Sunteți pe pagina 1din 5

Constitutiile din Romania

Constitutia este legea fundamentala a unui stat care se refera la caracterul statului, denumirea statului, atributiile sefilor statului, principiile generale de organizare, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Istoria constitutionala a Romaniei incepe o data cu adoptarea primei Constitutii moderne in 1866. 1. Prezentarea cauzei si contextului, principiul separatiei puterilor, importanta

Constitutia din 1866 a fost publicata in Monitorul Oficial la 1 iulie


1866. Avea ca model constitutia Belgiei, 1831, si s-a creat din nevoia a unei constitutii de origine interna, dupa aducerea la tron al lui Carol I de Hohenzoller Sigmaringen. Continutul Constitutiei nu pomenea nimic despre raporturile cu Imperiul Otoman, aceasta fiind o afirmare a independentei. Se presupunea suveranitatea nationala, o guvernare reprezentativa si responsabila, responsabilitate ministeriala si princiupiul separarii puterilor in stat. Conform Constitutiei, puterea executiva apartinea domnului si guvernului; Domnul numeste si revoca ministrii, numeste si revoca ministrii, numeste si confirma in toate functiile publice, bate moneda, confera decoratii, comanda armata, convoaca, amana sau dizovla Parlamentul, are drept de veto absolut si el este cel care declara pace sau razboi. Puterea legislativa exercitata de parlament bicameral, care avea drept de initiativa si sanctiune a legilor, de interpelare, acorda sau retragea increderea guvernului iar Adunarea Deputatilor a fost cea care trebuia sa adopte bugetul. Puterea judecatoreasca exercitata prin Curti de Judecata, Tribunale, Inalta Curte de Casatie. Judecatorii erau inamovibili (imuni, fara presiune), iar hotararile judecatoresti se pronuntau in numele domnului. In Constitutie se scria si despre drepturile si libertatile cetatenesti, despre libera asociere, liberatatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, libertatea constiintei, a cuvantului, a presei, dreptul la educatie. Sistemul electoral se baza pe vot cenzitar, cu cateva exceptii.

Constitutia din 1866, a consacrat pentru prima data in istoria vietii noastre statale, caracterul indivizibil al statului roman, care de la aceasta data va purta numele oficial de Romania, in conditiile in care tara noastra se gasea inca sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Contextul in care a fost adoptata: In urma loviturii de stat, Cuza este oblicat sa abdice si sa plece in exil. Se constituie o locotenenta domneasca, care reia vechea doleanta a Adunarilor Ad-Hoc, de a aduce pe tron un print dintr-o dinastie domnitoare din Europa Apuseana. Deoarece prima oferta este declinata, locotenenta domneasca propune pe principele Carol Ludovic de Hohenzoller. Dupa validarea mandatelor, in sedinta de 1 mai 1866, este proclamat principe ereditar al Romaniei, sub numele de Carol I. La mai putin de 2 luni de la depunerea juramantului noului domn, Adunarea Constitutanta voteaza si adopta o noua Constitutie, Constitutia de la 1866. 2. Cauzele adoptarii, importanta, context

Constitutia din 1923 a fost un document ce a reprezentat un


instrument juridic mult mai elaborat decat Constitutia din 1866. Schimbarea in mentatalitatea colectiva, noul context european (dezvoltarea industriei, economica creste, transformari pe toate planurile), mutatiile economico-sociale si exigentele respectarii tratatelor de pace dupa Primul Razboi Mondial au condus la promulgarea de catre Ferdinand I, la 28 martie 1923, a celei de-a doua Constitutii. Unirea din 1918 si infaptuirea unor noi reforme ca votul universal si Reforma Agrara, au fost de asemenea factori care au influentat adoptarea ei, desi, initial, a fost contestata de Partidul National Roman si Partidul Taranesc. In aceasta Constitutia, statul era unul national, unitar si indivizibil, care ofera un statut aparte bisericii greco-catolice, aceasta fiind privilegiata iar biserica ortodoxa, subordonata statului. Este infiintat Consiliul Legislativ, care trebuia sa avizeze legile. Principiile sunt aceleasi ca ale Constitutiei din 1866, diferand faptul ca proprietatea era garantata de stat. S-a acceptat votul universal, insa doar in cazul barbatilor de peste 21 ani si s-au afirmat drepturile minoritatilor prin ideea de egalitate. Constitutia din 1923 a fost o constitutie liberala, consolidand principiul separatiei puterilor in stat. A fost cea mai avansata Constitutie din Europa, asigurand functionarea regimului democratic in Romania.

Constitutia din 1938:


In anul 1938 s-a instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea, ceea ce necesita o noua Constitutie. Statul si institutiile consacrau o monarhie autoritara, regele fiind cel care domneste si guverneaza. S-au desfiintat principiile suveranitatii poporului si a separarii puterilor in stat, instaurand principiul suprematiei regelui. Multe dintre drepturile si libertatile cetatenesti au fost restranse sau mentinute formal, s-a modificat sistemul de vot, femeile avand dreptul la vot si ele.

Constitutiile comuniste: Constitutia din 1948


Reprezinta produsul tipic al aplicarii in viata politica romaneasca a doctrinei si ideologiei comuniste, dupa modelul sovietic. Aceasta mentinea formal principii precum suveranitatea poporului sau separarea puterilor in stat iar la fel era si cu drepturile si libertatile omenesti. Dreptul de vot era egal la femei si la barbati, trecuti de 18 ani, cu restricitii: nu aveau drept de vot persoanele, lipsite de drepturi civile si politice. Organ suprem al puterii in stat a devenit Marea Adunare Nationala, fata de care raspundeau toate celelalte organe. Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un regim guvernamental inetemeiat pe monopartidism si autoritarism statal, precum si spre o economie centralizata si dirijata politic. A avut loc nationalizarea principalelor mijloace de productie.

Constitutia din 1952


Daca in 1948 a avut loc nationalizarea principalelor mijloace de productie, in 1949 s-a declansat procesul de cooperativizare a agriculturii si aplicarea modelului stalinist in transformarea societatii. Statul era considerat unul democrat popular bazat pe dictatura proletariatului in alianta cu taranimea, fiind unul unitar, independent si suveran. Drepturile si libertatile cetatenesti sunt aceleasi ca in Constitutia precedenta, cu aceleasi restrictii. Aceasta Constitutie a fost cea care a reliefat procesul de stalinizare si sovietizare a tarii.

Constitutia din 1965


In 1962 s-a incheiat procesul de cooperativizare ceea ce a fost dovada victoriei societatii socialiste in agricultura si implicit in economie. In anul 1965, Nicolae Ceausescu a preluat puterea si a intrat in vigoare Constitutia. S-a adoptat numele de Republica Socialista Romania, forta politica conducatoare fiind PCR-ul. Sustinea principiul suveranitatii poporului, exercitat prin Marea Adunare National iar Consiuliul de stat a fost ca organ al puterii de stat. Constitutia consfintea caracterul socialist al proprietatii si al economiei, adica statul proprietar al bogatiilor de orice natura.

Constitutiile comuniste: asemanari


Toate cele 3 constitutii comuniste, au avut la baza Constitutia Sovietica din 1936, rupand legaturile cu Constitutiile anterioare. Principiul suveranitatii nationale, si al reprezentativitatii sunt inlocuite cu principiul puterii poporului, pluripartidismul cu partidul unic, iar principiul separarii puterilor in stat fiind eliminat, organ suprem al puterii in stat devenind Marea Adunare Nationala, parlament fiind unicameral, drepturile si libertatile mentinute formal si mult ingradite, cenzura, planificarea etc.

Constitutii comuniste: -prezentarea a doua deosebiri intre Constitutia din 1948 si Constitutia din 1965:
-In Constituia din 1965 nu mai sunt prevazute restrictii in legatura cu exercitarea votului, spre deosebire cu Constitutia din 1948 unde nu aveau drept de vot persoanele, lipsite de drepturi civile si politice; -O alta deosebire a Consitutiei din 1965 fata de cea din 1948, este adoptarea numelui tarii de Republica Socialista Romania prin preluarea puterii de catre Nicolae Ceausescu; -Constitutia din 1965 a consacrat PCR-ul ca forta politica conducatoare a statului, fata de Constitutiile anterioare, unde Partidul Muncitoresc Roman conducea.

Constitutia din 1991


Dupa revolutia din 1989 s-a revenit la regimul democratic si astfel noua Constitutie a fost adoptata de Parlament in noiembrie, si de popor, prin referendum, in decembrie 1991. In aceasta Constitutie, Romania era considerata a fi republica democrata, cu stat de drept, democratic si social, national, suveran, independent, unitar si indivizibil. Principiile sustinute sunt cele a suveranitatii nationale, a separarii puterilor in stat. Aceasta imbina sistemul democratic romanesc cu noile principii constitutionale europene. A adus noi drepturi si libertati cetatenesti, de data aceasta nu doar formal, ca garantarea dreptului la viata si a dreptului de integritate fizica si psihica, pedeapsa cu moartea si tortura fiind interzise. Constitutia din 1991 a fost modificata prin referendum in 2003.

*Formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptarii unor acte fundamentale si sustinerea acestuia printr-un argument istoric:
Necesitatea adoptarii unor acte fundamentale/constitutii, a fost data de faptul ca prin definitie aceste documente instituie un regim politic, precizeaza modalitatea in care se guverneaza. Adoptarea unor acte fundamentale este necesara pentru da legitimitate regimului politic, oricum ar fi el, democratic sau totalitar. Un exemplu potrivit ar fi anii comunismului in Romania, cand, desi se stia cine si cum guverneaza, tot a fost necesar sa se enunte principiile politice in textul unor acte fundamentale, adica constitutiile. Astazi majoritatea statelor lumii, actioneaza in limitele precizate de legile fundamentale pe care le-au adoptat.