Sunteți pe pagina 1din 7

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc

FORMATIUNI POLITICE PRESTATALE


A. Spatiul intracarpatic -Transilvania
Sf. sec. IX Gesta Hungarorum-Anonymus, atesta existenta formatiunilor politice dincolo de Tisa: Menumorut Crisana, centrul Biharia Glad Banat, centrul Cuvin Gelu- SV Transilvaniei / pe Somes, centrul Dabaca - relateaza interesul manifestat de Ducele Arpad fata de bogatia acestor teritorii; -sec. IX-X, aceste formatiuni sunt anihilate de interventia maghiara

B. Teritoriul de la sud de Carpati Tara Romaneasca


Sf. sec IX-XIII Diploma Cavalerilor Ioaniti (1247)- Bela al IV-lea voievodatele lui Litovoi si Seneslau(stanfa Oltului), cnezatele lui Ioan si Farcas intre Jiu si Olt, Tara Severinului;

C. Formatiuni la est de Carpati -Moldova


Sec. IX-XI- desemnate cu denumirea de codri, campuri, ocoale, tari: codrii: Orheiului, Lapusnei, Cosminului; campuri: Campul lui Dragos, Campul lui Vlad; cobale: in tinuturile Dorohoi, Neamt, Bacau, Vaslui; ocoale: Campulung, Vrancea;

FORMAREA STATELOR

Paralel cu etnogeneza romaneasca, au avut loc procese economice, sociale, politice care au condus la structurari de tip statal si la necesitatea statului. In spatiul locuit de romani s-au format cinci state medievale, cu interventia statelor vecine. Aceste state s-au constituit sub forma voievodatului, care este o structura statala de tip romanesc. Procesul a fost relativ concomitent, exceptie au facut statul Asanestilor si Transilvania.

A. Statul ASANESTILOR
Statul Asanestilor a fost defapt statul romano-bulgar, care s-a format in 1185, odata cu rascoala vlahilor sub-dunareni impotriva Imperiului Bizantin, condusa de Petru si Asan. In aceasta lupta ei au avut sprijinul vlahilor nord-dunareni, iesind victoriosi si astfel formand statul romanobulgar. Treptat insa, elementul romanesc s-a estompat, statul capatand un caracter bulgar.

B. TRANSILVANIA
Transilvania s-a format prin unificarea formatiunilor prestatale existente in spatiul intracarpatic, avand loc deoadata cu cucerirea maghiara, 1050-1222. Mijloacele folosite pentru cucerire au fost militare-lupte, si politice. Regaliatea maghiara a incercat sa impuna voievodatul ca forma de stat apusean dar in 1176, in timpul lui Leustachiu Voievod, s-a impus voievodatul. In sec. XII-XIII, s-au decurs colonizarile sasilor stabiliti in S-E Transilvaniei si Subcarpatii Rasariteni, a secuilor stabiliti in zona Sibiu, Brasov, Sighisoara, Bistrita precum si a cavalerilor teutoni adusi de Andrei al II-lea in Tara Barsei.

C. TARA ROMANEASCA Context: Prezenta elementului migrator, afirmarea Ungariei cu


Polonia, cresterea demografica substantial, stingerea dinastiei Arpadiene, diferentierea sociala precum si viata economica prospera (crearea drumului comerial), au dus la necesitatea formarii Tarii Romanesti. Tara Romaneasca s-a format prin unificarea formatiunilor din jurul Voievodatului lui Seneslau. Nu exista informatii istorice certe sa ilustreze acest proces de unificare. Primele documente, din anii 1310-1352, scriu despre existenta statului in frunte cu Basarab I. Este un document din 1324 prin care Basarab I se recunostea vasal al regelui maghiar Carol Robert de Anjou. In 1330, in Cronica pictata de la Viena, in care apare lupta de la Posada, intre Basarab I si Carol Robert de Anjou, victoria fiind al lui Basarab, consacrand independenta de stat.

Descalecatul lui Negru-Voda din Fagaras -1290 -Acest descalecat ilustreaza contributia demografica si institutionala a
romanilor din Transilvania la formarea Tarii Romanesti; -Campulung, locul unde s-a produs Descalecatul, rezulta a fi prima capitala a Tarii Romanesti si are prima necropola domneasca;

D. MOLDOVA Context extern: Prezenta cumanilor si a tatarilor a constituit un factor


de echilibru, interesele Ungariei si Poloniei pentru eliminarea Hoardei de Aur, stingerea dinastiei Arpadiene si instaurarea dinastiei de Anjou. Context intern: Prosperitatea economica(crearea drumului comercial), precum si diferentierea sociala facea necesara crearea statului Moldova. Formarea Moldovei a cunoscut doua etape. Cea a formarii statale incomplete, in care prosperitatea economica si diferentele sociale faceau necesara statul. Prima etapa s-a realizat pe fondul expeditiilor maghiare antitataresti, organizate intre 1345-1354. Moldova era ca o marca de aparare, sub suzeranitate maghiara, numindu-l pe Dragos conducator al acesteia. Cea de-a doua etapa a fost cea a formarii statale propriu zise, intre anii 1359-1365, cand s-a organizat intr-o domnie, ca stat independent, 1359, al doilea descalecat, cel al lui Bogdan. Anul 1365 este cel in care independenta tarii a fost recunoscuta si de regalitatea maghiara.

E. DOBROGEA
Dobrogea s-a realizat prin unificarea formatiunilor prestatale in jurul unui nucleu reprezentat de Tara Cavarnei. Fiind amenintata de pericolul Otoman, Dobrogea a fost integrata Tarii Romanesti de catre Mircea cel Batran pana-n anii 1417-1421, ani din care Dobrogea ajunge sub stapanire Otomana pana in 1878.

CONSOLIDAREA STATELOR
-este o perioada de edificare a institutiilor statelor;

TRANSILVANIA
Consolidarea statului se realizeaza in sec. XIII-XIV, in timpul voievozilor Roland Borsa (1282, 1284-1285, 1288-1293) si Ladislau Kan (1294-1319). In timpul celor doi, voievodatele se consolideaza, voievozii asumandu-si prerogative regale.

TARA ROMANEASCA
Consolidarea statului se realizeaza in timpul lui Nicolae Alexandru (1352-1364), care in anul 1359 i-a titlul de domn autocrat si creeaza Mitropolia Tarii Romanesti la Curtea de Arges. Urmeaza urmatoarea etapa a consolidarii din timpul lui Vladislav Vlaicu, care in anul 1370, creeaza o a doua mitropolie ortodoxa la Severin. Desavarsirea organizarii institutionale are loc in timpul lui Mircea cel Batran.

MOLDOVA
Consolidarea statului are loc in timpul lui Latcu (1369-1377), care continua politica de indendenta in raport cu regalitatea maghiara. Continua cu perioada lui Petru I Musat (1375-1391), care creaza in anul 1386/1387 Mitropolia Moldovei cu sediul la Suceava. Consolidarea se incheie in timpul lui Roman I (1391-1394), cu extinderea teritoriilor pana la Marea Neagra si Dunare.

INSTITUTII STATALE IN SPATIUL ROMANESC

TRANSILVANIA
Organizarea institutionala a Transilvaniei a fost de tip european apusean. Institutiile centrale au fost voievodatul si Adunarea Starilor

Privilegiate. Voievodatul a fost o forma de organizare politico-administrativa


specific romaneasca, adaptata intereselor maghiare si mentinuta pana in anul 1541 cand Transilvania a devenit principat si a castigat autonomie. Dupa 1541 a fost un principat autonom supus suzeranitatii turcesti. Spre sf. sec al XVII-lea, principatul trece sub stapanire habsburgica iar in anul 1692 Diploma Leopoldina stabileste organizarea interna a principatului. Adunarea Starilor Privilegiate reunea reprezentanti ai nobilimii maghiare, ai clerului superior, orasenii si reprezentantii taranimii maghiare. Initial, la aceasta participau si reprezentantii romanilor dar treptat, romanii sunt exclusi din aceste adunari. In conditiile in care adunarile se constinuiau pe principiul natiunilor privilegiate, acestea vor purta numele de congregatii, inlocuite mai tarziu de dieta. In ceea ce priveste organizarea administrativ-teritoriala, acestea erau comitate, mai intai regale apoi nobiliare, scaune-ale secuilor si sasilor si districte, cele ale romanilor. Existau doua biserici, cea catolica si cea ortodoxa, sustinuta de domnitorii romani, in grija mitropolitului Tarii Romanesti.

TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA


Organizarea institutiilor a fost de influenta bizantina si slava. Institutia centrala a fost domnia. Domnia avea un caracter ereditar-electiv si doua dinastii, Musatinii in Moldova si Basarabii in Tara Romaneasa. Sistemul electiv functiona cu conditia ca alegerea sa se faca din randul familiei domnitoare. Doar acestia erau trimisii lui Dumnezeu pe Pamant. Domnitorul era stapan absolut, lua principalele decizii, de pace, de razboi, atat politice cat si militare, administrative, financiare, judecatoresti, financiare si religioase. Aceste atributii erau limitate de drepturile si privilegiile boierimii si de legea, adica dreptul pamantului. Concluzia este ca domnia a fost defapt o monarhie absoluta. Autoritatea acesteia s-a slabit abia in secolul al XVII-lea sub regimul nobiliar, cand domnii au inceput sa fie numiti de turci. Regimul fanariot a fost instaurat sec. XVIII, anul 1711 in Moldova si 1716 in Tara Romaneasca. Cu accentuarea dominatiei Otomane, s-a degradat institutis domniei. Dupa domnie, organizarea institutionala se numea Sfatul domnesc. Sfatul domnesc era alcatuit de marii boieri si apoi din boierii cu dregatorii. Avea rol consultativ si atributii juridice, participa la incheierea tratatelor si avea acordul asupra deciziilor domniei. In sec. XVI, sfatul s-a numit divan. Adunarea Starilor Privilegiate purta numele de Marea Adunare a Tarii, si era formata din marii boieri, clerul inalt, boierimea mica si mijlocie, curteni. In sec. XVII, isi defineste mai bine atributiile iar in anul 1831-1848 se reinfiinteaza sub numele de Adunarea Obsteasca. Organizarea militara era din doua parti, oastea cea mica, adica armata permanenta-membrii claselor privilegiate, si cea mare, adica populatia apta sa poarte arme. Oragnizarea administrativo-teritoriala era din judete si tinuturi in cazul Moldovei. Biserica, pe plan spiritual, avea o putere suprema si astfel un rol important in viata sociala, juridica si culturala. S-a format odata cu constituirea statelor medievale romanesti. Biserica detinea un rol in plan cultural, in domeniul justitiei. A mentinut unitatea spirituala a romanilor si s-a opus prozelitismului catolic.

Concluzie:
Formarea statelor medievale romanetii si institutiile medievale au evoluat intr-un timp relativ scurt si au avut o importanta considerabila, institutiile si procesul de formare din Moldova si Tara Romaneasca fiind diferit de cel din Transilvania.

-Prezentati un fapt istoric, din secolul al XlV-lea, care a contribuit la constituirea statului medieval Moldova. n cazul Moldovei, mai nti avem <<Descalecatul lui Dragos >>, trimis al regalitatii maghiare, care la mijlocul secolului al XIV-lea, (1345- 1354), ntemeiaza n nordul Moldovei o marca de aparare. n a doua jumatate a secolului al XIV-lea, Bogdan din Cuhea, voievod al Maramuresului, intra n conflict cu regalitatea maghiara care ncerca sa lichideze autonomiile romnesti. Acesta se revolta, trece n Moldova si cu sprijinul boierimii moldovene l nlatura pe Balc, punnd bazele unui stat independent. Descalecatul lui Bogdan este urmat de proclamarea Moldovei ca stat independent. n perioada 1364-1365, regele Ungariei este obligat de mprejurarile internationale sa recunoasca independenta celui deal doilea stat romnesc cu capitala la Baia. -Exprimati un punct de vedere cu privire la formarea statelor medievale in spatiul romanesc si argumentati-l cu unul /doua fapte istorice: