.> pe care o poate avea un individ care nu e martor ocular la un eveniment este cea trezit de imaginea sa mental asupra respectivului eveniment (...). Acesta interpune ntre om i mediul su un pseudo-mediu. n conduita individului apar reacii la acest pseudo-mediu. Consecinele respectivei conduite, mai ales cnd mbrac forma unor aciuni, nu opereaz ns n pseudo-mediu, adic acolo unde a fost declanat, ci n mediul real, pe trmul cruia se produc aciunile efective Urmrind reprezentrile colective ale psihanalizei n diferite publicaii ale presei franceze de la nceputul deceniului VI, au fost izolate trei categorii de ziare: cele aparinnd presei militante apropiat de cercurile comuniste, cele subordonate Bisericii catolice i ziarele de mare tiraj. Raporturile cu cititorii se difereniaz semnificativ, n funcie de sectorul publicistic emitent. Se pot identifica trei tipuri de raporturi: difuziunea opinii, propagarea atitudini, propaganda convingeri. Stadiile: obiectivarea, prin care se transform abstractul n concret, un concept ntr-o imagine sau ntr-un nod figurativ; naturalizarea: schema figurativ, separat de teoria iniial, nu mai este o construcie abstract i inabordabil, ci devine un patrimoniu comun; ancorarea, care permite adugarea la ansamblul categoriilor stpnite i consolidate a unor categorii noi, contrariante. Acest stadiu se finalizeaz prin atribuirea de funcionalitate, iar obiectul social vizat este clasat i denumit, producndu-se o mblnzire a necunoscutului. Abric consider c tipurile de transformri care se pot nregistra sunt: transformarea rezistent, cnd un nou mod de aciune, contrariant, este administrat de sisteme periferice defensive, nodul central nu este modificat, ci doar sistemul periferic ce negociaz integrarea unor elemente strine; transformarea progresiv, cnd modul de aciune nou nu contrazice profilul nodului central, iar transformarea se produce treptat. Ca urmare a acestui fapt, practicile noi se vor mpleti cu elementele nodului central topindu-se ntr-o reprezentare ce se preschimb secvenial; transformarea abrupt, cnd practicile pun n discuie nucleul tare al nodului central, semnificaia esenial a reprezentrii, fr intermedierea defensiv a sistemului periferic.