CUPRINS

CAPITOLUL I Notinea de salariu ..pag 2 I . 1 Definitie ; Caracteristici pag 2 I . 2 Tipuri de salarii ..pag I . 3 Codul muncii si salariul .pag 4 I . 4 Sporuri si adaosuri la salariu pag 6 I . 5 Retineri din salariu pag 7 CAPITOLUL II Documente utilizate in calculul salariului ..pag 10 Condica de prezenta . Foaia colectiva de prezenta . Lista de avans chenzinal . Stat de plata . Ordine de plata . Registru de casa .

CAPITOLUL III Contabilitatea salariilor .pag 11 III . 1 Conturile utilizate in contabilitatea salariilor pag 11 III . 2 Principalele inregistrari contabile legate de salarii ....pag 11 III . 2 . 1 Contabilitatea decontarilor cu personalul , angajat pe baza de contract de munca .pag 15

CAPITOLUL I Notinea de salariu . I . 1 Definitie ; Caracteristici . Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile,precum si alte adaosuri. Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora. Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabilesc prin lege cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative. Din punct de vedere economic salariul este remuneratia muncii , adica suma platita posesorului fortei de munca pentru activitatea desfasurata . Pentru producator salariu reprezinta cheltueli antrenate de productia unui bun sau a unui serviciu ; el este parte din cheltuelile totale , si anume un cost salarial . Pentru lucrator salariu reprezina un venit . Desi salariu este un pret platit de producator , el trebuie inteles ca plata pentru seviciile prestate de lucrator si nu ca pret al muncii sau al fortei de munca. Lucratorul ramane proprietarul fortei sale de munca si dupa ce s-a angajat. El a incheiat un contract de munca in care sunt prevazute obligatiile de munca si conditiile in care se va achita de aceste obligatii. In afara timpului de munca cheltuit de inteprindere, lucratorul dispune de forta sa de munca si poate sa o utilizeze dupa cum crede de cuviinta, poate desfasura munci suplimentare, poate presta munca la domiciliu. Salariu este o foma de venit; el revine posesorului fortei de munca in schimbul muncii desfasurate si permite acesteia sa isi satisfaca trebuintele si sa duca o viata normala. Salariul reprezinta motivatia muncii. I . 2 Tipuri de salarii . Salariul se prezinta sub doua forme : salariu nominal si salariu real . Salariu nominal reprezinta suma de bani primita de lucrator, in timp ce salariu real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu salariu nominal, cu alte cuvinte puterea de cumparare a salariului nominal. Nivelul salariilor depinde de cererea si oferta de munca, de productivitatea muncii si de negocierile purtate de sindicate. Daca cererea de munca este mare salariile se vor situa la un nivel mai ridicat; intreprinderile vor fi dispuse sa plateasca salarii mai mari pentru a atrage lucratorii de care au nevoie; in conditiile in care cererea de munca este mica, salariile vor scadea. Intre nivelul salariilor si nivelul productivitatii exista o relatie directa, cu cat productivitatea este mai mare, cu atat si cererea de munca este mai mare, iar pe ansamblul economiei se inregistreaza o crestere a nivelului salariilor. Cresterea productivitatii permite

cresterea salariului real. Sindicatele apara interesele salariale ale lucratorilor. Ele negocieaza un anumit nivel al salariului minim pe economie, precum si cresterile salariale impuse de cresterea preturilor. Salariul de merit Acest drept salarial se acorda angajatilor din unitatile bugetare , care se remarca pe linie profesionala, dupa criteriile prevazute de lege prezentate astfel: - pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea desfasurata, personalul poate primi un salariu de merit, care face parte din salariu de baza . Acesta poate fii pana la 15 % aplicat la salariu de baza. Persoanele care beneficieaza de salariu de merit se stabilesc o data pe an, de regula dupa aprobarea bugetului, in raport cu rezultatele obtinute in activitatea desfasurata. Salariul de merit poate fi acordat cel mult 15% din numarul total de posturi prevazute in statul de functii al institutiei, din care cel putin doua treimi va fi utilizat pentru functiile de executie. I . 3 . Codul muncii si salariul Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. n scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. n cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara. Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este adus la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului. Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma de bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut de lege. Pentru intarirea protectiei personalului incadrat in munca precum si potrivit Normele Ministerului Muncii si Protectiei Sociale care, prevad obligativitatea inregistrarii contractelor de munca la Directiile de munca si protectie sociala judetene in termen de 5 zile de la incheierea acestora, de catre urmatoarele categorii de angajatori: societati comerciale cu capital privat sau mixt; agenti economici cu capital privat sau mixt; asociatiile familiale; asociatiile cooperatiste; reprezentantele din Romania ale unor agenti economici cu sediul in strainatate; orice alta unitate indiferent de modul de organizare care desfasoara o activitate cu scop lucrativ, asociatiile fara scop lucrativ, fundatiile, organizatiile sindicale si patronale, reprezentantele din Romania ale unor unitati cu sediul in strainatate; orice alte organizatii cu caracter obstesc care sunt constituite si functioneaza potrivit legislatiei romane ( organizatii culturale, stiintifice, bisericesti, sportive ). Potirvit legii obligatia de a incheia contractul individual de munca in

forma scrisa, revine angajatorului, care raspunde contraventional, sau dupa caz, material, de indeplinirea acestie obligatii. La institutiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct de vedere al interpretarii elementelor componente ale acesuia. Salariile de baza pentru personalul de executie sunt diferentiate pe: functii, grade profesionale sau trepte profesionale. Salariile personalului de conducere sunt formate din salariile de baza corespunzatoare functiei de executie, gradului sau treptei profesionale si gradatiei detinute la care se adauga: o indemnizatie de conducere care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport cu raspunderea functiei de conducere indeplinite si cu marimea unitatilor si subunitatilor. Pentru a se intelege mai bine notiunea de salariu de baza si elementele definitorii ale acestuia, vom prezenta in continuare sporurile care potrivit legii, fac parte din salariu de baza brut lunar. I . 4 Sporuri si adaosuri la salariu Sporul de vechime in munca Pe masura ce se desfasoara activitate in campul muncii personalul incadrat pe baza de contract (indiferent de natura acestuia ) corespunzator timpului lucrat in programul normal, cresc sansele de sporire a drepturilor salariale si anume, prin majorarea sporului de vechime in munca. Potrivit legii persoanele salarizate din unitatile bugetare beneficiaza la functia de baza de un spor de vechime in munca de pana la 25% calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru. Din categoria unitatilor bugetare care beneficiaza de sporul de vechime in munca in conformitate cu legea fac parte: invatamant, sanatate, cultura, cercetare stiintifica, informatica, asistenta sociala . Sporul de vechime in munca se acorda in cota procentuala calculata la salariul de baza, diferentiat pe transe de vechime in munca dupa cum urmeaza: intre 3 si 5 ani 5% ; de la 5 la 10 ani 10% ; de la 10 la 15 ani 15% ; de la 15 la 20 ani 20% ; peste 20 ani 25% . Deoarece acest drept salarial se acorda in functie de transa de vechime in munca dobandita pe parcursul activitatii, consideram impetuos necesar un comentariu legislativ despre vechimea in munca, pentru a face o inerpretare justa la stabilirea si acordarea acestui spor. La stabilirea vechimii in munca se ia in considerare si timpul in care persoana: a ineplinit stagiul militar in termen, a fost elev al unei scoli militare sau al unei institutii de invatamant superior militar; timpul in care o persoana incadrata in munca si-a intrerupt activitatea deoarece a fost suspendat din functie, sau s-a desfacut contractul de munca, daca aceste masuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale; perioada in care persoana incadrata in munca urmeaza cursuri de pregatire profesionala; perioadele in care s-a cotizat la fostele asigurari sociale, ori la casele de pensii preluate de stat. Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste incepand de la data de unu a lunii urmatoare aceleia in care s-a implinit transa de vechime in munca pentru a trece la un nou spor. Cumulul de functii In conditiile democratiei este firesc sa aiba libertate persoana angajata, de a presta activitate suplimentara in aceeasi unitate sau la un alt loc de munca decat unde are norma de baza, cu conditia sa dovedeasca profesionalism si constiinciozitate. Legislatia muncii in vigoare sprijina asemenea initiative, indeosebi in sectoarele deficitare de cadre tehnice de specialitate, apelandu-se la angajari de persoane prin cumul de functii.

Orice persoana poate cumula mai multe functii si are dreptul sa primeasca salariul corespunzator pentru fiecare din functiile ocupate. Exista si situatii in care prin lege sunt prevazute incompatibilitatile pentru cumulul unor functii. Persoanele care cumuleaza mai multe functii, sunt obligate sa-si aleaga o unitate unde vor avea functia de baza, care: ii achita si celelalte drepturi de personal, plateste pentru salariul respectiv contributia pentru asigurari sociale, contributia la fondul de somaj, contributia la casa de sanatate, retine orice alte sume datorate potrivit legii, tine si completeaza carnetul de munca al salariatului respectiv. I . 5 Retineri din salariu . Contributia de 10.5 % pentru C.A.S. , 5.5% la sanatate , si cea de 0.5 % pentru fondul de somaj. Contributia de 10.5 % la CAS se plateste in conditiile legii de catre toti salariatii cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale, pentru sumele incasate drept salarii de baza la care se adauga: sporul de vechime, alte sporuri si indemnizatii cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii . Contributia la CAS se retine de catre persoanele juridice si fizice care folosesc personal salariat si se vireaza de acestea intr-un cont special la Trezoreria statului. Contributia la CAS este datorata si de persoanele care cumuleaza pensia cu salariu pe baza de contract de munca. Contributia la CAS nu se retine de la salariati pe perioadele nelucrate si consemnate ca atare in carnetul de munca, perioade care prin urmare, nu constituie vechime in munca utila la pensie. Contributia de 1% de la salariati la fondul de somaj se retine dupa caz, din : salariul de baza lunar de incadrare "brut" incris in carnetul de munca , in cazul salariatilor incadrati in baza unui contract de munca. Salariul de baza avut in vedere la aplicarea contributiei de 1 % este salariul de baza lunar brut, in care potrivit legii sau, dupa caz contractului colectiv de munca se include si sporurile si indemnizatiile care fac parte din salariul de baza. Contributia de 5.5 % la sanatate este retinuta din salariul brut realizat si se vireaza prin Trezoreria statului catre Casa de Sanatate. Pentru toate aceste obligatii se intocmesc lunar declaratii care sunt depuse la agentiile corespunzatoare fiecarui fond, iar sumele se vireaza cu ordin de plata in conturi deschise la Trezoreria statului. Impozitul pe salarii Potrivit legii venitului, salariile si alte drepturi salariale impozabile se include totalitatea sumelor primite in cursul unei luni, indiferent de perioada la care se refera si care sunt realizate din: -salariile de orice fel; -sporurile de orice fel; -indemnizatiile de orice fel; -recompensele si premiile de orice fel; -sumele platite din fondurile asigurarilor sociale in caz de incapacitate temporara de munca si de maternitate; -sumele platite pentru concediul de odihna; -orice alte castiguri in bani si in natura, ca plata a muncii lor, de la persoanele fizice sau juridice, dupa caz la care sunt angajati, inclusiv cele acordate in baza contractului colectiv de munca, cu exceptia celor in natura acordate personalului casnic angajat.

Sumele platite salariatilor sub forma de indexare, sau compensare, ca urmare a cresterii preturilor sau tarifelor. Sumele reprezentand premiul anual acordat, potrivit legii personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele, fondul de participare la profit, acordate potrivit legii salariatilor agentilor economici, managerilor dupa aprobarea bilantului contabil, precum si sumele acordate potrivit legii pentru neefectuarea concediului de odihna. Cu privire la impozitarea premiilor este necesar sa amintim ca premiile platite in cursul anului personalului din unitatile bugetare precum si premiile acordate de agentii economici salariatilor in cursul anului se impoziteaza prin cumulare cu celelalte venituri realizate in cursul lunii respective. Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern dupa caz. Plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care aceasta modalitate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil. Plata de natura a unei parti din salariu, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Intarzierea nejustificata a plati salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Salariatul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori, ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, in conditiile dreptului comun. Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificate care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile. Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in ficare luna jumatate din salariul net . Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispoziliilor legale sau contractuale. Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie mai sus mentionat este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

CAPITOLUL II

Documente utilizate in calculul salariului

Condica de prezenta Foaia colectiva de prezenta Lista de avans chenzial Stat de plata Ordine de plata Registru de casa

CAPITOLUL III Contabilitatea salariilor III . 1 Conturile utilizate in contabilitatea salariilor .

Prin insumarea veniturilor brute lunare realizate de toti salariatii societatii comerciale, se obtine Fondul de salarii brut realizat in luna respectiva. El constitue pentru societatea comerciala o cheltuiala. Asupra acestui fond se calculeaza o serie de cote pe cheltuiala societatii comerciale, constituind datorii fata de bugetul A.S.si anume: a)Contributia unitatii la Asigurarile Sociale (CAS): 20,8% x fondul de salarii brut _ datorie fata de bugetul A.S. 4311- pasiv . b)Contributia unitatii la Fondul initial de sanatate: 5,2% x Fondul de salarii brut_ datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate 4313 - pasiv c)Contributia unitatii la Fondul de somaj: 0,5% x Fondul de salarii brut_ datorie fata de bugetul A.S.4371 - pasiv . d) Contributia unitatii la Fondul de Solidaritate pentru handicapati: 4% x fondul de salarii brut_ datorie fata de Ministerul Sanatatii 447 pasiv . e) Fond garantare = 0,25% x fondul de garantare la salariul brut 447 pasiv . Toate datoriile fata de buget aferente salariilor (retineri individuale si cotele unitatii), se achita din cont cu Ordine de plata de trezorerie , dupa care se achita angajatilor restul de plata ce li se cuvine. Retinerile individuale se inregistreaza: -Contributia angajatului la C. A. S. : (contul 4312 pasiv ) -Contributia angajatului la Fondul de somaj: (contul 4372 pasiv ) -Contributia angajatului la Fondul initial de sanatate: ( contul 4313-pasiv ) -Impozit pe venitul din salarii: ( contul 444-pasiv ) -Avans chenzinal: ( contul 425-activ ) -Chirii: (contul 427 Alte retineri-pasiv ) -Imputatii: (contul 461 Debitori diversi-activ ) III . 2 Principalele inregistrari contabile legate de salarii Cele doua categorii de datorii si creante sunt in stransa corelatie deoarece, exprima pe de o parte, salariile datorate de societatea comerciala angajatilor sai pentru munca prestata, iar pe de alta parte contributiile unitatii si angajatilor calculate in raport cu salariile si datorate la Bugetul Asigurarilor Sociale. Salariile se platesc angajatilor in doua transe: chenzina I ( avans ) si chenzina a II- a ( lichidare ). Plata chinzinei I se face pe baza Listei de avans chenzinal , iar plata chenzinei a II- a pe baza Statului de plata a salariilor . Elementele care compun venitul unui anajat pentru o luna de activitate sunt urmatoarele: 1) Salariul realizat calculat in functie de salariul de baza si de forma de salarizare aplicata (salarizare in regie pentru timpul lucrat ; salarizare in acord-in functie de normele de munca; salarizare in cote procentuale-calculat la volumul vanzarilor). Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decat salariul de baza negociat. El reprezinta o suma bruta. 2) Adaosurile si sporurile la salariu (indemnizatie de conducere, indemnizatie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru in subteran, spor de periculozitate, spor de toxicitate, etc.)-se calculeaza fie in suma fixa, fie ca procent din salariu de baza, proportional cu timpul lucrat in aceste conditii. Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporurile la salariu, rezulta Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectuaza urmatoarele retineri individuale: a) Contributia angajatului la pensia suplimentara de 10,5 % x (salariul de baza + sporul de vechime)_ constitue datorie fata de bugetul A.S.

b)Contributia angajatului la fondul de somaj de 0,5% x salariul de baza _ constitue datorie fata de bugetul A.S. c)Contributia angajatului la Fondul Initial de Sanatate _ de 5,5 % x venitul brut realizatconstitue datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. Daca din venitul realizat se scad cele 3 contributii si se scade si deducerea personala de baza de 250 lei, rezulta venitul impozabil. d)Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotelor de impozit (prevazute de grila legala, in procente diferite pe transe de venit) asupra venitului impozabil _ constitue datorie la bugetul statului. e)Avansul achitat angajatului la chenzina I. f)Alte retineri rate locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii, etc._ constitue datorie fata de cxreditorii respectivi. Dupa scaderea din venitul brut realizat a tuturor retinerilor individuale, ramane restul de plata care se achita angajatilor din casierie la data chenzinei a II-a. Contabilitatea datoriilor si creantelor fata de bugetul statului ( fiscale ) Datoriile fata de bugetul statului se concretizeaza in impozitele si taxele platite de societatea comerciala. Ele cuprind: impozitul pe profi, taxa pe valoare adaugata, impozitul pe venitul din salarii, accizele (taxe de consumatie), impozitul pe dividende, pe terenuri proprietatea statului, taxele vamale. Dintre acestea vom face referire la impozitul pe salarii, modul de percepere a acestuia, precum si virarea la bugetul de stat. Impozitul pe salarii se inregistreaza in contabilitatea financiara astfel : 421 = Personal remuneratii datorate 444 Impozitul pe salarii

Pentru exemplificarea retinerilor si a inregistrarilor contabile ce se efectueaza la intocmirea statului de plata vom considera urmatorul exemplu : - salariu realizat 700 lei - spor de vechime(10%) 70 lei - tatal venit brut 770 lei - contributia la CAS (10.5%) 81 lei - contributia la CASS (5.5%) 42 lei - contributia la Fd. de somaj (0,5%) 4 lei - deduceri personale 250 lei - baza impozabila 393 lei - impozit salariu 63 - rest de plata 580 lei Luand in considerare faptul ca de la 01.01.2011 deducerea personala de baza corespunzatoare pentru acest salariu este de 250 lei rezulta un impozit pe salariu in suma de 63 lei , dupa ce sa aplicat o cota de impozitare de 16% . Pe langa cele patru retineri ( contributia la CAS , contributia CASS , contributia la fondul de somaj , impozitul pe salariu ) , unitatea retine si vireaza la bugetul statului urmatoarele fonduri : - contributia la CAS ( 20,8%) 160 lei

- contributia la sanatate (5,2%) - contributia la fondul de somaj (0,5%) - contributia la fondul de risc ( 0,224%) - fond de garantare (0.25%) - fond de sanatate (0,85%)

40 lei 4 lei 2 lei 2 lei 7 lei

Inregistrarile contabile corespunzatoare sunt urmatoarele : - inregistrarea salariului brut realizat 621 Cheltueli cu salariile = 421 770 lei Presonal remuneratii datorate

contributia salariatului la CAS

421 = 4312 81 lei Personal remuneratii datorate Contributia salariatilor la CAS - contributia salariatului la CASS 421 = 4314 42 lei Personal remuneratii datorate Contribtia personalului la CASS contributia salariatului la fondul de somaj .

421 = 4372 4 lei Personal remuneratii datorate Contributia salariatilor la fondul de somaj retinerea impozitului pe salariu 444 Impozitul pe salariu 63 lei

421 = Personal remuneratii datorate

Retinerile datorate de unitate sunt urmatoarele : - contributia unitatii la CAS 6451 Cheltueli pentru CAS contributia unitatii la CASS 6452 Cheltueli pentru CASS = 4313 40 lei Contributia unitatii la sanatate = 4311 160 lei Contributia unitatii la CAS

contributia unitatii la fondul de somaj . = 4371 4 lei Contributia unitatii la fondul somaj

6453 Cheltuieli cu contributia la fondul de somaj

10

fondul de risc platit de unitate 635 = 4311 2 lei Cheltueli cu impozite si taxe Contributii asigurari sociale abhajator FUNASS 635 = Cheltuieli cu impozite si taxe Fond de garantare 635 = Cheltuieli cu impozite si taxe 447 Fonduri speciale taxe si varsamine asimilate 447 Fonduri speciale taxe si varsamine asimilate

III . 2 . 1 Contabilitatea decontarilor cu personalul angajat pe baza de contract de munca . Decontarile cu personalul au ca obiect calculul , inregistrarea la cheltueli si decontarea salariilor cuvenite angajatilor . Structural , salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor , sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute ( sporurile pentru conditii deosebite de munca , sporurile pentru orele prestate in timpul noptii , sporurile pentru orele suplimentare de munca , sporurile pentru vechimea neintrerupta in munca ) , indemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere , indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi ; indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna . Sunt incluse si fondurile de salarii si indemnizatiile platite personalului ce lucreaza pe baza de contract de prestari servicii sau conventii civile ( colaborari in masura in care sunt prevazute a fi suportate de acesta . Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de : ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca , cele pentru ingrijirea copilului , ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de inteprindere care se suporta din contributia pentru asigurari sociale , precum si sumele achitate , potrivit legii , pentru somaj tehnic . De asemenea , sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul , premiile acordate din beneficii si particip[arile la profit . Elementele de calcul si decontare a venitului brut asa cum sunt ierarhizate in statul de salarii se prezinta astfel : Salariu brut de baza . (+) Sporuri si adaosuri . (+) Indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere . (+) Indexarile de salariu si compensarea crsterilor de preturi . (+) Saluriu in natura . (+) Alte drepturi depersonal . (=) TOTAL VENITURI BRUTE (a) unde sporurile si adaosurile cuprind : sporurile permanente : vechime , fidelitate , conducere , noapte , conditii deosebite ( exepmlu : toxicitate ) ; limba straina , stres , ore suplimentare lucrate sistematic . 11

sporurile temporare : ore suplimentare , ore prestate in zilele prevazute libere prin lege , ore efectuate peste program , ore de traducere . adaosurile se refera la : prime de vacanta , pentru sarbatori si aniversari ale presoanei sau ale unitatii ; diverse stimulente . (b) alte dreptri de personal cuprind : indemnizatia de concediu ; prima de Paste / Craciun ; plata zilelor libere pentru evenimente deosebite ; indemnizatia pentru concediul de boala ; ajutoare materiale in bani . Cheltuelile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite angajatilor determina urmatoarele inregistrari contabile : 1. plata avansurilor si aconturilor catre salariati : 425 = 5311 Avansuri acordate personalului Casa 2. cheltueli cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului , inregistrate pe baza statului de salarii : 641 = 421 Cheltueli cu salariile personalului Presonal salarii datorate Remarca . Se poate ivi situatia in care trebuie inregistrate si cheltuelile salariale si alte drepturi de personal cuvenite exercitiului expirat , dar calculate si decontate in exercitilul urmator . In acest caz , pentru statele neintocmite , locul contului 421 Personal salarii datorate este luat de contul 4281 Alte datorii in legatura cu personalul . In exercitiul urmator ,operatia de mai sus este stornata in negru , efectuandu-se inregstrarea reala conform statelor de salarii intocmite . Creantele privind sumele datorate de catre personal , reprezentand chirii si consumuri care se fac venit la inteprindere , precum si eventualele sume datorate privind debite , remuneratii , sporuri sau adaosuri necuvenite , ajutoare de boala necuvenite se inregistreaza in debitul contului 4282 Alte creante in legatura cu personalul si in greditul conturilor , dupa caz , 758 Alte venituri din exploatare , 706 Venituri din redevente , locatii de gestiune si chirii si 708 Venituri din activitati diverse , 4427 TVA colectata , 438 Alte datorii si crante sociale . 3 . Retinerile din salarii reprezentand avansuri , popriri , contributia personalului la CAS , ajutorul de somaj , impozitul pe salarii : 421 = 425 Personal salarii datorate Avansuri acordate personalului 427 Retineri din salariile datorate tertilor 431 Asigurari sociale 437 Ajutor de somaj 444 Impozitul pe salarii 4. achitarea salariilor nete datorate personalului : 421 = 512 Personal salarii datorate Conturi curente la banci Sau 531 Casa 5. ajutoare materiale sociale cuvenite salariatilor : 431 = 423 Asigurari sociale Personal ajutoare materiale datorate 12

Retinerile din ajutoare sociale , in favoarea tertilor si impozitele corespunzatoare , se inregistreaza in debitul contului 423 Personal ajutoare materiale datorate si in creditul conturilor 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor , respectiv 444 Impozitul pe salarii . Achitarea sumelor nete genereaza inregistrarea : 423 = Personal ajutoare materiale datorate 512 Conturi curente la banci Sau 531 Casa 6. Decontarea drepturilor de participare a salariatilor la profit si alte stimulente din profit , determina inregistrarea : a) depturile cuvenite : 117 = 424 Rezultatul reportat Participarea personalului la profit b) impozitul retinut : 424 = 444 Participarea personalului la profit Impozitul pe salarii c) plata drepturilor nete : 424 = 512 Participarea personalului la profit Conturi curente la banci Sau 531 Casa 7. Inregistrarea drepturilor de personal neridicate : 421 = 426 Personal salarii datorate Drepturi de personal neridicate 423 Personal ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit La achitarea drepturilor de personal neridicate se foloseste formula contabila : 426 = 512 Drepturi de personal neridicate Conturi curente la banci Sau 531 Casa Daca drepturile de personal neridicate s-au prescris , se inregistreaza ca venituri exceptionale din operatiuni de gestiune . Un caz particular privind decontarile cu personalul il reprezinta acordarea catre salariatii societatii comerciale a unor cantitati de produse obtinute din productie proprie . Valoarea acestor produse se impoziteaza , fiind venit pentru inteprindere in perioada respectiva . Tipurile de inregistrari care intervin sunt : a) cheltuelile de remuneratie cuvenita pentru timpul de munca prestata , dupa caz : 641 = 421 Cheltueli cu salariile personalului Personal salarii datorate b) decontarea salariilor cuvenite : 421 = 701 Personal salarii datorate Venituri din vanzarea produselor finite ( cu valoarea de pret de vanzare a produselor acordate in echivalenta la salariu net )

13

531 Casa ( cu sumele nete achitate , pentru diferenta neacoperita din valoarea produselor acordate ) 444 Impozitul pe salariu ( cu ipmozitul pe salarii retinut ) c) TVA aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente daca este cazul : 635 = 4427 Cheltueli cu impozite , taxe si varsaminte TVA colectata asimilate 446 Alte impozite , taxe si varsaminte asimilate d) descarcarea gestiunii cu valoarea produselor acordate in natura , la cost de productie : 711 = 345 Variatia stocurilor Produse finite In sfera cazurilor particulare se inscrie si contabilizarea echipamentului de lucru si a uniformelor , pentru care inteprinderea suporta 50 % din valoare . a) valoarea echipamentului de lucru si a uniformelor achizitionate , inclusiv TVA aferenta : 303 = 401 Materiale de natura obiectelor de inventar Furnizori 4426 TVA- deductibila b) valoarea echipamentului de lucru si a uniformelor distrbuite salariatilor : 603 = 303 Cheltuelile privind materialele de natura Materiale de natura obiectelor de inv. obiectelor de inventar ( cota de 50% suportata de inteprindere) 428 Alte datorii si cerante in legatura cu personalul (cota de 50 % suportata de salariati ) c) TVA aferenta valorii echipamentului de lucru si a uniformelor suportate de salariati : 428 = 4427 Alte datorii si creante in legatura cu personalul TVA colectata

BIBILOGRAFIE

14

1 ) Drepturi ale personalului angajat Autori : Stefan Constantin Dumitru Dan Constantin Editura Tribuna Economica Buletin Economiv Legislativ Nr. 2 / 1996 3 ) Contabilitate Manualul clasei a XI-a Autori : Violeta Isai Editura : All Educational , Bucuresti 2001 .

4 ) Economie Manualul pentru clasele a X-a si a XI-a . Autori : Maria Liana Lacatus George Paul Lacatus Editura Corint , Bucuresti 2002 . 5) Codul muncii - Legea 53/2003, Codul dialogului social si 7 legi uzuale. Editia a 19-a, actualizata la 24 februarie 2012 Editura Hamangiu

Exemplu documente Capitolul II

15

16

17