Sunteți pe pagina 1din 204

Traian Valeriu Popescu Traian Valeriu Popescu

GEOMETRIE DESCRIPTIVA GEOMETRIE DESCRIPTIVA


TRAIAN VALERIU POPESCU TRAIAN VALERIU POPESCU

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

Editura Universitaria Editura Universitaria


Craiova, 2004 Craiova, 2004
Referent útiinĠific: Prof.univ.dr.ing. Filip Ciolacu Referent útiinĠific: Prof.univ.dr.ing. Filip Ciolacu
Prof.univ.dr.ing. Gheorghe Gherghina Prof.univ.dr.ing. Gheorghe Gherghina

Copyright © 2004 Universitaria Copyright © 2004 Universitaria


Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria

Descrierea C.I.P. a Bibliotecii NaĠionale Descrierea C.I.P. a Bibliotecii NaĠionale


POPESCU TRAIAN VALERIU POPESCU TRAIAN VALERIU
Geometrie descriptivă, Traian Valeriu Popescu Geometrie descriptivă, Traian Valeriu Popescu
Editura Universitaria, Craiova, 2004 Editura Universitaria, Craiova, 2004
204 p. 21 cm 204 p. 21 cm
Bibliografie Bibliografie
ISBN: 973 – 8043 – 259 - 9 ISBN: 973 – 8043 – 259 - 9

Redactor: Octavian Lohon Redactor: Octavian Lohon


Tehnoredactor: dr.ing. Traian Valeriu Popescu Tehnoredactor: dr.ing. Traian Valeriu Popescu
Copertă: dr.ing. Traian Valeriu Popescu Copertă: dr.ing. Traian Valeriu Popescu

Bun de tipar: 10.10.2004 Bun de tipar: 10.10.2004


Apărut: 2004 Apărut: 2004
Tipografia UniversităĠii din Craiova Tipografia UniversităĠii din Craiova
Str. Brestei, nr.156A , Craiova, Dolj, România Str. Brestei, nr.156A , Craiova, Dolj, România
Tel: +40 251 598054 Tel: +40 251 598054

Tipărit în ROMÂNIA Tipărit în ROMÂNIA


GEOMETRIE GEOMETRIE
DESCRIPTIVĂ DESCRIPTIVĂ
INTRODUCERE INTRODUCERE

DefiniĠie. Geometria descriptivă este útiinĠa care studiază DefiniĠie. Geometria descriptivă este útiinĠa care studiază
metodele de reprezentare exacte ale corpurilor prin metoda metodele de reprezentare exacte ale corpurilor prin metoda
proiecĠiilor. proiecĠiilor.

Geometria descriptivă este, prin esenĠă, o útiinĠă grafică. Geometria descriptivă este, prin esenĠă, o útiinĠă grafică.
ConstrucĠia reprezentărilor grafice tratate de geometria ConstrucĠia reprezentărilor grafice tratate de geometria
descriptivă se bazează pe metoda proiecĠiilor care derivă din descriptivă se bazează pe metoda proiecĠiilor care derivă din
mecanismul vederii umane. În 1799 francezul GASPARD mecanismul vederii umane. În 1799 francezul GASPARD
MONGE, în lucrarea GEOMETRIE DESCRIPTIVE MONGE, în lucrarea GEOMETRIE DESCRIPTIVE
descrie metoda dublei proiecĠii ortogonale care constă în descrie metoda dublei proiecĠii ortogonale care constă în
proiecĠia corpurilor din spaĠiu pe două plane principale de proiecĠia corpurilor din spaĠiu pe două plane principale de
proiecĠie perpendiculare între ele, planul orizontal >H@ úi proiecĠie perpendiculare între ele, planul orizontal >H@ úi
planul frontal (vertical) >V@. planul frontal (vertical) >V@.
În cazul în care aceste două plane nu sunt suficiente În cazul în care aceste două plane nu sunt suficiente
pentru definirea corpului din spaĠiu atunci se foloseúte un al pentru definirea corpului din spaĠiu atunci se foloseúte un al
treilea plan perpendicular pe cele două plane >H@ úi >V@ numit treilea plan perpendicular pe cele două plane >H@ úi >V@ numit
plan de profil (lateral) >L@. În acest fel se pot reprezenta plan de profil (lateral) >L@. În acest fel se pot reprezenta
corpurile din spaĠiu tridimensional în spaĠiul cu două corpurile din spaĠiu tridimensional în spaĠiul cu două
dimensiuni (foaia de hârtie), reprezentare numită epură care dimensiuni (foaia de hârtie), reprezentare numită epură care
apoi dă posibilitatea cunoaúterii corpului cu ajutorul apoi dă posibilitatea cunoaúterii corpului cu ajutorul
proiecĠiilor deducându-se atât forma úi dimensiunile, cât úi proiecĠiilor deducându-se atât forma úi dimensiunile, cât úi
poziĠionarea în spaĠiu. poziĠionarea în spaĠiu.

7 7
1. SISTEME DE PROIECğIE 1. SISTEME DE PROIECğIE
1.1 GeneralităĠi 1.1 GeneralităĠi
Sistemele de proiecĠie folosite de geometria descriptivă asociază Sistemele de proiecĠie folosite de geometria descriptivă asociază
elemente de bază ale vederii umane (teoremele privind fasciculele de elemente de bază ale vederii umane (teoremele privind fasciculele de
lumină) cu elemente geometrice componente ale sistemului de proiecĠie lumină) cu elemente geometrice componente ale sistemului de proiecĠie
respectiv. respectiv.
Reprezentarea unui corp prin proiecĠie se obĠine ducând prin punctele Reprezentarea unui corp prin proiecĠie se obĠine ducând prin punctele
aferente conturului raze vizuale (de proiecĠie) numite proiectante, adică aferente conturului raze vizuale (de proiecĠie) numite proiectante, adică
linii drepte care, la intersecĠia lor cu planul de proiecĠie (planul pe care linii drepte care, la intersecĠia lor cu planul de proiecĠie (planul pe care
se face proiecĠia) dau pe acesta imaginea (proiecĠia) corpului. se face proiecĠia) dau pe acesta imaginea (proiecĠia) corpului.
Elementele de bază ale unei proiecĠii sunt (Fig.1.1) : Elementele de bază ale unei proiecĠii sunt (Fig.1.1) :
- punctul 0 (ochiul observatorului), numit centru de proiecĠie; - punctul 0 (ochiul observatorului), numit centru de proiecĠie;
- suprafaĠa P pe care se proiectează obiectul (dreapta AB), numit plan - suprafaĠa P pe care se proiectează obiectul (dreapta AB), numit plan
de proiecĠie; de proiecĠie;
- dreptele sau razele vizuale care trec prin punctele caracteristice (A úi - dreptele sau razele vizuale care trec prin punctele caracteristice (A úi
B) ale corpului úi intersectează planul de proiecĠie [P] în a úi b, B) ale corpului úi intersectează planul de proiecĠie [P] în a úi b,
numite proiectante; numite proiectante;
- punctele a úi b obĠinute pe planul [P], care constituie proiecĠia - punctele a úi b obĠinute pe planul [P], care constituie proiecĠia
punctelor A úi B. punctelor A úi B.

Fig. 1.1 Fig. 1.1

8 8
La proiecĠia corpului AB pe planul de proiecĠie [P] se duc din centrul 0 La proiecĠia corpului AB pe planul de proiecĠie [P] se duc din centrul 0
de proiecĠie proiectante prin punctele caracteristice A úi B, acestea de proiecĠie proiectante prin punctele caracteristice A úi B, acestea
determină punctele a úi b la intersecĠia lor cu planul de proiecĠie. determină punctele a úi b la intersecĠia lor cu planul de proiecĠie.
În raport de distanĠa centrului de proiecĠie faĠă de corp, proiecĠia În raport de distanĠa centrului de proiecĠie faĠă de corp, proiecĠia
corpului din spaĠiu se realizează prin două metode: corpului din spaĠiu se realizează prin două metode:
- proiecĠia centrală sau conică (Fig.1.2a) când centrul de proiecĠie se - proiecĠia centrală sau conică (Fig.1.2a) când centrul de proiecĠie se
află la o distanĠă finită faĠă de corp; află la o distanĠă finită faĠă de corp;
- proiecĠia paralelă sau cilindrică (Fig.1.2 b,c) când centrul de - proiecĠia paralelă sau cilindrică (Fig.1.2 b,c) când centrul de
proiecĠie se află la distanĠă infinită faĠă de corp. proiecĠie se află la distanĠă infinită faĠă de corp.
La rândul ei, proiecĠia paralelă este de două feluri: La rândul ei, proiecĠia paralelă este de două feluri:
x proiecĠia paralelă oblică (Fig.1.2b) când direcĠia de proiecĠie x proiecĠia paralelă oblică (Fig.1.2b) când direcĠia de proiecĠie
este înclinată faĠă de planul de proiecĠie >P@; este înclinată faĠă de planul de proiecĠie >P@;
x proiecĠia paralelă ortogonală (Fig.1.2c), când direcĠia de x proiecĠia paralelă ortogonală (Fig.1.2c), când direcĠia de
proiecĠie este perpendiculară pe planul de proiecĠie >P@. proiecĠie este perpendiculară pe planul de proiecĠie >P@.

Fig. 1.2 Fig. 1.2


Oricare ar fi sistemul de proiecĠie utilizat, corpurile din spaĠiu apar Oricare ar fi sistemul de proiecĠie utilizat, corpurile din spaĠiu apar
deformate în proiecĠia din planul de proiecĠie datorită mecanismului deformate în proiecĠia din planul de proiecĠie datorită mecanismului
fasciculelor de lumină, deformări care se produc după anumite teoreme fasciculelor de lumină, deformări care se produc după anumite teoreme
geometrice specifice fiecărui sistem în parte, care transformă corpul din geometrice specifice fiecărui sistem în parte, care transformă corpul din
spaĠiul tridimensional într-o imagine în spaĠiul bidimensional (foaia de spaĠiul tridimensional într-o imagine în spaĠiul bidimensional (foaia de
hârtie). hârtie).

9 9
Pentru reprezentarea corpurilor DESENUL TEHNIC utilizează metoda Pentru reprezentarea corpurilor DESENUL TEHNIC utilizează metoda
proiecĠiei cilindrice ortogonale. proiecĠiei cilindrice ortogonale.

1.2 Sisteme de referinĠă 1.2 Sisteme de referinĠă


Pentru a proiecta un corp oarecare din spaĠiu pe un plan de proiecĠie, Pentru a proiecta un corp oarecare din spaĠiu pe un plan de proiecĠie,
trebuie să îl încadrăm într-un sistem de referinĠă denumit sistem de trebuie să îl încadrăm într-un sistem de referinĠă denumit sistem de
proiecĠie. proiecĠie.
DefiniĠie. Sistemul de proiecĠie reprezintă un ansamblu de elemente úi DefiniĠie. Sistemul de proiecĠie reprezintă un ansamblu de elemente úi
metode care permit trecerea de la un spaĠiu cu un număr de dimensiuni la metode care permit trecerea de la un spaĠiu cu un număr de dimensiuni la
un alt spaĠiu cu un alt număr de dimensiuni. un alt spaĠiu cu un alt număr de dimensiuni.
Gaspard Monge a definit sistemul de proiecĠie ortogonal format de două Gaspard Monge a definit sistemul de proiecĠie ortogonal format de două
plane de proiecĠie perpendiculare între ele, planul de proiecĠie orizontal >H@ plane de proiecĠie perpendiculare între ele, planul de proiecĠie orizontal >H@
úi planul de proiecĠie vertical >V@, care se intersectează după dreapta Ox (O úi planul de proiecĠie vertical >V@, care se intersectează după dreapta Ox (O
în dreapta) numită linie de pământ. Având în vedere că spaĠiul este infinit în dreapta) numită linie de pământ. Având în vedere că spaĠiul este infinit
úi că planele sunt suprafeĠe infinite, împărĠirea spaĠiului se consideră în úi că planele sunt suprafeĠe infinite, împărĠirea spaĠiului se consideră în
4(patru) subspaĠii, denumite diedre (Fig. 1.3), cel mai utilizat în tehnică 4(patru) subspaĠii, denumite diedre (Fig. 1.3), cel mai utilizat în tehnică
fiind Diedrul I, unde toate coordonatele sunt pozitive (Tab. 1.1). fiind Diedrul I, unde toate coordonatele sunt pozitive (Tab. 1.1).
DefiniĠie. Diedrul este figura formată de două semiplane mărginite de DefiniĠie. Diedrul este figura formată de două semiplane mărginite de
dreapta lor de intersecĠie (porĠiunea din spaĠiu cuprinsă între aceste dreapta lor de intersecĠie (porĠiunea din spaĠiu cuprinsă între aceste
semiplane). semiplane).

Fig. 1.3 a. b. Fig. 1.3 a. b.

10 10
Tabelul 1.1 Tabelul 1.1
DIEDRUL / Coordonata I II III IV DIEDRUL / Coordonata I II III IV
Depărtarea + - - + Depărtarea + - - +
Cota + + - - Cota + + - -
Nu tot timpul acest sistem de proiecĠie poate defini complet corpul Nu tot timpul acest sistem de proiecĠie poate defini complet corpul
din spaĠiul tridimensional; din această cauză, Gaspard Monge a introdus din spaĠiul tridimensional; din această cauză, Gaspard Monge a introdus
sistemului de proiecĠie anterior prezentat un al treilea plan de proiecĠie sistemului de proiecĠie anterior prezentat un al treilea plan de proiecĠie
perpendicular pe planele >H@ úi >V@ numit plan lateral >L@. Sistemul de perpendicular pe planele >H@ úi >V@ numit plan lateral >L@. Sistemul de
plane >H@, >V@ úi >L@ a căror intersecĠie două câte două formează sistemul plane >H@, >V@ úi >L@ a căror intersecĠie două câte două formează sistemul
de axe rectangulare OXZY este cel mai utilizat sistem de referinĠă fiind de axe rectangulare OXZY este cel mai utilizat sistem de referinĠă fiind
denumit triedrul ortogonal de proiecĠie, Fig.1.4. denumit triedrul ortogonal de proiecĠie, Fig.1.4.
linia de pământ Ox Ÿ >H @ ˆ >V @; linia de pământ Ox Ÿ >H @ ˆ >V @;
axa secundară Oy Ÿ >H @ ˆ >L@ ; axa secundară Oy Ÿ >H @ ˆ >L@ ;
axa secundară Oz Ÿ >V @ ˆ >L@ ; axa secundară Oz Ÿ >V @ ˆ >L@ ;
originea axelor O Ÿ >H @ ˆ >V @ ˆ >L @ originea axelor O Ÿ >H @ ˆ >V @ ˆ >L@
Având în vedere infinitatea spaĠiului úi a suprafeĠelor împărĠirea Având în vedere infinitatea spaĠiului úi a suprafeĠelor împărĠirea
spaĠiului se consideră în 8 (opt) subspaĠii denumite triedre, cel mai utilizat spaĠiului se consideră în 8 (opt) subspaĠii denumite triedre, cel mai utilizat
în tehnică fiind triedrul I unde coordonatele sunt pozitive (Tab. 1.2); în tehnică fiind triedrul I unde coordonatele sunt pozitive (Tab. 1.2);
pentru uúurinĠa limbajului úi a construcĠiilor în literatura de specialitate se pentru uúurinĠa limbajului úi a construcĠiilor în literatura de specialitate se
foloseúte denumirea de diedru úi pentru triedre, notaĠiile consacrate fiind de foloseúte denumirea de diedru úi pentru triedre, notaĠiile consacrate fiind de
cele opt diedre. cele opt diedre.
Tabelul 1.2 Tabelul 1.2
DIEDRUL / I II III IV V VI VII VIII DIEDRUL / I II III IV V VI VII VIII
Coordonata Coordonata
Abscisa + + + + _ _ _ _ Abscisa + + + + _ _ _ _
Depărtarea + _ _ + + _ _ + Depărtarea + _ _ + + _ _ +
Cota + + _ _ + + _ _ Cota + + _ _ + + _ _

11 11
a. a.

Fig. 1.4 b. c. Fig. 1.4 b. c.

1.3 Sisteme de reprezentare 1.3 Sisteme de reprezentare


Sistemele cele mai utilizate în DESENUL TEHNIC sunt: Sistemele cele mai utilizate în DESENUL TEHNIC sunt:
Perspectiva este sistemul de reprezentare care are la bază proiecĠia centrală Perspectiva este sistemul de reprezentare care are la bază proiecĠia centrală
pe un plan de proiecĠie [P], aúezat între corp úi centrul de proiecĠie (ochiul pe un plan de proiecĠie [P], aúezat între corp úi centrul de proiecĠie (ochiul
observatorului), Fig.1.5. Este folosit cu precădere în arhitectură úi observatorului), Fig.1.5. Este folosit cu precădere în arhitectură úi
construcĠii. construcĠii.

12 12
Fig. 1.5 a. b. Fig. 1.5 a. b.
Dubla proieĠie ortogonală este sistemul de reprezentare cunoscut Dubla proieĠie ortogonală este sistemul de reprezentare cunoscut
sub denumirea de METODA MONGE úi are la bază proiecĠia paralel sub denumirea de METODA MONGE úi are la bază proiecĠia paralel
ortogonală pe două sau mai multe plane de proiecĠie perpendiculare ortogonală pe două sau mai multe plane de proiecĠie perpendiculare
între ele; planul orizontal >H@ úi planele verticale de front >V@ úi de între ele; planul orizontal >H@ úi planele verticale de front >V@ úi de
profil >L@, Fig.1.6. profil >L@, Fig.1.6.

Fig. 1.6 Fig. 1.7 Fig. 1.6 Fig. 1.7


Se alege în aúa fel proiecĠia corpului astfel încât diversele feĠe ale lui Se alege în aúa fel proiecĠia corpului astfel încât diversele feĠe ale lui
să fie paralele cu planele de proiecĠie, astfel încât feĠele corpului să se să fie paralele cu planele de proiecĠie, astfel încât feĠele corpului să se
proiecteze în “adevărata” lor mărime pe planele de proiecĠie. După proiecteze în “adevărata” lor mărime pe planele de proiecĠie. După
proiecĠia corpului pe cele trei plane de proiecĠie ale sistemului de proiecĠia corpului pe cele trei plane de proiecĠie ale sistemului de
referinĠă (triedrul ortogonal de proiecĠie OXZY) se procedează la referinĠă (triedrul ortogonal de proiecĠie OXZY) se procedează la

13 13
rabaterea planelor, planul orizontal >H@ înspre în jos iar planul de profil rabaterea planelor, planul orizontal >H@ înspre în jos iar planul de profil
>L@ lateral spre spate, până când se suprapun pe extensia planului >L@ lateral spre spate, până când se suprapun pe extensia planului
vertical (foaia de hârtie). Rabaterea se face în jurul axelor sistemului vertical (foaia de hârtie). Rabaterea se face în jurul axelor sistemului
0
rectangular OXZY cu 90 ; figura asfel obĠinută se numeúte epură, rectangular OXZY cu 900 ; figura asfel obĠinută se numeúte epură,
Fig.1.7. Fig.1.7.
DefiniĠie. Epura este desenul care conĠine rezolvarea grafică a unor DefiniĠie. Epura este desenul care conĠine rezolvarea grafică a unor
probleme de geometrie în spaĠiu prin intermediul geometriei probleme de geometrie în spaĠiu prin intermediul geometriei
descriptive. descriptive.
Un corp în spaĠiu (structură spaĠială) poate fi proiectat cu unghiuri Un corp în spaĠiu (structură spaĠială) poate fi proiectat cu unghiuri
drepte pe úase planuri care formează suprafaĠa unui cub (Fig.1.8 a, b, c). drepte pe úase planuri care formează suprafaĠa unui cub (Fig.1.8 a, b, c).

a. a.
vedere vedere
A B E de jos F A B E de jos F

vedere din vedere din vedere din vedere din vedere din vedere din
dreapta stinga spate dreapta stinga spate
E A B F E1 E A B F E1
E F din fata
E F din fata

C D D H G1 C D D H G1
G C G C

G vedere
H G vedere
H
de sus de sus
G H G H

Fig. 1.8 b. c. Fig. 1.8 b. c.

14 14
Această reprezentare cunoscută sub denumirea celor “6 proiecĠii Această reprezentare cunoscută sub denumirea celor “6 proiecĠii
principale” nu oferă tot timpul proiecĠia elementelor geometrice ale principale” nu oferă tot timpul proiecĠia elementelor geometrice ale
corpului în adevărata mărime pe planele de proiecĠie datorită deformărilor corpului în adevărata mărime pe planele de proiecĠie datorită deformărilor
imaginilor din spaĠiul tridimensional în spaĠiul bidimensional. imaginilor din spaĠiul tridimensional în spaĠiul bidimensional.
Reprezentarea axonometrică este sistemul de reprezentare a corpurilor Reprezentarea axonometrică este sistemul de reprezentare a corpurilor
din spaĠiu pe un singur plan de proiecĠie >P@ numit plan axonometric prin din spaĠiu pe un singur plan de proiecĠie >P@ numit plan axonometric prin
proiecĠie paralelă, oblică sau ortogonală úi prin care se urmăreúte ca proiecĠie paralelă, oblică sau ortogonală úi prin care se urmăreúte ca
imaginea obĠinută să sugereze spaĠial corpul. Metoda foloseúte raportarea imaginea obĠinută să sugereze spaĠial corpul. Metoda foloseúte raportarea
prealabilă la triedrul ortogonal OXYZ, Fig.1.9. prealabilă la triedrul ortogonal OXYZ, Fig.1.9.

Fig. 1.9 Fig. 1.9

Reprezentarea cotată este sistemul de reprezentare a suprafeĠelor úi Reprezentarea cotată este sistemul de reprezentare a suprafeĠelor úi
utilizează atât elemente geometrice ( proiecĠia paralelă ortogonală pe utilizează atât elemente geometrice ( proiecĠia paralelă ortogonală pe
planul de proiecĠie orizontal >H@ ) cât úi elemente numerice ce definesc planul de proiecĠie orizontal >H@ ) cât úi elemente numerice ce definesc
cotele ( adâncimi sau înălĠimi ). cotele ( adâncimi sau înălĠimi ).

15 15
x Curbele de nivel. Urma din plan rezultată după intersecĠia unei x Curbele de nivel. Urma din plan rezultată după intersecĠia unei
forme de relief cu un plan >P@ paralel cu planul de proiecĠie forme de relief cu un plan >P@ paralel cu planul de proiecĠie
orizontal >H@ de cotă zero (plan de comparaĠie – nivelul constant orizontal >H@ de cotă zero (plan de comparaĠie – nivelul constant
al mării) se numeúte curbă de nivel (Fig.1.10, Fig.1.11) úi se al mării) se numeúte curbă de nivel (Fig.1.10, Fig.1.11) úi se
utilizează în topografie úi cartografie. utilizează în topografie úi cartografie.

Fig. 1.10 Fig. 1.10

Fig. 1.11 Fig. 1.11

x Liniile de plutire Carcasa unei nave are o formă destul de x Liniile de plutire Carcasa unei nave are o formă destul de
complicată. Pentru reprezentare se duc trei sisteme de plane complicată. Pentru reprezentare se duc trei sisteme de plane
verticale úi se construiesc intersecĠiile lor cu suprafaĠa exterioară verticale úi se construiesc intersecĠiile lor cu suprafaĠa exterioară
a carcasei, Fig.1.12. a carcasei, Fig.1.12.

16 16
Fig. 1.12 Fig. 1.12

Planele secante se duc: Planele secante se duc:


a. orizontal, curbele de intersecĠie I . . . VI se numesc linii de plutire, fiind a. orizontal, curbele de intersecĠie I . . . VI se numesc linii de plutire, fiind
curbele pe care le trasează apa pe carcasa navei pe măsură ce aceasta se curbele pe care le trasează apa pe carcasa navei pe măsură ce aceasta se
scufundă în funcĠie de greutatea încărcăturii. Pe vederea laterală a carcasei, scufundă în funcĠie de greutatea încărcăturii. Pe vederea laterală a carcasei,
precum úi pe vederea de sus (dinspre proră) úi din spate (dinspre pupă), precum úi pe vederea de sus (dinspre proră) úi din spate (dinspre pupă),
liniile de plutire sunt reprezentate de drepte orizontale. Toate liniile de liniile de plutire sunt reprezentate de drepte orizontale. Toate liniile de
plutire se obĠin în plan în mărime naturală. plutire se obĠin în plan în mărime naturală.
b. vertical, paralel cu axa longitudinală a navei, curbele de intersecĠie b. vertical, paralel cu axa longitudinală a navei, curbele de intersecĠie
corespunzătoare A, B, C sunt reprezentate în plan úi pe vederea din faĠă (úi corespunzătoare A, B, C sunt reprezentate în plan úi pe vederea din faĠă (úi
din spate) prin linii drepte, iar în vederea laterală prin linii curbe. din spate) prin linii drepte, iar în vederea laterală prin linii curbe.
c. vertical, perpendicular pe axa longitudinală a navei, planele de coastă c. vertical, perpendicular pe axa longitudinală a navei, planele de coastă
sunt planele perpendiculare pe axa longitudinală a navei. Curbele de sunt planele perpendiculare pe axa longitudinală a navei. Curbele de
intersecĠie 0, 1, 2, . . . 10, sunt reprezentate în plan úi pe vederea laterală intersecĠie 0, 1, 2, . . . 10, sunt reprezentate în plan úi pe vederea laterală
prin linii drepte, iar pe vederea din faĠă ( úi din spate) prin linii curbe. prin linii drepte, iar pe vederea din faĠă ( úi din spate) prin linii curbe.

17 17
2. PUNCTUL 2. PUNCTUL
2.1 Reprezentarea punctului în epură 2.1 Reprezentarea punctului în epură
Folosind cele două plane de proiecĠie perpendiculare ( [H] – Folosind cele două plane de proiecĠie perpendiculare ( [H] –
orizontal úi [V] – vertical ) care se intersectează după dreapta (OX) – axă orizontal úi [V] – vertical ) care se intersectează după dreapta (OX) – axă
de proiecĠie sau linie de pământ, un punct A din spaĠiu se va proiecta pe de proiecĠie sau linie de pământ, un punct A din spaĠiu se va proiecta pe
[H] în a – proiecĠia orizontală a punctului úi pe [V] în a’– proiecĠia [H] în a – proiecĠia orizontală a punctului úi pe [V] în a’– proiecĠia
verticală a punctului. DistanĠa de la punctul A la [H] se numeúte cotă úi se verticală a punctului. DistanĠa de la punctul A la [H] se numeúte cotă úi se
notează cu z, iar distanĠa de la punctul A la [V] se numeúte depărtare úi se notează cu z, iar distanĠa de la punctul A la [V] se numeúte depărtare úi se
notează cu y , (Fig. 2.1). notează cu y , (Fig. 2.1).

Fig. 2.1 Fig. 2.2 Fig. 2.1 Fig. 2.2


Prin rotirea [H] în sensul acelor de ceasornic până la suprapunerea Prin rotirea [H] în sensul acelor de ceasornic până la suprapunerea
peste [V] se obĠine epura, (Fig. 2.2). EPURA este reprezentare plană peste [V] se obĠine epura, (Fig. 2.2). EPURA este reprezentare plană
convenĠională a corpurilor spaĠiale, proiectate ortogonal pe planele de convenĠională a corpurilor spaĠiale, proiectate ortogonal pe planele de
proiecĠie, utilizând numai axele de proiecĠie. În proiecĠia dublu ortogonală proiecĠie, utilizând numai axele de proiecĠie. În proiecĠia dublu ortogonală
(sistemul Monge), un punct A din spaĠiu este definit în epură de două (sistemul Monge), un punct A din spaĠiu este definit în epură de două
proiecĠii a úi a’, iar două proiecĠii aflate pe aceeaúi linie de ordine definesc proiecĠii a úi a’, iar două proiecĠii aflate pe aceeaúi linie de ordine definesc
un punct din spaĠiu. un punct din spaĠiu.

2.2 Punctul în diedre 2.2 Punctul în diedre


Diedrul – unghiul format între două plane care se intersectează. În cazul Diedrul – unghiul format între două plane care se intersectează. În cazul
proiecĠiei ortogonale, planele [H] úi [V] împart spaĠiul în 4 diedre proiecĠiei ortogonale, planele [H] úi [V] împart spaĠiul în 4 diedre

18 18
(Fig.2.3), notate I, II, III úi IV. În Fig. 2.4 sunt prezentate în epură puncte (Fig.2.3), notate I, II, III úi IV. În Fig. 2.4 sunt prezentate în epură puncte
situate în cele 4 diedre. În funcĠie de diedrul în care sunt conĠinute, situate în cele 4 diedre. În funcĠie de diedrul în care sunt conĠinute,
semnele lui z úi y sunt pozitive sau negative, (Tab. 2.1). semnele lui z úi y sunt pozitive sau negative, (Tab. 2.1).

Diedrul I II III IV Diedrul I II III IV


Coordonata Coordonata
Depărtarea + – – + Depărtarea + – – +
Cota + + – – Cota + + – –

Fig. 2.3 Fig. 2.3

Fig. 2.4 Fig. 2.4


2.3 Punctul în triedre 2.3 Punctul în triedre
Unghiul format de 3 plane concurente se numeúte unghi triedru. În Unghiul format de 3 plane concurente se numeúte unghi triedru. În
cazul folosirii celui de-al treilea plan de proiecĠie [W] – plan lateral de cazul folosirii celui de-al treilea plan de proiecĠie [W] – plan lateral de
proiecĠie, care este perpendicular pe [H] úi [V], un punct A din spaĠiu (Fig. proiecĠie, care este perpendicular pe [H] úi [V], un punct A din spaĠiu (Fig.

19 19
2.5) va avea úi o a treia proiecĠie a’’. DistanĠa de la punctul A la planul [W] 2.5) va avea úi o a treia proiecĠie a’’. DistanĠa de la punctul A la planul [W]
se numeúte abscisă úi se notează cu x. Epura se obĠine prin rotirea planului se numeúte abscisă úi se notează cu x. Epura se obĠine prin rotirea planului
[H] în sensul acelor de ceasornic úi prin rotirea planului [W] în sens invers [H] în sensul acelor de ceasornic úi prin rotirea planului [W] în sens invers
acelor de ceasornic, până se suprapun peste [V] (Fig. 2.6). ProiecĠia a’’ acelor de ceasornic, până se suprapun peste [V] (Fig. 2.6). ProiecĠia a’’
descrie în această rotaĠie un arc de cerc de rază egală cu depărtarea. Pla- descrie în această rotaĠie un arc de cerc de rază egală cu depărtarea. Pla-
nele [H], [V] úi [W] împart spaĠiul în 8 triedre, notate cu I, II, III, ... VIII. nele [H], [V] úi [W] împart spaĠiul în 8 triedre, notate cu I, II, III, ... VIII.
Puncte situate în cele opt triedre sunt prezentate în epură în Fig. 2.7, iar în Puncte situate în cele opt triedre sunt prezentate în epură în Fig. 2.7, iar în
Tab. 2.2 este sistematizat semnul coordonatelor x, y úi z în cele 8 triedre. Tab. 2.2 este sistematizat semnul coordonatelor x, y úi z în cele 8 triedre.
Tabelul 2.2 Tabelul 2.2
Triedrul I II III IV V VI VII VIII Triedrul I II III IV V VI VII VIII
Semnul x + + + + – – – – Semnul x + + + + – – – –
Semnul y + – – + + – – + Semnul y + – – + + – – +
Semnul z + + – – + + – – Semnul z + + – – + + – –
z z

a'cota z az a'' a' az a''

cota z
x
abscisa x 0 x
abscisa x 0
ax ax
dep[rtarea y

dep[rtarea y
ay1 ay1

a ay a ay
y y

Fig. 2.5 Fig. 2.6 Fig. 2.5 Fig. 2.6


Triedrul III Triedrul III
z z
c cy c cy

Triedrul I Triedrul I
z z
a' az a'' a' az a''
Triedrul II z
x cy1
Triedrul II z
x cy1
b'' cx O b'' cx O
b' bz b' bz
x
ax 0 ay1 x
ax 0 ay1
b by b by
x x
ay 0 c'' c'
cz ay 0 c'' c'
cz
a y bx by1 y y a y bx by1 y y

20 20
Triedrul IV Triedrul IV
z z
x dx 0 dy1 x dx 0 dy1

d dy d dy

dz d'' dz d''
d' d'
y y

Fig. 2.7 Fig. 2.7


2.4 Puncte situate în plane bisectoare 2.4 Puncte situate în plane bisectoare
Aceste puncte au distanĠa egală cu cota. Aceste puncte au distanĠa egală cu cota.
Se cunosc două plane bisectoare: planul bisector unu care împarte Se cunosc două plane bisectoare: planul bisector unu care împarte
diedrele unu úi trei în aúa fel încât toate punctele acestui plan au depărtarea diedrele unu úi trei în aúa fel încât toate punctele acestui plan au depărtarea
egală cu cota úi planul bisector doi care împarte diedrele doi úi patru în aúa egală cu cota úi planul bisector doi care împarte diedrele doi úi patru în aúa
fel încât toate punctele acestui plan au depărtarea egală cu cota. fel încât toate punctele acestui plan au depărtarea egală cu cota.
ConvenĠional, aceste plane se notează [B1] úi [B2],(Fig. 2.8). ConvenĠional, aceste plane se notează [B1] úi [B2],(Fig. 2.8).

Fig. 2.8 Fig. 2.8

21 21
Dacă E (e, e’)  [B1] úi se găseúte în diedrul I, atunci cota va fi Dacă E (e, e’)  [B1] úi se găseúte în diedrul I, atunci cota va fi
egală cu depărtarea úi ambele vor fi pozitive, (Fig. 2.9). Epura unui astfel egală cu depărtarea úi ambele vor fi pozitive, (Fig. 2.9). Epura unui astfel
de punct va arata ca în Fig. 2.9, proiecĠiile e úi e’ fiind simetrice faĠă de de punct va arata ca în Fig. 2.9, proiecĠiile e úi e’ fiind simetrice faĠă de
linia de pământ. linia de pământ.

Fig. 2.9 Fig. 2.9


Idem cu punctele F (f, f’)  [B2], G (g, g’)  [B1] úi H (e,e’)  [B2]. Idem cu punctele F (f, f’)  [B2], G (g, g’)  [B1] úi H (e,e’)  [B2].

2.5 Puncte situate pe linia de pământ 2.5 Puncte situate pe linia de pământ
Sunt situate pe dreapta de intersecĠie dintre planele [H] úi [V] - (OX) Sunt situate pe dreapta de intersecĠie dintre planele [H] úi [V] - (OX)
úi aparĠin concomitent ambelor planuri deci, aceste puncte au atât cotele úi aparĠin concomitent ambelor planuri deci, aceste puncte au atât cotele
cât úi depărtările egale cu zero. În această situaĠie, proiecĠiile orizontale úi cât úi depărtările egale cu zero. În această situaĠie, proiecĠiile orizontale úi
verticale se vor confunda cu însăúi punctul din spaĠiu. verticale se vor confunda cu însăúi punctul din spaĠiu.

2.6 Puncte situate în planele de proiecĠie 2.6 Puncte situate în planele de proiecĠie
Caracteristica unor astfel de puncte este că una din coordonatele Caracteristica unor astfel de puncte este că una din coordonatele
descriptive este egală cu zero úi, prin urmare, una din proiecĠii se va descriptive este egală cu zero úi, prin urmare, una din proiecĠii se va

22 22
confunda cu însăúi punctul din spaĠiu , în timp ce cealaltă proiecĠie se va confunda cu însăúi punctul din spaĠiu , în timp ce cealaltă proiecĠie se va
găsi pe linia de pământ, (punctele I, J, K, L din Fig. 2.9). găsi pe linia de pământ, (punctele I, J, K, L din Fig. 2.9).
Epurele tuturor punctelor prezentate la punctele: 2.2, 2.3, 2.4 úi 2.5 Epurele tuturor punctelor prezentate la punctele: 2.2, 2.3, 2.4 úi 2.5
sunt prezentate în Fig. 2.10. sunt prezentate în Fig. 2.10.

Fig. 2.10 Fig. 2.10

2.7 Alfabetul punctului 2.7 Alfabetul punctului


Sintetizând cele expuse la reprezentarea punctului, se poate Sintetizând cele expuse la reprezentarea punctului, se poate
concluziona că: un punct poate ocupa 17 poziĠii în regiunile spaĠiului concluziona că: un punct poate ocupa 17 poziĠii în regiunile spaĠiului
limitat la planele de proiecĠie úi planele bisectoare (Fig. 2.11). Această limitat la planele de proiecĠie úi planele bisectoare (Fig. 2.11). Această
succesiune de poziĠii se numeúte alfabetul punctului. succesiune de poziĠii se numeúte alfabetul punctului.
Comparând cele 17 poziĠii ale punctelor de la A la S din Fig. 2.11 úi Comparând cele 17 poziĠii ale punctelor de la A la S din Fig. 2.11 úi
din epurele punctelor (Fig. 2.12), rezultă următoarele: din epurele punctelor (Fig. 2.12), rezultă următoarele:
- A (a, a’)  >H@ Ÿ a’{ A š a’  Ox ; - A (a, a’)  >H@ Ÿ a’{ A š a’  Ox ;
- B (b, b’) – situat în diedrul I, sub >B1@, deoarece are depărtarea mai - B (b, b’) – situat în diedrul I, sub >B1@, deoarece are depărtarea mai
mare decât cota, úi ambele sunt pozitive; mare decât cota, úi ambele sunt pozitive;
- C (c, c’)  >B1@ Ÿ Cc { Cc c ; - C (c, c’)  >B1@ Ÿ Cc { Cc c ;

23 23
- D (d, d’) – situat în diedrul I, deasupra lui >B1@, deoarece are - D (d, d’) – situat în diedrul I, deasupra lui >B1@, deoarece are
depărtarea mai mică decât cota, úi ambele sunt pozitive; depărtarea mai mică decât cota, úi ambele sunt pozitive;
- E (e, e’)  >Vs@ Ÿ e’ { E š e  Ox ; - E (e, e’)  >Vs@ Ÿ e’ { E š e  Ox ;
- F (f, f’) – situat în diedrul II, deasupra lui >B2@, deoarece are cota mai - F (f, f’) – situat în diedrul II, deasupra lui >B2@, deoarece are cota mai
mare decât depărtarea în valoare absolută (cota este pozitivă iar mare decât depărtarea în valoare absolută (cota este pozitivă iar
depărtarea negativă); depărtarea negativă);
- G (g, g’)  >B2@ Ÿ Gg { Gg c – ambele proiecĠii coincid, deci cota - G (g, g’)  >B2@ Ÿ Gg { Gg c – ambele proiecĠii coincid, deci cota

este egală cu depărtarea absolută úi fiind situate ambele deasupra lui este egală cu depărtarea absolută úi fiind situate ambele deasupra lui
Ox rezultă că depărtarea este negativă úi cota este pozitivă, semne Ox rezultă că depărtarea este negativă úi cota este pozitivă, semne

caracteristice diedrului II; caracteristice diedrului II;


- I (i, i’) – în diedrul II, sub >B2@; - I (i, i’) – în diedrul II, sub >B2@;
- J (j, j’)  >Hp@ Ÿ j { J š j’  Ox ; - J (j, j’)  >Hp@ Ÿ j { J š j’  Ox ;
- K (k, k’) – în diedrul III, deasupra lui >B1@; - K (k, k’) – în diedrul III, deasupra lui >B1@;
- L (l, l’)  >B1@ Ÿ Ll { Ll c - cota egală cu depărtarea în valoare úi - L (l, l’)  >B1@ Ÿ Ll { Ll c - cota egală cu depărtarea în valoare úi

ambele negative; ambele negative;


- M (m, m’) – în diedrul III, cota mai mare decât depărtarea în valoare - M (m, m’) – în diedrul III, cota mai mare decât depărtarea în valoare
úi ambele negative; úi ambele negative;
- N (n, n’)  >Vi@ Ÿ n’ { N š n  Ox - depărtarea zero, cota negativă; - N (n, n’)  >Vi@ Ÿ n’ { N š n  Ox - depărtarea zero, cota negativă;
- P (p, p’) – în diedrul IV, sub >B2@, depărtarea pozitivă iar cota - P (p, p’) – în diedrul IV, sub >B2@, depărtarea pozitivă iar cota
negativă; în valoare absolută cota este mai mare decât depărtarea; negativă; în valoare absolută cota este mai mare decât depărtarea;
- R (r, r’)  >B2@ Ÿ Rr { Rr c - cota egală cu depărtarea în valoare - R (r, r’)  >B2@ Ÿ Rr { Rr c - cota egală cu depărtarea în valoare

absolută, în diedrul IV; absolută, în diedrul IV;


- S (s, s’) – deasupra lui >B1@ în diedrul IV, depărtarea este pozitivă úi - S (s, s’) – deasupra lui >B1@ în diedrul IV, depărtarea este pozitivă úi
cota negativă; în valoare absolută cota este mai mică decât cota negativă; în valoare absolută cota este mai mică decât
depărtarea; depărtarea;
- O (o, o’)  Ox cota úi depărtarea egale cu zero. - O (o, o’)  Ox cota úi depărtarea egale cu zero.

24 24
Vs z (-y) Vs z (-y)
3 E 2 3 E 2
B2 B1 B2 B1
F f' d' D F f' d' D

G g' c' C G g' c' C

4 I i' b' B 1 4 I i' b' B 1

x Hp J ix gx fx dx cx bx A Ha y (-x) x Hp J ix gx fx dx cx bx A Ha y (-x)
j k l m p d r c s b a j k l m p d r c s b a

K k' s' S K k' s' S


5 8 5 8

l' r' R l' r' R


L L

M m' p' P M m' p' P

N N
6 7 6 7

Vi y (-z) Vi y (-z)

Fig. 2.11 Fig. 2.11

j e' j e'

k i f' d' k i f' d'


g g' g g'
l c' l c'

m i' f b' m i' f b'


sx rx px n nx mx lx kx dx cx bx ax a' sx rx px n nx mx lx kx dx cx bx ax a'
0 0
x jx j' ix gx fx e ex x jx j' ix gx fx e ex
s' k' d 0 0’ 0x s' k' d 0 0’ 0x
0 X T 0 X T
r r' p l' c r r' p l' c

s p' m' b s p' m' b

n' a n' a

Fig. 2.12 Fig. 2.12

25 25
3 DREAPTA 3 DREAPTA
3.1 Urmele dreptei 3.1 Urmele dreptei
Urmele dreptei: punctele în care dreapta din spaĠiu intersectează Urmele dreptei: punctele în care dreapta din spaĠiu intersectează
planele de proiecĠie. O dreaptă oarecare poate intersecta cele trei plane de planele de proiecĠie. O dreaptă oarecare poate intersecta cele trei plane de
proiecĠie, deci poate avea trei urme. proiecĠie, deci poate avea trei urme.
Punctul de intersecĠie dintre o dreaptă D úi planul [H] se numeúte Punctul de intersecĠie dintre o dreaptă D úi planul [H] se numeúte
urmă orizontală; se notează cu H (h, h’), H  [H], deci, H (x, y, 0). urmă orizontală; se notează cu H (h, h’), H  [H], deci, H (x, y, 0).
Punctul de intersecĠie dintre o dreaptă D úi planul [V] se numeúte urmă Punctul de intersecĠie dintre o dreaptă D úi planul [V] se numeúte urmă
verticală; se notează cu V (v, v’), V  [V], deci, V (x, 0, z). Punctul de verticală; se notează cu V (v, v’), V  [V], deci, V (x, 0, z). Punctul de
intersecĠie dintre o dreaptă D úi planul [W] se numeúte urmă laterală; se intersecĠie dintre o dreaptă D úi planul [W] se numeúte urmă laterală; se
notează cu W (w,w’), W  [W], deci, W (0, y, z). notează cu W (w,w’), W  [W], deci, W (0, y, z).
În Fig. 3.1 sunt prezentate proiecĠiile urmelor pe epura dreptei D (d, d’). În Fig. 3.1 sunt prezentate proiecĠiile urmelor pe epura dreptei D (d, d’).

X 0 X 0

Fig. 3.1 Fig. 3.1

3.2 PoziĠiile remarcabile (particulare) ale unei drepte 3.2 PoziĠiile remarcabile (particulare) ale unei drepte

3.2.1 Drepte paralele cu planele de proiecĠie: 3.2.1 Drepte paralele cu planele de proiecĠie:
Dreapta de nivel (orizontala) – dreapta paralelă cu [H], deci toate Dreapta de nivel (orizontala) – dreapta paralelă cu [H], deci toate
punctele orizontalei au aceeaúi cotă. Punctele ce definesc o astfel de punctele orizontalei au aceeaúi cotă. Punctele ce definesc o astfel de
dreaptă se vor găsi la aceeaúi distanĠă faĠă de [H], proiecĠia verticală va dreaptă se vor găsi la aceeaúi distanĠă faĠă de [H], proiecĠia verticală va
fi paralelă cu linia de pământ Ox , iar proiecĠia orizontală poate fi fi paralelă cu linia de pământ Ox , iar proiecĠia orizontală poate fi
înclinată oricum faĠă de Ox , Fig. 3.2; înclinată oricum faĠă de Ox , Fig. 3.2;

26 26
z z

0 0
x x
y' y'

y Fig. 3.2 y Fig. 3.2


Dreapta de front (frontala) – dreaptă paralelă cu [V], deci toate Dreapta de front (frontala) – dreaptă paralelă cu [V], deci toate
punctele frontalei au aceeaúi depărtare. Punctele ce o definesc se vor punctele frontalei au aceeaúi depărtare. Punctele ce o definesc se vor
găsi la aceeaúi distanĠă faĠă de [V], proiecĠia orizontală va fi paralelă cu găsi la aceeaúi distanĠă faĠă de [V], proiecĠia orizontală va fi paralelă cu
Ox úi cea verticală, înclinată faĠă de Ox , Fig. 3.3; Ox úi cea verticală, înclinată faĠă de Ox , Fig. 3.3;

z z

b b
x 0 x 0
y' y'

y y

Fig. 3.3 Fig. 3.3


Dreapta de profil – dreaptă paralelă cu [W], deci toate punctele dreptei Dreapta de profil – dreaptă paralelă cu [W], deci toate punctele dreptei
de profil au aceeaúi abscisă. Punctele ce o definesc se vor găsi la de profil au aceeaúi abscisă. Punctele ce o definesc se vor găsi la
aceeaúi distanĠă faĠă de [W], iar proiecĠiile orizontală úi verticală sunt aceeaúi distanĠă faĠă de [W], iar proiecĠiile orizontală úi verticală sunt
perpendiculare pe Ox , Fig. 3.4. perpendiculare pe Ox , Fig. 3.4.
z z
g' g'' g' g''

d' d'' d' d''

i' i'' i' i''


O O
x y' x y'
g g

d d

i i
y y

Fig. 3.4 Fig. 3.4

27 27
3.2.2 Drepte perpendiculare pe planele de proiecĠie: 3.2.2 Drepte perpendiculare pe planele de proiecĠie:
Dreapta verticală – dreaptă perpendiculară pe [H] úi simultan paralelă Dreapta verticală – dreaptă perpendiculară pe [H] úi simultan paralelă
cu [V] úi [W]. Punctele ce o definesc au atât abscisele cât úi depărtările cu [V] úi [W]. Punctele ce o definesc au atât abscisele cât úi depărtările
egale. ProiecĠia orizontală se reduce la un punct iar proiecĠiile verticală egale. ProiecĠia orizontală se reduce la un punct iar proiecĠiile verticală
úi laterală vor fi paralele cu axa secundară de proiecĠie Oz , Fig. 3.5; úi laterală vor fi paralele cu axa secundară de proiecĠie Oz , Fig. 3.5;

z z
e' e'' e' e''
d' d'' d' d''

f' f'' f' f''


0 0
x y' x y'

e=f y e=f y

Fig. 3.5 Fig. 3.5

Dreapta de capăt – dreapta perpendiculară pe [V]. Punctele ce o Dreapta de capăt – dreapta perpendiculară pe [V]. Punctele ce o
definesc au abscisele úi cotele egale. ProiecĠia verticală se reduce la un definesc au abscisele úi cotele egale. ProiecĠia verticală se reduce la un
punct iar proiecĠiile orizontală úi laterală sunt perpendiculare pe Ox úi punct iar proiecĠiile orizontală úi laterală sunt perpendiculare pe Ox úi
pe Oz , Fig. 3.6; pe Oz , Fig. 3.6;

z z
b=c b'' d'' c'' b=c b'' d'' c''

0 0
x y' x y'
b b
d d
c y c y

Fig. 3.6 Fig. 3.6

28 28
Dreapta fronto-orizontală – dreapta perpendiculară pe [W], dar úi Dreapta fronto-orizontală – dreapta perpendiculară pe [W], dar úi
paralelă cu [H] úi [V]; este simultan o dreaptă de nivel úi o dreaptă paralelă cu [H] úi [V]; este simultan o dreaptă de nivel úi o dreaptă
frontală. Punctele ce o definesc vor avea aceleaúi cote úi depărtări. frontală. Punctele ce o definesc vor avea aceleaúi cote úi depărtări.
ProiecĠia laterală se reduce la un punct, Fig. 3.7; ProiecĠia laterală se reduce la un punct, Fig. 3.7;
z z
a' d' b' a''=b'' a' d' b' a''=b''

0 0
x y' x y'

a d b a d b
y Fig. 3.7 y Fig. 3.7

3.2.3 Drepte conĠinute în planele de proiecĠie: 3.2.3 Drepte conĠinute în planele de proiecĠie:
Dreapta conĠinută în planul orizontal [H] – orizontala de cotă zero. Dreapta conĠinută în planul orizontal [H] – orizontala de cotă zero.
ProiecĠia orizontală se confundă cu însăúi dreapta; proiecĠiile verticală ProiecĠia orizontală se confundă cu însăúi dreapta; proiecĠiile verticală
úi laterală se suprapun pe axele de proiecĠie Ox úi Oy , Fig. 3.8; úi laterală se suprapun pe axele de proiecĠie Ox úi Oy , Fig. 3.8;

z z

a'=aX b'=bX 0 a''=aY b''=bY a'=aX b'=bX 0 a''=aY b''=bY


x d' d'' y' x d' d'' y'
a a
d d
b y b y
Fig. 3.8 Fig. 3.8

Dreapta conĠinută în planul vertical [V] – frontala de depărtare zero. Dreapta conĠinută în planul vertical [V] – frontala de depărtare zero.
ProiecĠia verticală se confundă cu însăúi dreapta; proiecĠiile orizontală ProiecĠia verticală se confundă cu însăúi dreapta; proiecĠiile orizontală
úi laterală se suprapun pe axele de proiecĠie Ox úi Oz , Fig. 3.9; úi laterală se suprapun pe axele de proiecĠie Ox úi Oz , Fig. 3.9;

29 29
Fig. 3.9 Fig. 3.9

z z
G=g'' G=g''
g'=gZ g'=gZ
D=d'' D=d''
d'' d''
h'=hZ H=h'' h'=hZ H=h''
0 0
x y' x y'
g=gY g=gY

d d
h=hY h=hY
y Fig. 3.10 y Fig. 3.10

Dreapta conĠinută în planul lateral [W] – dreapta de profil cu Dreapta conĠinută în planul lateral [W] – dreapta de profil cu
abscisele zero. ProiecĠia laterală se confundă cu dreapta iar proiecĠiile abscisele zero. ProiecĠia laterală se confundă cu dreapta iar proiecĠiile
orizontală úi verticală se suprapun pe axele de proiecĠie Oy úi Oz , Fig. orizontală úi verticală se suprapun pe axele de proiecĠie Oy úi Oz , Fig.
3.10. 3.10.

3.2.4 Drepte ce coincid cu una din axele de proiecĠie 3.2.4 Drepte ce coincid cu una din axele de proiecĠie
O dreaptă ce coincide cu una din axele de proiecĠie va avea O dreaptă ce coincide cu una din axele de proiecĠie va avea
proiecĠiile ei pe planele adiacente, confundate chiar cu axa respectivă, în proiecĠiile ei pe planele adiacente, confundate chiar cu axa respectivă, în
timp ce proiecĠia pe cel de al treilea plan se va reduce la un punct ce se timp ce proiecĠia pe cel de al treilea plan se va reduce la un punct ce se
confundă cu originea axelor. Denumirile úi proprietăĠile unor astfel de confundă cu originea axelor. Denumirile úi proprietăĠile unor astfel de
drepte sunt aceleaúi ca úi pentru dreptele perpendiculare pe unul din drepte sunt aceleaúi ca úi pentru dreptele perpendiculare pe unul din
planele de proiecĠie ( verticala, fronto - orizontala úi dreapta de capăt ). planele de proiecĠie ( verticala, fronto - orizontala úi dreapta de capăt ).
Aceste drepte úi epurele lor sunt prezentate în Fig. 3.11. Aceste drepte úi epurele lor sunt prezentate în Fig. 3.11.

30 30
z z
e'=e'' e'=e''
d'=d'' d'=d''

f '=f '' f '=f ''


a=a' b=b' g'' h'' a=a' b=b' g'' h''
x d=d' 0 d=d'' y' x d=d' 0 d=d'' y'
g g
0=a''=b'' 0=a''=b''
0=e=f d=d'' 0=e=f d=d''
0=g'=f ' 0=g'=f '
h h
y y

Fig. 3.11 Fig. 3.11

3.3 PoziĠia relativă a două drepte 3.3 PoziĠia relativă a două drepte

3.3.1 Drepte paralele 3.3.1 Drepte paralele


Două drepte paralele în spaĠiu vor avea proiecĠiile de acelaúi nume Două drepte paralele în spaĠiu vor avea proiecĠiile de acelaúi nume
paralele între ele. Reciproc: dacă proiecĠiile de acelaúi nume a două drepte paralele între ele. Reciproc: dacă proiecĠiile de acelaúi nume a două drepte
din spaĠiu pe fiecare din planele de proiecĠie sunt paralele între ele, rezultă din spaĠiu pe fiecare din planele de proiecĠie sunt paralele între ele, rezultă
că úi dreptele din spaĠiu vor fi paralele între ele. Desenul úi epura a două că úi dreptele din spaĠiu vor fi paralele între ele. Desenul úi epura a două
drepte paralele este prezentat în Fig. 3.12. drepte paralele este prezentat în Fig. 3.12.

Fig. 3.12 Fig. 3.12


3.3.2 Drepte concurente 3.3.2 Drepte concurente
Două drepte din spaĠiu vor fi concurente dacă proiecĠiile lor de Două drepte din spaĠiu vor fi concurente dacă proiecĠiile lor de
acelaúi nume se intersectează, iar proiecĠiile punctului de concurenĠă se vor acelaúi nume se intersectează, iar proiecĠiile punctului de concurenĠă se vor

31 31
afla pe aceeaúi linie de ordine. Desenul úi epura a două drepte concurente afla pe aceeaúi linie de ordine. Desenul úi epura a două drepte concurente
este prezentat în Fig. 3.13. este prezentat în Fig. 3.13.

Fig. 3.13 Fig. 3.13

3.3.3 Drepte disjuncte (necoplanare, oarecare) 3.3.3 Drepte disjuncte (necoplanare, oarecare)
Dacă într-o epură punctele de concurenĠă a proiecĠiilor de acelaúi Dacă într-o epură punctele de concurenĠă a proiecĠiilor de acelaúi
nume a două drepte nu se găsesc pe aceeaúi linie de ordine, dreptele din nume a două drepte nu se găsesc pe aceeaúi linie de ordine, dreptele din
spaĠiu nu sunt concurente úi nici nu îndeplinesc condiĠii de neparalelism, spaĠiu nu sunt concurente úi nici nu îndeplinesc condiĠii de neparalelism,
înseamnă că ele sunt situate în plane diferite. Desenul úi epura a două înseamnă că ele sunt situate în plane diferite. Desenul úi epura a două
drepte oarecare este prezentat în Fig. 3.14. drepte oarecare este prezentat în Fig. 3.14.

Fig. 3.14 Fig. 3.14

32 32
4. PLANUL 4. PLANUL

4.1 Reprezentarea úi urmele planului 4.1 Reprezentarea úi urmele planului


Un plan poate fi determinat de: Un plan poate fi determinat de:
- trei puncte necoliniare, Fig. 4.1; - trei puncte necoliniare, Fig. 4.1;

Fig. 4.1 Fig. 4.2 Fig. 4.1 Fig. 4.2


- două drepte concurente, Fig. 4.2; - două drepte concurente, Fig. 4.2;
- două drepte paralele, Fig. 4.3; - două drepte paralele, Fig. 4.3;

Fig. 4.3 Fig. 4.4 Fig. 4.3 Fig. 4.4


- o dreaptă úi un punct exterior dreptei, Fig. 4.4. - o dreaptă úi un punct exterior dreptei, Fig. 4.4.
Urmele planului sunt dreptele de intersecĠie ale planului proiectat Urmele planului sunt dreptele de intersecĠie ale planului proiectat
[P] cu cele trei plane de proiecĠie [H], [V] úi [W]. [P] cu cele trei plane de proiecĠie [H], [V] úi [W].
- urma orizontală – se notează cu PhPx, este o dreaptă comună a planului - urma orizontală – se notează cu PhPx, este o dreaptă comună a planului
[P] úi a planului orizontal de proiecĠie [H]; [P] úi a planului orizontal de proiecĠie [H];
- urma verticală – se notează cu PvPx, este o dreaptă comună planului [P] - urma verticală – se notează cu PvPx, este o dreaptă comună planului [P]
úi a planului vertical de proiecĠie [V]; úi a planului vertical de proiecĠie [V];
- urma laterală – se notează PwPy, este o dreaptă comună a planului [P] úi - urma laterală – se notează PwPy, este o dreaptă comună a planului [P] úi
a planului lateral de proiecĠie [W]. a planului lateral de proiecĠie [W].

33 33
În Fig. 4.5 sunt reprezentate în desen úi în epură cele trei urme ale În Fig. 4.5 sunt reprezentate în desen úi în epură cele trei urme ale
planului proiectat [P]. planului proiectat [P].
z z

Pz Pz

Pv Pw Pv Pw
Px 0 Px 0

x Py1 x Py1
Ph Ph
Py Py

y y

Fig. 4.5 Fig. 4.5

4.2 PoziĠiile planului în raport cu planele de proiecĠie 4.2 PoziĠiile planului în raport cu planele de proiecĠie
4.2.1 Plan de poziĠie generală 4.2.1 Plan de poziĠie generală
Acest plan se intersectează cu cele trei plane de proiecĠie úi taie cele Acest plan se intersectează cu cele trei plane de proiecĠie úi taie cele
trei axe. Urmele unui astfel de plan pot forma cu axele de proiecĠie trei axe. Urmele unui astfel de plan pot forma cu axele de proiecĠie
unghiuri ascuĠite sau obtuze, Fig. 4.6. unghiuri ascuĠite sau obtuze, Fig. 4.6.

z z

Pv Pw Pv Pw

0 0
x Px Ph Py1 x Px Ph Py1
P-v Py P-w P-v Py P-w
P-z P-z
y y

Fig. 4.6 Fig. 4.6

34 34
4.2.2 Plane proiectante (perpendiculare) pe unul din planele de 4.2.2 Plane proiectante (perpendiculare) pe unul din planele de
proiecĠie proiecĠie
- plan proiectant faĠă de planul orizontal de proiecĠie [H] – urma - plan proiectant faĠă de planul orizontal de proiecĠie [H] – urma
orizontală a planului [P] este o dreaptă oarecare a planului orizontal de orizontală a planului [P] este o dreaptă oarecare a planului orizontal de
proiecĠie [H], Fig. 4.7. proiecĠie [H], Fig. 4.7.
z z

Pv Pw Pv Pw
a' a'' a' a''
aZ aZ

Px 0 Px 0
x aX Py1 x aX Py1
Ph Ph
a aY a aY

Py Py

y y

Fig. 4.7 Fig. 4.7


- plan proiectant faĠă de planul vertical de proiecĠie [V] – urma verticală a - plan proiectant faĠă de planul vertical de proiecĠie [V] – urma verticală a
planului [Q] ( perpendicular pe planul de proiecĠie [V] ), poate fi în orice planului [Q] ( perpendicular pe planul de proiecĠie [V] ), poate fi în orice
poziĠie, Fig. 4.8. poziĠie, Fig. 4.8.

z z
Pw Pw
Pv Py Pv Py
a' a'' a' a''
az az

Px 0 Px 0
x ax x ax

a a
ay ay

Ph Ph
y y

Fig. 4.8 Fig. 4.8


- plan proiectant faĠă de planul lateral de proiecĠie [W] – Fig. 4.9. - plan proiectant faĠă de planul lateral de proiecĠie [W] – Fig. 4.9.

35 35
z z
Pv Pv
Pz Pw Pz Pw
a' az a'' a' az a''

x x
0 0
ax ax
a ay a ay
Ph Ph
Py Py
y y

Fig. 4.9 Fig. 4.9

4.2.3 Plane paralele cu un plan de proiecĠie úi perpendiculare pe 4.2.3 Plane paralele cu un plan de proiecĠie úi perpendiculare pe
celelalte două celelalte două
- Planul de front – paralel cu planul vertical de proiecĠie [V], are urma - Planul de front – paralel cu planul vertical de proiecĠie [V], are urma
orizontală paralelă cu Ox úi cea laterală paralelă cu Oz. Depărtările tuturor orizontală paralelă cu Ox úi cea laterală paralelă cu Oz. Depărtările tuturor
punctelor planului sunt egale cu depărtarea tăieturii Fy de pe axa Oy, iar punctelor planului sunt egale cu depărtarea tăieturii Fy de pe axa Oy, iar
Fh este paralelă cu Ox úi Fl paralelă cu Oz. Orice figură geometrică situată Fh este paralelă cu Ox úi Fl paralelă cu Oz. Orice figură geometrică situată
în acest plan se proiecteză în adevărata formă úi mărime pe planul vertical în acest plan se proiecteză în adevărata formă úi mărime pe planul vertical
de proiecĠie [V] úi total deformată pe planele de proiecĠie orizontal [H] úi de proiecĠie [V] úi total deformată pe planele de proiecĠie orizontal [H] úi
lateral [W]. În epură prezintă numai urmă orizontală, Fig. 4.10. lateral [W]. În epură prezintă numai urmă orizontală, Fig. 4.10.
z z
Pw Pw
b' b'' b' b''

a' c' a'',c'' a' c' a'',c''


x 0 x 0

Ph a b c Ph a b c

y y

Fig. 4.10 Fig. 4.10

36 36
- Planul de nivel – paralel cu planul orizontal de proiecĠie [H], are urma - Planul de nivel – paralel cu planul orizontal de proiecĠie [H], are urma
verticală paralelă cu Ox úi cea laterală paralelă cu Oy. Depărtările tuturor verticală paralelă cu Ox úi cea laterală paralelă cu Oy. Depărtările tuturor
punctelor planului sunt egale cu depărtarea tăieturii Fz de pe axa Oz, iar Fv punctelor planului sunt egale cu depărtarea tăieturii Fz de pe axa Oz, iar Fv
este paralelă cu Ox úi Fl este paralelă cu Oy. Orice figură geometrică este paralelă cu Ox úi Fl este paralelă cu Oy. Orice figură geometrică
situată în acest plan se proiectează în adevărata formă úi mărime pe planul situată în acest plan se proiectează în adevărata formă úi mărime pe planul
orizontal de proiecĠie [H] úi total deformată pe planele de proiecĠie vertical orizontal de proiecĠie [H] úi total deformată pe planele de proiecĠie vertical
[V] úi lateral [W]. În epură prezintă numai urmă verticală, Fig. 4.11. [V] úi lateral [W]. În epură prezintă numai urmă verticală, Fig. 4.11.

z z

Pv c' a' b' b'' a'' c'' Pw Pv c' a' b' b'' a'' c'' Pw
x x
0 0
a a
b b
c c

y y

Fig. 4.11 Fig. 4.11

- Planul de profil – paralel cu planul lateral de proiecĠie [W], are urma - Planul de profil – paralel cu planul lateral de proiecĠie [W], are urma
orizontală paralelă cu Oy úi urma verticală paralelă cu Oz. Depărtările orizontală paralelă cu Oy úi urma verticală paralelă cu Oz. Depărtările
tuturor punctelor planului sunt egale cu depărtarea tăieturii Fx de pe axa tuturor punctelor planului sunt egale cu depărtarea tăieturii Fx de pe axa
Ox, iar Fh este paralelă cu Oy úi Fv este paralelă cu Oz. Orice figură Ox, iar Fh este paralelă cu Oy úi Fv este paralelă cu Oz. Orice figură
geometrică situată în acest plan se proiectează în adevărata formă úi geometrică situată în acest plan se proiectează în adevărata formă úi
mărime pe planul lateral de proiecĠie [W] úi total deformată pe planele de mărime pe planul lateral de proiecĠie [W] úi total deformată pe planele de
proiecĠie vertical [V] úi orizontal [H]. În epură prezintă numai urmă proiecĠie vertical [V] úi orizontal [H]. În epură prezintă numai urmă
laterală, Fig.4.12. laterală, Fig.4.12.

37 37
z z
Pv Pv
b' b'' b' b''
a' a'' a' a''

x
c' c'' x
c' c''
0 0
b b
c c
a a
Ph Ph
y y

Fig. 4.12 Fig. 4.12


4.3 Drepte particulare ale planului 4.3 Drepte particulare ale planului
4.3.1 Orizontala planului 4.3.1 Orizontala planului
Este o dreaptă conĠinută într-un plan oarecare [P] úi paralelă cu Este o dreaptă conĠinută într-un plan oarecare [P] úi paralelă cu
planul orizontal de proiecĠie [H]. ProiecĠia ei verticală este paralelă cu Ox planul orizontal de proiecĠie [H]. ProiecĠia ei verticală este paralelă cu Ox
úi se sprijină pe urma verticală P’Px. ProiecĠia orizontală este paralelă cu úi se sprijină pe urma verticală P’Px. ProiecĠia orizontală este paralelă cu
urma orizontală PPx a planului. Toate orizontalele unui plan sunt paralele urma orizontală PPx a planului. Toate orizontalele unui plan sunt paralele
între ele, deci au proiecĠiile de acelaúi nume paralele între ele. Desenul úi între ele, deci au proiecĠiile de acelaúi nume paralele între ele. Desenul úi
epura sunt prezentate în Fig. 4.13. epura sunt prezentate în Fig. 4.13.
z z

Pv Pw Pv Pw

a' d' d'' a'' a' d' d'' a''

Px O Px O
x Py1 x Py1

Ph Ph

Py Py

y y

Fig. 4.13 Fig. 4.13


4.3.2 Frontala planului 4.3.2 Frontala planului
Este o dreaptă conĠinută într-un plan oarecare [P] úi paralelă cu Este o dreaptă conĠinută într-un plan oarecare [P] úi paralelă cu
planul vertical de proiecĠie [V]. ProiecĠia orizontală este paralelă cu axa Ox planul vertical de proiecĠie [V]. ProiecĠia orizontală este paralelă cu axa Ox

38 38
úi se sprijină pe urma orizontală PPx, iar proiecĠia verticală a dreptei este úi se sprijină pe urma orizontală PPx, iar proiecĠia verticală a dreptei este
paralelă cu urma verticală a planului P’Px. Toate frontalele unui plan sunt paralelă cu urma verticală a planului P’Px. Toate frontalele unui plan sunt
paralele între ele, deci au proiecĠiile de acelaúi nume paralele între ele. paralele între ele, deci au proiecĠiile de acelaúi nume paralele între ele.
Desenul úi epura sunt prezentate în Fig. 4.14. Desenul úi epura sunt prezentate în Fig. 4.14.
z z

Pv Pw Pv Pw
a'' a''
d' d'
d'' d''
Px 0 Px 0
x x
d Py1 d Py1
a a
Ph Ph
Py Py

y y

Fig. 4.14 Fig. 4.14


4.3.3 Dreapta de profil a unui plan 4.3.3 Dreapta de profil a unui plan
Este o dreaptă a planului [P] úi paralelă cu planul lateral de proiecĠie Este o dreaptă a planului [P] úi paralelă cu planul lateral de proiecĠie
[W]. ProiecĠia laterală este paralelă cu urma laterală a planului. Celelalte [W]. ProiecĠia laterală este paralelă cu urma laterală a planului. Celelalte
două proiecĠii (orizontală úi verticală) sunt paralele cu axele secundare de două proiecĠii (orizontală úi verticală) sunt paralele cu axele secundare de
proiecĠie Oz úi Oy, Fig. 4.15. proiecĠie Oz úi Oy, Fig. 4.15.
z z

Pv Pw Pv Pw
n' n'' n' n''

d' d'' d' d''


Px m'=n 0 m'' Px m'=n 0 m''
x
d Py1 x
d Py1
Ph Ph
m m

Py Py
y y

Fig. 4.15 Fig. 4.15

4.3.4 Dreapta de cea mai mare pantă 4.3.4 Dreapta de cea mai mare pantă
Este o dreaptă a planului [P], perpendiculară pe toate orizontalele Este o dreaptă a planului [P], perpendiculară pe toate orizontalele
acestuia, deci úi pe urma lui orizontală. ProiecĠia ei orizontală vh este acestuia, deci úi pe urma lui orizontală. ProiecĠia ei orizontală vh este

39 39
perpendiculară pe urma orizontală a planului , iar proiecĠia verticală v’h’ perpendiculară pe urma orizontală a planului , iar proiecĠia verticală v’h’
apare ca în desen, Fig. 4.16. Fiind dată o dreaptă de cea mai mare pantă a apare ca în desen, Fig. 4.16. Fiind dată o dreaptă de cea mai mare pantă a
unui plan, se pot determina urmele planului, conform epurei din Fig. 4.16. unui plan, se pot determina urmele planului, conform epurei din Fig. 4.16.
z z
Pz Pz
v' v'' Pw v' v'' Pw
Pv Pv

x Px x Px
h' v h'' h' v h''
o o
90 0 Py1 90 0 Py1
Ph Ph
h h
Py Py

y y

Fig. 4.16 Fig. 4.16


4.3.5 Dreapte de cea mai mare înclinaĠie 4.3.5 Dreapte de cea mai mare înclinaĠie
Este o dreaptă a planului [P], perpendiculară pe toate frontalele Este o dreaptă a planului [P], perpendiculară pe toate frontalele
planului, deci úi pe urma lui verticală. Ca urmare, proiecĠia verticală, v’h’, planului, deci úi pe urma lui verticală. Ca urmare, proiecĠia verticală, v’h’,
a dreptei de cea mai mare înclinaĠie, este perpendiculară pe urma verticală, a dreptei de cea mai mare înclinaĠie, este perpendiculară pe urma verticală,
P’Px a planului, iar proiecĠia orizontală apare aúa cum iese din Fig. 4.17. P’Px a planului, iar proiecĠia orizontală apare aúa cum iese din Fig. 4.17.
z z
Pz Pz
a

a
Pv Pv
al

al
Pw Pw
nt

nt
Fro

Fro
v' v'
o o
90 90
x Px v h' h'' Py1 x Px v h' h'' Py1
0 0
Ph Ph
h h
Py Py
y Fig. 4.17 y Fig. 4.17
4.4 PoziĠiile relative a două plane 4.4 PoziĠiile relative a două plane
4.4.1 Plane concurente 4.4.1 Plane concurente
Pentru a arăta că două plane sunt concurente trebuie aflată dreapta Pentru a arăta că două plane sunt concurente trebuie aflată dreapta
de intersecĠie a acestora pentru care este suficient să se găsească două de intersecĠie a acestora pentru care este suficient să se găsească două

40 40
puncte care să aparĠină celor două plane. Atunci când planele sunt date puncte care să aparĠină celor două plane. Atunci când planele sunt date
prin urme úi urmele de acelaúi nume se intersectează în cadrul desenului, prin urme úi urmele de acelaúi nume se intersectează în cadrul desenului,
intersecĠia urmelor de acelaúi nume reprezintă chiar urmele dreptei de intersecĠia urmelor de acelaúi nume reprezintă chiar urmele dreptei de
intersecĠie a planului, Fig. 4.18. intersecĠie a planului, Fig. 4.18.

Fig. 4.18 Fig. 4.18


4.4.2 Plane paralele 4.4.2 Plane paralele
Pentru a arăta că cele două plane sunt paralele, trebuie verificat dacă Pentru a arăta că cele două plane sunt paralele, trebuie verificat dacă
unul dintre plane are două drepte paralele cu două drepte din celălalt plan. unul dintre plane are două drepte paralele cu două drepte din celălalt plan.
Dacă se consideră două plane paralele, cu orice plan ar fi tăiate acestea, Dacă se consideră două plane paralele, cu orice plan ar fi tăiate acestea,
dreptele de intersecĠie rezultate sunt tot paralele. În caz particular, tăiate cu dreptele de intersecĠie rezultate sunt tot paralele. În caz particular, tăiate cu
plane de proiecĠie, urmele lor de acelaúi nume sunt paralele úi viceversa. plane de proiecĠie, urmele lor de acelaúi nume sunt paralele úi viceversa.
Dacă urmele de acelaúi nume a două plane sunt paralele, atunci úi planele Dacă urmele de acelaúi nume a două plane sunt paralele, atunci úi planele
sunt paralele, Fig. 4.19. sunt paralele, Fig. 4.19.

Fig. 4.19 Fig. 4.19

41 41
5. INTERSECğIA DE PLANE ùI PLĂCI 5. INTERSECğIA DE PLANE ùI PLĂCI
5.1 Vizibilitate 5.1 Vizibilitate
În aplicaĠiile prezentate se consideră punctul, dreapta úi planul ca În aplicaĠiile prezentate se consideră punctul, dreapta úi planul ca
fiind opace; se pune problema stabilirii în epură a elementelor vizibile úi a fiind opace; se pune problema stabilirii în epură a elementelor vizibile úi a
celor invizibile, în cazul în care proiecĠiile lor se suprapun. celor invizibile, în cazul în care proiecĠiile lor se suprapun.
FaĠă de planul de proiecĠie [H], dintre două puncte este întotdeauna FaĠă de planul de proiecĠie [H], dintre două puncte este întotdeauna
vizibil cel care are cota mai mare (Fig. 5.1 a). FaĠă de planul de proiecĠie vizibil cel care are cota mai mare (Fig. 5.1 a). FaĠă de planul de proiecĠie
[V], dintre două puncte este întotdeauna vizibil cel care are depărtarea mai [V], dintre două puncte este întotdeauna vizibil cel care are depărtarea mai
mare (Fig. 5.1 b). FaĠă de planul de proiecĠie [W], dintre două puncte este mare (Fig. 5.1 b). FaĠă de planul de proiecĠie [W], dintre două puncte este
întotdeauna vizibil cel care are abscisa mai mare (Fig. 5.1 c). întotdeauna vizibil cel care are abscisa mai mare (Fig. 5.1 c).

Fig. 5.1 Fig. 5.1


5.2 IntersecĠia figurilor plane 5.2 IntersecĠia figurilor plane
În cazul intersecĠiei a două figuri plane, pentru determinarea liniei În cazul intersecĠiei a două figuri plane, pentru determinarea liniei
lor de intersecĠie se pot utiliza două soluĠii: lor de intersecĠie se pot utiliza două soluĠii:
- se consideră cele două figuri ca două plane ale căror urme nu se - se consideră cele două figuri ca două plane ale căror urme nu se
întâlnesc în cadrul epurei; întâlnesc în cadrul epurei;

42 42
- se consideră laturile unei figuri (plăci) ca niúte drepte ce - se consideră laturile unei figuri (plăci) ca niúte drepte ce
intersectează cealaltă placă. intersectează cealaltă placă.

5.2.1 IntersecĠia unei drepte cu o placă triunghiulară 5.2.1 IntersecĠia unei drepte cu o placă triunghiulară
Se consideră placa triunghiulară ABC dată prin proiecĠia vârfurilor Se consideră placa triunghiulară ABC dată prin proiecĠia vârfurilor
sale: A(a, a'), B(b, b') úi C(c, c'), precum úi dreapta RS (rs, r's') ce o sale: A(a, a'), B(b, b') úi C(c, c'), precum úi dreapta RS (rs, r's') ce o
intersectează. Pentru determinarea punctului unde dreapta RS intersectează intersectează. Pentru determinarea punctului unde dreapta RS intersectează
placa ABC se va duce prin dreaptă un plan auxiliar, adică un plan placa ABC se va duce prin dreaptă un plan auxiliar, adică un plan
proiectant (vertical [Q] sau de capăt). Astfel [Q] Ł rs úi Qv A Qx în Qx. proiectant (vertical [Q] sau de capăt). Astfel [Q] Ł rs úi Qv A Qx în Qx.
Planul vertical Q intersectează placa ABC după dreapta definită de Planul vertical Q intersectează placa ABC după dreapta definită de
punctele (k,k’)  AC úi (l,l’)  CB. Punctul T(t,t’) unde dreapta (kl, k’l’) punctele (k,k’)  AC úi (l,l’)  CB. Punctul T(t,t’) unde dreapta (kl, k’l’)
intersectează dreapta RS reprezintă punctul de intersecĠie căutat. S-a intersectează dreapta RS reprezintă punctul de intersecĠie căutat. S-a
determinat în primul rînd proiecĠia verticală (t’) a acestui punct úi apoi prin determinat în primul rînd proiecĠia verticală (t’) a acestui punct úi apoi prin
linie de ordine corespunzătoare úi proiecĠia sa orizontală t  RS Ł QH. linie de ordine corespunzătoare úi proiecĠia sa orizontală t  RS Ł QH.
r' r'
m' b' m' b'
a' a'
r' t' r' t'

m' b' m' b'


x c'
s' x c'
s'
a' a'
t' l' a b t' l' a b
t t
r s r s
k' n' s' k' n' s'
c' c c' c
m m
a b a b
t s t s
r l r l
m1 k n m1 k n
c c
Fig. 5.2 Fig. 5.2

5.2.2 IntersecĠia a două plane definite de urmele lor 5.2.2 IntersecĠia a două plane definite de urmele lor
IntersecĠia a două plane este o dreaptă. Este suficient să cunoaútem IntersecĠia a două plane este o dreaptă. Este suficient să cunoaútem
două puncte ale dreptei sau punctele de intersecĠie A úi B ale celor două două puncte ale dreptei sau punctele de intersecĠie A úi B ale celor două
urme de acelaúi nume aparĠinând fiecărui plan. urme de acelaúi nume aparĠinând fiecărui plan.

43 43
În epură proiectăm pe Ox pe a’ în a úi pe b în b’; rezultă că ab úi În epură proiectăm pe Ox pe a’ în a úi pe b în b’; rezultă că ab úi
a’b’ sunt proiecĠiile intersecĠiei a două plane, Fig. 5.3. a’b’ sunt proiecĠiile intersecĠiei a două plane, Fig. 5.3.

Fig. 5.3 Fig. 5.3

5.3 IntersecĠia a două plăci 5.3 IntersecĠia a două plăci


IntersecĠia a două plăci prezintă două variante: PĂTRUNDEREA úi IntersecĠia a două plăci prezintă două variante: PĂTRUNDEREA úi
SMULGEREA. SMULGEREA.
5.3.1 Patrunderea – se întâlneúte atunci când o placă intră complet 5.3.1 Patrunderea – se întâlneúte atunci când o placă intră complet
în cealaltă. în cealaltă.
Avem o placă triunghiulară ABC úi o placă patrulateră DEFG, Avem o placă triunghiulară ABC úi o placă patrulateră DEFG,
ambele date prin proiecĠiile vârfurilor. Se cere să se stabilească proiecĠiile ambele date prin proiecĠiile vârfurilor. Se cere să se stabilească proiecĠiile
liniei de intersecĠie dintre aceste două plăci úi să se determine vizibilitatea. liniei de intersecĠie dintre aceste două plăci úi să se determine vizibilitatea.
Se consideră laturile unei plăci ca niúte drepte ce intersectează Se consideră laturile unei plăci ca niúte drepte ce intersectează
cealaltă placă úi, prin urmare, se va aplica metoda generală de determinare cealaltă placă úi, prin urmare, se va aplica metoda generală de determinare
a punctului unde o dreaptă intersectează un plan. S-a dus prin latura AB a punctului unde o dreaptă intersectează un plan. S-a dus prin latura AB
(ab, acbc) un plan proiectant (planul de capăt) >P@, care a determinat (ab, acbc) un plan proiectant (planul de capăt) >P@, care a determinat
punctul (D, Dc ), iar planul de capăt >R@ dus prin latura AC, va determina punctul (D, Dc ), iar planul de capăt >R@ dus prin latura AC, va determina
punctul ( E, Ec ). Unindu-se proiecĠiile de acelaúi nume ale acestor două punctul ( E, Ec ). Unindu-se proiecĠiile de acelaúi nume ale acestor două
puncte astfel determinate, se vor obĠine cele două proiecĠii ale dreptei de puncte astfel determinate, se vor obĠine cele două proiecĠii ale dreptei de
intersecĠie, Fig.5.4. intersecĠie, Fig.5.4.

44 44
Fig. 5.4 Fig. 5.4
5.3.2 Smulgerea (ruperea) – se întâlneúte atunci când o placă 5.3.2 Smulgerea (ruperea) – se întâlneúte atunci când o placă
pătrunde parĠial în cealaltă placă. pătrunde parĠial în cealaltă placă.
Se consideră plăcile triunghiulare ABC úi DEF date prin proiecĠiile Se consideră plăcile triunghiulare ABC úi DEF date prin proiecĠiile
vârfurilor. Se utilizează planele proiectante (de capăt) >P@ úi >R@ duse prin vârfurilor. Se utilizează planele proiectante (de capăt) >P@ úi >R@ duse prin
laturile DF úi DE ale plăcii DEF. Din Fig. 5.5 se poate observa că placa laturile DF úi DE ale plăcii DEF. Din Fig. 5.5 se poate observa că placa
DEF pătrunde parĠial în placa ABC. DEF pătrunde parĠial în placa ABC.

45 45
Fig. 5.5 Fig. 5.5

5.3.3 IntersecĠia a două plăci triunghiulare 5.3.3 IntersecĠia a două plăci triunghiulare
Deoarece două plane se intersectează după o dreaptă, linia de Deoarece două plane se intersectează după o dreaptă, linia de
intersecĠie a două poligoane convexe limitate este un segment de dreaptă. intersecĠie a două poligoane convexe limitate este un segment de dreaptă.
Pentru aflarea acestui segment, este suficient să se găsească cele două Pentru aflarea acestui segment, este suficient să se găsească cele două
capete ale sale, adică două puncte, fiecare dintre ele fiind punctul de capete ale sale, adică două puncte, fiecare dintre ele fiind punctul de
intersecĠie al conturului unei figuri cu planul celeilalte figuri. intersecĠie al conturului unei figuri cu planul celeilalte figuri.
În problema intersecĠiei a două plăci triunghiulare, putem deosebi În problema intersecĠiei a două plăci triunghiulare, putem deosebi
trei cazuri principale: trei cazuri principale:

46 46
a) două laturi ale unei plăci intersectează cea de-a doua placă, Fig.5.6a; a) două laturi ale unei plăci intersectează cea de-a doua placă, Fig.5.6a;
b) o latură a primei plăci intersectează cea de-a doua placă úi o latură a b) o latură a primei plăci intersectează cea de-a doua placă úi o latură a
celei de-a doua plăci intersectează prima placă, Fig. 5.6 b; celei de-a doua plăci intersectează prima placă, Fig. 5.6 b;
c) nici o latură a unei plăci nu intersectează cealaltă placă, Fig. 5.6 c. c) nici o latură a unei plăci nu intersectează cealaltă placă, Fig. 5.6 c.

Fig. 5.6 Fig. 5.6

În afara acestor cazuri principale, pot exista úi următoarele cazuri În afara acestor cazuri principale, pot exista úi următoarele cazuri
speciale: speciale:
a) vărful unei plăci se află în planul celei de-a doua plăci, Fig. 5.7 a; a) vărful unei plăci se află în planul celei de-a doua plăci, Fig. 5.7 a;
b) vârful unei plăci se află pe o latură a celei de-a doua plăci, Fig. 4.7b; b) vârful unei plăci se află pe o latură a celei de-a doua plăci, Fig. 4.7b;
c) latura unei plăci intersectează latura celeilalte plăci, Fig. 4.7 c. c) latura unei plăci intersectează latura celeilalte plăci, Fig. 4.7 c.

Fig. 5.7 Fig. 5.7

47 47
6. METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE 6. METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE

Prin metodele Geometriei Descriptive se realizează transformarea Prin metodele Geometriei Descriptive se realizează transformarea
proiecĠiilor elementelor geometrice, din poziĠiile iniĠiale date, în alte poziĠii proiecĠiilor elementelor geometrice, din poziĠiile iniĠiale date, în alte poziĠii
mai avantajoase pentru rezolvarea unor probleme. Măsurarea unei distanĠe, mai avantajoase pentru rezolvarea unor probleme. Măsurarea unei distanĠe,
suprafeĠe sau a unui unghi se poate face pe o proiecĠie în care elementul ce suprafeĠe sau a unui unghi se poate face pe o proiecĠie în care elementul ce
trebuie măsurat se găseúte în adevărata mărime. Dacă acestea sunt trebuie măsurat se găseúte în adevărata mărime. Dacă acestea sunt
proiectate deformat este necesară aflarea mărimii lor reale. În general este proiectate deformat este necesară aflarea mărimii lor reale. În general este
necesară fie o modificare a sistemului de referinĠă (plan de proiecĠie) fie o necesară fie o modificare a sistemului de referinĠă (plan de proiecĠie) fie o
modificare a poziĠiei din spaĠiu, a elementului geometric pentru a obĠine modificare a poziĠiei din spaĠiu, a elementului geometric pentru a obĠine
adevărata lui mărime de proiecĠie. adevărata lui mărime de proiecĠie.
Metodele geometriei descriptive de transformare a proiecĠiilor sunt: Metodele geometriei descriptive de transformare a proiecĠiilor sunt:
metoda schimbării planelor de proiecĠie úi metoda rotaĠiei, cu un caz metoda schimbării planelor de proiecĠie úi metoda rotaĠiei, cu un caz
particular al acesteia – rabaterea. particular al acesteia – rabaterea.

6.1 Metoda schimbării de plan 6.1 Metoda schimbării de plan


6.1.1 GeneralităĠi 6.1.1 GeneralităĠi
Prin metoda schimbării de plan se aduce un plan de proiecĠie în Prin metoda schimbării de plan se aduce un plan de proiecĠie în
poziĠie de paralelism sau perpendicularitate faĠă de elementul geometric poziĠie de paralelism sau perpendicularitate faĠă de elementul geometric
studiat, păstrând totodată úi condiĠia de perpendicularitate faĠă de unul studiat, păstrând totodată úi condiĠia de perpendicularitate faĠă de unul
dintre cele două plane de proiecĠie. Din tripletul imaginilor epurei, la dintre cele două plane de proiecĠie. Din tripletul imaginilor epurei, la
schimbarea unui plan de proiecĠie rămâne neschimbată o singură proiecĠie. schimbarea unui plan de proiecĠie rămâne neschimbată o singură proiecĠie.

6.1.2 Metoda schimbării de plan orizontal de proiecĠie 6.1.2 Metoda schimbării de plan orizontal de proiecĠie
Transformarea proiecĠiilor unui punct prin schimbare de >H@ , Fig. 6.1. Transformarea proiecĠiilor unui punct prin schimbare de >H@ , Fig. 6.1.
Fie un punct M (m, m’); dacă se ia un nou plan de proiecĠie >H1@ A Fie un punct M (m, m’); dacă se ia un nou plan de proiecĠie >H1@ A
>V@, se obĠine noua axă de proiecĠie (O1X1) Ÿ >H1@ ˆ >V@. >V@, se obĠine noua axă de proiecĠie (O1X1) Ÿ >H1@ ˆ >V@.

48 48
Linia de ordine dusă din M, perpendiculară pe >H1@, determină noua Linia de ordine dusă din M, perpendiculară pe >H1@, determină noua
proiecĠie orizontală a punctului, m1, depărtarea y rămânând aceeaúi ca proiecĠie orizontală a punctului, m1, depărtarea y rămânând aceeaúi ca
valoare. În epură, faĠă de noua axă de proiecĠie O1x1, se determină noua valoare. În epură, faĠă de noua axă de proiecĠie O1x1, se determină noua
proiecĠie orizontală m1, la aceeaúi depărtare y, pe linia de ordine dusă din proiecĠie orizontală m1, la aceeaúi depărtare y, pe linia de ordine dusă din
m’1 { m’. m’1 { m’.
În schimbarea de plan orizontal de proiecĠie pentru un punct, În schimbarea de plan orizontal de proiecĠie pentru un punct,
proiecĠia verticală úi depărtarea sunt elemente invariabile, proiecĠia proiecĠia verticală úi depărtarea sunt elemente invariabile, proiecĠia
orizontală úi cota sunt elemente variabile. orizontală úi cota sunt elemente variabile.

Fig. 6.1 Fig. 6.1

Transformarea proiecĠiilor unei drepte prin schimbare de >H@ , Fig. 6.2. Transformarea proiecĠiilor unei drepte prin schimbare de >H@ , Fig. 6.2.
Se efectuează prin transformarea proiecĠiilor a două puncte Se efectuează prin transformarea proiecĠiilor a două puncte
conĠinute de dreaptă. Dreapta D(d, d’), în noul reper >H1, V@, devine conĠinute de dreaptă. Dreapta D(d, d’), în noul reper >H1, V@, devine
D1(d1,d1’) păstrându-se neschimbată proiecĠia verticală d1’ { d’. se face D1(d1,d1’) păstrându-se neschimbată proiecĠia verticală d1’ { d’. se face
schimbarea de >H@ pentru două puncte conĠinute de dreaptă, schimbarea de >H@ pentru două puncte conĠinute de dreaptă,
A(a, a’) š B(b, b’)  D(d, d’), care îúi păstrează depărtarea în noul reper. A(a, a’) š B(b, b’)  D(d, d’), care îúi păstrează depărtarea în noul reper.
Noua proiecĠie orizontală a dreptei se determină unind punctele a1 úi b1; Noua proiecĠie orizontală a dreptei se determină unind punctele a1 úi b1;
d1  a1 š b1 d1  a1 š b1

49 49
Fig. 6.2 Fig. 6.2
Transformarea proiecĠiilor unui plan >P@ prin schimbare de >H@ , Fig. 6.3. Transformarea proiecĠiilor unui plan >P@ prin schimbare de >H@ , Fig. 6.3.
Are ca elemente invariabile urma verticală p’V { p’V1 úi depărtarea Are ca elemente invariabile urma verticală p’V { p’V1 úi depărtarea
unui punct I, conĠinut în planele >P@, >H@ úi >H1@; i { i1; i’ { i’1. Se schimbă unui punct I, conĠinut în planele >P@, >H@ úi >H1@; i { i1; i’ { i’1. Se schimbă
urma orizontală a planului, PH în PH1. În epură , I (i, i’) Ÿ Ox ˆ O1x1; urma orizontală a planului, PH în PH1. În epură , I (i, i’) Ÿ Ox ˆ O1x1;
px1 Ÿ Ox1 ˆ p’v { p’v1. Se duce o perpendiculară în i’ pe noua axă O1x1, px1 Ÿ Ox1 ˆ p’v { p’v1. Se duce o perpendiculară în i’ pe noua axă O1x1,
pe care se determină i, menĠinând aceeaúi depărtare. Se trasează pe care se determină i, menĠinând aceeaúi depărtare. Se trasează
pH1  i1 š px1. În noul reper >H1, V@, planul >P@ devine >P1@ (pH1, pV1). pH1  i1 š px1. În noul reper >H1, V@, planul >P@ devine >P1@ (pH1, pV1).

Fig. 6.3 Fig. 6.3


6.1.3 Metoda schimbării de plan vertical de proiecĠie 6.1.3 Metoda schimbării de plan vertical de proiecĠie
Transformarea proiecĠiilor unui punct prin schimbare de >V@ , Fig. 6.4. Transformarea proiecĠiilor unui punct prin schimbare de >V@ , Fig. 6.4.
Punctul M (m, m’) din reperul [H, V] devine un nou reper [H, V1], Punctul M (m, m’) din reperul [H, V] devine un nou reper [H, V1],
M1 (m1, m1’); m { m1; m’ devine m1’, păstrându-úi neschimbată cota z. M1 (m1, m1’); m { m1; m’ devine m1’, păstrându-úi neschimbată cota z.

50 50
În schimbarea de plan vertical de proiecĠie pentru un punct, proiecĠia În schimbarea de plan vertical de proiecĠie pentru un punct, proiecĠia
orizontală úi cota sunt elemente invariabile, proiecĠia verticală úi depărtarea orizontală úi cota sunt elemente invariabile, proiecĠia verticală úi depărtarea
sunt elemente variabile. sunt elemente variabile.

Fig. 6.4 Fig. 6.4


Transformarea proiecĠiilor unei drepte prin schimbare de >V@ , Fig. 6.5. Transformarea proiecĠiilor unei drepte prin schimbare de >V@ , Fig. 6.5.
Dreapta D (d, d’), din reperul >H, V@, devine D1 (d1, d1’), d1 { d, în Dreapta D (d, d’), din reperul >H, V@, devine D1 (d1, d1’), d1 { d, în
noul reper >H, V1@. Pentru determinarea d1’ se face schimbarea de >V@ noul reper >H, V1@. Pentru determinarea d1’ se face schimbarea de >V@
pentru punctele A (a, a’) š B (b, b’)  (D); d1’  a1’ š b1’. pentru punctele A (a, a’) š B (b, b’)  (D); d1’  a1’ š b1’.

Fig. 6.5 Fig. 6.5


Transformarea proiecĠiilor unui plan >P@ prin schimbare de >V@ , Fig. 6.6. Transformarea proiecĠiilor unui plan >P@ prin schimbare de >V@ , Fig. 6.6.
Are ca elemente invariabile urma orizontală PH { PH1 úi cota unui Are ca elemente invariabile urma orizontală PH { PH1 úi cota unui
punct I conĠinut de >P@, >V@ úi >V1@ ; i { i1. Se schimbă urma verticală a punct I conĠinut de >P@, >V@ úi >V1@ ; i { i1. Se schimbă urma verticală a
planului, p’V în p’V1. În epură, I (i, i’) Ÿ OxˆO1x1; px1 ŸOx1ˆP’H { P’H1. planului, p’V în p’V1. În epură, I (i, i’) Ÿ OxˆO1x1; px1 ŸOx1ˆP’H { P’H1.

51 51
Se duce o perpendiculară în i’ pe noua axă O1x1, pe care se Se duce o perpendiculară în i’ pe noua axă O1x1, pe care se
determină i, menĠinând aceeaúi cotă. Se trasează p’V1 Š px1 š i1. În noul determină i, menĠinând aceeaúi cotă. Se trasează p’V1 Š px1 š i1. În noul
reper >H, V1@, planul >P@ devine >P1@ (pH1, p’V1). reper >H, V1@, planul >P@ devine >P1@ (pH1, p’V1).

Fig. 6.6 Fig. 6.6


6.2 Metoda rotaĠiei 6.2 Metoda rotaĠiei
6.2.1 GeneralităĠi 6.2.1 GeneralităĠi
În metoda rotaĠiei planele de proiecĠie [H] úi [V] rămân În metoda rotaĠiei planele de proiecĠie [H] úi [V] rămân
nemodificate, iar elementul geometric din spaĠiu îúi modifică poziĠia (prin nemodificate, iar elementul geometric din spaĠiu îúi modifică poziĠia (prin
rotire) până când ocupă o poziĠie particulară faĠă de planele de proiecĠie, în rotire) până când ocupă o poziĠie particulară faĠă de planele de proiecĠie, în
general o poziĠie paralelă. general o poziĠie paralelă.
RotaĠia elementelor geometrice se face în jurul unei axe de rotaĠie, RotaĠia elementelor geometrice se face în jurul unei axe de rotaĠie,
care este o dreaptă perpendiculară pe unul din planele de proiecĠie. În cazul care este o dreaptă perpendiculară pe unul din planele de proiecĠie. În cazul
în care axa de rotaĠie este o dreaptă oarecare, aceasta se duce, prin în care axa de rotaĠie este o dreaptă oarecare, aceasta se duce, prin
schimbare de plan, să fie perpendiculară pe unul din planele de proiecĠie. schimbare de plan, să fie perpendiculară pe unul din planele de proiecĠie.
Punctele se rotesc în plane perpendiculare pe axa de rotaĠie. Dacă Punctele se rotesc în plane perpendiculare pe axa de rotaĠie. Dacă
axa de rotaĠie este o dreaptă verticală, deci perpendiculară pe [H], punctele axa de rotaĠie este o dreaptă verticală, deci perpendiculară pe [H], punctele
se rotesc în plane de nivel úi rotaĠia se numeúte: rotaĠie de nivel. se rotesc în plane de nivel úi rotaĠia se numeúte: rotaĠie de nivel.
Dacă axa de rotaĠie este o dreaptă de capăt, deci perpendiculară pe Dacă axa de rotaĠie este o dreaptă de capăt, deci perpendiculară pe
[V], punctele se rotesc în plane frontale úi rotaĠia se numeúte: rotaĠie de [V], punctele se rotesc în plane frontale úi rotaĠia se numeúte: rotaĠie de
front. Dacă axa de rotaĠie este o dreaptă fronto-orizontală, deci front. Dacă axa de rotaĠie este o dreaptă fronto-orizontală, deci

52 52
perpendiculară pe [W], punctele se rotesc în plane de profil úi rotaĠia se perpendiculară pe [W], punctele se rotesc în plane de profil úi rotaĠia se
numeúte: rotaĠie de profil. numeúte: rotaĠie de profil.
Fiecare punct în rotire se deplasează pe un cerc (Fig. 6.7) cu centrul Fiecare punct în rotire se deplasează pe un cerc (Fig. 6.7) cu centrul
în punctul de intersecĠie dintre axa de rotaĠie úi planul în care se roteúte; s-a în punctul de intersecĠie dintre axa de rotaĠie úi planul în care se roteúte; s-a
convenit ca să se noteze centrul de rotaĠie cu : (Z, Zc). Raza R a cercului convenit ca să se noteze centrul de rotaĠie cu : (Z, Zc). Raza R a cercului
este distanĠa de la axa de rotaĠie la punctul rotit. Rotirea punctului se face este distanĠa de la axa de rotaĠie la punctul rotit. Rotirea punctului se face
într-un sens convenabil ales úi de un unghi D dat. într-un sens convenabil ales úi de un unghi D dat.

6.2.2 RotaĠia de nivel 6.2.2 RotaĠia de nivel


În rotaĠia de nivel, axa Z (z, z’) este perpendiculară pe planul [H], iar În rotaĠia de nivel, axa Z (z, z’) este perpendiculară pe planul [H], iar
planul [N] în care se roteúte fiecare punct este plan de nivel. În consecinĠă, planul [N] în care se roteúte fiecare punct este plan de nivel. În consecinĠă,
pentru orice poziĠie a punctului A, giratorie în jurul axei Z (z, z’), cota pentru orice poziĠie a punctului A, giratorie în jurul axei Z (z, z’), cota
punctului rămânea ceeaúi, deci: z = constant. punctului rămânea ceeaúi, deci: z = constant.
RotaĠia de nivel pentru un punct RotaĠia de nivel pentru un punct
Fie un punct A (a, a’), dat prin proiecĠii, care trebuie rotit de un Fie un punct A (a, a’), dat prin proiecĠii, care trebuie rotit de un
unghi D. În Fig. 6.7 este reprezentată în spaĠiu úi în epură rotaĠia punctului unghi D. În Fig. 6.7 este reprezentată în spaĠiu úi în epură rotaĠia punctului
A (a, a’), axa de rotaĠie fiind dreapta Z A [H] (dreaptă verticală). Planul în A (a, a’), axa de rotaĠie fiind dreapta Z A [H] (dreaptă verticală). Planul în
care se face rotaĠia este [N] A [Z], având cota egală cu cota punctului A. care se face rotaĠia este [N] A [Z], având cota egală cu cota punctului A.

Fig. 6.7 Fig. 6.7

53 53
Raza de rotaĠie R este distanĠa de la A (a, a’) la Z (z, z’), R = :A. Raza de rotaĠie R este distanĠa de la A (a, a’) la Z (z, z’), R = :A.
Unghiul de rotaĠie D este măsurat în sens trigonometric. Unghiul de rotaĠie D este măsurat în sens trigonometric.
RotaĠia de nivel pentru o dreaptă úi pentru un plan sunt prezentate RotaĠia de nivel pentru o dreaptă úi pentru un plan sunt prezentate
în Fig.6.8 úi Fig.6.9. în Fig.6.8 úi Fig.6.9.

Fig. 6.8 Fig. 6.8

54 54
Fig. 6.9 Fig. 6.9
6.2.3 RotaĠia de front 6.2.3 RotaĠia de front
În rotaĠia de front, axa Z (z, z’) este perpendiculară pe planul [V]. În rotaĠia de front, axa Z (z, z’) este perpendiculară pe planul [V].
Planul în care se roteúte fiecare punct este perpendicular pe axa de rotaĠie, Planul în care se roteúte fiecare punct este perpendicular pe axa de rotaĠie,
deci, plan de front. Pentru oricare dintre poziĠiile ocupate de un punct în deci, plan de front. Pentru oricare dintre poziĠiile ocupate de un punct în
rotirea lui în jurul axei, depărtarea rămâne aceeaúi, deci z = constant. rotirea lui în jurul axei, depărtarea rămâne aceeaúi, deci z = constant.
RotaĠia de front pentru un punct RotaĠia de front pentru un punct
Fie un punct A (a, a’) dat prin proiecĠii, care trebuie rotit de un unghi Fie un punct A (a, a’) dat prin proiecĠii, care trebuie rotit de un unghi
D. În Fig. 6.10 este reprezentată în spaĠiu si în epură rotaĠia de front pentru D. În Fig. 6.10 este reprezentată în spaĠiu si în epură rotaĠia de front pentru
punctul A (a, a’). punctul A (a, a’).
Axa de rotaĠie Z (z, z’) A [V] este o dreaptă de capăt. Planul pe care Axa de rotaĠie Z (z, z’) A [V] este o dreaptă de capăt. Planul pe care
se face rotaĠia este [F] A [Z], plan frontal. se face rotaĠia este [F] A [Z], plan frontal.
Centrul de rotaĠie : (Z, Z’) = (Z) ˆ [F]. Raza de rotaĠie R este distanĠa de Centrul de rotaĠie : (Z, Z’) = (Z) ˆ [F]. Raza de rotaĠie R este distanĠa de
la A (a, a’) la Z (z, z’), deci R = Z’ a’. Unghiul de rotaĠie D se măsoară în la A (a, a’) la Z (z, z’), deci R = Z’ a’. Unghiul de rotaĠie D se măsoară în
sensul arătat în Fig. 6.10. Axa de rotaĠie Z (z, z’) intersectează planul [F] în sensul arătat în Fig. 6.10. Axa de rotaĠie Z (z, z’) intersectează planul [F] în
punctul : (Z, Z’) care este úi centru de rotaĠie; proiecĠia Z’ { z’. punctul : (Z, Z’) care este úi centru de rotaĠie; proiecĠia Z’ { z’.
Cercul situat în planul [F], pe care se deplasează punctul A (a, a’), Cercul situat în planul [F], pe care se deplasează punctul A (a, a’),
se proiectează în mărime reală pe planul [V], deci unghiul a’Z’a1’ notat cu se proiectează în mărime reală pe planul [V], deci unghiul a’Z’a1’ notat cu
D1, se măsoară în planul [V]. D1, se măsoară în planul [V].

55 55
Deoarece proiecĠia verticală a’ a punctului se deplasează pe cerc ( în Deoarece proiecĠia verticală a’ a punctului se deplasează pe cerc ( în
a1’ ) úi proiecĠia orizontală a se deplasează pe urma orizontală fh (în a1). a1’ ) úi proiecĠia orizontală a se deplasează pe urma orizontală fh (în a1).
Orice poziĠie ar ocupa punctul A în rotaĠie, proiecĠia lui orizontală se va Orice poziĠie ar ocupa punctul A în rotaĠie, proiecĠia lui orizontală se va
deplasa pe urma orizontală fh, deci depărtarea y este invariabilă. Punctul deplasa pe urma orizontală fh, deci depărtarea y este invariabilă. Punctul
A1(a1, a1’) este rotit punctului A (a, a’) în jurul axei de capăt Z (z, z’). A1(a1, a1’) este rotit punctului A (a, a’) în jurul axei de capăt Z (z, z’).

Fig. 6.10 Fig. 6.10

RotaĠia de front pentru o dreaptă úi pentru un plan sunt prezentate RotaĠia de front pentru o dreaptă úi pentru un plan sunt prezentate
în Fig.6.11 úi Fig. 6.12. în Fig.6.11 úi Fig. 6.12.

56 56
Fig. 6.11 Fig. 6.11

Fig. 6.12 Fig. 6.12

57 57
6.2.4 Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rotaĠiei 6.2.4 Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rotaĠiei
Se consideră placa triunghiulară ABC determinată prin proiecĠia Se consideră placa triunghiulară ABC determinată prin proiecĠia
vârfurilor sale: A (a, a’), B (b, b’) úi C (c, c’). Se cere să se găsească, prin vârfurilor sale: A (a, a’), B (b, b’) úi C (c, c’). Se cere să se găsească, prin
metoda rotaĠie, adevărata mărime a plăcii ABC, Fig. 6.13. metoda rotaĠie, adevărata mărime a plăcii ABC, Fig. 6.13.
Pentru ca placa triunghiulară ABC (abc, a’b’c’) să se proiecteze în Pentru ca placa triunghiulară ABC (abc, a’b’c’) să se proiecteze în
adevărata mărime a plăcii pe unul din planele de proiecĠie, trebuie ca adevărata mărime a plăcii pe unul din planele de proiecĠie, trebuie ca
planul plăcii să devină paralel cu unul din planele de proiecĠie, adică să planul plăcii să devină paralel cu unul din planele de proiecĠie, adică să
devină fie un plan de front, fie un plan de nivel. devină fie un plan de front, fie un plan de nivel.
S-a dus planul plăcii triunghiulare ABC astfel încât acesta să fie S-a dus planul plăcii triunghiulare ABC astfel încât acesta să fie
paralel cu planul orizontal de proiecĠie [H], adică să devină un plan de paralel cu planul orizontal de proiecĠie [H], adică să devină un plan de
nivel. Pentru aceasta va trebui să se facă două rotaĠii. nivel. Pentru aceasta va trebui să se facă două rotaĠii.

Fig. 6.13 Fig. 6.13

58 58
Prima rotaĠie. Se face o rotaĠie de nivel în jurul verticalei ' (G, G’), Prima rotaĠie. Se face o rotaĠie de nivel în jurul verticalei ' (G, G’),
aducându-se planul triunghiului în poziĠia plan de capăt. aducându-se planul triunghiului în poziĠia plan de capăt.
Pentru simplificarea construcĠiilor grafice, axul de rotaĠie (G, G’) a Pentru simplificarea construcĠiilor grafice, axul de rotaĠie (G, G’) a
fost luat în aúa fel încât să treacă printr-unul din vârfurile plăcii, de fost luat în aúa fel încât să treacă printr-unul din vârfurile plăcii, de
exemplu prin punctul A (a, a’) úi în acest caz, acest punct va rămâne exemplu prin punctul A (a, a’) úi în acest caz, acest punct va rămâne
propriul său rotit. propriul său rotit.
Deci: a1 { a š a’1 { a’. Deci: a1 { a š a’1 { a’.
Apoi, se duce în planul plăcii o orizontală : (Z, Z’) care, tot pentru Apoi, se duce în planul plăcii o orizontală : (Z, Z’) care, tot pentru
simplificarea construcĠiilor grafice, s-a luat să treacă printr-unul din simplificarea construcĠiilor grafice, s-a luat să treacă printr-unul din
vârfurile plăcii, úi anume prin C (c, c’). Deci, Z  Ox úi va trece prin c’ vârfurile plăcii, úi anume prin C (c, c’). Deci, Z  Ox úi va trece prin c’
determinându-se astfel punctul 1’  ab, dar úi 1  ab. determinându-se astfel punctul 1’  ab, dar úi 1  ab.
Se roteúte această orizontală în jurul verticalei ' (G, G’) până ce Se roteúte această orizontală în jurul verticalei ' (G, G’) până ce
devine perpendiculară pe Ox, adică dreapta de capăt :1 (Z1, Z1’). RotaĠia devine perpendiculară pe Ox, adică dreapta de capăt :1 (Z1, Z1’). RotaĠia
s-a făcut cu ajutorul perpendicularei comune Gm. Apoi, s-au determinat s-a făcut cu ajutorul perpendicularei comune Gm. Apoi, s-au determinat
punctele (11, 11’), respectiv (c1, c1’). Se uneúte a1 { a cu c1 úi 11, rotindu-se punctele (11, 11’), respectiv (c1, c1’). Se uneúte a1 { a cu c1 úi 11, rotindu-se
apoi proiecĠia orizontală b a punctului B, până ce ajunge în b1  a111. apoi proiecĠia orizontală b a punctului B, până ce ajunge în b1  a111.
Unindu-se a1 cu b1 úi cu c1 se va obĠine proiecĠia orizontală a plăcii Unindu-se a1 cu b1 úi cu c1 se va obĠine proiecĠia orizontală a plăcii
triunghiulare ABC după rotire. Imediat se determină úi proiecĠiile lui triunghiulare ABC după rotire. Imediat se determină úi proiecĠiile lui
verticale a1’, b1’ úi c1’; observându-se că ele sunt coliniare, fiind duse pe verticale a1’, b1’ úi c1’; observându-se că ele sunt coliniare, fiind duse pe
planul plăcii ABC ca să devină un plan de capăt (proiecĠia verticală a plăcii planul plăcii ABC ca să devină un plan de capăt (proiecĠia verticală a plăcii
s-a redus la o dreaptă care se confundă cu urma verticală a planului de s-a redus la o dreaptă care se confundă cu urma verticală a planului de
capăt care conĠine dreapta placa triunghiulară). capăt care conĠine dreapta placa triunghiulară).
A doua rotaĠie. Se face în jurul axului de capăt Z (z, z’) – deci o A doua rotaĠie. Se face în jurul axului de capăt Z (z, z’) – deci o
rotaĠie de front – dus tot prin punctul (a, a’) úi se va aduce în planul rotaĠie de front – dus tot prin punctul (a, a’) úi se va aduce în planul
triunghiului, din poziĠia plan de capăt, să devină plan de nivel (urma triunghiului, din poziĠia plan de capăt, să devină plan de nivel (urma
verticală să fie paralelă cu linia de pământ Ox úi să treacă prin a2’ { a1’ ). verticală să fie paralelă cu linia de pământ Ox úi să treacă prin a2’ { a1’ ).

59 59
Se vor afla imediat proiecĠiile verticale ale punctelor A2, B2 úi C2: Se vor afla imediat proiecĠiile verticale ale punctelor A2, B2 úi C2:
a2’’, b2’’ úi c2’’ (se determină ducând din a2’ { a1’ câte un arc de cerc de a2’’, b2’’ úi c2’’ (se determină ducând din a2’ { a1’ câte un arc de cerc de
rază R = a1’b1’ ) după care, prin linii de ordine corespunzătoare se vor rază R = a1’b1’ ) după care, prin linii de ordine corespunzătoare se vor
determina úi proiecĠiile lor orizontale: a2 { a1, iar b2 úi c2 la intersecĠia determina úi proiecĠiile lor orizontale: a2 { a1, iar b2 úi c2 la intersecĠia
acestor linii de ordine cu paralelele duse la linia de pământ Ox prin b1 úi c1. acestor linii de ordine cu paralelele duse la linia de pământ Ox prin b1 úi c1.
Unindu-se aceste puncte astfel determinate, a2 cu b2 úi cu c2, se va Unindu-se aceste puncte astfel determinate, a2 cu b2 úi cu c2, se va
determina triunghiul a2b2c2 care reprezintă adevărata mărime a triunghiului determina triunghiul a2b2c2 care reprezintă adevărata mărime a triunghiului
ABC din spaĠiu; deci, ' a2b2c2 { ' ABC. ABC din spaĠiu; deci, ' a2b2c2 { ' ABC.

6.3. Metoda rabaterii 6.3. Metoda rabaterii


6.3.1 GeneralităĠi 6.3.1 GeneralităĠi
Rabaterea este un caz particular al rotaĠiei. Prin rabatere se înĠelege Rabaterea este un caz particular al rotaĠiei. Prin rabatere se înĠelege
rotirea unui plan oarecare >P@ în jurul uneia din urmele sale, până când rotirea unui plan oarecare >P@ în jurul uneia din urmele sale, până când
planul >P@ se suprapune unuia din planele de proiecĠie, Fig.6.14. Axa de planul >P@ se suprapune unuia din planele de proiecĠie, Fig.6.14. Axa de
rabatere (rotaĠie) este urma planului >P@ pe planul de proiecĠie pe care se rabatere (rotaĠie) este urma planului >P@ pe planul de proiecĠie pe care se
face rabaterea. Rabaterea planului >P@ se poate face úi pe un plan paralel cu face rabaterea. Rabaterea planului >P@ se poate face úi pe un plan paralel cu
unul din planele de proiecĠie. În acest caz axa de rabatere este urma unul din planele de proiecĠie. În acest caz axa de rabatere este urma
planului >P@ pe planul paralel cu planul de proiecĠie. planului >P@ pe planul paralel cu planul de proiecĠie.

Fig. 6.14 Fig. 6.14

60 60
Deoarece urma planului >P@ a fost definită ca dreaptă de intersecĠie Deoarece urma planului >P@ a fost definită ca dreaptă de intersecĠie
dintre planul >P@ úi planul de proiecĠie, atunci axa de rabatere poate fi dintre planul >P@ úi planul de proiecĠie, atunci axa de rabatere poate fi
definită ca dreaptă de intersecĠie dintre planul care se rabate úi planul pe definită ca dreaptă de intersecĠie dintre planul care se rabate úi planul pe
care se face rabaterea. Spre deosebire de rotaĠie, unde axa de rotaĠie se care se face rabaterea. Spre deosebire de rotaĠie, unde axa de rotaĠie se
alege cât mai convenabil, în rabatere, axa de rabatere rezultă. alege cât mai convenabil, în rabatere, axa de rabatere rezultă.
Toate elementele constructive utilizate în metoda rotaĠiei sunt Toate elementele constructive utilizate în metoda rotaĠiei sunt
valabile úi la rabatere precum: axa de rabatere, centrul de rabatere, raza de valabile úi la rabatere precum: axa de rabatere, centrul de rabatere, raza de
rabatere, unghiul de rabatere úi sensul de rabatere. Dacă un punct este rabatere, unghiul de rabatere úi sensul de rabatere. Dacă un punct este
situat pe axa de rabatere, el este în acelaúi timp úi propriul său rabătut. situat pe axa de rabatere, el este în acelaúi timp úi propriul său rabătut.

6.3.2 Rabaterea unui plan pe planul orizontal de proiecĠie 6.3.2 Rabaterea unui plan pe planul orizontal de proiecĠie
Se consideră planul oarecare >P@ limitat de planele de proiecĠie >H@ Se consideră planul oarecare >P@ limitat de planele de proiecĠie >H@
úi >V@ (Fig. 6.15) úi se cere să se rabată acest plan >P@ până când se aúterne úi >V@ (Fig. 6.15) úi se cere să se rabată acest plan >P@ până când se aúterne
pe planul orizontal de proiecĠie >H@. Rabaterea se va face în jurul dreptei de pe planul orizontal de proiecĠie >H@. Rabaterea se va face în jurul dreptei de
intersecĠie dintre planele > P@ úi > H@, după urma orizontală a planului intersecĠie dintre planele > P@ úi > H@, după urma orizontală a planului
>P@ - PH. >P@ - PH.

Fig. 6.15 Fig. 6.15

61 61
Urma orizontală PH a planului >P@, fiind aleasă drept axă de rabatere Urma orizontală PH a planului >P@, fiind aleasă drept axă de rabatere
nu-úi va modifica poziĠia, în timp ce urma verticală PV se va roti în jurul lui nu-úi va modifica poziĠia, în timp ce urma verticală PV se va roti în jurul lui
PH păstrând punctul Px (comun celor două urme) fix. Deci, mai este PH păstrând punctul Px (comun celor două urme) fix. Deci, mai este
necesar un punct pentru a determina poziĠia rebătută a urmei verticale PV. necesar un punct pentru a determina poziĠia rebătută a urmei verticale PV.
Pentru aceasta se va considera un punct oarecare M  PV, deci un punct Pentru aceasta se va considera un punct oarecare M  PV, deci un punct
comun atât al planului >P@ cât úi planului vertical de proiecĠie >V@, care se comun atât al planului >P@ cât úi planului vertical de proiecĠie >V@, care se
află pe dreapta lor de intersecĠie. ProiecĠia verticală a punctului se va află pe dreapta lor de intersecĠie. ProiecĠia verticală a punctului se va
confunda cu însăúi punctul din spaĠiu (m’ { M), în timp ce proiecĠia confunda cu însăúi punctul din spaĠiu (m’ { M), în timp ce proiecĠia
orizontală se va găsi pe linia de pământ Ox (m  Ox). Acest punct, în orizontală se va găsi pe linia de pământ Ox (m  Ox). Acest punct, în
timpul rabaterii, se va roti într-un plan >Q@ A PH; rezultă că planul >Q@ va fi timpul rabaterii, se va roti într-un plan >Q@ A PH; rezultă că planul >Q@ va fi
un plan vertical. Urmele acestui plan sunt: QH – trece prin m (proiecĠia un plan vertical. Urmele acestui plan sunt: QH – trece prin m (proiecĠia
orizontală a punctului M ), este perpendiculară pe PH; QV – va trece prin m’ orizontală a punctului M ), este perpendiculară pe PH; QV – va trece prin m’
(proiecĠia verticală a punctului M ), este perpendiculară pe Ox. În timpul (proiecĠia verticală a punctului M ), este perpendiculară pe Ox. În timpul
rabaterii, punctul M descrie în planul >Q@ un arc de cerc cu centrul în N – rabaterii, punctul M descrie în planul >Q@ un arc de cerc cu centrul în N –
punctul de intersecĠie dintre QH úi PH úi de rază R = NM (ipotenuza punctul de intersecĠie dintre QH úi PH úi de rază R = NM (ipotenuza
triunghiului dreptunghic NmM). Acest triunghi dreptunghic se poate triunghiului dreptunghic NmM). Acest triunghi dreptunghic se poate
construi uúor în planul orizontal de proiecĠie >H@, deoarece i se cunosc construi uúor în planul orizontal de proiecĠie >H@, deoarece i se cunosc
două catete: NM – distanĠa de la proiecĠia orizontală a punctului la axa de două catete: NM – distanĠa de la proiecĠia orizontală a punctului la axa de
rabatere úi mM1 – cota punctului considerat. Prin unirea lui M1 cu N se rabatere úi mM1 – cota punctului considerat. Prin unirea lui M1 cu N se
obĠine triunghiul dreptunghic NmM1 { NmM. Ipotenuza măsoară în obĠine triunghiul dreptunghic NmM1 { NmM. Ipotenuza măsoară în
adevărata mărime raza de rabatere R = NM. Deci, cu centrul în N úi cu raza adevărata mărime raza de rabatere R = NM. Deci, cu centrul în N úi cu raza
R = NM1 = NM, se descrie un arc de cerc ce va intersecta urma orizontală R = NM1 = NM, se descrie un arc de cerc ce va intersecta urma orizontală
QH a planului >Q@ în MO (poziĠia rabătută a punctului M pe planul orizontal QH a planului >Q@ în MO (poziĠia rabătută a punctului M pe planul orizontal
de proiecĠie >H@ ). de proiecĠie >H@ ).
Unindu-se punctul MO astfel determinat cu PX (rămas fix) se va Unindu-se punctul MO astfel determinat cu PX (rămas fix) se va
obĠine PVo (poziĠia rabătută a urmei verticale PV a planului >P@ pe planul obĠine PVo (poziĠia rabătută a urmei verticale PV a planului >P@ pe planul
orizontal de proiecĠie >H@. orizontal de proiecĠie >H@.

62 62
Triunghiul dreptunghic NmM1 (cu ajutorul căruia s-a determinat Triunghiul dreptunghic NmM1 (cu ajutorul căruia s-a determinat
adevărata mărime a axei de rabatere) se numeúte triunghiul de poziĠie al adevărata mărime a axei de rabatere) se numeúte triunghiul de poziĠie al
punctului M. Pe baza celor stabilite mai sus, se poate trece la determi- punctului M. Pe baza celor stabilite mai sus, se poate trece la determi-
narea în epură a poziĠiei rabătute a planului >P@, aúa cum apare în Fig. 6.16. narea în epură a poziĠiei rabătute a planului >P@, aúa cum apare în Fig. 6.16.

Fig. 6.16 Fig. 6.16


6.3.3 Rabaterea unui plan pe planul vertical de proiecĠie 6.3.3 Rabaterea unui plan pe planul vertical de proiecĠie
Prin analogie cu cele expuse la rabaterea planului >P@ pe planul Prin analogie cu cele expuse la rabaterea planului >P@ pe planul
orizontal de proiecĠie >H@ (Subcap. 6.3.2) construcĠia rabaterii unui plan orizontal de proiecĠie >H@ (Subcap. 6.3.2) construcĠia rabaterii unui plan
oarecare >P@ până ce se aúterne pe planul vertical de proiecĠie >V@, apare ca oarecare >P@ până ce se aúterne pe planul vertical de proiecĠie >V@, apare ca
în epura din Fig. 6.17. în epura din Fig. 6.17.

Fig. 6.17 Fig. 6.17


6.3.4 Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rabaterii 6.3.4 Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rabaterii
Se consideră placa triunghiulară ABC determinată prin proiecĠia Se consideră placa triunghiulară ABC determinată prin proiecĠia
vârfurilor sale: A (a, a’), B (b, b’) úi C (c, c’). Se cere să se găsească, prin vârfurilor sale: A (a, a’), B (b, b’) úi C (c, c’). Se cere să se găsească, prin
metoda rabaterii, adevărata mărime a plăcii ABC, Fig. 6.18. metoda rabaterii, adevărata mărime a plăcii ABC, Fig. 6.18.

63 63
Adevărata mărime a acestui triunghi se poate obĠine rabatându-se Adevărata mărime a acestui triunghi se poate obĠine rabatându-se
planul triunghiului ABC pe un plan paralel cu planul orizontal de proiecĠie planul triunghiului ABC pe un plan paralel cu planul orizontal de proiecĠie
>H@ úi anume planul de nivel >N@, care se duce prin vârful A (a, a’) – pentru >H@ úi anume planul de nivel >N@, care se duce prin vârful A (a, a’) – pentru
simplificarea construcĠiilor grafice. simplificarea construcĠiilor grafice.
IntersecĠia dintre planul de nivel >N@ úi planul plăcii va fi dreapta de IntersecĠia dintre planul de nivel >N@ úi planul plăcii va fi dreapta de
nivel : (Z, Z’), care se alege drept axă de rabatere. Se rabate punctul nivel : (Z, Z’), care se alege drept axă de rabatere. Se rabate punctul
B (b, b’), cu ajutorul triunghiului de poziĠie ZbB1, determinându-se astfel B (b, b’), cu ajutorul triunghiului de poziĠie ZbB1, determinându-se astfel
punctul B0, care, unit cu A0 { a úi cu m să determine punctul C0 la punctul B0, care, unit cu A0 { a úi cu m să determine punctul C0 la
intersecĠia dreptei B0m cu perpendiculara dusă din c (proiecĠia orizontală a intersecĠia dreptei B0m cu perpendiculara dusă din c (proiecĠia orizontală a
vârfului C pe axa de rabatere Z ). vârfului C pe axa de rabatere Z ).
S-au determinat astfel punctele A0, B0, C0 – vârfurile triunghiului S-au determinat astfel punctele A0, B0, C0 – vârfurile triunghiului
ABC rabătute pe planul de nivel >N@. Unindu-se cele trei puncte, se ABC rabătute pe planul de nivel >N@. Unindu-se cele trei puncte, se
determină triunghiul A0B0C0 ce reprezintă adevărata mărime a triunghiului determină triunghiul A0B0C0 ce reprezintă adevărata mărime a triunghiului
ABC din spaĠiu. ABC din spaĠiu.

Fig. 6.18 Fig. 6.18

64 64
7. POLIEDRE 7. POLIEDRE
7.1 Reprezentare 7.1 Reprezentare

Poliedrele sunt corpuri mărginite numai de suprafeĠe plane. Aceste Poliedrele sunt corpuri mărginite numai de suprafeĠe plane. Aceste
plane se numesc feĠele poliedrului; intersecĠia a două feĠe determină o plane se numesc feĠele poliedrului; intersecĠia a două feĠe determină o
muchie, iar punctele de întâlnire ale muchiilor se numesc vârfuri. muchie, iar punctele de întâlnire ale muchiilor se numesc vârfuri.
Din punct de vedere constructiv se cunosc poliedre cu o singură Din punct de vedere constructiv se cunosc poliedre cu o singură
bază plană precum piramidele, Fig. 7.1.h,j ,úi cu două baze (de obicei bază plană precum piramidele, Fig. 7.1.h,j ,úi cu două baze (de obicei
paralele între ele) precum prisma Fig. 7.1 a ... g , paralelipipedul paralele între ele) precum prisma Fig. 7.1 a ... g , paralelipipedul
dreptunghic Fig. 7.1.c,d , trunchiul de piramidă Fig. 7.1.i,k. dreptunghic Fig. 7.1.c,d , trunchiul de piramidă Fig. 7.1.i,k.
Din punct de vedere al formei poligonale a feĠelor se cunosc: Din punct de vedere al formei poligonale a feĠelor se cunosc:
poliedre regulate Fig. 7.1.l,m,n,o,p, unde feĠele poliedrului sunt poligoane poliedre regulate Fig. 7.1.l,m,n,o,p, unde feĠele poliedrului sunt poligoane
regulate úi poliedre neregulate, unde feĠele poliedrului sunt poligoane regulate úi poliedre neregulate, unde feĠele poliedrului sunt poligoane
neregulate. neregulate.
De asemenea se cunosc poliedre convexe sau concave după cum De asemenea se cunosc poliedre convexe sau concave după cum
planele feĠelor intersectează sau nu poliedrul. planele feĠelor intersectează sau nu poliedrul.
Poliedrele trunchiate sau retezate se obĠin prin înlăturarea dintr-un Poliedrele trunchiate sau retezate se obĠin prin înlăturarea dintr-un
poliedru regulat a unor vârfuri în aúa fel încât să rezulte secĠiuni plane poliedru regulat a unor vârfuri în aúa fel încât să rezulte secĠiuni plane
congruente; poliedrul rămas va fi tot un poliedru regulat sau semiregulat congruente; poliedrul rămas va fi tot un poliedru regulat sau semiregulat
(arhimedic) după cum poliedrul retezat are toate feĠele congruente sau în (arhimedic) după cum poliedrul retezat are toate feĠele congruente sau în
fiecare vârf se unesc poligoane regulate diferite, Fig. 7.1.r,s . fiecare vârf se unesc poligoane regulate diferite, Fig. 7.1.r,s .

x POLIEDRE REGULATE – feĠele poliedrului sunt poligoane regulate, x POLIEDRE REGULATE – feĠele poliedrului sunt poligoane regulate,
care pot fi inscriptibile úi circumscriptibile sferei; care pot fi inscriptibile úi circumscriptibile sferei;
- TETRAEDRUL – poliedrul mărginit de patru feĠe, triunghiuri - TETRAEDRUL – poliedrul mărginit de patru feĠe, triunghiuri
echilaterale, Fig. 7.1.l; echilaterale, Fig. 7.1.l;
- HEXAEDRUL sau CUBUL – poliedrul mărginit de úase feĠe pătrate, - HEXAEDRUL sau CUBUL – poliedrul mărginit de úase feĠe pătrate,
Fig.7.1.m; Fig.7.1.m;

65 65
a. b. c. d. e. a. b. c. d. e.

f. g. h. i. f. g. h. i.

j. k j. k

l. m. n. o. l. m. n. o.

66 66
p. r. s. p. r. s.
Fig. 7.1 Fig. 7.1
- OCTAEDRUL – poliedrul mărginit de opt feĠe triunghiuri echilaterale, - OCTAEDRUL – poliedrul mărginit de opt feĠe triunghiuri echilaterale,
Fig. 7.1.n; Fig. 7.1.n;
- ICOSAEDRUL – poliedrul mărginit de douăzeci de feĠe triunghiuri - ICOSAEDRUL – poliedrul mărginit de douăzeci de feĠe triunghiuri
echilaterale, Fig. 7.1.o; echilaterale, Fig. 7.1.o;
- DODECAEDRUL – poliedrul mărginit de douăsprezece feĠe pentagoane - DODECAEDRUL – poliedrul mărginit de douăsprezece feĠe pentagoane
regulate, Fig. 7.1.p. regulate, Fig. 7.1.p.

x POLIEDRE NEREGULATE – feĠele poliedrului sunt poligoane x POLIEDRE NEREGULATE – feĠele poliedrului sunt poligoane
neregulate. neregulate.
- PRISMA – este solidul mărginit de feĠe plane, dintre care două, - PRISMA – este solidul mărginit de feĠe plane, dintre care două,
poligonale, egale úi paralele, formează bazele, iar celelalte, în formă de poligonale, egale úi paralele, formează bazele, iar celelalte, în formă de
paralelograme, paralele cu o direcĠie dată, formează feĠele laterale. paralelograme, paralele cu o direcĠie dată, formează feĠele laterale.
Dacă cele două baze nu sunt paralele, prisma este TRUNCHIATĂ. Dacă cele două baze nu sunt paralele, prisma este TRUNCHIATĂ.
Dacă muchiile prismei sunt oblice faĠă de bază, prisma va fi Dacă muchiile prismei sunt oblice faĠă de bază, prisma va fi
OBLICĂ Fig. 7.1.b,e, iar dacă muchiile sunt perpendiculare pe cele două OBLICĂ Fig. 7.1.b,e, iar dacă muchiile sunt perpendiculare pe cele două
baze, prisma va fi DREAPTĂ Fig. 7.1 a,f,g. Prisma se denumeúte după baze, prisma va fi DREAPTĂ Fig. 7.1 a,f,g. Prisma se denumeúte după
forma poligonului de bază (triunghiulară, patrulateră, pentagonală, forma poligonului de bază (triunghiulară, patrulateră, pentagonală,
hexagonală, etc.). hexagonală, etc.).
În Fig. 7.2.a se prezintă spaĠial úi în epură prisma neregulată úi În Fig. 7.2.a se prezintă spaĠial úi în epură prisma neregulată úi
înclinată, aúezată în planul orizontal, iar în Fig. 7.2.b se prezintă spaĠial úi înclinată, aúezată în planul orizontal, iar în Fig. 7.2.b se prezintă spaĠial úi
în epură un paralelipiped dreptunghic drept aúezat în acelaúi plan orizontal. în epură un paralelipiped dreptunghic drept aúezat în acelaúi plan orizontal.

67 67
a a

b b
Fig. 7.2 Fig. 7.2

- PIRAMIDA – poliedru neregulat ale cărui muchii sunt - PIRAMIDA – poliedru neregulat ale cărui muchii sunt
concurente într-un punct numit vârf úi limitate de o bază plană. concurente într-un punct numit vârf úi limitate de o bază plană.
Piramida se denumeúte după poligonul de bază. Piramida se denumeúte după poligonul de bază.
În Fig. 7.3.a se prezintă spaĠial úi în epură piramida În Fig. 7.3.a se prezintă spaĠial úi în epură piramida
pentagonală aúezată în planul orizontal, iar în Fig. 7.3.b, se prezintă pentagonală aúezată în planul orizontal, iar în Fig. 7.3.b, se prezintă
spaĠial úi în epură piramida dreptunghiulară aúezată în planul spaĠial úi în epură piramida dreptunghiulară aúezată în planul
orizontal. orizontal.

68 68
Fig. 7.3.a Fig. 7.3.a

Fig. 7.3.b Fig. 7.3.b


- TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ – piramidă patrulateră aúezată în - TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ – piramidă patrulateră aúezată în
planul orizontal úi secĠionată de un plan paralel cu baza. Fig. 7.4 – planul orizontal úi secĠionată de un plan paralel cu baza. Fig. 7.4 –
reprezentare spaĠială úi în epură; reprezentare spaĠială úi în epură;

Fig. 7.4 Fig. 7.4

69 69
În Fig. 7.5 se prezintă spaĠial úi în epură un icosaedru, iar în Fig. 7.6 un În Fig. 7.5 se prezintă spaĠial úi în epură un icosaedru, iar în Fig. 7.6 un
dodecaedru. dodecaedru.

Fig. 7.5 Fig. 7.6 Fig. 7.5 Fig. 7.6

7.2 SecĠiuni plane în poliedre 7.2 SecĠiuni plane în poliedre


SecĠiunea într-un poliedru este, de fapt, intersecĠia dintre un plan de SecĠiunea într-un poliedru este, de fapt, intersecĠia dintre un plan de
secĠiune úi feĠele sau muchiile poliedrului. SuprafaĠa obĠinută prin unirea secĠiune úi feĠele sau muchiile poliedrului. SuprafaĠa obĠinută prin unirea
punctelor de intersecĠie formează poligonul de intersecĠie. punctelor de intersecĠie formează poligonul de intersecĠie.

70 70
7.2.1 IntersecĠia unui plan cu o prismă 7.2.1 IntersecĠia unui plan cu o prismă
Se consideră prisma dreaptă, MNRST, cu baza în planul orizontal de Se consideră prisma dreaptă, MNRST, cu baza în planul orizontal de
proiecĠie úi un plan de capăt >P@, Fig. 7.7.a. proiecĠie úi un plan de capăt >P@, Fig. 7.7.a.
Deoarece planul de capăt este perpendicular pe planul >V@, Deoarece planul de capăt este perpendicular pe planul >V@,
proiecĠiile verticale ale punctelor de intersecĠie se determină cu uúurinĠă, proiecĠiile verticale ale punctelor de intersecĠie se determină cu uúurinĠă,
ele găsindu-se la intersecĠia dintre urma verticală úi proiecĠiile verticale ale ele găsindu-se la intersecĠia dintre urma verticală úi proiecĠiile verticale ale
muchiilor (Fig. 7.7.b); se vor nota cu a’, b’, c’, d’, e’. ProiecĠiile lor muchiilor (Fig. 7.7.b); se vor nota cu a’, b’, c’, d’, e’. ProiecĠiile lor
orizontale se găsesc în vârfurile poligonului de bază, deoarece muchiile orizontale se găsesc în vârfurile poligonului de bază, deoarece muchiile
prismei sunt perpendiculare pe >H@: a { m, b { n, c { r, d { s, e { t. prismei sunt perpendiculare pe >H@: a { m, b { n, c { r, d { s, e { t.
Pentru determinarea adevăratei mărimi a poligonului de intersecĠie, Pentru determinarea adevăratei mărimi a poligonului de intersecĠie,
se foloseúte metoda rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale se foloseúte metoda rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale
până la suprapunerea lui pe planul >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea până la suprapunerea lui pe planul >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea
planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul
rabaterii, proiecĠiile verticale a’, b’, c’, d’, e’ descriu arce de cerc cu rabaterii, proiecĠiile verticale a’, b’, c’, d’, e’ descriu arce de cerc cu
centrul în PX, până intersectează axa Ox; în acelaúi timp, proiecĠiile centrul în PX, până intersectează axa Ox; în acelaúi timp, proiecĠiile
orizontale execută o miúcare de translaĠie paralelă cu axa Ox. Punctele de orizontale execută o miúcare de translaĠie paralelă cu axa Ox. Punctele de
întâlnire, A0, B0, C0, D0, E0, determină adevărata mărime a poligonului de întâlnire, A0, B0, C0, D0, E0, determină adevărata mărime a poligonului de
intersecĠie. intersecĠie.

a. b. a. b.

71 71
c. c.

d. d.
Fig. 7.7 Fig. 7.7
În epura din Fig. 7.7.c este prezentată o prismă hexagonală regulată În epura din Fig. 7.7.c este prezentată o prismă hexagonală regulată
situată în planul orizontal de proiecĠie >H@, care este secĠionată de un plan situată în planul orizontal de proiecĠie >H@, care este secĠionată de un plan
de capăt >Q@. de capăt >Q@.
ProiecĠiile verticale ale punctelor de intersecĠie se determină cu ProiecĠiile verticale ale punctelor de intersecĠie se determină cu
uúurinĠă, ele găsindu-se la intersecĠia dintre urma verticală úi proiecĠiile uúurinĠă, ele găsindu-se la intersecĠia dintre urma verticală úi proiecĠiile
verticale ale muchiilor; se vor nota cu m’, n’, s’, p’, r’, q’. ProiecĠiile lor verticale ale muchiilor; se vor nota cu m’, n’, s’, p’, r’, q’. ProiecĠiile lor
orizontale se găsesc în vârfurile hexagonului de bază, deoarece muchiile orizontale se găsesc în vârfurile hexagonului de bază, deoarece muchiile
prismei sunt perpendiculare pe planul orizontal de proiecĠie >H@: a { m, b { prismei sunt perpendiculare pe planul orizontal de proiecĠie >H@: a { m, b {
n, c { p, d { q, e { t. n, c { p, d { q, e { t.

72 72
Pentru determinarea adevăratei mărimi a hexagonului de intersecĠie, Pentru determinarea adevăratei mărimi a hexagonului de intersecĠie,
se foloseúte metoda rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale se foloseúte metoda rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale
până la suprapunerea lui pe planul >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea până la suprapunerea lui pe planul >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea
planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul
rabaterii, proiecĠiile verticale m’, n’, s’, p’, r’, q’ descriu arce de cerc cu rabaterii, proiecĠiile verticale m’, n’, s’, p’, r’, q’ descriu arce de cerc cu
centrul în PD, până intersectează axa Ox. Punctele de întâlnire, M1, N1, S1, centrul în PD, până intersectează axa Ox. Punctele de întâlnire, M1, N1, S1,
P1, R1, Q1 determină adevărata mărime a hexagonului de intersecĠie. P1, R1, Q1 determină adevărata mărime a hexagonului de intersecĠie.
În epura din Fig. 7.7.d este prezentată o prismă tetragonală înclinată, În epura din Fig. 7.7.d este prezentată o prismă tetragonală înclinată,
cu baza situată în planul orizontal de proiecĠie >H@. Este secĠionată de cu baza situată în planul orizontal de proiecĠie >H@. Este secĠionată de
planul de capăt >Q@, plan ce este perpendicular pe muchiile prismei. planul de capăt >Q@, plan ce este perpendicular pe muchiile prismei.
ProiecĠiile verticale ale punctelor de intersecĠie se determină cu ProiecĠiile verticale ale punctelor de intersecĠie se determină cu
uúurinĠă, ele găsindu-se la intersecĠia dintre urma verticală úi proiecĠiile uúurinĠă, ele găsindu-se la intersecĠia dintre urma verticală úi proiecĠiile
verticale ale muchiilor; se vor nota cu m’, n’, p’, q’. ProiecĠiile lor pe verticale ale muchiilor; se vor nota cu m’, n’, p’, q’. ProiecĠiile lor pe
planul orizontal de proiecĠie >H@ se găsesc prin proiectarea vârfurilor planul orizontal de proiecĠie >H@ se găsesc prin proiectarea vârfurilor
tetragonului de bază úi a celui superior. tetragonului de bază úi a celui superior.
Pentru determinarea adevăratei mărimi a tetragonului de intersecĠie, Pentru determinarea adevăratei mărimi a tetragonului de intersecĠie,
se foloseúte metoda rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale se foloseúte metoda rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale
până la suprapunerea lui pe planul >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea până la suprapunerea lui pe planul >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea
planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul
rabaterii, proiecĠiile verticale m’, n’, p’, q’ descriu arce de cerc cu centrul rabaterii, proiecĠiile verticale m’, n’, p’, q’ descriu arce de cerc cu centrul
în PD, până intersectează axa Ox. Punctele de întâlnire, M1, N1, P1, Q1, în PD, până intersectează axa Ox. Punctele de întâlnire, M1, N1, P1, Q1,
determină adevărata mărime a tetragonului de intersecĠie. determină adevărata mărime a tetragonului de intersecĠie.
7.2.2 IntersecĠia unui plan cu o piramidă 7.2.2 IntersecĠia unui plan cu o piramidă
Fie piramida pentagonală oarecare SJKLMN, cu baza în planul Fie piramida pentagonală oarecare SJKLMN, cu baza în planul
orizontal de proiecĠie (Fig. 7.8.a). Planul de secĠiune este planul de capăt orizontal de proiecĠie (Fig. 7.8.a). Planul de secĠiune este planul de capăt
>P@. Determinarea poligonului de secĠiune se face la fel ca la paragraful >P@. Determinarea poligonului de secĠiune se face la fel ca la paragraful
anterior. anterior.

73 73
În epură, (Fig. 7.8.b) s-a prezentat piramida în epură cu proiecĠiile În epură, (Fig. 7.8.b) s-a prezentat piramida în epură cu proiecĠiile
orizontală (abcde) úi verticală (a’b’c’d’e’) ale poligonului de intersecĠie. orizontală (abcde) úi verticală (a’b’c’d’e’) ale poligonului de intersecĠie.
Determinarea adevăratei mărimi úi a formei reale ale acestui poligon Determinarea adevăratei mărimi úi a formei reale ale acestui poligon
(A0B0C0D0E0) se va face la fel ca în metoda expusă la intersecĠia unui plan (A0B0C0D0E0) se va face la fel ca în metoda expusă la intersecĠia unui plan
cu o prismă ( prin rabatere ). cu o prismă ( prin rabatere ).

a. b. a. b.

c. c.
Fig. 7.8 Fig. 7.8
În Fig. 7.8.c este prezentată epura unei piramide regulate În Fig. 7.8.c este prezentată epura unei piramide regulate
hexagonală, cu baza situată în planul orizontal de proiecĠie >H@. Este hexagonală, cu baza situată în planul orizontal de proiecĠie >H@. Este
secĠionată de planul de capăt >Q@. secĠionată de planul de capăt >Q@.

74 74
ProiecĠiile verticale sunt: s’, a’, b’ { f’, c’ { e’, d’, m’, n’ { t’, p’ { r’ ProiecĠiile verticale sunt: s’, a’, b’ { f’, c’ { e’, d’, m’, n’ { t’, p’ { r’
úi q’; cele orizontale fiind: s, a, b, c, d, e, f, m, n, p, q, r, t. úi q’; cele orizontale fiind: s, a, b, c, d, e, f, m, n, p, q, r, t.
Pentru aflarea adevăratei mărimi a hexagonului se foloseúte metoda Pentru aflarea adevăratei mărimi a hexagonului se foloseúte metoda
rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale până la rotirii planului de secĠiune în jurul urmei lui orizontale până la
suprapunerea lui pe planul orizontal >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea suprapunerea lui pe planul orizontal >H@. OperaĠiunea se numeúte rabaterea
planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul planului de secĠiune peste planul orizontal de proiecĠie >H@. În timpul
rabaterii, proiecĠiile verticale m’, n’, t’, p, r’, q’ descriu arce de cerc cu rabaterii, proiecĠiile verticale m’, n’, t’, p, r’, q’ descriu arce de cerc cu
centrul în PD, până intersectează axa Ox. Punctele de întâlnire, M1, N1, T1, centrul în PD, până intersectează axa Ox. Punctele de întâlnire, M1, N1, T1,
P1, R1, Q1, determină adevărata mărime a hexagonului de intersecĠie. P1, R1, Q1, determină adevărata mărime a hexagonului de intersecĠie.

7.3 Desfăúuratele unor poliedre mai importante 7.3 Desfăúuratele unor poliedre mai importante

Reprezentarea în care se aduc toate feĠele unui poliedru pe un singur Reprezentarea în care se aduc toate feĠele unui poliedru pe un singur
plan se numeúte desfăúurarea poliedrului. Figura poligonală plană astfel plan se numeúte desfăúurarea poliedrului. Figura poligonală plană astfel
obĠinută se numeúte desfăúurată sau transformată prin desfăúurare a obĠinută se numeúte desfăúurată sau transformată prin desfăúurare a
poliedrului. Prin desfăúurarea unui poliedru se regăseúte forma reală a poliedrului. Prin desfăúurarea unui poliedru se regăseúte forma reală a
fiecărei feĠe, adică a poligoanelor care limitează feĠele. fiecărei feĠe, adică a poligoanelor care limitează feĠele.
Lungimile laturilor úi unghiurile dintre laturile unei feĠe apar în Lungimile laturilor úi unghiurile dintre laturile unei feĠe apar în
desfăúurată în adevărată mărime. Pentru a trasa desfăúurata unui poliedru desfăúurată în adevărată mărime. Pentru a trasa desfăúurata unui poliedru
este necesar să se determine adevăratele mărimi ale muchiilor úi adevărata este necesar să se determine adevăratele mărimi ale muchiilor úi adevărata
mărime a distanĠelor dintre ele. mărime a distanĠelor dintre ele.
Desfăúurarea suprafeĠei unui poliedru (suprafaĠă poliedrală) constă Desfăúurarea suprafeĠei unui poliedru (suprafaĠă poliedrală) constă
în aducerea feĠelor acestuia în acelaúi plan, respectând succesiunea din în aducerea feĠelor acestuia în acelaúi plan, respectând succesiunea din
spaĠiu. Planul de desfăúurare poate fi un plan oarecare sau planul uneia spaĠiu. Planul de desfăúurare poate fi un plan oarecare sau planul uneia
dintre feĠe. În operaĠia de desfăúurare nu se admit suprapuneri, totale sau dintre feĠe. În operaĠia de desfăúurare nu se admit suprapuneri, totale sau
parĠiale, ale feĠelor. parĠiale, ale feĠelor.

75 75
Desfăúurarea suprafeĠelor poliedrelor regulate constă în alăturarea în Desfăúurarea suprafeĠelor poliedrelor regulate constă în alăturarea în
plan a unui număr de poligoane regulate, corespunzător feĠelor poliedrului. plan a unui număr de poligoane regulate, corespunzător feĠelor poliedrului.
De exemplu, desfăúurarea unui cub se face în 6 pătrate, a unui octaedru De exemplu, desfăúurarea unui cub se face în 6 pătrate, a unui octaedru
regulat – în 8 triunghiuri echilaterale, a unui dodecaedru regulat – în 12 regulat – în 8 triunghiuri echilaterale, a unui dodecaedru regulat – în 12
pentagoane regulate, etc. pentagoane regulate, etc.
x Desfăúurata tetraedrului, Fig.7.9. x Desfăúurata tetraedrului, Fig.7.9.

Fig. 7.9 Fig.7.10 Fig. 7.9 Fig.7.10

x Desfăúurata cubului, Fig.7.10. x Desfăúurata cubului, Fig.7.10.


x Desfăúurata octaedrului, Fig.7.11. x Desfăúurata octaedrului, Fig.7.11.

Fig. 7.11 Fig. 7.12 Fig. 7.11 Fig. 7.12


x Desfăúurata icosaedrului, Fig. 7.12. x Desfăúurata icosaedrului, Fig. 7.12.
x Desfăúurata dodecaedrului, Fig. 7.13. x Desfăúurata dodecaedrului, Fig. 7.13.

76 76
Fig. 7.13 Fig. 7.14 Fig. 7.13 Fig. 7.14
x Desfăúurata paralelipipedului, Fig. 7.14. x Desfăúurata paralelipipedului, Fig. 7.14.
x Desfăúurata prismei hexagonale drepte, Fig. 7.15. x Desfăúurata prismei hexagonale drepte, Fig. 7.15.

Fig. 7.15 Fig. 7.15


x Desfăúurata unei piramide hexagonale regulate (zona haúurată x Desfăúurata unei piramide hexagonale regulate (zona haúurată
reprezintă desfăúurarea piramidei după intersecĠia cu un plan, reprezintă desfăúurarea piramidei după intersecĠia cu un plan,
Fig.7.8.c), Fig.7.16. Fig.7.8.c), Fig.7.16.

Fig. 7.16 Fig. 7.16

77 77
x Desfăúurata unei prisme drepte intersectată de un plan sub unghiul D, x Desfăúurata unei prisme drepte intersectată de un plan sub unghiul D,
Fig.7.17. Fig.7.17.

a. a.

b. b.
Fig. 7.17 Fig. 7.17

78 78
8. CORPURI DE ROTAğIE 8. CORPURI DE ROTAğIE

8.1 Reprezentare 8.1 Reprezentare


Corpurile de rotaĠie se mai numesc úi corpuri rotunde; iau naútere Corpurile de rotaĠie se mai numesc úi corpuri rotunde; iau naútere
prin rotirea unei linii oarecare în jurul unei axe. Linia care dă naútere prin rotirea unei linii oarecare în jurul unei axe. Linia care dă naútere
corpului se numeúte generatoare, iar cea pe care se sprijină – directoare. corpului se numeúte generatoare, iar cea pe care se sprijină – directoare.
Un solid de rotaĠie este generat de o suprafaĠă plană limitată de o Un solid de rotaĠie este generat de o suprafaĠă plană limitată de o
generatoare, suprafaĠă ce se roteúte în jurul unei axe care este o dreaptă a generatoare, suprafaĠă ce se roteúte în jurul unei axe care este o dreaptă a
planului. planului.
Corpurile de rotaĠie mai cunoscute sunt: Corpurile de rotaĠie mai cunoscute sunt:
- cilindrul (Fig. 8.1) este o suprafaĠă generată de o dreaptă - cilindrul (Fig. 8.1) este o suprafaĠă generată de o dreaptă
(generatoare), care se deplasează pe o curbă fixă (directoare) úi care (generatoare), care se deplasează pe o curbă fixă (directoare) úi care
rămâne mereu paralelă cu o direcĠie oarecare dată. Curba directoare poate rămâne mereu paralelă cu o direcĠie oarecare dată. Curba directoare poate
fi cerc, elipsă, parabolă sau hiperbolă, cilindrul numindu-se după natura fi cerc, elipsă, parabolă sau hiperbolă, cilindrul numindu-se după natura
directoarei (parabolic sau hiperbolic) directoarei (parabolic sau hiperbolic)

Fig. 8.1 Fig. 8.1


- conul (Fig. 8.2) este suprafaĠa generată de o dreaptă (generatoare), - conul (Fig. 8.2) este suprafaĠa generată de o dreaptă (generatoare),
care trece printr-un punct fix (vârful conului) úi se deplasează pe o curbă care trece printr-un punct fix (vârful conului) úi se deplasează pe o curbă
(directoare). Curba directoare poate fi cerc, elipsă, parabolă, hiperbolă. (directoare). Curba directoare poate fi cerc, elipsă, parabolă, hiperbolă.
ConvenĠional, conul este denumit după curba directoare: circular, ConvenĠional, conul este denumit după curba directoare: circular,
eliptic, parabolic, etc. eliptic, parabolic, etc.

79 79
Fig.8.2 Fig.8.2
- trunchiul de con (Fig. 8.3) este un con secĠionat de un plan paralel - trunchiul de con (Fig. 8.3) este un con secĠionat de un plan paralel
cu baza sa. cu baza sa.

Fig. 8.3 Fig. 8.3


- sfera (Fig. 8.4) este generată de un cerc care se roteúte în jurul axei - sfera (Fig. 8.4) este generată de un cerc care se roteúte în jurul axei
sale. Ea se proiectează după un cerc pe fiecare din planele de proiecĠie. sale. Ea se proiectează după un cerc pe fiecare din planele de proiecĠie.
ProiecĠiile punctelor aflate pe sferă se obĠin secĠionând sfera cu plane ProiecĠiile punctelor aflate pe sferă se obĠin secĠionând sfera cu plane
perpendiculare pe axă. perpendiculare pe axă.

Fig. 8.4 Fig. 8.4

80 80
- torul (Fig. 8.5) este corpul geometric generat prin rotirea unei curbe - torul (Fig. 8.5) este corpul geometric generat prin rotirea unei curbe
plane în jurul unui ax coplanar cu curba úi care nu trece prin centrul plane în jurul unui ax coplanar cu curba úi care nu trece prin centrul
acestuia. ProiecĠiile punctelor situate pe suprafaĠa torului se determină tot acestuia. ProiecĠiile punctelor situate pe suprafaĠa torului se determină tot
cu ajutorul planelor perpendiculare pe axa de rotaĠie. cu ajutorul planelor perpendiculare pe axa de rotaĠie.

Fig. 8.5 Fig. 8.5


- elipsoidul (Fig. 8.6) este corpul geometric generat prin rotirea unei - elipsoidul (Fig. 8.6) este corpul geometric generat prin rotirea unei
elipse în jurul axei mari. ProiecĠiile punctelor aflate pe elipsoid se găsesc elipse în jurul axei mari. ProiecĠiile punctelor aflate pe elipsoid se găsesc
prin secĠionarea elipsoidului cu plane de profil perpendiculare pe axa de prin secĠionarea elipsoidului cu plane de profil perpendiculare pe axa de
rotaĠie. rotaĠie.

Fig. 8.6 Fig. 8.6


- paraboloidul (Fig. 8.7) este corpul geometric generat prin rotirea - paraboloidul (Fig. 8.7) este corpul geometric generat prin rotirea
unei parabole în jurul axei sale. ProiecĠiile punctelor aflate pe unei parabole în jurul axei sale. ProiecĠiile punctelor aflate pe

81 81
suprafaĠa paraboloidului se găsesc prin secĠionarea cu plane suprafaĠa paraboloidului se găsesc prin secĠionarea cu plane
perpendiculare pe axa de rotaĠie. perpendiculare pe axa de rotaĠie.

Fig. 8.7 Fig. 8.7


- hiperboloidul (Fig. 8.8) este corpul geometric (suprafaĠă) generat de - hiperboloidul (Fig. 8.8) este corpul geometric (suprafaĠă) generat de
o dreaptă care se roteúte în jurul unui ax necoplanar cu dreapta. Mai o dreaptă care se roteúte în jurul unui ax necoplanar cu dreapta. Mai
poate fi generat úi de o hiperbolă care se roteúte în jurul axei ei poate fi generat úi de o hiperbolă care se roteúte în jurul axei ei
imaginare (netraverse). imaginare (netraverse).

Fig. 8.8 Fig. 8.8

82 82
8.2 SecĠiuni plane în solide de rotaĠie 8.2 SecĠiuni plane în solide de rotaĠie

Prin analogie cu secĠiunea într-un poliedru, secĠiunea într-un solid de Prin analogie cu secĠiunea într-un poliedru, secĠiunea într-un solid de
rotaĠie este intersecĠia dintre planul de secĠiune úi generatoarele solidului. rotaĠie este intersecĠia dintre planul de secĠiune úi generatoarele solidului.
SuprafaĠa de intersecĠie se determină prin unirea punctelor de intersecĠie SuprafaĠa de intersecĠie se determină prin unirea punctelor de intersecĠie
astfel obĠinute. astfel obĠinute.

8.2.1. SecĠiunea într-un cilindru circular drept 8.2.1. SecĠiunea într-un cilindru circular drept
Un cilindru circular drept se secĠionează cu planul de capăt >P@; Un cilindru circular drept se secĠionează cu planul de capăt >P@;
conform teoremei lui Dandelin secĠiunea este o elipsă, Fig. 8.9. conform teoremei lui Dandelin secĠiunea este o elipsă, Fig. 8.9.
Punctele cu ajutorul cărora se trasează elipsa, sunt punctele aflate la Punctele cu ajutorul cărora se trasează elipsa, sunt punctele aflate la
intersecĠia dintre proiecĠiile verticale ale generatoarelor (a’b’c’d’…k’l’) úi intersecĠia dintre proiecĠiile verticale ale generatoarelor (a’b’c’d’…k’l’) úi
urma verticală (P’PX). Se obĠin proiecĠiile verticale (1’, 2’…11’, 12’) ale urma verticală (P’PX). Se obĠin proiecĠiile verticale (1’, 2’…11’, 12’) ale
punctelor elipsei, proiecĠiile orizontale găsindu-se pe cercul de bază (1, 2, punctelor elipsei, proiecĠiile orizontale găsindu-se pe cercul de bază (1, 2,
3…11, 12). 3…11, 12).
Determinarea adevăratei mărimi a elipsei de secĠiune se obĠine se Determinarea adevăratei mărimi a elipsei de secĠiune se obĠine se
obĠine prin rabaterea planului de capăt >P@ în jurul urmei orizontale PPX. obĠine prin rabaterea planului de capăt >P@ în jurul urmei orizontale PPX.

Fig. 8.9 Fig. 8.9

83 83
8.2.2 SecĠiunea într-un con circular drept 8.2.2 SecĠiunea într-un con circular drept
Un con circular drept cu baza în planul orizontal de proiecĠie >H@ se Un con circular drept cu baza în planul orizontal de proiecĠie >H@ se
secĠionează cu un plan de capăt >P@, Fig. 8.10. secĠionează cu un plan de capăt >P@, Fig. 8.10.

Fig. 8.10 Fig. 8.10


Determinarea elipsei de secĠiune se face la fel ca la cilindru. În Determinarea elipsei de secĠiune se face la fel ca la cilindru. În
schimb, la secĠiunea conului cu un plan, se întâlnesc următoarele cazuri schimb, la secĠiunea conului cu un plan, se întâlnesc următoarele cazuri
speciale: speciale:
- secĠiunea cu un plan vertical ce trece prin vârful conului, este un - secĠiunea cu un plan vertical ce trece prin vârful conului, este un
triunghi, Fig. 8.11. triunghi, Fig. 8.11.

Fig. 8.11 Fig. 8.12 Fig. 8.11 Fig. 8.12


- secĠiunea cu un plan înclinat, paralel cu una din generatoarele conului - secĠiunea cu un plan înclinat, paralel cu una din generatoarele conului
este o parabolă, Fig. 8.12. este o parabolă, Fig. 8.12.

84 84
- secĠiunea cu un plan paralel cu axa conului circular drept este o hiperbolă, - secĠiunea cu un plan paralel cu axa conului circular drept este o hiperbolă,
Fig. 8.13. Fig. 8.13.

Fig.8.13 Fig.8.13

8.3 Desfăúuratele unor corpuri de rotaĠie mai importante 8.3 Desfăúuratele unor corpuri de rotaĠie mai importante
Reprezentarea în care se aduce atât suprafaĠa laterală, cât úi baza Reprezentarea în care se aduce atât suprafaĠa laterală, cât úi baza
(bazele) unui con, respectiv cilindru în acelaúi plan se numeúte (bazele) unui con, respectiv cilindru în acelaúi plan se numeúte
desfăúurare. Figura poligonală plană astfel obĠinută se numeúte desfăúurare. Figura poligonală plană astfel obĠinută se numeúte
desfăúurată sau transformată prin desfăúurare a conului, respectiv a desfăúurată sau transformată prin desfăúurare a conului, respectiv a
cilindrului. Pentru trasarea desfăúuratelor cilindrului úi conurilor este cilindrului. Pentru trasarea desfăúuratelor cilindrului úi conurilor este
necesară determinarea adevăratelor mărimi ale generatoarelor úi bazelor. necesară determinarea adevăratelor mărimi ale generatoarelor úi bazelor.
Unei curbe trasate pe suprafaĠa laterală a unui cilindru îi corespunde o Unei curbe trasate pe suprafaĠa laterală a unui cilindru îi corespunde o
curbă de aceeaúi lungime pe desfăúurată, numită transformată prin curbă de aceeaúi lungime pe desfăúurată, numită transformată prin
desfăúurare a curbei date. Unghiul a două curbe ale suprafeĠei este egal cu desfăúurare a curbei date. Unghiul a două curbe ale suprafeĠei este egal cu
unghiul transformatelor lor prin desfăúurare. unghiul transformatelor lor prin desfăúurare.
Pentru trasarea corectă a desfăúuratelor se Ġine cont de teorema lui Pentru trasarea corectă a desfăúuratelor se Ġine cont de teorema lui
Olivier: transformata prin desfăúurare a secĠiunii făcute de un plan într-un Olivier: transformata prin desfăúurare a secĠiunii făcute de un plan într-un
cilindru sau un con prezintă inflexiuni în punctele în care planul tangent la cilindru sau un con prezintă inflexiuni în punctele în care planul tangent la
cilindru/con este perpendicular pe planul secant. cilindru/con este perpendicular pe planul secant.

85 85
În cazul sferei, pentru că este o suprafaĠă nedesfăúurabilă, există În cazul sferei, pentru că este o suprafaĠă nedesfăúurabilă, există
diferite metode aproximative pentru a o desfăúura. Mai cunoscute sunt diferite metode aproximative pentru a o desfăúura. Mai cunoscute sunt
metodele prin care suprafaĠa sferei se divizează în fusuri egale (prin metodele prin care suprafaĠa sferei se divizează în fusuri egale (prin
secĠionarea cu plane proiectante verticale care trec prin centrul sferei) sau secĠionarea cu plane proiectante verticale care trec prin centrul sferei) sau
se divizează suprafaĠa sferei în zone sferice (prin secĠionarea cu plane de se divizează suprafaĠa sferei în zone sferice (prin secĠionarea cu plane de
nivel). nivel).
x Desfăúurata cilindrului drept, Fig. 8.14. x Desfăúurata cilindrului drept, Fig. 8.14.

Fig. 8.14 Fig. 8.14


x Desfăúurata cilindrului drept intersectat de un plan sub un unghi D, x Desfăúurata cilindrului drept intersectat de un plan sub un unghi D,
Fig. 8.15. Fig. 8.15.

Fig. 8.15 Fig. 8.15

86 86
x Desfăúurata conului, Fig. 8.16. x Desfăúurata conului, Fig. 8.16.

Fig. 8.16 Fig. 8.16


x Desfăúurata conului circular drept intersectat de un plan sub un x Desfăúurata conului circular drept intersectat de un plan sub un
unghi D faĠă de axa sa, Fig. 8.17. unghi D faĠă de axa sa, Fig. 8.17.

Fig. 8.17 Fig. 8.17

87 87
- Desfăúurata sferei: - Desfăúurata sferei:
* prin zone sferice ( 2 conuri, un cilindru úi 4 trunchiuri de con ), * prin zone sferice ( 2 conuri, un cilindru úi 4 trunchiuri de con ),
Fig.8.18. Fig.8.18.

Fig. 8.18 Fig. 8.18


* prin fusuri sferice ( secĠiuni mediane ), Fig. 8.19. * prin fusuri sferice ( secĠiuni mediane ), Fig. 8.19.

88 88
Fig. 8.19 Fig. 8.19

89 89
9. INTERSECğII DE CORPURI - DESFĂùURATELE LOR 9. INTERSECğII DE CORPURI - DESFĂùURATELE LOR

9.1 IntersecĠia dintre doi cilindri cu diametre diferite úi axe 9.1 IntersecĠia dintre doi cilindri cu diametre diferite úi axe
perpendiculare perpendiculare
Pentru construirea desfăúuratelor acestor cilindrii este necesar ca în Pentru construirea desfăúuratelor acestor cilindrii este necesar ca în
prealabil să se determine linia de intersecĠie a acestora, în care scop baza prealabil să se determine linia de intersecĠie a acestora, în care scop baza
cilindrului mic se împarte în 2n părĠi egale (douăsprezece, în cazul nostru). cilindrului mic se împarte în 2n părĠi egale (douăsprezece, în cazul nostru).
Din punctele de împărĠire se duc orizontale care intersectează orizontalele Din punctele de împărĠire se duc orizontale care intersectează orizontalele
cu aceleaúi numere, în punctele 1O, 2O, 3O, etc. cu aceleaúi numere, în punctele 1O, 2O, 3O, etc.
Unind aceste puncte printr-o curbă continuă, se obĠine linia de Unind aceste puncte printr-o curbă continuă, se obĠine linia de
intersecĠie care serveúte la desfăúurarea celor doi cilindrii conform indi- intersecĠie care serveúte la desfăúurarea celor doi cilindrii conform indi-
caĠiilor din figură. caĠiilor din figură.
În desfăúurata cilindrului A sunt determinate punctele 1’O, 2’O, 3’O, În desfăúurata cilindrului A sunt determinate punctele 1’O, 2’O, 3’O,
etc., care unite, dau curba de intersecĠie desfăúurată a acestui cilindru. etc., care unite, dau curba de intersecĠie desfăúurată a acestui cilindru.
Desfăúurata cilindrului mic B este dată în aceeaúi figură. Se observă că Desfăúurata cilindrului mic B este dată în aceeaúi figură. Se observă că
distanĠele I–II; II–III, etc. din desfăúurata A sunt egale cu lungimile arcelor distanĠele I–II; II–III, etc. din desfăúurata A sunt egale cu lungimile arcelor
I–II; II–III, etc. Lungimea cercului bazei, egală cu SD, a fost împărĠită în I–II; II–III, etc. Lungimea cercului bazei, egală cu SD, a fost împărĠită în
acelaúi număr de părĠi egale (douăsprezece), iar pe verticalele acelaúi număr de părĠi egale (douăsprezece), iar pe verticalele
corespunzătoare cu aceleaúi numere se iau lungimile marcate prin săgeĠi. corespunzătoare cu aceleaúi numere se iau lungimile marcate prin săgeĠi.
Deoarece corpurile intersectate sunt simetrice, în construcĠia Deoarece corpurile intersectate sunt simetrice, în construcĠia
desfăúuratelor s-au notat numai un sfert din numărul de diviziuni, Fig.9.1. desfăúuratelor s-au notat numai un sfert din numărul de diviziuni, Fig.9.1.

9.2 IntersecĠia sub un unghi oarecare a doi cilindri de diametre 9.2 IntersecĠia sub un unghi oarecare a doi cilindri de diametre
diferite diferite
Aúa cum s-a arătat în Fig. 9.1, mai întâi se determină linia de Aúa cum s-a arătat în Fig. 9.1, mai întâi se determină linia de
intersecĠie după metoda folosită la intersecĠia dintre doi cilindrii, apoi se intersecĠie după metoda folosită la intersecĠia dintre doi cilindrii, apoi se
procedează la construcĠia desfăúuratelor celor doi cilindri. procedează la construcĠia desfăúuratelor celor doi cilindri.

90 90
Fig. 9.1 Fig. 9.1

Pe prelungirea extremităĠii libere a cilindrului mic (linia 0 – 8 Pe prelungirea extremităĠii libere a cilindrului mic (linia 0 – 8
perpendiculară pe axa cilindrului) se aúează lungimea desfăúurată a perpendiculară pe axa cilindrului) se aúează lungimea desfăúurată a
cercului cilindrului mic împărĠită în acelaúi număr de părĠi egale ca úi cercului cilindrului mic împărĠită în acelaúi număr de părĠi egale ca úi
circumferinĠa cilindrului mic. Prin punctele de diviziune se duc circumferinĠa cilindrului mic. Prin punctele de diviziune se duc
perpendiculare pe linia 0 – 8 (paralele cu axa cilindrului mic). Se perpendiculare pe linia 0 – 8 (paralele cu axa cilindrului mic). Se
proiectează punctele a, b, c pe generatoarea cilindrului mic până se proiectează punctele a, b, c pe generatoarea cilindrului mic până se
intersectează cu perpendicularele corespunzătoare duse din punctele 0, 1, intersectează cu perpendicularele corespunzătoare duse din punctele 0, 1,
2, obĠinându-se punctele a’, b’, etc., care unite, dau curba de intersecĠie 2, obĠinându-se punctele a’, b’, etc., care unite, dau curba de intersecĠie
desfăúurată pentru cilindrul mic. desfăúurată pentru cilindrul mic.
Pentru a determina desfăúurata tăieturii din cilindrul mare se Pentru a determina desfăúurata tăieturii din cilindrul mare se
procedează astfel: se trasează linia x, y, perpendiculară pe axa cilindrului procedează astfel: se trasează linia x, y, perpendiculară pe axa cilindrului
mare în punctul e al liniei de intersecĠie. La intersecĠia acestei linii cu mare în punctul e al liniei de intersecĠie. La intersecĠia acestei linii cu
generatoarele cilindrului mare duse prin punctele j, h, g, f se obĠin punctele generatoarele cilindrului mare duse prin punctele j, h, g, f se obĠin punctele
I, II, III, IV. I, II, III, IV.

91 91
Pe dreapta oarecare OO’ se aúează lungimile arcelor ab, bc, cd, etc., Pe dreapta oarecare OO’ se aúează lungimile arcelor ab, bc, cd, etc.,
iar prin punctele obĠinute I, II, III, IV se duc perpendiculare pe OO’. Pe iar prin punctele obĠinute I, II, III, IV se duc perpendiculare pe OO’. Pe
aceste perpendiculare, se ridică distanĠele I – a, II – b, etc. úi se coboară aceste perpendiculare, se ridică distanĠele I – a, II – b, etc. úi se coboară
I – j, II – h, etc. Unind între ele punctele a, b, c, etc., se obĠine jumătate din I – j, II – h, etc. Unind între ele punctele a, b, c, etc., se obĠine jumătate din
tăietura cilindrului mare. tăietura cilindrului mare.
Având desfăúuratele celor două tăieturi, se pot construi úi Având desfăúuratele celor două tăieturi, se pot construi úi
desfăúuratele cilindrilor intersectaĠi, Fig. 9.2. desfăúuratele cilindrilor intersectaĠi, Fig. 9.2.

Fig. 9.2 Fig. 9.2

9.3 IntersecĠia dintre un cilindru úi o prismă 9.3 IntersecĠia dintre un cilindru úi o prismă
Construirea defăúuratei prismei úi a tăieturii în cilindru se realizează Construirea defăúuratei prismei úi a tăieturii în cilindru se realizează
ca úi în cazul intersecĠiei a doi cilindri, cu simpla deosebire că în cazul de ca úi în cazul intersecĠiei a doi cilindri, cu simpla deosebire că în cazul de
faĠă, în loc de a împărĠi întregul perimetru al prismei în părĠi egale (aúa faĠă, în loc de a împărĠi întregul perimetru al prismei în părĠi egale (aúa
cum s-a făcut la cilindrul mic din cazul anterior) se va împărĠi fiecare cum s-a făcut la cilindrul mic din cazul anterior) se va împărĠi fiecare
latură în părĠi egale conform Fig. 9.3. latură în părĠi egale conform Fig. 9.3.

92 92
Fig. 9.3 Fig. 9.3

9.4 IntersecĠia dintre un cilindru úi un con ce pătrunde oblic în 9.4 IntersecĠia dintre un cilindru úi un con ce pătrunde oblic în
cilindru cilindru
Se trasează jumătate din cercul de bază al conului úi se împarte într- Se trasează jumătate din cercul de bază al conului úi se împarte într-
un număr de părĠi egale (douăsprezece); din punctele de diviziune se duc un număr de părĠi egale (douăsprezece); din punctele de diviziune se duc
perpendiculare pe diametrul cercului de bază al conului. Punctele de perpendiculare pe diametrul cercului de bază al conului. Punctele de
intersecĠie se unesc cu vârful S al conului. ProiecĠia corespunzătoare a intersecĠie se unesc cu vârful S al conului. ProiecĠia corespunzătoare a
acestor puncte (1’, 2’, 3’…, 12’ se unesc cu vârful S1. Punctele de acestor puncte (1’, 2’, 3’…, 12’ se unesc cu vârful S1. Punctele de
intersecĠie ale razelor S1 – 1’, S1 – 2’, etc. cu cilindrul I, II, III, IV, etc. se intersecĠie ale razelor S1 – 1’, S1 – 2’, etc. cu cilindrul I, II, III, IV, etc. se
proiectează în vederea din stânga, obĠinându-se linia de intersecĠie dintre proiectează în vederea din stânga, obĠinându-se linia de intersecĠie dintre
cilindru úi con. La fel se procedează úi pentru determinarea liniei de cilindru úi con. La fel se procedează úi pentru determinarea liniei de
intersecĠie de la ieúirea conului din cilindru. intersecĠie de la ieúirea conului din cilindru.
Pentru a obĠine desfăúurata conului se procedează la fel ca la Pentru a obĠine desfăúurata conului se procedează la fel ca la
desfăúurarea unui con oblic. În Fig. 9.4 se arată jumătate din desfăúurata desfăúurarea unui con oblic. În Fig. 9.4 se arată jumătate din desfăúurata
cilindrului; se observă că în această construcĠie distanĠele dintre dreptele cilindrului; se observă că în această construcĠie distanĠele dintre dreptele

93 93
I – II, II – III, III – IV, etc. sunt luate de pe linia de intersecĠie. I – II, II – III, III – IV, etc. sunt luate de pe linia de intersecĠie.

Fig. 9.4 Fig. 9.4


9.5 IntersecĠia dintre un cilindru úi un poliedru 9.5 IntersecĠia dintre un cilindru úi un poliedru
În Fig. 9.5 se redă în două vederi intersecĠia dintre cilindrul B cu În Fig. 9.5 se redă în două vederi intersecĠia dintre cilindrul B cu
axa verticală úi poliedrul A cu baza dreptunghiulară, a cărui axă este axa verticală úi poliedrul A cu baza dreptunghiulară, a cărui axă este
înclinată faĠă de axa cilindrului (axele celor două corpuri nu se înclinată faĠă de axa cilindrului (axele celor două corpuri nu se
intersectează). Pentru construcĠia desfăúuratelor acestor două corpuri se intersectează). Pentru construcĠia desfăúuratelor acestor două corpuri se
determină mai întâi linia de intersecĠie a feĠelor poliedrului cu cilindrul dat. determină mai întâi linia de intersecĠie a feĠelor poliedrului cu cilindrul dat.
Aceasta se face astfel: se împarte cercul din proiecĠia plană a cilindrului B Aceasta se face astfel: se împarte cercul din proiecĠia plană a cilindrului B
într-un număr oarecare de părĠi (în acest caz, jumătatea cercului s-a într-un număr oarecare de părĠi (în acest caz, jumătatea cercului s-a
împărĠit în 6 părĠi), iar prin punctele de diviziune 1, 2, 3,…, 7 se duc razele împărĠit în 6 părĠi), iar prin punctele de diviziune 1, 2, 3,…, 7 se duc razele
corespunzătoare care intersectează perimetrul bazei poliedrului în punctele corespunzătoare care intersectează perimetrul bazei poliedrului în punctele
I, II, III,…, VII. Cu ajutorul compasului se duc aceste puncte pe orizontala I, II, III,…, VII. Cu ajutorul compasului se duc aceste puncte pe orizontala
xx, apoi se proiectează pe vederea laterală obĠinându-se punctele I’, II’, III’ xx, apoi se proiectează pe vederea laterală obĠinându-se punctele I’, II’, III’
la intersecĠia razelor SI’, SII’, etc. cu generatoarea cilindrului se determină la intersecĠia razelor SI’, SII’, etc. cu generatoarea cilindrului se determină

94 94
punctele 1’, 2’, 3’, etc. Prin aceste puncte se duc orizontalele, care, prin punctele 1’, 2’, 3’, etc. Prin aceste puncte se duc orizontalele, care, prin
intersecĠia lor cu verticalele ridicate din punctele de diviziune ale cercului intersecĠia lor cu verticalele ridicate din punctele de diviziune ale cercului
din proiecĠia plană, determină punctele 1, 2, 3,…, 7. Unind aceste puncte din proiecĠia plană, determină punctele 1, 2, 3,…, 7. Unind aceste puncte
se obĠine curba de intersecĠie dintre cilindru úi poliedru. se obĠine curba de intersecĠie dintre cilindru úi poliedru.
Desfăúuratele cilindrului úi poliedrului sunt cunoscute. Pentru a afla Desfăúuratele cilindrului úi poliedrului sunt cunoscute. Pentru a afla
desfăúurata secĠiunii de intersecĠie de pe poliedru, se determină pe desfăúurata secĠiunii de intersecĠie de pe poliedru, se determină pe
poliedrul desfăúurat punctele: I, II, III,…, IX. Pe razele care unesc vârful S poliedrul desfăúurat punctele: I, II, III,…, IX. Pe razele care unesc vârful S
cu punctele I, II, III,…, IX, se aúează distanĠele I’ – 1’, II’ – 2’, III’ – 3’, cu punctele I, II, III,…, IX, se aúează distanĠele I’ – 1’, II’ – 2’, III’ – 3’,
etc., determinându-se astfel punctele 1, 2, 3, etc., care unite dau tăietura etc., determinându-se astfel punctele 1, 2, 3, etc., care unite dau tăietura
făcută de cilindru în poliedru. făcută de cilindru în poliedru.

Fig. 9.5 Fig. 9.5


9.6 IntersecĠia unui cilindru cu o sferă 9.6 IntersecĠia unui cilindru cu o sferă
Deoarece desfăúurata sferei intersectată de alte corpuri se reduce la Deoarece desfăúurata sferei intersectată de alte corpuri se reduce la
desfăúurarea sferei intersectată de mai multe plane, înainte de a trece la desfăúurarea sferei intersectată de mai multe plane, înainte de a trece la
descrierea determinării desfăúuratelor ansamblurilor respective, în descrierea determinării desfăúuratelor ansamblurilor respective, în
Fig.9.6.a se arată sfera intersectată de un plan úi desfăúurarea acesteia. Un Fig.9.6.a se arată sfera intersectată de un plan úi desfăúurarea acesteia. Un
plan intersectează meridianele sferei în punctele 11, 21, 31, etc. Un plan plan intersectează meridianele sferei în punctele 11, 21, 31, etc. Un plan
intersectează meridianele sferei în punctele 11, 21, 31, etc. Prin punctele de intersectează meridianele sferei în punctele 11, 21, 31, etc. Prin punctele de

95 95
intersecĠie 1’1, 2’1, 3’1, etc. se duc drepte orizontale ce intersectează intersecĠie 1’1, 2’1, 3’1, etc. se duc drepte orizontale ce intersectează
meridianul OP’1 în punctele 1’’1, 2’’1, 3’’1, etc. Diferitele puncte de pe meridianul OP’1 în punctele 1’’1, 2’’1, 3’’1, etc. Diferitele puncte de pe
linia de intersecĠie pe desfăúurată se obĠin luând arcele 001 egal cu 00’1, 111 linia de intersecĠie pe desfăúurată se obĠin luând arcele 001 egal cu 00’1, 111
egal cu 01’’1, 221 egal cu 02’’1, etc. punctele intermediare se obĠin ducând egal cu 01’’1, 221 egal cu 02’’1, etc. punctele intermediare se obĠin ducând
plane de intersecĠie suplimentare >P’1 4g P’2@, cu care se poate determina plane de intersecĠie suplimentare >P’1 4g P’2@, cu care se poate determina
punctul 41g. Desfăúurarea sferei se construieúte cu una din metodele punctul 41g. Desfăúurarea sferei se construieúte cu una din metodele
prezentate în capitolul anterior. prezentate în capitolul anterior.
În Fig. 9.6.b este prezentat cazul general de intersecĠie dintre un În Fig. 9.6.b este prezentat cazul general de intersecĠie dintre un
cilindru úi o sferă când axa cilindrului nu trece prin centrul sferei, ci cilindru úi o sferă când axa cilindrului nu trece prin centrul sferei, ci
intersectează axa acesteia într-un punct oarecare C1. Pentru construirea intersectează axa acesteia într-un punct oarecare C1. Pentru construirea
desfăúuratei acestui ansamblu, este necesar ca în prealabil, să se determine desfăúuratei acestui ansamblu, este necesar ca în prealabil, să se determine
linia de intersecĠie a corpurilor. Aceasta se obĠine folosind una din linia de intersecĠie a corpurilor. Aceasta se obĠine folosind una din
următoarele metode: următoarele metode:
a) cu ajutorul compasului, din C1 se descrie un arc de cerc ce a) cu ajutorul compasului, din C1 se descrie un arc de cerc ce
intersectează sfera în punctele MS úi cilindrul în punctele MZ. Un intersectează sfera în punctele MS úi cilindrul în punctele MZ. Un
punct oarecare M de pe linia de intersecĠie se obĠine prin intersecĠia punct oarecare M de pe linia de intersecĠie se obĠine prin intersecĠia
dreptelor duse prin punctele MS úi MZ (MSMS, MZMZ). dreptelor duse prin punctele MS úi MZ (MSMS, MZMZ).
b) prin punctele de împărĠire ale cercului de bază al cilindrului se duc b) prin punctele de împărĠire ale cercului de bază al cilindrului se duc
generatoarele care intersectează conturul sferei în punctele 11, 21, generatoarele care intersectează conturul sferei în punctele 11, 21,
etc. Din aceste puncte se duc drepte verticale ce intersectează axa etc. Din aceste puncte se duc drepte verticale ce intersectează axa
sferei în punctele 12, 22, 32, etc., iar razele C32, C22, etc. úi cu centrul sferei în punctele 12, 22, 32, etc., iar razele C32, C22, etc. úi cu centrul
în C (centrul sferei) se descriu arce de cerc ce întâlnesc în C (centrul sferei) se descriu arce de cerc ce întâlnesc
generatoarele cilindrului în punctele 1O, 2O, 3O, etc. Unind punctele generatoarele cilindrului în punctele 1O, 2O, 3O, etc. Unind punctele
1O, 2O, 3O, etc. printr-o curbă continuă, obĠinem linia de intersecĠie. 1O, 2O, 3O, etc. printr-o curbă continuă, obĠinem linia de intersecĠie.
Având linia de intersecĠie (lungimile reale ale generatoarelor Având linia de intersecĠie (lungimile reale ale generatoarelor
cilindrului) în Fig. 9.6.b se arată jumătate din desfăúurata cilindrului. cilindrului) în Fig. 9.6.b se arată jumătate din desfăúurata cilindrului.
Pentru a obĠine desfăúurata sferei se procedează ca úi în cazul Fig. 9.6.a, cu Pentru a obĠine desfăúurata sferei se procedează ca úi în cazul Fig. 9.6.a, cu

96 96
deosebirea că în cazul de faĠă, proiecĠia liniei de intersecĠie nu este o deosebirea că în cazul de faĠă, proiecĠia liniei de intersecĠie nu este o
dreaptă, ci o linie curbă. dreaptă, ci o linie curbă.

Fig. 9.6 Fig. 9.6

9.7 IntersecĠia dintre un con cu o sferă 9.7 IntersecĠia dintre un con cu o sferă
În cazul în care axa conului trece prin centrul sferei Fig. 9.7.a, În cazul în care axa conului trece prin centrul sferei Fig. 9.7.a,
desfăúuratele conului úi sferei se reduc la cazul intersectării acestora de desfăúuratele conului úi sferei se reduc la cazul intersectării acestora de
către un plan. Se consideră cazul general când axa conului nu trece prin către un plan. Se consideră cazul general când axa conului nu trece prin
centrul sferei, ci intersectează axa acesteia într-un punct oarecare C1. centrul sferei, ci intersectează axa acesteia într-un punct oarecare C1.
Pentru construcĠia desfăúuratelor conului úi sferei trebuie determinată linia Pentru construcĠia desfăúuratelor conului úi sferei trebuie determinată linia
de intersecĠie a acestora. de intersecĠie a acestora.
Din punctul C1, cu compasul se descrie un arc de cerc care Din punctul C1, cu compasul se descrie un arc de cerc care
intersectează sfera în punctele MS úi conul în punctele MK. Un punct intersectează sfera în punctele MS úi conul în punctele MK. Un punct

97 97
oarecare M, de pe linia de intersecĠie, se obĠine prin intersecĠia dreptelor oarecare M, de pe linia de intersecĠie, se obĠine prin intersecĠia dreptelor
duse prin punctele MS úi MK (MSMS, MKMK). În continuare, baza conului se duse prin punctele MS úi MK (MSMS, MKMK). În continuare, baza conului se
împarte într-un număr de părĠi egale, iar prin punctele de diviziune 0, 1, 2, împarte într-un număr de părĠi egale, iar prin punctele de diviziune 0, 1, 2,
etc. se duc generatoarele conului ce determină, la intersecĠia lor cu linia de etc. se duc generatoarele conului ce determină, la intersecĠia lor cu linia de
intersecĠie a celor două corpuri, punctele 0O, 1O, 2O, etc. DistanĠa de la intersecĠie a celor două corpuri, punctele 0O, 1O, 2O, etc. DistanĠa de la
punctele obĠinute până la vârf, úi respectiv până la baza conului, determină punctele obĠinute până la vârf, úi respectiv până la baza conului, determină
lungimea reală a generatoarelor ce sunt transpuse cu ajutorul compasului lungimea reală a generatoarelor ce sunt transpuse cu ajutorul compasului
(respectând numerele de ordine) – Fig. 9.7.b, unde este reprezentată (respectând numerele de ordine) – Fig. 9.7.b, unde este reprezentată
desfăúurata conului. desfăúurata conului.
Desfăúurata sferei se construieúte după metoda descrisă în Fig. 8.6.a, Desfăúurata sferei se construieúte după metoda descrisă în Fig. 8.6.a,
cu deosebirea că în acest caz, linia de intersecĠie nu este o linie dreaptă, ci cu deosebirea că în acest caz, linia de intersecĠie nu este o linie dreaptă, ci
o linie curbă. o linie curbă.

9.8 Racordarea unei secĠiuni circulare la o secĠiune pătrată 9.8 Racordarea unei secĠiuni circulare la o secĠiune pătrată
x Cazul în care latura pătratului a este mai mare decât diametrul D al x Cazul în care latura pătratului a este mai mare decât diametrul D al

cercului cercului
Pentru determinarea desfăúuratei ansamblului se procedează astfel: Pentru determinarea desfăúuratei ansamblului se procedează astfel:
cercul de diametru D se împarte în 2n părĠi egale (douăsprezece), cercul de diametru D se împarte în 2n părĠi egale (douăsprezece),
obĠinându-se punctele 1, 2, 3, etc. obĠinându-se punctele 1, 2, 3, etc.
ConstrucĠia este formată din patru elemente plane: triunghiurile I – 1 – II; ConstrucĠia este formată din patru elemente plane: triunghiurile I – 1 – II;
II – 4 – III, etc. úi din patru conuri eliptice înclinate identice, având baza II – 4 – III, etc. úi din patru conuri eliptice înclinate identice, având baza
circulară comună, cu diametrul D úi vârfurile I, II, III úi IV. circulară comună, cu diametrul D úi vârfurile I, II, III úi IV.
Determinarea desfăúuratei se reduce la determinarea elementelor Determinarea desfăúuratei se reduce la determinarea elementelor
plane úi conice. În Fig. 9.8 sunt determinate lungimile reale ale plane úi conice. În Fig. 9.8 sunt determinate lungimile reale ale
generatoarelor elementelor conice, unde segmentul AV este egal cu generatoarelor elementelor conice, unde segmentul AV este egal cu
înălĠimea h, iar segmentele A1, A2, A3, etc. sunt egale cu segmentele II 1, înălĠimea h, iar segmentele A1, A2, A3, etc. sunt egale cu segmentele II 1,
II 2, etc. lungimile reale ale generatoarelor sunt 1V, 2 V, etc. II 2, etc. lungimile reale ale generatoarelor sunt 1V, 2 V, etc.

98 98
Fig. 9.7 Fig. 9.7

În Fig. 9.8 se ia segmentul A1 = h = m, iar din punctele A úi 1, cu În Fig. 9.8 se ia segmentul A1 = h = m, iar din punctele A úi 1, cu
ajutorul compasului se descriu arce de cerc cu razele 1V úi a/2, care se ajutorul compasului se descriu arce de cerc cu razele 1V úi a/2, care se
intersectează în punctul II. Cu centrul în II se descrie un arc cu raza intersectează în punctul II. Cu centrul în II se descrie un arc cu raza
II 2 = V 2. Cu centrul în 1 úi cu raza r = 12 se descrie un arc de cerc care II 2 = V 2. Cu centrul în 1 úi cu raza r = 12 se descrie un arc de cerc care
intersectează pe precedentul în punctul 2. ConstrucĠia se continuă în intersectează pe precedentul în punctul 2. ConstrucĠia se continuă în
acelaúi mod până când se determină întreaga desfăúurată. Analitic, acelaúi mod până când se determină întreaga desfăúurată. Analitic,
parametrii racordării se pot determina folosind următoarele relaĠii: parametrii racordării se pot determina folosind următoarele relaĠii:
2 2
§a D·  §a D· 
r SD ; ¨  ¸ h r SD ; ¨  ¸ h
2 2
m m
2n ©2 2 ¹ 2n ©2 2 ¹
2 2 2 2
§a D · §a D · §a D · §a D ·
l K
¨¨  sin M K ¸¸ ¨
¨  cos M K ¸¸  h
2
l K
¨¨  sin M K ¸¸ ¨
¨  cos M K ¸¸  h
2

©2 2 ¹ ©2 2 ¹ ©2 2 ¹ ©2 2 ¹
unde: 2n – numărul de părĠi în care se împarte cercul; unde: 2n – numărul de părĠi în care se împarte cercul;
0 0
JK = KH, unde H 360 (unghiul la centru); JK = KH, unde H 360 (unghiul la centru);
2n 2n

99 99
m – înălĠimea feĠei triunghiului; m – înălĠimea feĠei triunghiului;
K – numărul de ordine al punctului de împărĠire a cercului; K – numărul de ordine al punctului de împărĠire a cercului;
lK – lungimea reală a muchiilor. lK – lungimea reală a muchiilor.

Fig. 9.8 Fig. 9.8


x Cazul în care latura pătratului a este mai mică decât diametrul D al x Cazul în care latura pătratului a este mai mică decât diametrul D al

cercului. cercului.
Se procedează la fel ca úi în cazul în care latura pătratului este mai mare Se procedează la fel ca úi în cazul în care latura pătratului este mai mare
decât diametrul D al cercului, Fig.9.8. decât diametrul D al cercului, Fig.9.8.
x Cazul în care latura pătratului a este egală cu diametrul D al cercului x Cazul în care latura pătratului a este egală cu diametrul D al cercului

ConstrucĠia desfăúuratei acestui ansamblu (Fig.9.9) este similară cu cea ConstrucĠia desfăúuratei acestui ansamblu (Fig.9.9) este similară cu cea
descrisă la primul caz. RelaĠiile analitice pentru determinarea parametrilor descrisă la primul caz. RelaĠiile analitice pentru determinarea parametrilor
racordării sunt: racordării sunt:
2 2
§D · §D ·
r SD ; m h ; ¨¨ ¸¸ >3  2 sin M cos M @ h r SD ; m h ; ¨¨ ¸¸ >3  2 sin M cos M @ h
2 2
l K
 l K

2n © 2 ¹
K K
2n © 2 ¹
K K

100 100
Fig. 9.9 Fig. 9.9

Fig. 9.10 Fig. 9.10


x Cazul în care latura pătratului a este egală cu diametrul D al cercului x Cazul în care latura pătratului a este egală cu diametrul D al cercului

ConstrucĠia desfăúuratei acestui ansamblu (Fig.9.10) este similară cu cea ConstrucĠia desfăúuratei acestui ansamblu (Fig.9.10) este similară cu cea
descrisă la primul caz. RelaĠiile analitice pentru determinarea parametrilor descrisă la primul caz. RelaĠiile analitice pentru determinarea parametrilor
racordării sunt: racordării sunt:
2 2
§D · §D ·
r SD ; m h; l K
¨¨ ¸¸ >3  2 sin M K
 cos M K
@ h 2
r SD ; m h; l K
¨¨ ¸¸ >3  2 sin M K
 cos M K
@ h 2

2n © 2 ¹ 2n © 2 ¹

101 101
10. LINII, SUPRAFEğE ùI CORPURI ELICOIDALE 10. LINII, SUPRAFEğE ùI CORPURI ELICOIDALE

10.1 Linii elicoidale 10.1 Linii elicoidale


10.1.1 Elicea cilindrică 10.1.1 Elicea cilindrică
Elicea cilindrică sau linia elicoidală cilindrică este curba trasată pe Elicea cilindrică sau linia elicoidală cilindrică este curba trasată pe
suprafaĠa unui cilindru care intersectează generatoarele cilindrului sub un suprafaĠa unui cilindru care intersectează generatoarele cilindrului sub un
unghi constant. Când cilindrul este de rotaĠie, elicea trasată se numeúte unghi constant. Când cilindrul este de rotaĠie, elicea trasată se numeúte
elice circulară. DistanĠa dintre două puncte succesive de intersecĠie a elice circulară. DistanĠa dintre două puncte succesive de intersecĠie a
elicei cu aceeaúi generatoare se numeúte pas úi se notează cu p. Unghiul elicei cu aceeaúi generatoare se numeúte pas úi se notează cu p. Unghiul
elicei este unghiul constant pe care îl face tangenta la elice cu planul unei elicei este unghiul constant pe care îl face tangenta la elice cu planul unei
secĠiuni drepte. secĠiuni drepte.

Fig. 10.1 Fig. 10.1

102 102
Pentru a trasa, pe cilindrul drept cu bazele cercuri cu centrele în Pentru a trasa, pe cilindrul drept cu bazele cercuri cu centrele în
:1 (Z1, Z’1) úi :2 (Z2, Z’2) – Fig. 10.1.a, elicea care este generată prin :1 (Z1, Z’1) úi :2 (Z2, Z’2) – Fig. 10.1.a, elicea care este generată prin
deplasarea punctului A ( a, a’ ) se împart în douăsprezece părĠi egale atât deplasarea punctului A ( a, a’ ) se împart în douăsprezece părĠi egale atât
§ 360o · § 360o ·
cercul de bază al cilindrului, ¨¨ aa1 a1a2 ..... a10 a11 a11a12 ¸ , cât úi cercul de bază al cilindrului, ¨¨ aa1 a1a2 ..... a10 a11 a11a12 ¸ , cât úi
© 12 ¸¹ © 12 ¸¹

p· p·
pasul p al elicei §¨ a'1 12 ..... 11a'12 ¸ . În mod succesiv, considerându- pasul p al elicei §¨ a'1 12 ..... 11a'12 ¸ . În mod succesiv, considerându-
© 12 ¹ © 12 ¹

se deplasările proporĠionale, se determină proiecĠiile verticale a’, a1’,……, se deplasările proporĠionale, se determină proiecĠiile verticale a’, a1’,……,
a12’, prin care se trasează elicea Ġinând seama de vizibilitate. Prin simetrie, a12’, prin care se trasează elicea Ġinând seama de vizibilitate. Prin simetrie,
se trasează elicea úi pe cealaltă porĠiune a cilindrului. Pentru a desfăúura se trasează elicea úi pe cealaltă porĠiune a cilindrului. Pentru a desfăúura
elicea, se desfăúoară cilindrul úi se transpun pe desfăúurată punctele prin elicea, se desfăúoară cilindrul úi se transpun pe desfăúurată punctele prin
care s-a trasat elicea. Desfăúurata elicei este linia dreaptă A*A*1 conform care s-a trasat elicea. Desfăúurata elicei este linia dreaptă A*A*1 conform
Fig. 10.1.b. Fig. 10.1.b.

10.1.2 Elicea conică 10.1.2 Elicea conică


Se numeúte elice conică, curba generată de un punct care se Se numeúte elice conică, curba generată de un punct care se
deplasează de-a lungul unei generatoare a unui con circular drept, în timp deplasează de-a lungul unei generatoare a unui con circular drept, în timp
ce conul execută o miúcare de rotaĠie în jurul axei sale, traiectoria ce conul execută o miúcare de rotaĠie în jurul axei sale, traiectoria
punctului fiind proporĠională cu unghiul de rotaĠie. punctului fiind proporĠională cu unghiul de rotaĠie.
Pentru construcĠia elicei, pe conul circular drept cu baza un cerc, cu Pentru construcĠia elicei, pe conul circular drept cu baza un cerc, cu
centrul în : ( Z, Z’ ) úi vârful în S ( s, s’ ) – Fig. 10.2.a, se împart în centrul în : ( Z, Z’ ) úi vârful în S ( s, s’ ) – Fig. 10.2.a, se împart în
douăsprezece părĠi egale atât cercul de bază al conului în proiecĠie douăsprezece părĠi egale atât cercul de bază al conului în proiecĠie
orizontală (12111=1121=……=111121) cât úi pasul p în proiecĠie verticală orizontală (12111=1121=……=111121) cât úi pasul p în proiecĠie verticală
(12’11’=1’2’=……=11’12’). Cu ajutorul liniilor de ordine se determină în (12’11’=1’2’=……=11’12’). Cu ajutorul liniilor de ordine se determină în
proiecĠie orizontală 1, 2,……, 11, 12. Cu vârful compasului în s se descrie proiecĠie orizontală 1, 2,……, 11, 12. Cu vârful compasului în s se descrie
un arc de cerc din 1 până la intersecĠia cu s11 úi se determină 10. Cu linie un arc de cerc din 1 până la intersecĠia cu s11 úi se determină 10. Cu linie
de ordine din 10 se determină, pe paralela din 1’ la axa Ox, proiecĠia de ordine din 10 se determină, pe paralela din 1’ la axa Ox, proiecĠia
verticală 1’0. Similar se determină úi celelalte puncte ale elicei, notate în verticală 1’0. Similar se determină úi celelalte puncte ale elicei, notate în

103 103
figură numai pe porĠiunea pasului p. Prin desfăúurarea conului se obĠine úi figură numai pe porĠiunea pasului p. Prin desfăúurarea conului se obĠine úi
transformata prin desfăúurare a elicei, care este o spirală Arhimede, transformata prin desfăúurare a elicei, care este o spirală Arhimede,
Fig.9.2.b. Fig.9.2.b.

Fig. 10.2 Fig. 10.2


10.1.3 Elicea sferică 10.1.3 Elicea sferică
Se numeúte elice sferică curba generată de un punct care se Se numeúte elice sferică curba generată de un punct care se
deplasează pe cercuri paralele ale unei sfere, în timp ce sfera execută o deplasează pe cercuri paralele ale unei sfere, în timp ce sfera execută o
miúcare de rotaĠie în jurul unei axe perpendiculare pe planele paralelelor, miúcare de rotaĠie în jurul unei axe perpendiculare pe planele paralelelor,
traiectoria punctului fiind proporĠională cu unghiul de rotaĠie. traiectoria punctului fiind proporĠională cu unghiul de rotaĠie.
Pentru construcĠia elicei pe sfera cu centrul în : (Z, Z’) – Fig. 10.3, Pentru construcĠia elicei pe sfera cu centrul în : (Z, Z’) – Fig. 10.3,
se poate utiliza semisfera superioară, pe care se împarte sfertul de cerc se poate utiliza semisfera superioară, pe care se împarte sfertul de cerc
90o 90o
1’13’ în douăsprezece părĠi egale (1'2' 2'3' ...... 12'13' ). Cu linie de 1’13’ în douăsprezece părĠi egale (1'2' 2'3' ...... 12'13' ). Cu linie de
12 12

ordine se determină în proiecĠie orizontală 1, 2,……, 12, 13 pe Zg. ordine se determină în proiecĠie orizontală 1, 2,……, 12, 13 pe Zg.
Conturul aparent al sferei în proiecĠie orizontală se împarte în acelaúi Conturul aparent al sferei în proiecĠie orizontală se împarte în acelaúi
360o 360o
număr de părĠi ( ab bc ...... pa ). număr de părĠi ( ab bc ...... pa ).
12 12

104 104
Cu vârful compasului în Z úi cu raza Z2 se trasează un arc de cerc, Cu vârful compasului în Z úi cu raza Z2 se trasează un arc de cerc,
care întâlneúte Zb în b2. Cu linie de ordine din b2 se determină, pe paralela care întâlneúte Zb în b2. Cu linie de ordine din b2 se determină, pe paralela
din 2’ la axa Ox, proiecĠia verticală b’2. Similar se determină úi celelalte din 2’ la axa Ox, proiecĠia verticală b’2. Similar se determină úi celelalte
puncte ale elicei sferice, care se trasează Ġinând seama de vizibilitate. Prin puncte ale elicei sferice, care se trasează Ġinând seama de vizibilitate. Prin
simetrie faĠă de a1’1’, se trasează elicea úi în semisfera interioară. simetrie faĠă de a1’1’, se trasează elicea úi în semisfera interioară.

Fig. 10.3 Fig. 10.3


10.2 SuprafeĠe elicoidale 10.2 SuprafeĠe elicoidale
SuprafeĠele elicoidale se pot încadra foarte bine úi la suprafeĠe curbe. SuprafeĠele elicoidale se pot încadra foarte bine úi la suprafeĠe curbe.
Ele au particular numai aceea că punctele elementului generator al Ele au particular numai aceea că punctele elementului generator al
suprafeĠei fie riglat, fie neriglat, se deplasează după linii elicoidale. Având suprafeĠei fie riglat, fie neriglat, se deplasează după linii elicoidale. Având
în vedere larga lor aplicaĠie în tehnică vor fi expuse detaliat. în vedere larga lor aplicaĠie în tehnică vor fi expuse detaliat.

105 105
SuprafeĠele elicoidale riglate pot fi strâmbe, atunci când segmentul SuprafeĠele elicoidale riglate pot fi strâmbe, atunci când segmentul
generator formează cu axa liniei elicoidale un unghi diferit de 900 úi drepte generator formează cu axa liniei elicoidale un unghi diferit de 900 úi drepte
când segmentul generator face 900 cu axa. când segmentul generator face 900 cu axa.

10.2.1 SuprafaĠa elicoidală strâmbă 10.2.1 SuprafaĠa elicoidală strâmbă


Este generată de un segment a cărui dreaptă este concurentă cu axa Este generată de un segment a cărui dreaptă este concurentă cu axa
(segmentul AB (ab, a’b’) din Fig. 10.4. Pasul este p úi diferenĠa cotelor (segmentul AB (ab, a’b’) din Fig. 10.4. Pasul este p úi diferenĠa cotelor
punctelor A úi B este de 3p/12, această diferenĠă păstrându-se tot timpul. punctelor A úi B este de 3p/12, această diferenĠă păstrându-se tot timpul.
Dacă această diferenĠă nu este un multiplu de p/12, în general p/n, Dacă această diferenĠă nu este un multiplu de p/12, în general p/n,
atunci apar mai multe linii de construcĠie, necesitând o mai mare atenĠie în atunci apar mai multe linii de construcĠie, necesitând o mai mare atenĠie în
timpul lucrului. Pe linia elicoidală a punctului A (a, a’), acesta ajunge după timpul lucrului. Pe linia elicoidală a punctului A (a, a’), acesta ajunge după
360O în A12 (a12, a’12), iar punctul B (b, b’), pe linia elicoidală respectivă, 360O în A12 (a12, a’12), iar punctul B (b, b’), pe linia elicoidală respectivă,
ajunge în B12 (b12, b’12). ajunge în B12 (b12, b’12).
În proiecĠie orizontală, suprafaĠa generată se proiectează după o În proiecĠie orizontală, suprafaĠa generată se proiectează după o
coroană circulară, la care cercul mic are diametrul cilindrului miez úi coroană circulară, la care cercul mic are diametrul cilindrului miez úi
diametrul cercului mare egal cu diametrul cilindrului pe care se deplasează diametrul cercului mare egal cu diametrul cilindrului pe care se deplasează
punctul B. punctul B.
ProiecĠia verticală cere mai multă atenĠie, în sensul că se trasează ProiecĠia verticală cere mai multă atenĠie, în sensul că se trasează
linii elicoidale pentru cât mai multe puncte ale segmentului generator AB. linii elicoidale pentru cât mai multe puncte ale segmentului generator AB.
Înfăúurătoarea acestor linii elicoidale va fi protecĠia verticală a suprafeĠei. Înfăúurătoarea acestor linii elicoidale va fi protecĠia verticală a suprafeĠei.
În acest scop, în Fig. 10.4 alături de punctele A úi B mai sunt luate úi În acest scop, în Fig. 10.4 alături de punctele A úi B mai sunt luate úi
punctele C (c, c’) úi D (d, d’), care, ajung în C12 (c12, c’12) úi D12 (d12, d’12). punctele C (c, c’) úi D (d, d’), care, ajung în C12 (c12, c’12) úi D12 (d12, d’12).
Odată cu trasarea celor patru linii elicoidale se pot trasa úi diferitele poziĠii Odată cu trasarea celor patru linii elicoidale se pot trasa úi diferitele poziĠii
ale generatoarei úi apoi înfăúurătoarea acestora, obĠinând astfel proiecĠia ale generatoarei úi apoi înfăúurătoarea acestora, obĠinând astfel proiecĠia
verticală a suprafeĠei. verticală a suprafeĠei.
Dacă diametrul cilindrului miez este redus la axa de simetrie, se Dacă diametrul cilindrului miez este redus la axa de simetrie, se
poate uúor vedea că generatoarea se deplasează pe această axă úi pe linia poate uúor vedea că generatoarea se deplasează pe această axă úi pe linia
elicoidală a lui B, care sunt cele două directoare. elicoidală a lui B, care sunt cele două directoare.

106 106
Caracteristic pentru această suprafaĠă este faptul că generatoarea Caracteristic pentru această suprafaĠă este faptul că generatoarea
intersectează axa cilindrului mereu sub acelaúi unghi, rămânând, în intersectează axa cilindrului mereu sub acelaúi unghi, rămânând, în
miúcarea ei, paralelă cu generatoarea unui con circular drept, coaxial cu miúcarea ei, paralelă cu generatoarea unui con circular drept, coaxial cu
suprafaĠă elicoidală, con care poartă numele de con director (conul cu suprafaĠă elicoidală, con care poartă numele de con director (conul cu
vârful în S ( s, s’ )). vârful în S ( s, s’ )).
SecĠiunea cu un plan perpendicular pe axa suprafeĠei elicoidale este SecĠiunea cu un plan perpendicular pe axa suprafeĠei elicoidale este
o spirală Arhimede. Fie >H1@ un astfel de plan, care este intersectat de o spirală Arhimede. Fie >H1@ un astfel de plan, care este intersectat de
liniile elicoidale ale punctelor A úi B, respectiv A4 (a4, a’4) úi B7 (b7, b’7). liniile elicoidale ale punctelor A úi B, respectiv A4 (a4, a’4) úi B7 (b7, b’7).
PoziĠiile intermediare ale generatoarei intersectează planul >H1@ în punctele PoziĠiile intermediare ale generatoarei intersectează planul >H1@ în punctele
C6 (c6, c’6) úi D5 (d5, d’5). Dacă nu sunt suficiente punctele pentru trasarea C6 (c6, c’6) úi D5 (d5, d’5). Dacă nu sunt suficiente punctele pentru trasarea
curbei se pot lua úi alte poziĠii ale generatoarei. curbei se pot lua úi alte poziĠii ale generatoarei.

Fig. 10.4 Fig. 10.4

107 107
În Fig. 10.4 este luată poziĠia EF a cărei proiecĠie orizontală este ef, În Fig. 10.4 este luată poziĠia EF a cărei proiecĠie orizontală este ef,
cu proiecĠia verticală e’f ’ care intersectează urma verticală H1v în punctul cu proiecĠia verticală e’f ’ care intersectează urma verticală H1v în punctul
i’, de unde se găseúte i, aúa cum arată săgeata. Punctele A4, I, D5, C6 úi B7 i’, de unde se găseúte i, aúa cum arată săgeata. Punctele A4, I, D5, C6 úi B7
determină curba de secĠiune. determină curba de secĠiune.
Din cele două miúcări proporĠionale (rotaĠie úi translaĠie) în lungul Din cele două miúcări proporĠionale (rotaĠie úi translaĠie) în lungul
axei cilindrului, atunci când generatoarea înaintează planul de nivel >H1@, axei cilindrului, atunci când generatoarea înaintează planul de nivel >H1@,
punctul de intersecĠie execută a treia miúcare de translaĠie, radială, care în punctul de intersecĠie execută a treia miúcare de translaĠie, radială, care în
proiecĠie orizontală generează curba a4id5c6b7. Având în vedere miúcările proiecĠie orizontală generează curba a4id5c6b7. Având în vedere miúcările
proporĠionale de rotaĠie úi de translaĠie radială, curba de secĠiune cu planul proporĠionale de rotaĠie úi de translaĠie radială, curba de secĠiune cu planul
>H1@ este o spirală Arhimede. >H1@ este o spirală Arhimede.

10.2.2 SuprafaĠa elicoidală strâmbă generată de o dreaptă care 10.2.2 SuprafaĠa elicoidală strâmbă generată de o dreaptă care
nu intersectează axa nu intersectează axa
Fie dat segmentul de dreaptă, în poziĠie iniĠială AB (ab, a’b’) tangent Fie dat segmentul de dreaptă, în poziĠie iniĠială AB (ab, a’b’) tangent
la cilindrul indicat în Fig. 10.5, a cărui rază este perpendiculara comună la cilindrul indicat în Fig. 10.5, a cărui rază este perpendiculara comună
dintre axă úi generatoare. Elicea generată de punctul de tangenĠă A ( a, a’ ) dintre axă úi generatoare. Elicea generată de punctul de tangenĠă A ( a, a’ )
poartă numele de elice colier. Dreapta generatoare nu este tangentă la linia poartă numele de elice colier. Dreapta generatoare nu este tangentă la linia
elicoidală a punctului A ( a, a’ ). elicoidală a punctului A ( a, a’ ).
Trasarea suprafeĠei elicoidale se poate face ca úi în cazul precedent Trasarea suprafeĠei elicoidale se poate face ca úi în cazul precedent
sau trasând liniile elicoidale ale punctelor A úi B, diferitele poziĠii ale sau trasând liniile elicoidale ale punctelor A úi B, diferitele poziĠii ale
generatoarei úi apoi, înfăúurătoarea acestora. generatoarei úi apoi, înfăúurătoarea acestora.
Deoarece generatoarea, în diferitele ei poziĠii, făcând acelaúi unghi D Deoarece generatoarea, în diferitele ei poziĠii, făcând acelaúi unghi D
cu un plan perpendicular pe axa suprafeĠei (planul >H@) are con director de cu un plan perpendicular pe axa suprafeĠei (planul >H@) are con director de
rotaĠie. În Fig.10.5 se arată modul de găsire a mărimii unghiului D úi se rotaĠie. În Fig.10.5 se arată modul de găsire a mărimii unghiului D úi se
pune în evidenĠă conul director cu vârful în S (s, s’). De asemenea se vede pune în evidenĠă conul director cu vârful în S (s, s’). De asemenea se vede
în proiecĠie orizontală secĠiunea cu planul >H1@, care, de data aceasta nu în proiecĠie orizontală secĠiunea cu planul >H1@, care, de data aceasta nu
este o spirală Arhimede. este o spirală Arhimede.

108 108
Fig. 10.5 Fig. 10.6 Fig. 10.5 Fig. 10.6

SuprafeĠele elicoidale, în general, nu sunt desfăúurabile. În cazul SuprafeĠele elicoidale, în general, nu sunt desfăúurabile. În cazul
special când dreapta generatoare este tangentă la elicea colier, suprafaĠa special când dreapta generatoare este tangentă la elicea colier, suprafaĠa
care apare poate fi desfăúurată úi este prezentată în Fig. 10.6. care apare poate fi desfăúurată úi este prezentată în Fig. 10.6.

10.2.3 SuprafaĠa elicoidală dreaptă generată de un segment a 10.2.3 SuprafaĠa elicoidală dreaptă generată de un segment a
cărui dreaptă face un unghi de 900 cu axa úi este cărui dreaptă face un unghi de 900 cu axa úi este
concurentă cu aceasta concurentă cu aceasta
Fie pe Fig. 10.7 segmentul AB ( ab, a’b’ ), punctul A fiind pe Fie pe Fig. 10.7 segmentul AB ( ab, a’b’ ), punctul A fiind pe
suprafaĠa cilindrului miez de diametru d. În deplasarea lui elicoidală, suprafaĠa cilindrului miez de diametru d. În deplasarea lui elicoidală,
segmentul rămâne tot timpul paralel cu planul >H@, deci, va genera o segmentul rămâne tot timpul paralel cu planul >H@, deci, va genera o
suprafaĠă cu plan director, care, în cazul de faĠă, este un conoid elicoidal. suprafaĠă cu plan director, care, în cazul de faĠă, este un conoid elicoidal.

109 109
Fig. 10.7 Fig. 10.8 Fig. 10.7 Fig. 10.8
Reprezentarea este mai simplă decât la suprafeĠele elicoidale simple Reprezentarea este mai simplă decât la suprafeĠele elicoidale simple
ca la suprafeĠe elicoidale strâmbe. Când segmentul generator ajunge în ca la suprafeĠe elicoidale strâmbe. Când segmentul generator ajunge în
poziĠie de capăt, cele două linii elicoidale ale punctelor A úi B, în proiecĠie poziĠie de capăt, cele două linii elicoidale ale punctelor A úi B, în proiecĠie
verticală, trec prin proiecĠia segmentului, care este un punct situat pe axă. verticală, trec prin proiecĠia segmentului, care este un punct situat pe axă.
SecĠiunea cu un plan perpendicular pe axă este după o poziĠie a SecĠiunea cu un plan perpendicular pe axă este după o poziĠie a
generatoarei. De exemplu, planul >H1@ intersectează suprafaĠa elicoidală generatoarei. De exemplu, planul >H1@ intersectează suprafaĠa elicoidală
după A8B8 (a8b8, a’8b’8). după A8B8 (a8b8, a’8b’8).

10.2.4. SuprafaĠa elicoidală generată de o dreaptă care nu este 10.2.4. SuprafaĠa elicoidală generată de o dreaptă care nu este
concurentă cu axa, dar face un unghi de 900 cu aceasta concurentă cu axa, dar face un unghi de 900 cu aceasta
Dreapta rămâne în toate poziĠiile paralelă cu un plan perpendicular Dreapta rămâne în toate poziĠiile paralelă cu un plan perpendicular
pe axă úi se reazemă tot timpul pe două linii elicoidale. Pe elicea colier pe axă úi se reazemă tot timpul pe două linii elicoidale. Pe elicea colier
generată de punctul A de tangenĠă a generatoarei cu cilindrul úi pe elicea generată de punctul A de tangenĠă a generatoarei cu cilindrul úi pe elicea
punctului B, a doua extremitate a segmentului generator, suprafaĠa obĠinută punctului B, a doua extremitate a segmentului generator, suprafaĠa obĠinută
este un cilindroid elicoidal (Fig. 10.8). este un cilindroid elicoidal (Fig. 10.8).

110 110
În cazul de faĠă, în proiecĠie verticală, când generatoarea ajunge în În cazul de faĠă, în proiecĠie verticală, când generatoarea ajunge în
poziĠie de capăt, apar trecând prin aceste puncte (pe generatoarele de poziĠie de capăt, apar trecând prin aceste puncte (pe generatoarele de
contur aparent ale cilindrului) úi cele două linii elicoidale. contur aparent ale cilindrului) úi cele două linii elicoidale.
În baza celor prezentate, conoidul úi cilindroidul elicoidal pot fi În baza celor prezentate, conoidul úi cilindroidul elicoidal pot fi
recunoscute úi numai după proiecĠiile lor verticale. SecĠiunea cu un plan recunoscute úi numai după proiecĠiile lor verticale. SecĠiunea cu un plan
>H@ perpendicular pe axă se face după poziĠia generatoarei care se află în >H@ perpendicular pe axă se face după poziĠia generatoarei care se află în
acel plan. Pe figură se observă indicat planul >H1@ prin urma verticală úi acel plan. Pe figură se observă indicat planul >H1@ prin urma verticală úi
intersecĠia acestuia cu suprafaĠa elicoidală după poziĠia generatoarei A3B3 intersecĠia acestuia cu suprafaĠa elicoidală după poziĠia generatoarei A3B3
(a3b3, a’3b’3). (a3b3, a’3b’3).

10.3 Corpuri elicoidale (elipsoide) 10.3 Corpuri elicoidale (elipsoide)


Corpurile elicoidale sunt generate de suprafeĠe ale căror puncte se Corpurile elicoidale sunt generate de suprafeĠe ale căror puncte se
rotesc după linii elicoidale. De cele mai multe ori acestea fac corp comun rotesc după linii elicoidale. De cele mai multe ori acestea fac corp comun
cu un cilindru miez, aúa cum este în cazul filetelor, al roĠilor dinĠate cu un cilindru miez, aúa cum este în cazul filetelor, al roĠilor dinĠate
cilindrice cu dinĠi elicoidali, al stâlpilor cu nervură elicoidală pentru cilindrice cu dinĠi elicoidali, al stâlpilor cu nervură elicoidală pentru
fundaĠii, etc. fundaĠii, etc.
Uneori, un corp adus sub formă elicoidală este lipit de un cilindru Uneori, un corp adus sub formă elicoidală este lipit de un cilindru
miez, formând un organ pentru o anumită instalaĠie de transport (încărcare, miez, formând un organ pentru o anumită instalaĠie de transport (încărcare,
descărcare). Alteori pentru acelaúi scop, se întrebuinĠează úuruburi cu pas descărcare). Alteori pentru acelaúi scop, se întrebuinĠează úuruburi cu pas
sau cu diametru variabil. Apoi sunt cazuri când corpurile elicoidale se sau cu diametru variabil. Apoi sunt cazuri când corpurile elicoidale se
întrebuinĠează fără a fi rigid fixate de un cilindru (arcuri úi conducte întrebuinĠează fără a fi rigid fixate de un cilindru (arcuri úi conducte
elicoidale, etc.). elicoidale, etc.).
Alteori, elementul generator are un anumit profil, determinat Alteori, elementul generator are un anumit profil, determinat
hidrodinamic sau aerodinamic, pentru a asigura o rezistenĠă minimă la hidrodinamic sau aerodinamic, pentru a asigura o rezistenĠă minimă la
înaintare úi o tracĠiune sau o împingere maximă. Este cazul elicelor de înaintare úi o tracĠiune sau o împingere maximă. Este cazul elicelor de
vapoare úi de avioane, unde, pentru a obĠine un randament maxim, vapoare úi de avioane, unde, pentru a obĠine un randament maxim,
elementul generator îúi schimbă mărimea úi pasul. elementul generator îúi schimbă mărimea úi pasul.

111 111
O suprafaĠă elicoidală generată de un dreptunghi, cu dimensiuni O suprafaĠă elicoidală generată de un dreptunghi, cu dimensiuni
corespunzătoare, în cazul când panta este mică, poate servi la urcarea úi corespunzătoare, în cazul când panta este mică, poate servi la urcarea úi
coborârea autovehiculelor la garajele colective cu 1 – 4 nivele sau chiar coborârea autovehiculelor la garajele colective cu 1 – 4 nivele sau chiar
mai multe. Când panta depăúeúte o anumită limită, pe partea superioară pot mai multe. Când panta depăúeúte o anumită limită, pe partea superioară pot
fi practicate trepte pentru urcare úi coborâre (la scările elicoidale sau la fi practicate trepte pentru urcare úi coborâre (la scările elicoidale sau la
racordarea a două pante orientate în direcĠii opuse). racordarea a două pante orientate în direcĠii opuse).
La corpurile elicoidale generate de suprafeĠe poligonale, problema La corpurile elicoidale generate de suprafeĠe poligonale, problema
revine la a intersecta suprafeĠele elicoidale generate de dreptele din care revine la a intersecta suprafeĠele elicoidale generate de dreptele din care
fac parte laturile poligonului. fac parte laturile poligonului.

Fig. 10.9 Fig. 10.9

112 112
Astfel, nervura elicoidală generată de triunghiul (DEJ, D’E’J’) – Astfel, nervura elicoidală generată de triunghiul (DEJ, D’E’J’) –
Fig.10.9 are faĠa generată de latura (DE,D’E’) identică, tot timpul, cu Fig.10.9 are faĠa generată de latura (DE,D’E’) identică, tot timpul, cu
suprafaĠa laterală a cilindrului úi limitată de liniile elicoidale ale suprafaĠa laterală a cilindrului úi limitată de liniile elicoidale ale
extremităĠilor segmentului generator. Celelalte două suprafeĠe elicoidale extremităĠilor segmentului generator. Celelalte două suprafeĠe elicoidale
sunt generate de dreptele din care fac parte laturile (DJ, D’J’) úi (EJ, E’J’) sunt generate de dreptele din care fac parte laturile (DJ, D’J’) úi (EJ, E’J’)
ale triunghiului generator úi au, ca linie de intersecĠie, linia elicoidală a ale triunghiului generator úi au, ca linie de intersecĠie, linia elicoidală a
vârfului (J, J’). vârfului (J, J’).
De cele mai multe ori, în cazul acestui profil, pasul este egal cu De cele mai multe ori, în cazul acestui profil, pasul este egal cu
latura triunghiului, rezultând filetul triunghiular cu un început – Fig. 10.10. latura triunghiului, rezultând filetul triunghiular cu un început – Fig. 10.10.

Fig. 10.10 Fig. 10.11 Fig. 10.10 Fig. 10.11

Uneori, se cere ca filetele să aibă două începuturi, pasul fiind de Uneori, se cere ca filetele să aibă două începuturi, pasul fiind de
două ori un plin úi un gol. Trasarea úi secĠionarea se fac la fel ca la figurile două ori un plin úi un gol. Trasarea úi secĠionarea se fac la fel ca la figurile
anterioare. Având în vedere însă că sunt două nervuri elicoidale, fiecare anterioare. Având în vedere însă că sunt două nervuri elicoidale, fiecare
nervură va fi mărginită în secĠiune de două arce, deci în total de patru arce nervură va fi mărginită în secĠiune de două arce, deci în total de patru arce
de spirală Arhimede, Fig. 10.11. de spirală Arhimede, Fig. 10.11.

113 113
10.4 Profilul filetelor 10.4 Profilul filetelor
După cum se útie, profilul filetelor este de mai multe forme. După cum se útie, profilul filetelor este de mai multe forme.
În Fig. 10.12 este prezentat un filet pătrat pe stânga, cu un început, În Fig. 10.12 este prezentat un filet pătrat pe stânga, cu un început,
nervura elicoidală fiind limitată de două porĠiuni de suprafeĠe cilindrice, nervura elicoidală fiind limitată de două porĠiuni de suprafeĠe cilindrice,
cuprinse între liniile elicoidale respective úi de două suprafeĠe elicoidale cuprinse între liniile elicoidale respective úi de două suprafeĠe elicoidale
drepte. În tot timpul miúcării, pătratul generator se găseúte într-un plan care drepte. În tot timpul miúcării, pătratul generator se găseúte într-un plan care
trece prin axa cilindrului, iar două dintre laturile pătratului generează trece prin axa cilindrului, iar două dintre laturile pătratului generează
suprafeĠe elicoidale drepte. suprafeĠe elicoidale drepte.
Fiind vorba de un filet cu un singur început, pasul p este un plin úi Fiind vorba de un filet cu un singur început, pasul p este un plin úi
un gol. SecĠiunea cu un plan perpendicular pe axă este după poziĠiile un gol. SecĠiunea cu un plan perpendicular pe axă este după poziĠiile
generatoarelor celor două suprafeĠe elicoidale, care sunt cuprinse în acest generatoarelor celor două suprafeĠe elicoidale, care sunt cuprinse în acest
plan. plan.

Fig. 10.12 Fig. 10.13 Fig. 10.12 Fig. 10.13

Fig. 10.14 Fig. 10.14

114 114
Profilul filetelor poate să fie úi trapez dreptunghic (Fig. 10.13). La Profilul filetelor poate să fie úi trapez dreptunghic (Fig. 10.13). La
un astfel de filet pe dreapta cu două începuturi, pasul p cuprinde două un astfel de filet pe dreapta cu două începuturi, pasul p cuprinde două
plinuri úi două goluri. Cele două suprafeĠe elicoidale, care mărginesc plinuri úi două goluri. Cele două suprafeĠe elicoidale, care mărginesc
nervurile, sunt una dreaptă úi una strâmbă. nervurile, sunt una dreaptă úi una strâmbă.
În secĠiunea cu planul >H1@, suprafeĠele elicoidale drepte sunt În secĠiunea cu planul >H1@, suprafeĠele elicoidale drepte sunt
mărginite de segmentele AB (ab, a’b’) úi CD (cd, c’d’). În ceea ce priveúte mărginite de segmentele AB (ab, a’b’) úi CD (cd, c’d’). În ceea ce priveúte
suprafeĠele elicoidale strâmbe, secĠiunea lor cu un plan perpendicular pe suprafeĠele elicoidale strâmbe, secĠiunea lor cu un plan perpendicular pe
axă este mărginită de arcele de spirală Arhimede EI (ei, e’i’) úi FG (fg, axă este mărginită de arcele de spirală Arhimede EI (ei, e’i’) úi FG (fg,
f’g’). În Fig. 10.14 este indicat un filet cu profil trapez isoscel cu trei f’g’). În Fig. 10.14 este indicat un filet cu profil trapez isoscel cu trei
începuturi, adică pasul p cuprinde trei plinuri úi trei goluri, suprafeĠe începuturi, adică pasul p cuprinde trei plinuri úi trei goluri, suprafeĠe
elicoidale care mărginesc nervurile sunt suprafeĠe elicoidale strâmbe. elicoidale care mărginesc nervurile sunt suprafeĠe elicoidale strâmbe.
Pe figură este executată úi secĠiunea cu planul de nivel >H1@, Pe figură este executată úi secĠiunea cu planul de nivel >H1@,
perpendicular pe axă fiind indicate pentru una dintre nervuri, punctele A perpendicular pe axă fiind indicate pentru una dintre nervuri, punctele A
(a, a’), B (b, b’), C (c, c’) úi D (d, d’), unde liniile elicoidale (a, a’), B (b, b’), C (c, c’) úi D (d, d’), unde liniile elicoidale
corespunzătoare intersectează planul >H@. Numărul de începuturi se poate corespunzătoare intersectează planul >H@. Numărul de începuturi se poate
citi cu mare uúurinĠă în proiecĠie orizontală, unde apar, pentru fiecare citi cu mare uúurinĠă în proiecĠie orizontală, unde apar, pentru fiecare
nervură, câte două arce de spirală Arhimede. nervură, câte două arce de spirală Arhimede.
În Fig. 10.15 este prezentat corpul elicoidal care rezultă prin În Fig. 10.15 este prezentat corpul elicoidal care rezultă prin
înfăúurarea unei bare cilindrice sau sârme de oĠel pe un cilindru, înfăúurarea unei bare cilindrice sau sârme de oĠel pe un cilindru,
asigurându-se acelaúi pas p între spire. În acest mod s-a obĠinut arcul asigurându-se acelaúi pas p între spire. În acest mod s-a obĠinut arcul
elicoidal cilindric, care poate fi considerat úi ca rezultatul deplasării elicoidal cilindric, care poate fi considerat úi ca rezultatul deplasării
centrului unei sfere, de diametru egal cu diametrul barei cilindrice centrului unei sfere, de diametru egal cu diametrul barei cilindrice
(sârmei), după linia elicoidală de pas p úi de diametru corespunzător. (sârmei), după linia elicoidală de pas p úi de diametru corespunzător.
ProiecĠiile diferitelor poziĠii sunt trasate cu linii subĠiri. ProiecĠiile diferitelor poziĠii sunt trasate cu linii subĠiri.
Înfăúurătoarea acestora va fi reprezentarea cilindrului adus sub formă Înfăúurătoarea acestora va fi reprezentarea cilindrului adus sub formă
elicoidală. Ea este tangentă la fiecare sferă după cercul mare care aparĠine elicoidală. Ea este tangentă la fiecare sferă după cercul mare care aparĠine
planului ce trece prin centrul sferei úi este normal la axa elicoidală. planului ce trece prin centrul sferei úi este normal la axa elicoidală.

115 115
Pe planul cu care este paralelă axa, după fiecare 1800, înfăúurătoarea Pe planul cu care este paralelă axa, după fiecare 1800, înfăúurătoarea
are puncte de întoarcere. Conturul corespunzător semispirelor din spatele are puncte de întoarcere. Conturul corespunzător semispirelor din spatele
planului de front dus prin axă, pe porĠiunea suprapusă a înfăúurătoarei, planului de front dus prin axă, pe porĠiunea suprapusă a înfăúurătoarei,
precum úi arcele dintre cele două puncte de întoarcere sunt nevăzute. precum úi arcele dintre cele două puncte de întoarcere sunt nevăzute.

Fig. 10.15 Fig. 10.15

În proiecĠie orizontală, înfăúurătoarea sferelor arată cele două cercuri În proiecĠie orizontală, înfăúurătoarea sferelor arată cele două cercuri
concentrice. Tot aici se vede conturul secĠiunii făcute cu planul de nivel concentrice. Tot aici se vede conturul secĠiunii făcute cu planul de nivel
>H1@. Acest plan secĠionează unele sfere după cercuri de raze r, r1, r2, etc., >H1@. Acest plan secĠionează unele sfere după cercuri de raze r, r1, r2, etc.,
care, în proiecĠie orizontală, apar în mărime reală. Înfăúurătoarea acestor care, în proiecĠie orizontală, apar în mărime reală. Înfăúurătoarea acestor
cercuri dă în această proiecĠie conturul secĠiunii. SecĠiunea cu planul >H@ se cercuri dă în această proiecĠie conturul secĠiunii. SecĠiunea cu planul >H@ se
trasează la fel, însă cu linie întreruptă, fiind nevăzută. SuprafeĠele care iau trasează la fel, însă cu linie întreruptă, fiind nevăzută. SuprafeĠele care iau
naútere prin înfăúurarea sferelor de acelaúi diametru, trasate din centre naútere prin înfăúurarea sferelor de acelaúi diametru, trasate din centre
situate pe o curbă plană sau spaĠială se mai numesc úi suprafeĠe canal. situate pe o curbă plană sau spaĠială se mai numesc úi suprafeĠe canal.

116 116
CONSTRUCğII CONSTRUCğII
GEOMETRICE GEOMETRICE
11. NOTIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE 11. NOTIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE

11.1 Originea noĠiunilor geometrice fundamentale 11.1 Originea noĠiunilor geometrice fundamentale
Desenul geometric stă la baza geometriei descriptive úi a desenului Desenul geometric stă la baza geometriei descriptive úi a desenului
tehnic prin aplicarea construcĠiilor geometrice din cadrul geometriei plane. tehnic prin aplicarea construcĠiilor geometrice din cadrul geometriei plane.
NoĠiunile geometriei plane, postulatele úi teoremele s-au format de-a NoĠiunile geometriei plane, postulatele úi teoremele s-au format de-a
lungul timpului prin abstractizarea unor realităĠi obiective. S-a convenit ca lungul timpului prin abstractizarea unor realităĠi obiective. S-a convenit ca
obiectele din spaĠiul tridimensional ( lumea înconjurătoare ) să nu se obiectele din spaĠiul tridimensional ( lumea înconjurătoare ) să nu se
deosebească în ceea ce priveúte masa, culoarea, forma, úi prin neglijarea deosebească în ceea ce priveúte masa, culoarea, forma, úi prin neglijarea
neregularităĠilor corpurilor s-a ajuns la forme spaĠiale care se întind în trei neregularităĠilor corpurilor s-a ajuns la forme spaĠiale care se întind în trei
dimensiuni: lungime, lăĠime úi înălĠime. Astfel un corp în spaĠiu are trei dimensiuni: lungime, lăĠime úi înălĠime. Astfel un corp în spaĠiu are trei
dimensiuni, o suprafaĠă plană are două dimensiuni, o dreaptă are o singură dimensiuni, o suprafaĠă plană are două dimensiuni, o dreaptă are o singură
dimensiune, iar punctul geometric nu are dimensiuni. dimensiune, iar punctul geometric nu are dimensiuni.
“ Punctul geometric ” este o noĠiune matematică abstractă “ Punctul geometric ” este o noĠiune matematică abstractă
(latinescul abstractus – îndepărtat de realitate) care nu poate fi văzut úi (latinescul abstractus – îndepărtat de realitate) care nu poate fi văzut úi
nici desenat [p.21]. nici desenat [p.21].
NoĠiunile fundamentale ( care nu se definesc ) ale geometriei plane sunt NoĠiunile fundamentale ( care nu se definesc ) ale geometriei plane sunt
constituite de punct , dreaptă, plan úi distanĠă. Prin intermediul acestora constituite de punct , dreaptă, plan úi distanĠă. Prin intermediul acestora
se definesc noĠiunile de: semidreaptă, segment, linie frântă, unghi, etc. se definesc noĠiunile de: semidreaptă, segment, linie frântă, unghi, etc.

11.2 Punctul úi mulĠimea de puncte 11.2 Punctul úi mulĠimea de puncte


Punctul ( A ) este determinat úi reprezentat prin intersecĠia a două Punctul ( A ) este determinat úi reprezentat prin intersecĠia a două
drepte ('1 úi '2 ); A Ÿ '1 ˆ '2 drepte ('1 úi '2 ); A Ÿ '1 ˆ '2
Reprezentarea cea mai precisă a punctului este atunci când unghiul Reprezentarea cea mai precisă a punctului este atunci când unghiul
0
rezultat din intersecĠia celor două drepte are valoarea de 90 . Pe planul foii rezultat din intersecĠia celor două drepte are valoarea de 900. Pe planul foii
punctul se reprezintă printr-un cerc mic trasat cu balustrul úi care are punctul se reprezintă printr-un cerc mic trasat cu balustrul úi care are
centrul situat la intersecĠia imaginară a două drepte conform Fig.11.1. centrul situat la intersecĠia imaginară a două drepte conform Fig.11.1.

119 119
Orice mulĠime de puncte formează o figură geometrică. Orice mulĠime de puncte formează o figură geometrică.
MulĠimea face parte din noĠiunile fundamentale ale întregii MulĠimea face parte din noĠiunile fundamentale ale întregii
matematici. matematici.

2 2

1 A 1 A

Fig. 11.1 Fig. 11.1


11.3 Linii úi tipuri de linii 11.3 Linii úi tipuri de linii
11.3.1 Linia dreaptă, linia frântă úi linia curbă 11.3.1 Linia dreaptă, linia frântă úi linia curbă
Dreapta sau linia dreaptă este determinată úi se reprezintă ca urma Dreapta sau linia dreaptă este determinată úi se reprezintă ca urma
punctului care se miúcă în plan (orizontal), urmând drumul cel mai scurt punctului care se miúcă în plan (orizontal), urmând drumul cel mai scurt
dintre două puncte úi fără să-úi schimbe direcĠia. dintre două puncte úi fără să-úi schimbe direcĠia.
Dreapta se reprezintă precis atunci când punctele sunt suficient de Dreapta se reprezintă precis atunci când punctele sunt suficient de
depărtate astfel încât să poată determina o dimensiune măsurabilă conform depărtate astfel încât să poată determina o dimensiune măsurabilă conform
Fig.11.2. Fig.11.2.
A B Fig. 11.2 A B Fig. 11.2
Dreapta se mai reprezintă ca “urma” intersecĠiei a două plane [H] úi [V] Dreapta se mai reprezintă ca “urma” intersecĠiei a două plane [H] úi [V]
conform Fig.11.2; AB Ÿ [H] ˆ [V] conform Fig.11.2; AB Ÿ [H] ˆ [V]

[V] [V]
B B

A A
[H] [H]
Fig. 11.3 Fig. 11.3

120 120
Numărul dreptelor prin mai multe puncte: Numărul dreptelor prin mai multe puncte:
x Prin două puncte diferite trece o dreaptă úi numai una, x Prin două puncte diferite trece o dreaptă úi numai una,
x Prin trei puncte diferite care nu sunt situate pe aceeaúi dreaptă trec x Prin trei puncte diferite care nu sunt situate pe aceeaúi dreaptă trec
trei úi numai trei drepte care unesc fiecare câte două puncte trei úi numai trei drepte care unesc fiecare câte două puncte
determinând un plan, determinând un plan,
x Printr-un punct se pot duce în plan o infinitate de drepte; mulĠimea x Printr-un punct se pot duce în plan o infinitate de drepte; mulĠimea
tuturor dreptelor din plan care au numai un singur punct comun tuturor dreptelor din plan care au numai un singur punct comun
costituie un fascicul de drepte. costituie un fascicul de drepte.
Semidreapta conĠine mulĠimea tuturor punctelor unei drepte care se Semidreapta conĠine mulĠimea tuturor punctelor unei drepte care se
găsesc de aceeaúi parte a unui punct O situat pe această dreaptă, inclusiv găsesc de aceeaúi parte a unui punct O situat pe această dreaptă, inclusiv
punctul O. punctul O.
Semidreptei aparĠin numai acele puncte care pot fi atinse din O printr-o Semidreptei aparĠin numai acele puncte care pot fi atinse din O printr-o
miúcare rectilinie fără nici o schimbare de sens. miúcare rectilinie fără nici o schimbare de sens.
Segmentul AB conĠine mulĠimea tuturor punctelor unei drepte care Segmentul AB conĠine mulĠimea tuturor punctelor unei drepte care
se găsesc între punctele A úi B, inclusiv aceste puncte. se găsesc între punctele A úi B, inclusiv aceste puncte.
Segmentul este cea mai scurtă legătură dintre punctele A úi B din Segmentul este cea mai scurtă legătură dintre punctele A úi B din
plan; lungimea segmentului AB reprezintă distanĠa dintre punctele A úi B. plan; lungimea segmentului AB reprezintă distanĠa dintre punctele A úi B.
Când se ia în considerare sensul segmentului, atunci se notează prin AB Când se ia în considerare sensul segmentului, atunci se notează prin AB
segmentul care începe în A úi se termină în B. segmentul care începe în A úi se termină în B.

Linia frântă este de două tipuri: - Linie frântă deschisă; Linia frântă este de două tipuri: - Linie frântă deschisă;
- Linie frântă închisă. - Linie frântă închisă.

Linia frântă deschisă reprezintă reuniunea a două sau mai multe Linia frântă deschisă reprezintă reuniunea a două sau mai multe
segmente de dreaptă, astfel încât capătul fiecărui segment (înafară de al segmente de dreaptă, astfel încât capătul fiecărui segment (înafară de al
ultimului) este originea următorului segment, fără ca segmentele alăturate ultimului) este originea următorului segment, fără ca segmentele alăturate
să se afle pe aceeaúi dreaptă (Fig.11.4 úi Fig.11.5). să se afle pe aceeaúi dreaptă (Fig.11.4 úi Fig.11.5).

121 121
A3 A6 A3 A3 A6 A3

A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2
A5 A6 A5 A5 A6 A5

A4 A4 A4 A4

Fig. 11.4 Fig. 11.5 Fig. 11.4 Fig. 11.5


Linia frântă închisă reprezintă reuniunea a trei sau mai multe Linia frântă închisă reprezintă reuniunea a trei sau mai multe
segmente de dreaptă, astfel încât capătul ultimului segment este originea segmente de dreaptă, astfel încât capătul ultimului segment este originea
primului segment (Fig.11.5 úi Fig.11.6) primului segment (Fig.11.5 úi Fig.11.6)
Linia frântă închisă simplă reprezintă reuniunea a trei sau mai Linia frântă închisă simplă reprezintă reuniunea a trei sau mai
multe segmente de dreaptă, astfel încât capătul ultimului segment este multe segmente de dreaptă, astfel încât capătul ultimului segment este
originea primului segment fără ca acestea să se intersecteze (Fig.6). originea primului segment fără ca acestea să se intersecteze (Fig.6).
A2 A2
A5 A4 A4 A5 A4 A4

A5 A5
A3 A3
A1 A1 A1 A1
A2 Fig. 11.6 A3 Fig. 11.7 A2 Fig. 11.6 A3 Fig. 11.7
Linia curbă este de două tipuri: - Linie curbă deschisă; Linia curbă este de două tipuri: - Linie curbă deschisă;
- Linie curbă închisă. - Linie curbă închisă.
Linia curbă deschisă reprezintă schimbarea succesivă a poziĠiei punctului Linia curbă deschisă reprezintă schimbarea succesivă a poziĠiei punctului
după o direcĠie fără ca traictoria acestuia să formeze unghiuri (Fig.11.8). după o direcĠie fără ca traictoria acestuia să formeze unghiuri (Fig.11.8).

B B
A A A A

B B
Fig. 11.8 Fig. 11.8

122 122
Linie curbă închisă reprezintă schimbarea succesivă a poziĠiei Linie curbă închisă reprezintă schimbarea succesivă a poziĠiei
punctului după o direcĠie fără ca traictoria acestuia să formeze unghiuri punctului după o direcĠie fără ca traictoria acestuia să formeze unghiuri
astfel încât punctul de capăt să coincidă cu originea (Fig.11.9). astfel încât punctul de capăt să coincidă cu originea (Fig.11.9).

A=B A=B

Fig. 11.9 Fig. 11.9


11.3.2 Drepte paralele 11.3.2 Drepte paralele
Paralelele sunt dreptele care nu au nici un punct comun (sau nu se Paralelele sunt dreptele care nu au nici un punct comun (sau nu se
intersectează niciodată). intersectează niciodată).
Paralela ('’) la dreapta (') se obĠine prin translaĠia în acelaúi sens a Paralela ('’) la dreapta (') se obĠine prin translaĠia în acelaúi sens a
unui echer de-a lungul unei rigle cu distanĠa l astfel încât toate punctele unui echer de-a lungul unei rigle cu distanĠa l astfel încât toate punctele
dreptei (') se translatează într-o nouă poziĠie ('’) cum se prezintă în dreptei (') se translatează într-o nouă poziĠie ('’) cum se prezintă în
Fig.11.10. Fig.11.10.
( ) A P ( ) A P
L

L
( ) ( )
A P A P

Fig. 11.10 Fig. 11.10


11.3.2.1 Paralela la o dreată printr-un punct dat 11.3.2.1 Paralela la o dreată printr-un punct dat
Pentru trasarea unei paralele la o dreaptă printr-un punct O exterior Pentru trasarea unei paralele la o dreaptă printr-un punct O exterior
dreptei (') se procedează ca în Fig.11.11: cu vârful compasului în O úi cu dreptei (') se procedează ca în Fig.11.11: cu vârful compasului în O úi cu
o răză oarecare “r” se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta o răză oarecare “r” se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta
(') în punctul A, iar din acest punct cu aceeaúi rază “r” se trasează un arc (') în punctul A, iar din acest punct cu aceeaúi rază “r” se trasează un arc
de cerc care trece prin punctul O úi intersectează dreapta (') în punctul B. de cerc care trece prin punctul O úi intersectează dreapta (') în punctul B.

123 123
Cu vârful compasului în B se ia raza r’ = OB iar din punctul A se duce Cu vârful compasului în B se ia raza r’ = OB iar din punctul A se duce
un arc de cerc care intersectează primul arc de cerc în punctul P. un arc de cerc care intersectează primul arc de cerc în punctul P.

Fig. 11.11 Fig. 11.12 Fig. 11.11 Fig. 11.12

ConstrucĠie cu rigla úi echerul conform Fig.11.12: se suprapune una ConstrucĠie cu rigla úi echerul conform Fig.11.12: se suprapune una
din laturile echerului (ipotenuza) pe o riglă, iar pe o altă latură se trasează din laturile echerului (ipotenuza) pe o riglă, iar pe o altă latură se trasează
dreapta ('), după care acesta se translatează de-a lungul riglei în aceeaúi dreapta ('), după care acesta se translatează de-a lungul riglei în aceeaúi
direcĠie până când aceeaúi latură trece prin punctul A, după care se trasează direcĠie până când aceeaúi latură trece prin punctul A, după care se trasează
dreapta ('’) de-a lungul acestei laturi a echerului. dreapta ('’) de-a lungul acestei laturi a echerului.

11.3.2.2 Paralela la o dreaptă cu o distanĠă dată 11.3.2.2 Paralela la o dreaptă cu o distanĠă dată
Pentru trasarea unei paralele la o dreaptă (') cu o distanĠă dată “d” Pentru trasarea unei paralele la o dreaptă (') cu o distanĠă dată “d”
se procedează ca în Fig.11.13: se aleg două puncte oarecare A úi B situate se procedează ca în Fig.11.13: se aleg două puncte oarecare A úi B situate
pe dreapta (') din care se trasează arce de cerc cu raza egală cu distanĠa pe dreapta (') din care se trasează arce de cerc cu raza egală cu distanĠa
“d” de aceeaúi parte a dreptei ('). Dreapta ('’) tangentă la arcele de cerc “d” de aceeaúi parte a dreptei ('). Dreapta ('’) tangentă la arcele de cerc
în punctele O úi P reprezintă paralela la o dreaptă cu o distanĠă dată. în punctele O úi P reprezintă paralela la o dreaptă cu o distanĠă dată.

Fig. 11.13 Fig. 11.13

124 124
11.3.3 Drepte perpendiculare 11.3.3 Drepte perpendiculare
Perpendiculara este acea dreaptă care face cu o altă dreaptă în Perpendiculara este acea dreaptă care face cu o altă dreaptă în
punctul de intersecĠie un unghi drept (900). punctul de intersecĠie un unghi drept (900).
Dacă se uneúte un punct comun al dreptei (') cu toate punctele Dacă se uneúte un punct comun al dreptei (') cu toate punctele
dreptei ('’), (') ll ('’), printre aceste segmente de legătură există unul care dreptei ('’), (') ll ('’), printre aceste segmente de legătură există unul care
este cel mai scurt AA ' ; acest segment reprezintă distanĠa dintre paralelele este cel mai scurt AA ' ; acest segment reprezintă distanĠa dintre paralelele
(') úi ('’) formând cu (') în A úi cu ('’) în A’ câte o pereche de unghiuri (') úi ('’) formând cu (') în A úi cu ('’) în A’ câte o pereche de unghiuri
drepte, Fig.11.14. drepte, Fig.11.14.

A A
( ) ( )
L

L
L

L
( ) ( )
A Fig. 11.14
A Fig. 11.14

13.3.3.1 Perpendiculara pe o dreaptă într-un punct dat 13.3.3.1 Perpendiculara pe o dreaptă într-un punct dat
Pentru trasarea unei perpendiculare pe dreapta (') în punctul O se Pentru trasarea unei perpendiculare pe dreapta (') în punctul O se
procedează ca în Fig.11.15: cu vârful compasului în O se trasează un arc de procedează ca în Fig.11.15: cu vârful compasului în O se trasează un arc de
cerc (oarecare) care intersectează dreapta (') în punctele A úi B, după care cerc (oarecare) care intersectează dreapta (') în punctele A úi B, după care
cu o rază mai mare decât OA (sau OB) se trasează din punctul A úi cu o rază mai mare decât OA (sau OB) se trasează din punctul A úi
respectiv B arce de cerc care se intersectează în punctul P. Se uneúte respectiv B arce de cerc care se intersectează în punctul P. Se uneúte
punctul P cu O obĠinându-se segmentul de dreaptă OP perpendicular pe punctul P cu O obĠinându-se segmentul de dreaptă OP perpendicular pe
dreapta (') în punctul O. dreapta (') în punctul O.

125 125
P P

( ) A B ( ) A B

0 Fig. 11.15 0 Fig. 11.15

11.3.3.2 Perpendiculara dintr-un punct exterior pe o dreaptă 11.3.3.2 Perpendiculara dintr-un punct exterior pe o dreaptă
Pentru trasarea unei perpendiculare dintr-un punct O (exterior Pentru trasarea unei perpendiculare dintr-un punct O (exterior
dreptei) pe dreapta (') se procedează ca în Fig.11.16: cu vârful compasului dreptei) pe dreapta (') se procedează ca în Fig.11.16: cu vârful compasului
în O se trasează un arc de cerc (oarecare) care intersectează dreapta (') în în O se trasează un arc de cerc (oarecare) care intersectează dreapta (') în
punctele A úi B, după care cu rază oarecare (mai mare decât jumătatea punctele A úi B, după care cu rază oarecare (mai mare decât jumătatea
distanĠei dintrea A úi B) se trasează din punctul A úi respectiv B arce de distanĠei dintrea A úi B) se trasează din punctul A úi respectiv B arce de
cerc care se intersectează de o parte úi de alta a dreptei (') în punctele C úi cerc care se intersectează de o parte úi de alta a dreptei (') în punctele C úi
D. Unind punctele C úi D se obĠine perpendiculara pe dreapta (') care D. Unind punctele C úi D se obĠine perpendiculara pe dreapta (') care
trece prin punctul O exterior dreptei. trece prin punctul O exterior dreptei.
0 0

C C

( ) A B ( ) A B

D Fig. 11.16 D Fig. 11.16


11.3.3.3 Perpendiculara la capătul dreptei 11.3.3.3 Perpendiculara la capătul dreptei
Pentru trasarea unei perpendiculare în punctul A situat la Pentru trasarea unei perpendiculare în punctul A situat la
extremitatea dreptei (') se procedează ca în Fig.11.17: cu vârful extremitatea dreptei (') se procedează ca în Fig.11.17: cu vârful
compasului în punctul (oarecare) C exterior dreptei (') se trasează un arc compasului în punctul (oarecare) C exterior dreptei (') se trasează un arc

126 126
de cerc care trece prin punctul A úi intersectează dreapta (') în punctul B, de cerc care trece prin punctul A úi intersectează dreapta (') în punctul B,
după care se uneúte punctul B cu C úi se prelungeúte până intersectează după care se uneúte punctul B cu C úi se prelungeúte până intersectează
cercul în punctul D. Unind punctele D úi A se obĠine perpendiculara la cercul în punctul D. Unind punctele D úi A se obĠine perpendiculara la
capătul dreptei ('). capătul dreptei (').
D D

C C
B ( ) B ( )
A Fig. 11.17 A Fig. 11.17
11.3.3.4 Perpendiculara dintr-un punct dat situat deasupra úi în 11.3.3.4 Perpendiculara dintr-un punct dat situat deasupra úi în
afara dreptei afara dreptei
Pentru trasarea unei perpendiculare în punctul O situat deasupra úi Pentru trasarea unei perpendiculare în punctul O situat deasupra úi
înafara dreptei se procedează ca în Fig.11.18: se aleg două puncte A úi B înafara dreptei se procedează ca în Fig.11.18: se aleg două puncte A úi B
situate pe dreapta ('), iar cu vârful compasului în aceste puncte se trasează situate pe dreapta ('), iar cu vârful compasului în aceste puncte se trasează
arce de cerc ce trec prin punctul O de o parte úi de alta a dreptei la arce de cerc ce trec prin punctul O de o parte úi de alta a dreptei la
intersecĠia lor rezultând punctul P. Unind punctele O úi P se obĠine intersecĠia lor rezultând punctul P. Unind punctele O úi P se obĠine
perpendiculara dintr-un punct dat situat deasupra úi în afara dreptei. perpendiculara dintr-un punct dat situat deasupra úi în afara dreptei.

0 0

A B ( ) A B ( )

P Fig. 11.18 P Fig. 11.18

127 127
11.3.4 ÎmpărĠirea unui segment de dreaptă 11.3.4 ÎmpărĠirea unui segment de dreaptă
11.3.4.1 Determinarea mijlocului unui segment 11.3.4.1 Determinarea mijlocului unui segment
Pentru determinarea mijlocului unui segment se procedează conform Pentru determinarea mijlocului unui segment se procedează conform
Fig.11.19: din fiecare extremitate a segmentului (punctele A úi B) se Fig.11.19: din fiecare extremitate a segmentului (punctele A úi B) se
trasează cu aceeaúi rază mai mare decât jumătatea segmentului câte un arc trasează cu aceeaúi rază mai mare decât jumătatea segmentului câte un arc
de cerc care se intersectează în punctele O úi P. Unind aceste puncte printr- de cerc care se intersectează în punctele O úi P. Unind aceste puncte printr-
o dreaptă se obĠine axa de simetrie ('’), care intersectează segmentul AB o dreaptă se obĠine axa de simetrie ('’), care intersectează segmentul AB
în punctul S care determină mijlocul segmentului. în punctul S care determină mijlocul segmentului.

( ) ( )
0 0

( ) A B ( ) A B
S S

P Fig. 11.19 P Fig. 11.19

Mediatoarea este dreapta care împarte un segment de dreapră în Mediatoarea este dreapta care împarte un segment de dreapră în
părĠi egale úi este perpendiculară pe acesta. părĠi egale úi este perpendiculară pe acesta.

11.3.4.2 ÎmpărĠirea unui segment în mai multe părĠi egale 11.3.4.2 ÎmpărĠirea unui segment în mai multe părĠi egale
Pentru a împărĠi un segment de dreaptă AB în cinci părĠi egale se Pentru a împărĠi un segment de dreaptă AB în cinci părĠi egale se
procedează ca în Fig.11.20: se trasează prin punctul A o semidreaptă procedează ca în Fig.11.20: se trasează prin punctul A o semidreaptă
oarecare (') pe care, cu ajutorul distanĠierului din trusa de compas, plecând oarecare (') pe care, cu ajutorul distanĠierului din trusa de compas, plecând
din acelaúi punct, A se marchează cinci segmente egale: A – 1 = 1 – 2 = 2 din acelaúi punct, A se marchează cinci segmente egale: A – 1 = 1 – 2 = 2
– 3 = 3 – 4 = 4 – C. Unind punctele B cu C iar prin punctele 1, 2, 3, 4 – 3 = 3 – 4 = 4 – C. Unind punctele B cu C iar prin punctele 1, 2, 3, 4
ducând paralele la segmentul BC acestea intersectează segmentul AB în ducând paralele la segmentul BC acestea intersectează segmentul AB în
punctele a, b, c, d, puncte care împart segmentul AB în cinci părĠi egale. punctele a, b, c, d, puncte care împart segmentul AB în cinci părĠi egale.

128 128
) )
( (
C C
4 4
3 3
2 2
1 1
A a b c d B A a b c d B
Fig. 11.20 Fig. 11.20
ConstrucĠie cu rigla úi echerul, Fig.11.21: se trasează prin punctul A o ConstrucĠie cu rigla úi echerul, Fig.11.21: se trasează prin punctul A o
semidreaptă oarecare (') pe care cu ajutorul distanĠierului din trusa de semidreaptă oarecare (') pe care cu ajutorul distanĠierului din trusa de
compas plecând din acelaúi punct A se marchează cinci segmente egale: A compas plecând din acelaúi punct A se marchează cinci segmente egale: A
– 1 = 1– 2 = 2 – 3 = 3 – 4 = 4 – 5; se unesc punctele 5 cu B, iar cu ajutorul – 1 = 1– 2 = 2 – 3 = 3 – 4 = 4 – 5; se unesc punctele 5 cu B, iar cu ajutorul
unei rigle úi al unui echer se trasează paralele la segmentul 5B prin unei rigle úi al unui echer se trasează paralele la segmentul 5B prin
punctele 1, 2, 3, 4, 5, prin traslaĠia echerului pe riglă într-un singur sens punctele 1, 2, 3, 4, 5, prin traslaĠia echerului pe riglă într-un singur sens
rezultând punctele 1’, 2’, 3’, 4’, 5’ care împart segmentul AB în cinci părĠi rezultând punctele 1’, 2’, 3’, 4’, 5’ care împart segmentul AB în cinci părĠi
egale. egale.
5’ 5’
4’ 4’
3’ B 3’ B
2’ 2’
1’ 1’
A A
1 2 1 2
3 4 ( ) 3 4 ( )
5 5

Fig. 11.21 Fig. 11.21

11.3.4.3 Reducerea unui segment de dreaptă într-un raport dat 11.3.4.3 Reducerea unui segment de dreaptă într-un raport dat
Pentru reducerea unui segment de dreaptă AB într-un raport dat de 3/4 se Pentru reducerea unui segment de dreaptă AB într-un raport dat de 3/4 se
procedează ca în Fig.11.22: se trasează prin punctul A o semidreaptă procedează ca în Fig.11.22: se trasează prin punctul A o semidreaptă
oarecare (') pe care cu ajutorul distanĠierului din trusa de compas plecând oarecare (') pe care cu ajutorul distanĠierului din trusa de compas plecând
din acelaúi punct A se marchează trei segmente egale: A – 1, 1 – 2, 2 - 3, din acelaúi punct A se marchează trei segmente egale: A – 1, 1 – 2, 2 - 3,
iar segmentul AB se împarte în patru părĠi egale cu primele: A – 1’, 1’ – 2’, iar segmentul AB se împarte în patru părĠi egale cu primele: A – 1’, 1’ – 2’,
2’ – 3’, 3’ – 4’, 4’ – B. Se uneúte punctul 3 cu 4’ iar prin punctul B se duce 2’ – 3’, 3’ – 4’, 4’ – B. Se uneúte punctul 3 cu 4’ iar prin punctul B se duce
o paralelă la 34' care intersectează semidreaptă (') în punctul C. o paralelă la 34' care intersectează semidreaptă (') în punctul C.

129 129
Segmentul AC reprezintă segmentul redus cu raportul 3/4 faĠă de Segmentul AC reprezintă segmentul redus cu raportul 3/4 faĠă de
segmentul AB . segmentul AB .

( ) ( )
C C
3 3
2 2
1 1
1’ 2’ 3’ 4’ B 1’ 2’ 3’ 4’ B
A Fig. 11.22 A Fig. 11.22

11.3.4.4 ÎmpărĠirea unui segment de dreaptă în părĠi 11.3.4.4 ÎmpărĠirea unui segment de dreaptă în părĠi
proporĠionale cu două segmente date proporĠionale cu două segmente date
Pentru a împărĠi un segment de dreaptă AC în părĠi proporĠionale cu Pentru a împărĠi un segment de dreaptă AC în părĠi proporĠionale cu
două segmente date se procedează ca în Fig.11.23: se trasează prin punctul două segmente date se procedează ca în Fig.11.23: se trasează prin punctul
A o semidreaptă oarecare (') pe care se măsoară din punctul A segmentele A o semidreaptă oarecare (') pe care se măsoară din punctul A segmentele
s úi u obĠinându-se extremităĠile lor în punctele B’ úi C’. Unind punctele C’ s úi u obĠinându-se extremităĠile lor în punctele B’ úi C’. Unind punctele C’
cu C úi ducând prin punctul B’ o paralelă la CC ' care intersectează cu C úi ducând prin punctul B’ o paralelă la CC ' care intersectează
segmentul AC în punctul B se obĠine împărĠirea acestui segment în segmentul AC în punctul B se obĠine împărĠirea acestui segment în
segmentele AB úi BC proporĠionale cu segmentele s repectiv u. segmentele AB úi BC proporĠionale cu segmentele s repectiv u.

S S
U
( ) U
( )
C’ C’
U U
B’ B’
S S

A B C Fig. 11.23 A B C Fig. 11.23

11.4. Plan. Semiplan 11.4. Plan. Semiplan


Planul notat cu [ P ] este suprafaĠa care care conĠine odată cu două Planul notat cu [ P ] este suprafaĠa care care conĠine odată cu două
puncte oarecare ale sale, dreapta care trece prin aceste puncte, Fig.11.24; puncte oarecare ale sale, dreapta care trece prin aceste puncte, Fig.11.24;
planul este nemărginit (nu are limite sau margini) planul este nemărginit (nu are limite sau margini)

130 130
În geometria euclidiană ((plană) Euclid – matematician grec, anul În geometria euclidiană ((plană) Euclid – matematician grec, anul
300 î.c.) noĠiunile fundamentale sunt punctul, dreapta úi planul care 300 î.c.) noĠiunile fundamentale sunt punctul, dreapta úi planul care
reprezintă un cadru geometric fundamental mai larg faĠă de care se fac reprezintă un cadru geometric fundamental mai larg faĠă de care se fac
toate consideraĠiile geometrice. toate consideraĠiile geometrice.
Semiplanul este suprafaĠa care care conĠine mulĠimea nedivizibilă a Semiplanul este suprafaĠa care care conĠine mulĠimea nedivizibilă a
punctelor situate de o parte a unei drepte din plan (Fig.11.25). punctelor situate de o parte a unei drepte din plan (Fig.11.25).
În cadrul geometriei în spaĠiu care este o subdiviziune a geometriei În cadrul geometriei în spaĠiu care este o subdiviziune a geometriei
euclidiene planul este unul din elementele de bază ale formelor euclidiene planul este unul din elementele de bază ale formelor
tridimensionale. În practică se folosesc porĠiuni plane ca suprafeĠe ce tridimensionale. În practică se folosesc porĠiuni plane ca suprafeĠe ce
mărginesc diferite forme geometrice. mărginesc diferite forme geometrice.
Planul în spaĠiu se obĠine prin rotirea unei drepte ǻ în jurul unui Planul în spaĠiu se obĠine prin rotirea unei drepte ǻ în jurul unui
punct A al ei, astfel încât să se sprijine pe a altă dreaptă ǻ’ care nu conĠine punct A al ei, astfel încât să se sprijine pe a altă dreaptă ǻ’ care nu conĠine
pe A (Fig.11.26). pe A (Fig.11.26).
În practică pentru uúurinĠa lucrului planul se consideră delimitat sau În practică pentru uúurinĠa lucrului planul se consideră delimitat sau
mărginit. mărginit.
PoziĠia unui plan în spaĠiu este perfect determinată prin: PoziĠia unui plan în spaĠiu este perfect determinată prin:

- o dreaptă ǻ úi un punct A care nu se găseúte pe dreaptă; - o dreaptă ǻ’ úi un punct A care nu se găseúte pe dreaptă;
- două drepte care se intersectează ǻ úi ǻ’; - două drepte care se intersectează ǻ úi ǻ’;
- două drepte paralele ( caz particular când ǻ Œ ǻ’; - două drepte paralele ( caz particular când ǻ Œ ǻ’;
- trei puncte care nu se găsesc pe aceeaúi dreaptă ( A úi două puncte - trei puncte care nu se găsesc pe aceeaúi dreaptă ( A úi două puncte
ce determină pe ǻ’). ce determină pe ǻ’).
[P] [P]
C C
B B

A A
[P] [P]
( ) ( )
B 0 B 0
M N M N

A A
( ) ( )

Fig. 11.24 Fig. 11.25 Fig. 11.24 Fig. 11.25

131 131
( ) ( ) ( ) ( )
( ‘) ( ‘)

( ) ( )

[P] [P]
A A

Fig. 11.26 Fig. 11.26


11.5. Unghiuri 11.5. Unghiuri
Se pot defini două tipuri de unghiuri: - unghiul plan, Fig.11.27; Se pot defini două tipuri de unghiuri: - unghiul plan, Fig.11.27;
- unghiul în spaĠiu, Fig.11.28. - unghiul în spaĠiu, Fig.11.28.
Unghiul (plan) este figura geometrică formată din două semidrepte Unghiul (plan) este figura geometrică formată din două semidrepte
cu originea comună úi dintr-una din părĠile planului mărginită de ele. cu originea comună úi dintr-una din părĠile planului mărginită de ele.
Punctul comun formează vârful unghiului O, iar semidreptele OA úi OB - Punctul comun formează vârful unghiului O, iar semidreptele OA úi OB -
laturile lui, (Fig.11.27). Deschiderea unghiului notată în grade ( 0 ) este laturile lui, (Fig.11.27). Deschiderea unghiului notată în grade ( 0 ) este
spaĠiul cuprins între laturile acestuia. spaĠiul cuprins între laturile acestuia.
( )

( )
A A
[V] 1 [V] 1
B ȕ B ȕ
0 0
2 2
B B
( ) [H] ( ) [H]
0 A Fig. 11.27 Fig. 11.28 0 A Fig. 11.27 Fig. 11.28
Punctul comun formează vârful unghiului, A, iar dreptele '1 úi '2 – Punctul comun formează vârful unghiului, A, iar dreptele '1 úi '2 –
laturile lui. Deschiderea unghiului măsurată în grade ( 0 ) este laturile lui. Deschiderea unghiului măsurată în grade ( 0 ) este
reprezentată de spaĠiul cuprins între laturile unghiului. Se notează cu trei reprezentată de spaĠiul cuprins între laturile unghiului. Se notează cu trei
litere ( ¬ AOB ) astfel încât litera cu care s-a notat vârful să fie la mijloc. litere ( ¬ AOB ) astfel încât litera cu care s-a notat vârful să fie la mijloc.
Unghiul în spaĠiu este determinat de două semiplane (Fig.11.28). Unghiul în spaĠiu este determinat de două semiplane (Fig.11.28).

11.5.1. ConstrucĠia unui unghi dat 11.5.1. ConstrucĠia unui unghi dat
Pentru trasarea unui unghi dat (270) se procedează ca în Fig.11.29: Pentru trasarea unui unghi dat (270) se procedează ca în Fig.11.29:
se alege un punct O reprezentând vârful unghiului úi un alt punct A care se se alege un punct O reprezentând vârful unghiului úi un alt punct A care se

132 132
uneúte cu O, rezultând astfel una din laturile unghiului (ex: OA = 100 uneúte cu O, rezultând astfel una din laturile unghiului (ex: OA = 100
mm.). În punctul A se ridică o perpendiculară la OA pe care se măsoară mm.). În punctul A se ridică o perpendiculară la OA pe care se măsoară
valoarea AB = OA x tg 270 = 100 x 0,51 = 51. Unind punctul O cu punctul valoarea AB = OA x tg 270 = 100 x 0,51 = 51. Unind punctul O cu punctul
B rezultă cea de a doua latură a unghiului (OB); unghiul astfel format B rezultă cea de a doua latură a unghiului (OB); unghiul astfel format
( ¬ AOB ) este cel căutat. ( ¬ AOB ) este cel căutat.
B B

100 x tg 27 = 51
100 x tg 27 = 51
B B
57 57
R= R=
17 17
= =
0
27 0 R’ 0
27 0 R’
0 17 0 17
100 A 0 100 A 0
A A
Fig. 11.29 Fig. 11.30 Fig. 11.29 Fig. 11.30

ConstrucĠia aproximativă - Metoda coardelor ConstrucĠia aproximativă - Metoda coardelor


Are la bază observaĠia că pentru unghiuri de până la 300 lungimea Are la bază observaĠia că pentru unghiuri de până la 300 lungimea
corzii este cu suficientă aproximaĠie, proporĠională cu valoarea unghiului corzii este cu suficientă aproximaĠie, proporĠională cu valoarea unghiului
pe care îl subântide; pe de altă parte coarda corespunzătoare unghiului de pe care îl subântide; pe de altă parte coarda corespunzătoare unghiului de
0
1 este egală cu 1/57 din valoarea razei învecinate. În concluzie pentru “n” 10 este egală cu 1/57 din valoarea razei învecinate. În concluzie pentru “n”
grade (n  300 ) lungimea coardei are valoarea de n/57 din lungimea razei grade (n  300 ) lungimea coardei are valoarea de n/57 din lungimea razei
(unde R = 57 mm.). (unde R = 57 mm.).
0
Pentru trasarea unghiului mai mic de 30 (de exemplu 17 conform 0
Pentru trasarea unghiului mai mic de 300 (de exemplu 170 conform
Fig.11.30) trasăm un arc de cerc cu raza de 57 mm. pe care se alege un Fig.11.30) trasăm un arc de cerc cu raza de 57 mm. pe care se alege un
punct A. Cu vârful compasului în A úi cu o rază egală cu valoarea unghiului punct A. Cu vârful compasului în A úi cu o rază egală cu valoarea unghiului
pe care dorim să îl construim trasăm un arc de cerc care intersectează arcul pe care dorim să îl construim trasăm un arc de cerc care intersectează arcul
de cerc iniĠial în punctul B. Unind centrul arcului de cerc iniĠial cu raza de de cerc iniĠial în punctul B. Unind centrul arcului de cerc iniĠial cu raza de
57 mm. cu punctele A úi B se obĠine unghiul de 170 căutat ¬ AOB. 57 mm. cu punctele A úi B se obĠine unghiul de 170 căutat ¬ AOB.

11.5.2. ConstrucĠia unui unghi oarecare egal cu un unghi dat 11.5.2. ConstrucĠia unui unghi oarecare egal cu un unghi dat
Metoda arcelor de cerc: pentru trasarea unui unghi oarecare egal cu Metoda arcelor de cerc: pentru trasarea unui unghi oarecare egal cu
un unghi dat ¬ AOB se procedează ca în Fig.11.31: cu vârful compasului un unghi dat ¬ AOB se procedează ca în Fig.11.31: cu vârful compasului

133 133
în punctul O úi cu o rază oarecare R se intersectează semidreapta Ox în în punctul O úi cu o rază oarecare R se intersectează semidreapta Ox în
punctul A iar semidreapta Oy în punctul B rezultând segmentele OA = OB . punctul A iar semidreapta Oy în punctul B rezultând segmentele OA = OB .
Se alege punctul O’ úi se trasează o semidreaptă oarecare O’x’ după care Se alege punctul O’ úi se trasează o semidreaptă oarecare O’x’ după care
cu vârful compasului în O’ úi cu o rază egală cu OA se descrie un arc de cu vârful compasului în O’ úi cu o rază egală cu OA se descrie un arc de
cerc care intersectează semidreapta O’x’ în punctul A’. Din punctual A’ se cerc care intersectează semidreapta O’x’ în punctul A’. Din punctual A’ se
trasează un arc de cerc cu raza egală cu AB care intersectează primul cerc trasează un arc de cerc cu raza egală cu AB care intersectează primul cerc
în punctul B’. Unind punctul O’ cu B’ úi prelungind construcĠia se obĠine în punctul B’. Unind punctul O’ cu B’ úi prelungind construcĠia se obĠine
semidreapta O’y’ astfel încât unghiul ¬ A’O’B’ astfel format este egal cu semidreapta O’y’ astfel încât unghiul ¬ A’O’B’ astfel format este egal cu
unghiul oarecare ¬ AOB dat iniĠial. unghiul oarecare ¬ AOB dat iniĠial.

B’ B’
B 0’ B 0’
R R
R’

R’
R R’ R R’
X X
A A’ A A’
0 X’
Fig. 11.31 0 X’
Fig. 11.31
Metoda paralelelor: pentru trasarea unui unghi oarecare egal cu un Metoda paralelelor: pentru trasarea unui unghi oarecare egal cu un
unghi dat ¬ AOB se procedează ca în Fig.11.32: prin punctul O’’ se unghi dat ¬ AOB se procedează ca în Fig.11.32: prin punctul O’’ se
trasează paralele O’’A’’ úi O’’B’’ la segmentele de dreaptă OA úi respectiv trasează paralele O’’A’’ úi O’’B’’ la segmentele de dreaptă OA úi respectiv
OB, unghiul astfel format ¬ A’’O’’B’’ este egal ca mărime cu unghiul dat OB, unghiul astfel format ¬ A’’O’’B’’ este egal ca mărime cu unghiul dat
iniĠial ¬ AOB. iniĠial ¬ AOB.

B’’ B’’

B B

A’’ A’’
A Fig.11.32 A Fig.11.32
Metoda perpendicularelor: pentru trasarea unui unghi oarecare egal Metoda perpendicularelor: pentru trasarea unui unghi oarecare egal
cu un unghi dat ¬ AOB se procedează ca în Fig.11.33: se prelungesc cu un unghi dat ¬ AOB se procedează ca în Fig.11.33: se prelungesc
laturile OA úi OB până depăúesc poziĠia punctului O’, după care din laturile OA úi OB până depăúesc poziĠia punctului O’, după care din
punctul O’ se coboară perpendiculare pe prelungirile laturilor OA úi OB punctul O’ se coboară perpendiculare pe prelungirile laturilor OA úi OB

134 134
ulterior rezultând unghiul ¬ A’O’B’ egal ca mărime cu unghiul dat iniĠial ulterior rezultând unghiul ¬ A’O’B’ egal ca mărime cu unghiul dat iniĠial
¬ AOB. ¬ AOB.

B B’ A’ B B’ A’

A A
Fig. 11.33 Fig. 11.33

11.5.3 ÎmpărĠirea unghiului în două părĠi egale 11.5.3 ÎmpărĠirea unghiului în două părĠi egale
11.5.3.1 ConstrucĠia bisectoarei unui unghi cu ajutorul 11.5.3.1 ConstrucĠia bisectoarei unui unghi cu ajutorul
compasului compasului
Bisectoarea unui unghi este linia dreaptă OP care trece prin vârful Bisectoarea unui unghi este linia dreaptă OP care trece prin vârful
unghiului ¬ AOB=¬ Į úi împarte spaĠiul cuprins între laturi în două spaĠii unghiului ¬ AOB=¬ Į úi împarte spaĠiul cuprins între laturi în două spaĠii
egale, adică împarte unghiul ¬ Į în două unghiuri egale ¬ Į1 = ¬ Į2. egale, adică împarte unghiul ¬ Į în două unghiuri egale ¬ Į1 = ¬ Į2.
Pentru construcĠia bisectoarei unui unghi, ¬ Į, se procedează ca în Pentru construcĠia bisectoarei unui unghi, ¬ Į, se procedează ca în
Fig.11.34: din punctul O se trasează un arc de cerc cu o rază oarecare R úi Fig.11.34: din punctul O se trasează un arc de cerc cu o rază oarecare R úi
care taie laturile unghiului în punctele A úi B. Din aceste puncte cu o rază care taie laturile unghiului în punctele A úi B. Din aceste puncte cu o rază
oarecare R’ se trasează arce de cerc în interiorul unghiului care se oarecare R’ se trasează arce de cerc în interiorul unghiului care se
intersectează în punctul P. Unind punctele O úi P se obĠine dreapta OP intersectează în punctul P. Unind punctele O úi P se obĠine dreapta OP
care reprezintă bisectoarea unghiului Į. care reprezintă bisectoarea unghiului Į.
A R’ A R’

0
2
P M D1 0
2
P M D1
1 1

R’ A B R’ A B
R R
B
Q R B
Q R
F N D2 F N D2

Fig. 11.34 Fig. 11.35 Fig. 11.34 Fig. 11.35

135 135
11.5.3.2 ÎmpărĠirea în două părĠi egale a unghiului al cărui vârf 11.5.3.2 ÎmpărĠirea în două părĠi egale a unghiului al cărui vârf
se situează în afara desenului se situează în afara desenului
Pentru împărĠirea în două părĠi egale a unui unghi al cărui vârf se Pentru împărĠirea în două părĠi egale a unui unghi al cărui vârf se
află în afara desenului se procedează conforn Fig.11.35 astfel: fiind date află în afara desenului se procedează conforn Fig.11.35 astfel: fiind date
laturile D1 úi D2 ale unghiului respectiv printr-un punct F situat pe dreapta laturile D1 úi D2 ale unghiului respectiv printr-un punct F situat pe dreapta
D2 se trasează paralela FR la latura D1; ca atare, această paralelă formează D2 se trasează paralela FR la latura D1; ca atare, această paralelă formează
cu latura D2 un unghi egal cu unghiul dat. Cu vârful compasului în punctul cu latura D2 un unghi egal cu unghiul dat. Cu vârful compasului în punctul
F úi cu o rază oarecare se descrie un arc de cerc care intersectează F úi cu o rază oarecare se descrie un arc de cerc care intersectează
semidreapta FR în punctul Q úi latura D2 în punctul N astfel încât coarda semidreapta FR în punctul Q úi latura D2 în punctul N astfel încât coarda
NQ intersectează latura D1 în punctul M. Se construieúte mediatoarea AB a NQ intersectează latura D1 în punctul M. Se construieúte mediatoarea AB a
segmentului MN care este în acelaúi timp úi bisectoarea unghiului dat segmentului MN care este în acelaúi timp úi bisectoarea unghiului dat
(unghiul dintre laturile D1 úi D2). (unghiul dintre laturile D1 úi D2).

11.5.4 ConstrucĠia unghiurilor cu valori consacrate: 11.5.4 ConstrucĠia unghiurilor cu valori consacrate:
0 0 0 0 0 0
15 , 30 , 45 , 60 , 75 , 90 150, 300, 450, 600, 750, 900

ConstrucĠia unghiului de 900 ConstrucĠia unghiului de 900


Pentru construcĠia cu echerul unghiul de 900 se poate obĠine prin Pentru construcĠia cu echerul unghiul de 900 se poate obĠine prin
ridicarea unei perpendiculare pe o dreaptă, deoarece în punctul de ridicarea unei perpendiculare pe o dreaptă, deoarece în punctul de
intersecĠie al perpendicularei cu aceea dreaptă se formează unghiuri drepte, intersecĠie al perpendicularei cu aceea dreaptă se formează unghiuri drepte,
adică unghiuri a căror valoare este de 900. Pentru aceasta se aúează echerul adică unghiuri a căror valoare este de 900. Pentru aceasta se aúează echerul
(având catetele neegale) cu cateta mică suprapusă pe o riglă urmând să (având catetele neegale) cu cateta mică suprapusă pe o riglă urmând să
trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă dreaptă de-a trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă dreaptă de-a
lungul riglei, conform Fig.11.36. lungul riglei, conform Fig.11.36.
0
Pentru construcĠia cu compasul unghiul de 90 se poate obĠine prin Pentru construcĠia cu compasul unghiul de 900 se poate obĠine prin
trasarea mediatoarei conform paragrafului 11.2.4.1. trasarea mediatoarei conform paragrafului 11.2.4.1.

136 136
Fig. 11.36 Fig. 11.36
ConstrucĠia unghiului de 600 ConstrucĠia unghiului de 600
Pentru construcĠia cu echerul (având catetele neegale) conform Pentru construcĠia cu echerul (având catetele neegale) conform
Fig.11.37, acesta se aúează cu cateta mică suprapusă pe o riglă urmând să Fig.11.37, acesta se aúează cu cateta mică suprapusă pe o riglă urmând să
trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă dreaptă de-a trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă dreaptă de-a
0
lungul riglei. Unghiul mai mic de 90 format de cele două drepte este lungul riglei. Unghiul mai mic de 900 format de cele două drepte este
unghiul de 600. unghiul de 600.
Pentru construcĠia cu compasul conform Fig.11.38 din punctele A úi B ale Pentru construcĠia cu compasul conform Fig.11.38 din punctele A úi B ale
unui segment de dreaptă se trasează arcele oarecare de cerc 1 respectiv 2 unui segment de dreaptă se trasează arcele oarecare de cerc 1 respectiv 2
care se intersectează în punctul O. care se intersectează în punctul O.
Unind punctul O cu punctul A se obĠine unghiul de 600. Unind punctul O cu punctul A se obĠine unghiul de 600.

Fig. 11.37 Fig. 11.38 Fig. 11.37 Fig. 11.38

ConstrucĠia unghiului de 300 ConstrucĠia unghiului de 300


Pentru construcĠia cu echerul (având catetele neegale) conform Pentru construcĠia cu echerul (având catetele neegale) conform
Fig.11.39, acesta se aúează cu latura mare suprapusă pe o riglă urmând să Fig.11.39, acesta se aúează cu latura mare suprapusă pe o riglă urmând să
trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă dreaptă de-a trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă dreaptă de-a
0
lungul riglei. Unghiul mai mic de 90 format de cele două drepte este lungul riglei. Unghiul mai mic de 900 format de cele două drepte este
unghiul de 300. unghiul de 300.

137 137
ConstrucĠie prin ridicarea perpendicularei din vărful unghiului de 600 ConstrucĠie prin ridicarea perpendicularei din vărful unghiului de 600
Conform Fig.11.40 după ridicarea perpendicularei din vărful Conform Fig.11.40 după ridicarea perpendicularei din vărful
unghiului de 600 se face diferenĠa: 900 - 600 = 300, acesta fiind unghiul unghiului de 600 se face diferenĠa: 900 - 600 = 300, acesta fiind unghiul
căutat. căutat.
0
ConstrucĠie prin ridicarea bisectoarei unghiului de 60 ConstrucĠie prin ridicarea bisectoarei unghiului de 600
Conform Fig.41 úi a descrierii din paragraful 11.5.3 se construieúte Conform Fig.41 úi a descrierii din paragraful 11.5.3 se construieúte
0 0
bisectoarea unghiului de 60 , rezultând astfel unghiul de 30 . bisectoarea unghiului de 600, rezultând astfel unghiul de 300.

Fig. 11.39 Fig. 11.40 Fig. 11.41 Fig. 11.39 Fig. 11.40 Fig. 11.41

ConstrucĠie prin împărĠirea unghiului drept ( 900) în trei părĠi egale ConstrucĠie prin împărĠirea unghiului drept ( 900) în trei părĠi egale
Pentru construcĠie, conform Fig.11.42, cu vârful compasului în Pentru construcĠie, conform Fig.11.42, cu vârful compasului în
punctul O úi cu o rază oarecare se trasează un arc de cerc care intersectează punctul O úi cu o rază oarecare se trasează un arc de cerc care intersectează
0
laturile unghiului ¬ POR = 90 în punctele A úi B, după care cu aceeaúi laturile unghiului ¬ POR = 900 în punctele A úi B, după care cu aceeaúi
rază úi succesiv se descriu două arce de cerc care intersectează arcul AB în rază úi succesiv se descriu două arce de cerc care intersectează arcul AB în
punctele C úi respectiv D. Unind punctul O cu punctele C úi D rezultă punctele C úi respectiv D. Unind punctul O cu punctele C úi D rezultă
semidreptele OC úi OD care împart unghiul drept ¬ POR în trei unghiuri semidreptele OC úi OD care împart unghiul drept ¬ POR în trei unghiuri
egale. egale.

C B C B
0 0
90 90
0 0 0 0
30 60 30 60
D A D A
0 0
Fig. 11.42 Fig. 11.43 Fig. 11.42 Fig. 11.43

138 138
ConstrucĠia unghiurilor de 300, 600 úi 900 cu vârfurile pe cerc ConstrucĠia unghiurilor de 300, 600 úi 900 cu vârfurile pe cerc
Pentru construcĠia cu compasul a unghiurilor de 300, 600 úi 900 se Pentru construcĠia cu compasul a unghiurilor de 300, 600 úi 900 se
procedează conforn Fig.11.43: se trasează un cerc cu raza oarecare R pe procedează conforn Fig.11.43: se trasează un cerc cu raza oarecare R pe
care se alege un punct A; din acest punct se trasează pe circumferinĠa care se alege un punct A; din acest punct se trasează pe circumferinĠa
cercului de trei ori valoarea razei rezultând punctele B, C úi D. cercului de trei ori valoarea razei rezultând punctele B, C úi D.
Unind punctul A cu D rezultă diametrul cercului, iar unind punctul B cu Unind punctul A cu D rezultă diametrul cercului, iar unind punctul B cu
0
0 0 0
punctele A úi D se obĠin unghiurile de 30 , 60 úi 90 astfel; ¬ ADB = 30 , punctele A úi D se obĠin unghiurile de 300, 600 úi 900 astfel; ¬ ADB = 300,
¬ DAB = 600 iar ¬ABD = 900. ¬ DAB = 600 iar ¬ABD = 900.
ConstrucĠia unghiului de 450 ConstrucĠia unghiului de 450
Pentru construcĠia cu echerul (având catetele egale úi două unghiuri Pentru construcĠia cu echerul (având catetele egale úi două unghiuri
de 450) conform Fig.11.44, acesta se aúează cu una din catete pe o riglă de 450) conform Fig.11.44, acesta se aúează cu una din catete pe o riglă
urmând să trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă urmând să trasăm o dreaptă de-a lungul ipotenuzei echerului úi o altă
dreaptă de-a lungul riglei. Unghiul astfel format, mai mic de 900, este dreaptă de-a lungul riglei. Unghiul astfel format, mai mic de 900, este
unghiul căutat de 450. unghiul căutat de 450.
Pentru construcĠia cu compasul unghiul de 450 rezultă úi în urma Pentru construcĠia cu compasul unghiul de 450 rezultă úi în urma
construcĠiei bisectoarei unghiului de 900. construcĠiei bisectoarei unghiului de 900.

Fig.11.44 Fig. 11.45 Fig.11.44 Fig. 11.45


ConstrucĠia unghiului de 750 ConstrucĠia unghiului de 750
Pentru construcĠia cu echerul conform Fig.11.45 se folosesc două Pentru construcĠia cu echerul conform Fig.11.45 se folosesc două
0
echere, unul având catetele egale ( cu unghiurile ascuĠite de 45 ) úi un altul echere, unul având catetele egale ( cu unghiurile ascuĠite de 450) úi un altul
având catetele neegale (cu unghiurile ascuĠite de 300 úi respectiv 600). având catetele neegale (cu unghiurile ascuĠite de 300 úi respectiv 600).
Echerul oarecare se aúează cu cateta mai mare suprapusă pe o riglă iar pe Echerul oarecare se aúează cu cateta mai mare suprapusă pe o riglă iar pe
ipotenuza acestuia se suprapune ipotenuza echerului isoscel urmănd să ipotenuza acestuia se suprapune ipotenuza echerului isoscel urmănd să

139 139
trasăm o dreaptă de-a lungul catetei echerului isoscel úi o altă dreaptă de-a trasăm o dreaptă de-a lungul catetei echerului isoscel úi o altă dreaptă de-a
lungul riglei. Unghiul mai mic de 900 astfel format este unhiul căutat cu lungul riglei. Unghiul mai mic de 900 astfel format este unhiul căutat cu
valoarea de: 300 + 450 = 750. valoarea de: 300 + 450 = 750.

ConstrucĠia unghiului de 150 ConstrucĠia unghiului de 150


Pentru construcĠia cu compasul se trasează bisectoarea unghiului de Pentru construcĠia cu compasul se trasează bisectoarea unghiului de
0 0
30 . 30 .
Pentru construcĠia cu echerul conform Fig.11.46 se folosesc două Pentru construcĠia cu echerul conform Fig.11.46 se folosesc două
echere, unul având catetele egale úi unghiurile ascuĠite de câte 450 iar altul echere, unul având catetele egale úi unghiurile ascuĠite de câte 450 iar altul
cu catetele neegale úi unghiurile ascuĠite de 300 úi respectiv 600. Echerul cu catetele neegale úi unghiurile ascuĠite de 300 úi respectiv 600. Echerul
oarecare se aúează cu cateta mare suprapusă pe o riglă după care echerul oarecare se aúează cu cateta mare suprapusă pe o riglă după care echerul
isoscel se aúează cu ipotenuza suprapusă pe ipotenuza echerului oarecare . isoscel se aúează cu ipotenuza suprapusă pe ipotenuza echerului oarecare .
Unghiul format de catetele celor două echere are valoarea: 300 + 450 = 750, Unghiul format de catetele celor două echere are valoarea: 300 + 450 = 750,
iar prin ridicarea unei perpendiculare la dreaptă úi făcând diferenĠa 900 – iar prin ridicarea unei perpendiculare la dreaptă úi făcând diferenĠa 900 –
750 = 150 rezultă unghiul căutat. 750 = 150 rezultă unghiul căutat.

Fig. 11.46 Fig. 11.46

11.5.5. ConstrucĠia unghiurilor ca sumă sau diferenĠă de 11.5.5. ConstrucĠia unghiurilor ca sumă sau diferenĠă de
unghiuri unghiuri
Se pot trasa sau construi o serie se alte unghiuri ca sumă sau ca Se pot trasa sau construi o serie se alte unghiuri ca sumă sau ca
diferenĠă de unghiuri. diferenĠă de unghiuri.

140 140
15.5.5.1 ConstrucĠia unui unghi ca sumă a două unghiuri 15.5.5.1 ConstrucĠia unui unghi ca sumă a două unghiuri
Pentru construcĠia unghiului ¬ AOD = ș din Fig.11.49 ca sumă a Pentru construcĠia unghiului ¬ AOD = ș din Fig.11.49 ca sumă a
unghiurilor ¬ AOB= Į (Fig.11.48) úi ¬COD = ȕ (Fig.11.47) se unghiurilor ¬ AOB= Į (Fig.11.48) úi ¬COD = ȕ (Fig.11.47) se
procedează prin suprapunerea laturii OC a unghiului ¬ COD peste latura procedează prin suprapunerea laturii OC a unghiului ¬ COD peste latura
OB a unghiului ¬ AOB. OB a unghiului ¬ AOB.
D D

D D
B B=C B B=C

T T
E E
E E
0 0 0 0 0 0
C A A C A A

Fig. 11.47 Fig. 11.48 Fig. 11.49 Fig. 11.47 Fig. 11.48 Fig. 11.49

11.5.5.2 ConstrucĠia unui unghi ca diferenĠă a două unghiuri 11.5.5.2 ConstrucĠia unui unghi ca diferenĠă a două unghiuri
Pentru construcĠia unghiului ¬ BOD = ș din Fig.11.52 ca diferenĠă a Pentru construcĠia unghiului ¬ BOD = ș din Fig.11.52 ca diferenĠă a
unghiurilor ¬COD = ȕ (Fig.11.50) úi ¬AOB= Į (Fig.11.51) se procedează unghiurilor ¬COD = ȕ (Fig.11.50) úi ¬AOB= Į (Fig.11.51) se procedează
prin suprapunerea laturii OC a unghiului ¬COD peste latura OA a prin suprapunerea laturii OC a unghiului ¬COD peste latura OA a
unghiului ¬ AOB. unghiului ¬ AOB.
D D D D
B T B B T B

E E E E
0 0 0 0 0 0
C A C=A C A C=A
Fig. 11.50 Fig. 11,51 Fig. 11.52 Fig. 11.50 Fig. 11,51 Fig. 11.52
11.5.5.3 ÎmpărĠirea unghiului într-un număr oarecare de părĠi 11.5.5.3 ÎmpărĠirea unghiului într-un număr oarecare de părĠi
egale egale
Pentru a împărĠi un unghi oarecare ¬ AOB într-un număr oarecare Pentru a împărĠi un unghi oarecare ¬ AOB într-un număr oarecare
de părĠi egale se procedează conform Fig.11.53: cu centrul în vârful O úi cu de părĠi egale se procedează conform Fig.11.53: cu centrul în vârful O úi cu

141 141
o rază oarecare se descrie semicercul ABA1, iar cu centrele în punctele A úi o rază oarecare se descrie semicercul ABA1, iar cu centrele în punctele A úi
A1, cu raza AA1 se descriu două arce de cerc care se intersectează în A1, cu raza AA1 se descriu două arce de cerc care se intersectează în
punctul C. Dreapta BC intersectează latura OA în punctul D. Segmentul punctul C. Dreapta BC intersectează latura OA în punctul D. Segmentul
AD se împarte într-un număr de părĠi egale (spre exemplu în 7 părĠi egale). AD se împarte într-un număr de părĠi egale (spre exemplu în 7 părĠi egale).
Dreptele ce unesc punctul C cu punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, se prelungesc până Dreptele ce unesc punctul C cu punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, se prelungesc până
ce intersectează semicercul ABA1 în punctele a, b, c, d, e, f úi care unite cu ce intersectează semicercul ABA1 în punctele a, b, c, d, e, f úi care unite cu
vârful O împart unghiul oarecare ¬ AOB în úapte părĠi egale. vârful O împart unghiul oarecare ¬ AOB în úapte părĠi egale.
B B
I J I J
H H
G G
F F
E E
0 0
A 1 234 5 A1 A 1 234 5 A1
6 D 6 D

C Fig. 11.53 C Fig. 11.53

11.5.6. ConstrucĠia unei drepte cu o înclinaĠie dată faĠă de o altă 11.5.6. ConstrucĠia unei drepte cu o înclinaĠie dată faĠă de o altă
dreaptă dreaptă
Pentru construcĠia unei drepte (D2) cu o înclinaĠie dată (1:4) faĠă de Pentru construcĠia unei drepte (D2) cu o înclinaĠie dată (1:4) faĠă de
o altă dreaptă (D1) comform Fig.11.54 se procedează astfel: pe dreaptă D1 o altă dreaptă (D1) comform Fig.11.54 se procedează astfel: pe dreaptă D1
se alege un punct O din care se trasează patru segmente egale unul în se alege un punct O din care se trasează patru segmente egale unul în
prelungirea celuilalt rezultând punctul A. Din acest punct se ridică o prelungirea celuilalt rezultând punctul A. Din acest punct se ridică o
perpendiculară pe care se trasează un segment egal cu cel iniĠial rezultând perpendiculară pe care se trasează un segment egal cu cel iniĠial rezultând
punctul B. Unind punctul O cu punctul B úi prelungind construcĠia rezultă punctul B. Unind punctul O cu punctul B úi prelungind construcĠia rezultă
dreapta căutată D2 a cărei inclinaĠie faĠă de dreaptă D1 este de 1:4. dreapta căutată D2 a cărei inclinaĠie faĠă de dreaptă D1 este de 1:4.

142 142
B D2 B D2
l i nare 1:4 l i nare 1:4
In c 900 In c 900
0 D1 0 D1
1 2 3 A Fig. 11.54 1 2 3 A Fig. 11.54

11.5.7 ConstrucĠia unghiului de 1800 11.5.7 ConstrucĠia unghiului de 1800


Pentru construcĠia unghiului de 1800 se alege un punct oarecare O, Pentru construcĠia unghiului de 1800 se alege un punct oarecare O,
care reprezintă vârful unghiului ¬ AOB, pe dreapta AB conform Fig.11.55. care reprezintă vârful unghiului ¬ AOB, pe dreapta AB conform Fig.11.55.
ConstrucĠia se demonstrează prin ridicarea perpendicularei D1 în punctul O ConstrucĠia se demonstrează prin ridicarea perpendicularei D1 în punctul O
0
úi însumarea celor două unghiuri de 90 (Fig.11.56). úi însumarea celor două unghiuri de 900 (Fig.11.56).
D1 D1

A 0 B A 0 B A 0 B A 0 B
Fig. 11.55 Fig. 11.56 Fig. 11.55 Fig. 11.56

11.5.8 ConstrucĠia unghiului de 3600 11.5.8 ConstrucĠia unghiului de 3600


Pentru construcĠia unghiului de 3600 conform Fig.11.57 se Pentru construcĠia unghiului de 3600 conform Fig.11.57 se
procedează la construcĠia unui cerc cu centrul în O úi de rază oarecare procedează la construcĠia unui cerc cu centrul în O úi de rază oarecare
R = OA începând din punctul A. R = OA începând din punctul A.

0 0
360 360
0 0
A A

Fig. 11.57 Fig. 11.57

143 143
12. CERCUL 12. CERCUL
Cercul este locul geometric al tuturor punctelor din plan care se Cercul este locul geometric al tuturor punctelor din plan care se
găsesc la o distanĠă constantă de un punct fix. găsesc la o distanĠă constantă de un punct fix.
Această linie curbă închisă se mai numeúte úi circumferinĠă, Această linie curbă închisă se mai numeúte úi circumferinĠă,
noĠiunea de cerc deosebindu-se de noĠiunea de suprsfaĠă a cercului. noĠiunea de cerc deosebindu-se de noĠiunea de suprsfaĠă a cercului.
Locul geometric este curba sau suprafaĠa ale căror puncte au toate Locul geometric este curba sau suprafaĠa ale căror puncte au toate
aceeaúi proprietate geometrică, definite de anumite relaĠii matematice. aceeaúi proprietate geometrică, definite de anumite relaĠii matematice.

12.1 Elementele cercului 12.1 Elementele cercului


Elementele cercului conform figurilor 12.1, 12.2, 12.3 úi 12.4 sunt Elementele cercului conform figurilor 12.1, 12.2, 12.3 úi 12.4 sunt
următoarele: următoarele:
Centrul cercului ( O ) este punctul fix egal depărtat de toate Centrul cercului ( O ) este punctul fix egal depărtat de toate
punctele cercului. punctele cercului.
Raza cercului este oricare segment de dreaptă care uneúte centrul Raza cercului este oricare segment de dreaptă care uneúte centrul
cercului cu un punct de pe cerc. cercului cu un punct de pe cerc.
Secanta cercului este oricare dreaptă care uneúte două puncte de pe cerc. Secanta cercului este oricare dreaptă care uneúte două puncte de pe cerc.
Coarda cercului este oricare segment de dreaptă care uneúte două Coarda cercului este oricare segment de dreaptă care uneúte două
puncte de pe cerc. puncte de pe cerc.
Diametrul cercului este coarda care trece prin centrul cercului (cu Diametrul cercului este coarda care trece prin centrul cercului (cu
cea mai mare valoare). cea mai mare valoare).
Tangenta cercului este dreapta care are un singur punct comun cu cercul. Tangenta cercului este dreapta care are un singur punct comun cu cercul.
Perimetru Secanta Perimetru Secanta
E F E F
Suprafata Suprafata
cercului etru B cercului etru B
Diam Diam
Raza 0 Raza 0
A 0 A A 0 A
Coarda Coarda
C C
D Tangenta D Tangenta
Cerc (circumferinta) T Cerc (circumferinta) T
Fig. 12.1 Fig. 12.2 Fig. 12.1 Fig. 12.2

144 144
Unghiul ( înscris ) în cerc este unghiul care are vârful pe cerc úi Unghiul ( înscris ) în cerc este unghiul care are vârful pe cerc úi
laturile secante ale cercului. laturile secante ale cercului.
Unghiul la centru ( unghiul cu vârful în centrul cercului) este Unghiul la centru ( unghiul cu vârful în centrul cercului) este
unghiul care are vârful în centrul cercului úi laturile raze ale cercului. unghiul care are vârful în centrul cercului úi laturile raze ale cercului.
Arcul de cerc este partea de pe cerc (circumferinĠă) care este Arcul de cerc este partea de pe cerc (circumferinĠă) care este
delimitată de un unghi la centru. delimitată de un unghi la centru.
Sectorul circular este partea din suprafaĠa cercului delimitată de Sectorul circular este partea din suprafaĠa cercului delimitată de
două raze úi un arc de cerc. două raze úi un arc de cerc.
Segmentul de cerc este partea din suprafaĠa cercului delimitată de Segmentul de cerc este partea din suprafaĠa cercului delimitată de
un arc úi coarda corespunzătoare lui. un arc úi coarda corespunzătoare lui.
Sector circular Sector circular
Unghi inscris Unghi inscris

0 0 0 0
Un Un
la ghi la ghi
ce ce
ntr Segment ntr Segment
u u
Arc de cerc circular Arc de cerc circular
Fig. 12.3 Fig. 12.4 Fig. 12.3 Fig. 12.4

12.2. ConstrucĠia grafică a cercului 12.2. ConstrucĠia grafică a cercului


ConstrucĠia grafică a cercului este determinată de elementele date ConstrucĠia grafică a cercului este determinată de elementele date
ale cercului: ale cercului:
- poziĠia centrului úi raza sau diametrul cercului; - poziĠia centrului úi raza sau diametrul cercului;
- două puncte situate pe cerc úi raza cercului; - două puncte situate pe cerc úi raza cercului;
- trei puncte situate pe cerc. - trei puncte situate pe cerc.
12.2.1 ConstrucĠia cercului când se cunosc poziĠia centrului úi 12.2.1 ConstrucĠia cercului când se cunosc poziĠia centrului úi
raza raza
Pentru construcĠia cercului când se cunosc poziĠia centrului úi raza Pentru construcĠia cercului când se cunosc poziĠia centrului úi raza
se procedează conform Fig.12.5: cu vârful compasului în centrul cercului se procedează conform Fig.12.5: cu vârful compasului în centrul cercului

145 145
O de poziĠie dată (se cunosc coordonatele cercului) úi cu deschiderea egală O de poziĠie dată (se cunosc coordonatele cercului) úi cu deschiderea egală
cu raza R (dată ca valoare) se trasează cercul căutat. cu raza R (dată ca valoare) se trasează cercul căutat.
12.2.2 ConstrucĠia cercului când se cunosc două puncte situate pe 12.2.2 ConstrucĠia cercului când se cunosc două puncte situate pe
cerc úi raza cerc úi raza
Pentru construcĠia cercului când se cunosc două puncte situate pe Pentru construcĠia cercului când se cunosc două puncte situate pe
cerc úi raza se procedează conform Fig.12.6: cu centrul în punctele date A cerc úi raza se procedează conform Fig.12.6: cu centrul în punctele date A
úi B úi cu raza R cunoscută ca valoare se descriu două arce de cerc care se úi B úi cu raza R cunoscută ca valoare se descriu două arce de cerc care se
intersectează în punctul O numit centrul cercului. În continuare cu vârful intersectează în punctul O numit centrul cercului. În continuare cu vârful
compasului în centrul cercului O úi cu deschiderea egală cu raza R (dată ca compasului în centrul cercului O úi cu deschiderea egală cu raza R (dată ca
valoare) se trasează cercul căutat. valoare) se trasează cercul căutat.
ObservaĠie: în cazul în care punctele A úi B sunt situate pe o coardă ObservaĠie: în cazul în care punctele A úi B sunt situate pe o coardă
se obĠin două soluĠii: - două cercuri fiecare cu centrul opus faĠă de coardă; se obĠin două soluĠii: - două cercuri fiecare cu centrul opus faĠă de coardă;
- un singur cerc atunci când punctele A úi B sunt situate diametral - un singur cerc atunci când punctele A úi B sunt situate diametral
opus. opus.
R R R R
A A

R B R B
0 0 0 0

Fig. 12.5 Fig. 12.6 Fig. 12.5 Fig. 12.6


12.2.3 ConstrucĠia cercurilor care trec prin două puncte 12.2.3 ConstrucĠia cercurilor care trec prin două puncte
Pentru construcĠia cercurilor care trec prin două puncte se Pentru construcĠia cercurilor care trec prin două puncte se
procedează conform Fig.12.7: se unesc punctele date A úi B rezultând procedează conform Fig.12.7: se unesc punctele date A úi B rezultând
segmentul de dreaptă AB prin mijlocul căruia (punctul O) se ridică o segmentul de dreaptă AB prin mijlocul căruia (punctul O) se ridică o
perpendiculară pe care se ia un punct C pentru delimitarea lungimii perpendiculară pe care se ia un punct C pentru delimitarea lungimii
acesteia. În continuare pe dreapta OC se alege O1 centrul cercului, iar cu acesteia. În continuare pe dreapta OC se alege O1 centrul cercului, iar cu
raza O1 A sau O1 B se trasează cercul de rază R1. Pe aceeaúi dreaptă OC se raza O1 A sau O1 B se trasează cercul de rază R1. Pe aceeaúi dreaptă OC se

146 146
alege O2 centrul cercului, iar cu raza O2 A sau O2 B se trasează cercul de alege O2 centrul cercului, iar cu raza O2 A sau O2 B se trasează cercul de
rază R2; continuând raĠionamentul rezultă că prin două puncte date se pot rază R2; continuând raĠionamentul rezultă că prin două puncte date se pot
duce o infinitate de cercuri. duce o infinitate de cercuri.
R2 R2
R1 C R1 C

A R F A R F
1 0 0 R 0 1 0 0 R 0
1 2 1 2
0 02 A B 0 02 A B
R C E R C E
B B

Fig. 12.7 Fig. 12.8 Fig. 12.7 Fig. 12.8

12.2.4 ConstrucĠia cercului care trece prin trei puncte necoliniare 12.2.4 ConstrucĠia cercului care trece prin trei puncte necoliniare
Pentru construcĠia cercului care trece prin trei puncte necoliniare se Pentru construcĠia cercului care trece prin trei puncte necoliniare se
procedează conform Fig.12.8: se unesc cele trei puncte cunoscute A, cu B procedează conform Fig.12.8: se unesc cele trei puncte cunoscute A, cu B
úi C , iar pe segmentele AB úi AC astfel obĠinute se ridică mediatoarele lor úi C , iar pe segmentele AB úi AC astfel obĠinute se ridică mediatoarele lor
care se întâlnesc în punctul O numit centrul cercului. Din punctul O cu care se întâlnesc în punctul O numit centrul cercului. Din punctul O cu
raza OA se trasează cercul căutat. raza OA se trasează cercul căutat.

12.3 Determinarea grafică a unora din elementele cercului 12.3 Determinarea grafică a unora din elementele cercului
12.3.1 Determinarea centrului unui cerc dat 12.3.1 Determinarea centrului unui cerc dat
Pentru determinarea centrului unui cerc dat se procedează conform Pentru determinarea centrului unui cerc dat se procedează conform
Fig.12.9: se trasează două coarde AB úi CD cu recomandarea ca mărimea Fig.12.9: se trasează două coarde AB úi CD cu recomandarea ca mărimea
unghiului format prin prelungirea lor să fie cât mai apropiată de 900, după unghiului format prin prelungirea lor să fie cât mai apropiată de 900, după
care se trasează mediatoarele lor EF úi GH. Punctul de intersecĠie O al care se trasează mediatoarele lor EF úi GH. Punctul de intersecĠie O al
mediatoarelor reprezintă centrul cercului căutat. mediatoarelor reprezintă centrul cercului căutat.

147 147
E E
B B
C C C C
A H A H
A B A B
0 E F 0 E F
G G
F F
D 0 D 0
Fig. 12.9 Fig. 12.10 Fig. 12.9 Fig. 12.10

12.3.2 Determinarea centrului unui cerc când se dă arcul AB 12.3.2 Determinarea centrului unui cerc când se dă arcul AB
Pentru determinarea centrului unui cerc când se dă arcul AB se Pentru determinarea centrului unui cerc când se dă arcul AB se
procedează conform Fig.12.10: se trasează două coarde AC úi CB cu procedează conform Fig.12.10: se trasează două coarde AC úi CB cu
recomandarea ca mărimea unghiului format de ele să fie cât mai apropiată recomandarea ca mărimea unghiului format de ele să fie cât mai apropiată
de 900, după care se trasează mediatoarele lor prin punctele E úi F. Punctul de 900, după care se trasează mediatoarele lor prin punctele E úi F. Punctul
de intersecĠie O al mediatoarelor este centrul cercului căutat. de intersecĠie O al mediatoarelor este centrul cercului căutat.

12.3.3 Determinarea arcului de cerc cu centrul în afara planului 12.3.3 Determinarea arcului de cerc cu centrul în afara planului
de lucru cunoscând o coardă úi săgeata de lucru cunoscând o coardă úi săgeata
Pentru determinarea unui arc de cerc de rază mare al cărui centru se Pentru determinarea unui arc de cerc de rază mare al cărui centru se
află înafara planului de lucru (foii de hârtie) cunoscând o coardă AB úi află înafara planului de lucru (foii de hârtie) cunoscând o coardă AB úi
săgeata CD se procedează conform Fig.12.11: se unesc punctele A úi B cu săgeata CD se procedează conform Fig.12.11: se unesc punctele A úi B cu
C după care se trasează două arce de cerc de rază oarexare R, dar mai mică C după care se trasează două arce de cerc de rază oarexare R, dar mai mică
decât AC, din punctele A úi B. Pe aceste arce se iau diviziuni egale astfel: decât AC, din punctele A úi B. Pe aceste arce se iau diviziuni egale astfel:
se împarte arcul cuprins între AC úi AD în patru părĠi egale rezultând se împarte arcul cuprins între AC úi AD în patru părĠi egale rezultând
punctele 1, 2 úi 3 după care pe celălalt arc de cerc înafara dreptei CB se ia punctele 1, 2 úi 3 după care pe celălalt arc de cerc înafara dreptei CB se ia
’ ’
trei arce de cerc egale unul în prelungirea celuilalt rezultând punctele 1 , 2 trei arce de cerc egale unul în prelungirea celuilalt rezultând punctele 1’, 2’
úi 3’. Se uneúte punctul A cu punctele 1, 2 úi 3, iar punctul B cu punctele 1’, úi 3’. Se uneúte punctul A cu punctele 1, 2 úi 3, iar punctul B cu punctele 1’,
2’ úi 3’, după care aceste semidrepte se prelungesc până se intersectează 2’ úi 3’, după care aceste semidrepte se prelungesc până se intersectează

148 148
rezultând punctele E, F úi G. Unind punctele C, E, F úi G printr-o linie rezultând punctele E, F úi G. Unind punctele C, E, F úi G printr-o linie
curbă continuă obĠinem arcul de cerc căutat. curbă continuă obĠinem arcul de cerc căutat.
Metoda a-II-a de determinare a unui arc de cerc de rază mare al Metoda a-II-a de determinare a unui arc de cerc de rază mare al
cărui centru se află înafara planului cunoscând o coardă AB úi săgeata CD cărui centru se află înafara planului cunoscând o coardă AB úi săgeata CD
constă conform Fig.12.12 în: construcĠia dreptei BH perpendiculară pe CB constă conform Fig.12.12 în: construcĠia dreptei BH perpendiculară pe CB
după care segmentul DB (este jumătatea corzii AB) úi CH se împarte în după care segmentul DB (este jumătatea corzii AB) úi CH se împarte în
acelaúi număr de părĠi egale (ex: 4 părĠi egale) rezultând punctele 1, 2 úi 3 acelaúi număr de părĠi egale (ex: 4 părĠi egale) rezultând punctele 1, 2 úi 3
(4 { B) úi 1’, 2’ úi 3’ (4’ { H) care se unesc între ele două câte două 1 cu 1’, 2 (4 { B) úi 1’, 2’ úi 3’ (4’ { H) care se unesc între ele două câte două 1 cu 1’, 2
cu 2’ úi 3 cu 3’. În continuare se ridică o perpendiculară din B pe CH úi se cu 2’ úi 3 cu 3’. În continuare se ridică o perpendiculară din B pe CH úi se
împarte în patru părĠi egale rezultând punctele a, b, c úi d care se unesc cu împarte în patru părĠi egale rezultând punctele a, b, c úi d care se unesc cu
punctul C; la intersecĠia acestor drepte (Ca, Cb, Cc) cu dreptele 11’, 22’ úi punctul C; la intersecĠia acestor drepte (Ca, Cb, Cc) cu dreptele 11’, 22’ úi
33’ rezultă punctele E, F úi G. Unind punctele C, E, F úi G printr-o linie 33’ rezultă punctele E, F úi G. Unind punctele C, E, F úi G printr-o linie
curbă continuă obĠinem arcul de cerc căutat. curbă continuă obĠinem arcul de cerc căutat.
C C
E E
F F
R G R G

A D B Fig.12.11 A D B Fig.12.11

C d C d

E c H E c H
F F
b b
G G
a a

A D B Fig. 12.12 A D B Fig. 12.12


12.3.4 Determinarea lungimii unui semicerc 12.3.4 Determinarea lungimii unui semicerc
Pentru determinarea lungimii unui semicerc se procedează conform Pentru determinarea lungimii unui semicerc se procedează conform
Fig.12.13: se duc două diametre perpendiculare AB úi DE după care cercul Fig.12.13: se duc două diametre perpendiculare AB úi DE după care cercul
se intersectează în punctul F cu un arc de cerc cu centrul în punctul D úi cu se intersectează în punctul F cu un arc de cerc cu centrul în punctul D úi cu
raza egală cu cea a cercului dat. În continuare se duce tangenta AG la cerc raza egală cu cea a cercului dat. În continuare se duce tangenta AG la cerc

149 149
în punctul A, după care se uneúte centrul cercului O cu punctul F úi se în punctul A, după care se uneúte centrul cercului O cu punctul F úi se
prelungeúte dreapta până intersectează tangenta în punctul C. Din acest prelungeúte dreapta până intersectează tangenta în punctul C. Din acest
punct se ia pe tangentă un segment egal cu de trei ori raza cercului dat punct se ia pe tangentă un segment egal cu de trei ori raza cercului dat
rezultând punctul H care se uneúte cu punctul B. Segmentul HB este egal rezultând punctul H care se uneúte cu punctul B. Segmentul HB este egal
cu ʌR (jumătatea lungimii cercului dat) ceea ce reprezintă valoarea cu ʌR (jumătatea lungimii cercului dat) ceea ce reprezintă valoarea
semicercului căutat. semicercului căutat.
B B

R R
0 C E 0 C E
D E D E
0
F 0
F
30 30
F F

C A H GA D B C A H GA D B
Fig. 12.13 Fig. 12.14 Fig. 12.13 Fig. 12.14
12.3.5 Determinarea săgeĠii când se cunoaúte coarda úi un punct 12.3.5 Determinarea săgeĠii când se cunoaúte coarda úi un punct
de pe cerc de pe cerc
Pentru determinarea săgeĠii când se cunoaúte coarda AB úi un punct Pentru determinarea săgeĠii când se cunoaúte coarda AB úi un punct
E de pe cerc (al cărui centru se află înafara planului) se procedează E de pe cerc (al cărui centru se află înafara planului) se procedează
conform Fig.12.14: se uneúte punctul E cu A úi B după care se ia pe AE conform Fig.12.14: se uneúte punctul E cu A úi B după care se ia pe AE
segmentul EF = EB. segmentul EF = EB.
Se uneúte punctul F cu punctul B úi se obĠine Į = ¬ EBF. În Se uneúte punctul F cu punctul B úi se obĠine Į = ¬ EBF. În
continuare se construieúte pe latura AB unghiul ¬ ABC = Į = Į1, iar din continuare se construieúte pe latura AB unghiul ¬ ABC = Į = Į1, iar din
punctul D care se găseúte la jumătatea coardei AB se ridică perpendiculara punctul D care se găseúte la jumătatea coardei AB se ridică perpendiculara
DC. Prin intersecĠia perpendicularei DC cu BC se obĠine punctul C astfel DC. Prin intersecĠia perpendicularei DC cu BC se obĠine punctul C astfel
încât segmentul DC va fi săgeata căutată pentru arcul ACB. încât segmentul DC va fi săgeata căutată pentru arcul ACB.
12.3.6 Determinarea lungimii unui arc oarecare AB al unui cerc 12.3.6 Determinarea lungimii unui arc oarecare AB al unui cerc
de rază R de rază R
Pentru determinarea lungimii unui arc oarecare AB al unui cerc de Pentru determinarea lungimii unui arc oarecare AB al unui cerc de
rază R se procedează conform Fig.12.15: prin punctele A úi B ale arcului de rază R se procedează conform Fig.12.15: prin punctele A úi B ale arcului de

150 150
cerc AB se duce coarda AB subântinsă arcului. Se determină punctul D ca cerc AB se duce coarda AB subântinsă arcului. Se determină punctul D ca
mijlocul segmentului AB după care se uneúte cu centrul cercului O úi se mijlocul segmentului AB după care se uneúte cu centrul cercului O úi se
prelungeúte până intersectează arcul AB în punctul C punct prin care se prelungeúte până intersectează arcul AB în punctul C punct prin care se
duce tangenta la cerc. Pe prelungirea dreptei OC se ia din punctul C de trei duce tangenta la cerc. Pe prelungirea dreptei OC se ia din punctul C de trei
ori lungimea razei R până în punctul O1. În continuare se duc dreptele AO ori lungimea razei R până în punctul O1. În continuare se duc dreptele AO
úi BO1 care determină pe tangentă segmentul EF care are o lungime úi BO1 care determină pe tangentă segmentul EF care are o lungime
aproximativ egală cu lungimea arcului de cerc AB. ConstrucĠia este aproximativ egală cu lungimea arcului de cerc AB. ConstrucĠia este
suficient de exactă pentru arce de cerc cu unghiul la centru ȕ până la 800. suficient de exactă pentru arce de cerc cu unghiul la centru ȕ până la 800.
01 01

0 0
R

R
D D
A B A B
F C E Fig. 12.15 F C E Fig. 12.15

12.4 ÎmpărĠirea cercului în părĠi egale 12.4 ÎmpărĠirea cercului în părĠi egale
12.4.1 ÎmpărĠirea cercului în două, în patru úi în opt părĠi egale 12.4.1 ÎmpărĠirea cercului în două, în patru úi în opt părĠi egale
Pentru împărĠirea unui cerc în două părĠi egale conform Fig.12.16 Pentru împărĠirea unui cerc în două părĠi egale conform Fig.12.16
este suficient să construim diametul cercului AB. este suficient să construim diametul cercului AB.
Pentru împărĠirea unui cerc în patru părĠi egale conform Fig.12.17 Pentru împărĠirea unui cerc în patru părĠi egale conform Fig.12.17
se vor construi două diametre perpendiculare între ele. se vor construi două diametre perpendiculare între ele.
La împărĠirea unui cerc în opt părĠi egale conform Fig.12.18 după La împărĠirea unui cerc în opt părĠi egale conform Fig.12.18 după
construcĠia celor două diametre perpendiculare din punctele A, C, E úi G cu construcĠia celor două diametre perpendiculare din punctele A, C, E úi G cu
o rază oarecare R se descriu arce de cerc care se intersectează în punctele I, o rază oarecare R se descriu arce de cerc care se intersectează în punctele I,
K, L úi M. Unind punctele I cu L úi K cu M se obĠine a doua pereche de K, L úi M. Unind punctele I cu L úi K cu M se obĠine a doua pereche de
diametre perpendiculare care împart cercul în opt părĠi egale. diametre perpendiculare care împart cercul în opt părĠi egale.

151 151
A A I A K A A I A K
H E H E

0 0 0 0 0 0
C D C C D C

G F G F
B B M B L B B M B L
Fig. 12.16 Fig. 12.17 Fig. 12.18 Fig. 12.16 Fig. 12.17 Fig. 12.18

12.4.2 ÎmpărĠirea cercului în trei, în úase úi în douăsprezece 12.4.2 ÎmpărĠirea cercului în trei, în úase úi în douăsprezece
părĠi egale părĠi egale
Pentru împărĠirea cercului în trei părĠi egale se procedează conform Pentru împărĠirea cercului în trei părĠi egale se procedează conform
Fig.12.19: se trasează diametrul cercului AB, după care din punctul A cu Fig.12.19: se trasează diametrul cercului AB, după care din punctul A cu
raza R egală cu raza cercului se duc două arce de cerc de o parte úi de alta a raza R egală cu raza cercului se duc două arce de cerc de o parte úi de alta a
punctului A până intersectează cercul în punctele C úi D. Punctele A, C úi punctului A până intersectează cercul în punctele C úi D. Punctele A, C úi
D împart cercul dat de rază R în trei părĠi egale. D împart cercul dat de rază R în trei părĠi egale.
Pentru împărĠirea cercului în úase părĠi egale se procedează Pentru împărĠirea cercului în úase părĠi egale se procedează
conform Fig.12.20: se trasează diametrul cercului AB, după care din conform Fig.12.20: se trasează diametrul cercului AB, după care din
punctele A úi B cu raza R egală cu raza cercului se duc arce de cerc de o punctele A úi B cu raza R egală cu raza cercului se duc arce de cerc de o
parte úi de alta a punctelor A úi B până intersectează cercul în punctele C, parte úi de alta a punctelor A úi B până intersectează cercul în punctele C,
D, E úi F. Punctele A, B, C, D, E úi F împart cercul dat de rază R în úase D, E úi F. Punctele A, B, C, D, E úi F împart cercul dat de rază R în úase
părĠi egale. părĠi egale.
Pentru împărĠirea cercului în douăsprezece părĠi egale se procedează Pentru împărĠirea cercului în douăsprezece părĠi egale se procedează
conform Fig.12.21: pornind de la construcĠia anterioară se împart arcele conform Fig.12.21: pornind de la construcĠia anterioară se împart arcele
AE, AF, BC úi BD în câte două părĠi egale. Pentru arcul AF se procedează AE, AF, BC úi BD în câte două părĠi egale. Pentru arcul AF se procedează
astfel: din punctele A úi F cu o rază oarecare R’< AF se duc arce de cerc astfel: din punctele A úi F cu o rază oarecare R’< AF se duc arce de cerc
care se intersectează în punctul I. Unind punctul I cucentrul cercului O care se intersectează în punctul I. Unind punctul I cucentrul cercului O
printr-o dreaptă aceasta intersectează cercul în punctul 2, punct care printr-o dreaptă aceasta intersectează cercul în punctul 2, punct care
împarte arcul de cerc AF în două părĠi egale. Procedând similar úi pentru împarte arcul de cerc AF în două părĠi egale. Procedând similar úi pentru

152 152
arcele de cerc FD, DB, BC, CE, úi EA se obĠin punctele de pe cerc 4, 6, 8, arcele de cerc FD, DB, BC, CE, úi EA se obĠin punctele de pe cerc 4, 6, 8,
10 úi 12. Renumerotând punctele A, F, D, B, C úi E cu 1, 3, 5, 7, 9 úi 11 10 úi 12. Renumerotând punctele A, F, D, B, C úi E cu 1, 3, 5, 7, 9 úi 11
obĠinem punctele pe cerc 1, 2, 3, ..... 12 puncte care împart cercul dat de obĠinem punctele pe cerc 1, 2, 3, ..... 12 puncte care împart cercul dat de
rază R în douăsprezece părĠi egale. rază R în douăsprezece părĠi egale.

A A N A I A A N A I
R R
E E F E E F
F F
0 0 0 0 0 0
M J M J
C D C D C D C D
R R C D R R C D

B B L B K B B L B K
Fig. 12.19 Fig. 12.20 Fig. 12.21 Fig. 12.19 Fig. 12.20 Fig. 12.21

12.4.3 ÎmpărĠirea cercului în cinci úi în zece părĠi egale 12.4.3 ÎmpărĠirea cercului în cinci úi în zece părĠi egale
Pentru împărĠirea cercului în cinci părĠi egale se procedează Pentru împărĠirea cercului în cinci părĠi egale se procedează
conform Fig.12.22: se trasează două diametre perpendiculare AB úi CD conform Fig.12.22: se trasează două diametre perpendiculare AB úi CD
după care se determină punctul E ca mijlocul razei (mijlocul segmentului după care se determină punctul E ca mijlocul razei (mijlocul segmentului
OB). În continuare cu vârful compasului în punctul E úi cu o rază egală ca OB). În continuare cu vârful compasului în punctul E úi cu o rază egală ca
valoare cu segmentul EC se trasează un arc de cerc care intersectează valoare cu segmentul EC se trasează un arc de cerc care intersectează
diametrul AB în punctul F. Segmentul CF este egal cu coarda care diametrul AB în punctul F. Segmentul CF este egal cu coarda care
subântinde arcul căutat; acest segment se ia de cinci ori pe cerc, unul în subântinde arcul căutat; acest segment se ia de cinci ori pe cerc, unul în
preluhgirea celuilalt, rezultând punctele 1, 2, 3, 4 úi 5 puncte care împart preluhgirea celuilalt, rezultând punctele 1, 2, 3, 4 úi 5 puncte care împart
cercul dat în cinci părĠi egale. cercul dat în cinci părĠi egale.
Pentru împărĠirea cercului în zece părĠi egale se procedează conform Pentru împărĠirea cercului în zece părĠi egale se procedează conform
Fig.12.23: se porneúte de la construcĠia anterioară (împărĠirea cercului în Fig.12.23: se porneúte de la construcĠia anterioară (împărĠirea cercului în
cinci părĠi egale – Fig.12.22) unde s-a obĠinut segmentul OF. Acest cinci părĠi egale – Fig.12.22) unde s-a obĠinut segmentul OF. Acest
segment se ia de zece ori pe cerc, unul în prelungirea celuilat, rezultând segment se ia de zece ori pe cerc, unul în prelungirea celuilat, rezultând
punctele 1, 2, 3, .... 10 puncte care împart cercul dat în zece părĠi egale. punctele 1, 2, 3, .... 10 puncte care împart cercul dat în zece părĠi egale.

153 153
C 5 C 10 C 5 C 10
1 9 1 9
1 4 8 1 4 8
2 5 2 5
A B A 10
B A B A 10
B
F 0 E F 0 E F 0 E F 0 E
7 7
3 3
2 3 4 6 2 3 4 6
D D 5 D D 5
Fig. 12.22 Fig. 12.23 Fig. 12.22 Fig. 12.23

12.4.4 ÎmpărĠirea cercului în úapte părĠi egale 12.4.4 ÎmpărĠirea cercului în úapte părĠi egale
Pentru împărĠirea cercului în úapte părĠi egale se procedează Pentru împărĠirea cercului în úapte părĠi egale se procedează
conform Fig.12.24: se trasează diametrul AB, după care cu vârful conform Fig.12.24: se trasează diametrul AB, după care cu vârful
compasului în punctul B úi cu o rază egală cu raza cercului R se trasează un compasului în punctul B úi cu o rază egală cu raza cercului R se trasează un
arc de cerc care intersectează cercul în punctele C úi D. Unind punctele C arc de cerc care intersectează cercul în punctele C úi D. Unind punctele C
úi D cu un segment, acesta intersectează raza OB în punctul E. Segmentul úi D cu un segment, acesta intersectează raza OB în punctul E. Segmentul
CE se ia de úapte ori pe cerc, unul în prelungirea celuilat, rezultând CE se ia de úapte ori pe cerc, unul în prelungirea celuilat, rezultând
punctele 1, 2, 3, .... 7 puncte care împart cercul dat în úapte părĠi egale. punctele 1, 2, 3, .... 7 puncte care împart cercul dat în úapte părĠi egale.

A 7 C 9 A 7 C 9
1 8 1 8
1 6 1 6
2 7 2 7
0 A 9 H 20 O B G 0 A 9 H 20 O B G
2 5 E 2 5 E
7 F 7 F
C D 3 6 C D 3 6
E E
3 4 4 5 3 4 4 5
B D B D
Fig. 12.24 Fig. 12.25 Fig. 12.24 Fig. 12.25

154 154
12.4.5 ÎmpărĠirea cercului în nouă úi în douăzeci de părĠi egale 12.4.5 ÎmpărĠirea cercului în nouă úi în douăzeci de părĠi egale
Pentru împărĠirea cercului în nouă părĠi egale se procedează Pentru împărĠirea cercului în nouă părĠi egale se procedează
conform Fig.12.25: se trasează două diametre perpendiculare AB úi CD conform Fig.12.25: se trasează două diametre perpendiculare AB úi CD
după care cu vârful compasului în punctul D úi cu o rază egală cu raza după care cu vârful compasului în punctul D úi cu o rază egală cu raza
cercului R se trasează un arc de cerc care intersectează cercul în punctele E cercului R se trasează un arc de cerc care intersectează cercul în punctele E
úi F. În continuare cu centrul în punctul C úi cu raza CF se descrie un arc úi F. În continuare cu centrul în punctul C úi cu raza CF se descrie un arc
de cerc care intersectează prelungirea diametrului AB în punctul G, după de cerc care intersectează prelungirea diametrului AB în punctul G, după
care din acest punct cu raza CG se duce un alt arc de cerc care care din acest punct cu raza CG se duce un alt arc de cerc care
intersectează diametrul AB în interiorul cercului în punctul H. Segmentul intersectează diametrul AB în interiorul cercului în punctul H. Segmentul
AH este egal cu coarda care subântinde arcul căutat; acest segment se ia de AH este egal cu coarda care subântinde arcul căutat; acest segment se ia de
nouă ori pe cerc, unul în preluhgirea celuilalt, rezultând punctele 1, 2, 3, 4 nouă ori pe cerc, unul în preluhgirea celuilalt, rezultând punctele 1, 2, 3, 4
.... 9 puncte care împart cercul dat în nouă părĠi egale. .... 9 puncte care împart cercul dat în nouă părĠi egale.
Pentru împărĠirea cercului în douăzeci de părĠi egale se procedează Pentru împărĠirea cercului în douăzeci de părĠi egale se procedează
conform Fig.12.25: se porneúte de la construcĠia anterioară (împărĠirea conform Fig.12.25: se porneúte de la construcĠia anterioară (împărĠirea
cercului în nouă părĠi egale) unde s-a obĠinut segmentul OH. Acest cercului în nouă părĠi egale) unde s-a obĠinut segmentul OH. Acest
segment se ia de douăzeci de ori pe cerc, unul în prelungirea celuilat, segment se ia de douăzeci de ori pe cerc, unul în prelungirea celuilat,
rezultând punctele 1, 2, 3, .... 20 puncte care împart cercul dat în douăzeci rezultând punctele 1, 2, 3, .... 20 puncte care împart cercul dat în douăzeci
de părĠi egale. de părĠi egale.

12.4.6 ÎmpărĠirea cercului într-un număr oarecare de părĠi 12.4.6 ÎmpărĠirea cercului într-un număr oarecare de părĠi
egale egale
Pentru împărĠirea cercului în într-un număr oarecare de părĠi egale Pentru împărĠirea cercului în într-un număr oarecare de părĠi egale
se procedează conform Fig.12.26: se consideră spre exemplificare un se procedează conform Fig.12.26: se consideră spre exemplificare un
număr de unsprezece părĠi. Se trasează diametrul AB care se împarte în număr de unsprezece părĠi. Se trasează diametrul AB care se împarte în
unsprezece părĠi egale ( punctele 1, 2, 3, 4 .... 11 ) după care din punctele A unsprezece părĠi egale ( punctele 1, 2, 3, 4 .... 11 ) după care din punctele A
úi B se duc două arce de cerc, cu raza egală ca valoare cu diametrul AB, úi B se duc două arce de cerc, cu raza egală ca valoare cu diametrul AB,
care se intersectează în punctele C úi D. Din punctele C úi D de duc drepte care se intersectează în punctele C úi D. Din punctele C úi D de duc drepte
prin diviziunile cu număr par (sau impar) ale diametrului AB până prin diviziunile cu număr par (sau impar) ale diametrului AB până

155 155
intersectează cercul în punctele 1’, 2’, 3’, 4’, 5’…11’. Aceste puncte impart intersectează cercul în punctele 1’, 2’, 3’, 4’, 5’…11’. Aceste puncte impart
cercul dat într-un număr (în exemplul arătat de 11 părĠi) de părĠi egale. cercul dat într-un număr (în exemplul arătat de 11 părĠi) de părĠi egale.

A A
P E P E

N F N F
C D C D
0 0
M G M G

L H L H

K J K J
B B
Fig. 12.26 Fig. 12.26

12.5 Tangenta. Cercuri tangente 12.5 Tangenta. Cercuri tangente


12.5.1 Tangenta la cerc 12.5.1 Tangenta la cerc
Tangenta la un cerc (în oricare punct al cercului) este Tangenta la un cerc (în oricare punct al cercului) este
perpendiculara pe rază care trece prin acel punct (Fig.12.27). perpendiculara pe rază care trece prin acel punct (Fig.12.27).
Tangenta la un cerc se mai poate defini úi ca poziĠia limită a unei Tangenta la un cerc se mai poate defini úi ca poziĠia limită a unei
secante care trece prin două puncte ale unei curbe atunci când secanta se secante care trece prin două puncte ale unei curbe atunci când secanta se
roteúte úi cele două puncte se confundă. roteúte úi cele două puncte se confundă.
ConstrucĠia cu echerul a tangentei la cerc constă conform Fig.12.28 ConstrucĠia cu echerul a tangentei la cerc constă conform Fig.12.28
în aúezarea echerului cu latura cea mai mare pe o riglă astfel încât una din în aúezarea echerului cu latura cea mai mare pe o riglă astfel încât una din
laturile echerului care formează unghiul drept să treacă prin centrul laturile echerului care formează unghiul drept să treacă prin centrul
cercului dat, după care echerul se translatează de-a lungul riglei până când cercului dat, după care echerul se translatează de-a lungul riglei până când
cea de a doua latură a echerului care formează unghiul drept intersectează cea de a doua latură a echerului care formează unghiul drept intersectează
cercul într-un singur punct ( T ). Linia trasată de-a lungul acestei laturi a cercul într-un singur punct ( T ). Linia trasată de-a lungul acestei laturi a
echerului este tangenta la cerc căutată. echerului este tangenta la cerc căutată.

156 156
Tangenta Tangenta
T 2 T 2

1 0 1 0

Fig. 12.27 Fig. 12.28 Fig. 12.27 Fig. 12.28

12.5.2 Tangenta dintr-un punct exterior la cerc 12.5.2 Tangenta dintr-un punct exterior la cerc
Pentru construcĠia tangentei dintr-un punct exterior la cerc se Pentru construcĠia tangentei dintr-un punct exterior la cerc se
procedează conform Fig.12.29: din punctul O2 exterior cercului dat cu procedează conform Fig.12.29: din punctul O2 exterior cercului dat cu
centrul O se duce o dreaptă care uneúte aceste două puncte. În continuare centrul O se duce o dreaptă care uneúte aceste două puncte. În continuare
se determină punctul O1 situat la jumătatea segmentului OO2, după care se se determină punctul O1 situat la jumătatea segmentului OO2, după care se
trasează un cerc cu centrul în punctul O1 cu raza R = O1O2 care trasează un cerc cu centrul în punctul O1 cu raza R = O1O2 care

intersectează cercul dat iniĠial în punctele T úi T . Unind aceste puncte cu intersectează cercul dat iniĠial în punctele T úi T’. Unind aceste puncte cu
punctul O2 se obĠin tangentele la cerc O2T úi O2T’ căutate. punctul O2 se obĠin tangentele la cerc O2T úi O2T’ căutate.
ConstrucĠia cu echerul a tangentei dintr-un punct exterior la cerc ConstrucĠia cu echerul a tangentei dintr-un punct exterior la cerc
constă conform Fig.12.30 în aúezarea echerului cu latura cea mai mare pe o constă conform Fig.12.30 în aúezarea echerului cu latura cea mai mare pe o
riglă care uneúte centrul cercului O cu punctul exterior cercului O2 astfel riglă care uneúte centrul cercului O cu punctul exterior cercului O2 astfel
încât una din laturile echerului care formează unghiul drept să treacă prin încât una din laturile echerului care formează unghiul drept să treacă prin
centrul cercului dat, după care echerul se translatează de-a lungul riglei centrul cercului dat, după care echerul se translatează de-a lungul riglei
până când cea de a doua latură a echerului care formează unghiul drept până când cea de a doua latură a echerului care formează unghiul drept
trece prin punctul O2 úi intersectează cercul într-un singur punct ( T ). Linia trece prin punctul O2 úi intersectează cercul într-un singur punct ( T ). Linia
trasată de-a lungul acestei laturi a echerului este tangenta dintr-un punct trasată de-a lungul acestei laturi a echerului este tangenta dintr-un punct
exterior la cerc căutată. exterior la cerc căutată.

157 157
T T

Tangenta Tangenta
0 T
2 0 T
2

01 02 1
01 02 1

02 0 02 0
T’ T’

Fig. 12.29 Fig. 12.30 Fig. 12.29 Fig. 12.30

Dreapta (OO2) care uneúte centrul cercului (O) cu un punct exterior Dreapta (OO2) care uneúte centrul cercului (O) cu un punct exterior
acestuia (O2) din care sunt duse tangente la cerc împarte unghiul format de acestuia (O2) din care sunt duse tangente la cerc împarte unghiul format de
acestea în două părĠi egale (Fig.88). acestea în două părĠi egale (Fig.88).
Coarda ( TT’ ) care uneúte punctele de tangenĠă ( T úi T’ ) la Coarda ( TT’ ) care uneúte punctele de tangenĠă ( T úi T’ ) la
intersecĠia (O1) cu dreapta OO2 formează un unghi drept (Fig.12.31). intersecĠia (O1) cu dreapta OO2 formează un unghi drept (Fig.12.31).

R
R

01 02 01 02
0 0

Fig. 12.31 Fig. 12.32 Fig. 12.31 Fig. 12.32

12.5.3 Tangente exterioare la două cercuri 12.5.3 Tangente exterioare la două cercuri
Pentru construcĠia tangentelor exterioare la două cercuri date de rază Pentru construcĠia tangentelor exterioare la două cercuri date de rază
r úi R conforn Fig.12.32 se procedează astfel: din centrul O cu o rază R – r r úi R conforn Fig.12.32 se procedează astfel: din centrul O cu o rază R – r

se trasează un cerc ajutător úi se construiesc tangentele din O la acest cerc se trasează un cerc ajutător úi se construiesc tangentele din O’ la acest cerc
în punctele C úi D. În continuare se duc paralele la distanĠa r la aceste în punctele C úi D. În continuare se duc paralele la distanĠa r la aceste

tangente ( AA úi BB’ ); acestea sunt tangentele exterioare la cercurile date. tangente ( AA’ úi BB’ ); acestea sunt tangentele exterioare la cercurile date.

158 158
12.5.4 Tangente interioare la două cercuri 12.5.4 Tangente interioare la două cercuri
Pentru construcĠia tangentelor interioare la două cercuri date de rază Pentru construcĠia tangentelor interioare la două cercuri date de rază
r úi R conforn Fig.12.33 se procedează astfel: din centrul O cu o rază R + r r úi R conforn Fig.12.33 se procedează astfel: din centrul O cu o rază R + r
se trasează un cerc ajutător úi se construiesc tangentele din O’ la acest cerc se trasează un cerc ajutător úi se construiesc tangentele din O’ la acest cerc
în punctele C úi D. În continuare se construiesc paralele la distanĠa r la în punctele C úi D. În continuare se construiesc paralele la distanĠa r la

aceste tangente ( AA úi BB’ ); acestea sunt tangentele interioare la cercurile aceste tangente ( AA’ úi BB’ ); acestea sunt tangentele interioare la cercurile
date. date.
ConstrucĠia cu echerul a tangentelor interiore la două cercuri ConstrucĠia cu echerul a tangentelor interiore la două cercuri
constă conform Fig.12.34 în aúezarea echerului cu latura cea mai mare pe o constă conform Fig.12.34 în aúezarea echerului cu latura cea mai mare pe o
riglă care uneúte centrele cercurilor ( O úi O’ ) astfel încât una din laturile riglă care uneúte centrele cercurilor ( O úi O’ ) astfel încât una din laturile
echerului care formează unghiul drept să treacă prin centrul O. În locul în echerului care formează unghiul drept să treacă prin centrul O. În locul în
care această latură a echerului intersectează cercul (cu centrul în O) se care această latură a echerului intersectează cercul (cu centrul în O) se
marchează punctul A. În continuare se translatează echerul de-a lungul marchează punctul A. În continuare se translatează echerul de-a lungul
riglei până când aceeaúi latură a echerului trece prin centrul celui de al riglei până când aceeaúi latură a echerului trece prin centrul celui de al

doilea cerc (O ) úi se marchează locul unde aceasta intersectează cercul doilea cerc (O’) úi se marchează locul unde aceasta intersectează cercul
prin punctul A’. Unind punctele A cu A’ se obĠine tangenta interioară la cele prin punctul A’. Unind punctele A cu A’ se obĠine tangenta interioară la cele
două cercuri. două cercuri.

1 1
2 3 2 3

Fig. 12.33 Fig. 12.34 Fig. 12.33 Fig. 12.34

12.5.5 Cercuri tangente interior 12.5.5 Cercuri tangente interior


Pentru construcĠia a două cercuri tangente interioare date de rază R1 Pentru construcĠia a două cercuri tangente interioare date de rază R1
úi R2 conform Fig.12.35 se procedează astfel: se ia o dreaptă pe care se úi R2 conform Fig.12.35 se procedează astfel: se ia o dreaptă pe care se

159 159
poziĠionează centrul O1; din acest punct cu raza R1 se trasează un cerc care poziĠionează centrul O1; din acest punct cu raza R1 se trasează un cerc care
intersectează dreapta iniĠială în punctul T. Pe aceeaúi dreaptă úi de aceeaúi intersectează dreapta iniĠială în punctul T. Pe aceeaúi dreaptă úi de aceeaúi
parte a punctului T se măsoară raza R2 obĠinându-se centrul celui de al parte a punctului T se măsoară raza R2 obĠinându-se centrul celui de al
doilea cerc ( O2 ). Din acest punct se trasează un cerc cu raza R2 care se doilea cerc ( O2 ). Din acest punct se trasează un cerc cu raza R2 care se
intersectează cu primul cerc într-un singur punct ( T ) care este punctul de intersectează cu primul cerc într-un singur punct ( T ) care este punctul de
tangenĠă. tangenĠă.
Dacă din punctul T se ridică o perpendiculară pe dreapta O1T se Dacă din punctul T se ridică o perpendiculară pe dreapta O1T se
obĠine tangenta comună la cele două cercuri. obĠine tangenta comună la cele două cercuri.

R1 R1 R1 R1
R2 Tangenta R2 R2 Tangenta R2
Tangenta Tangenta

T 02 01 R1 T R2 T 02 01 R1 T R2
01 02 01 02

Fig. 12.35 Fig. 12.36 Fig. 12.35 Fig. 12.36

12.5.6 Cercuri tangente exterior 12.5.6 Cercuri tangente exterior


Pentru construcĠia a două cercuri tangente exterior date de rază R1 úi Pentru construcĠia a două cercuri tangente exterior date de rază R1 úi
R2 conform Fig.12.36 se procedează astfel: se ia o dreaptă pe care se R2 conform Fig.12.36 se procedează astfel: se ia o dreaptă pe care se
poziĠionează centrul O1; din acest punct cu raza R1 se trasează un cerc care poziĠionează centrul O1; din acest punct cu raza R1 se trasează un cerc care
intersectează dreapta iniĠială în punctul T. Pe aceeaúi dreaptă dar de intersectează dreapta iniĠială în punctul T. Pe aceeaúi dreaptă dar de
cealaltă parte a punctului T se măsoară raza R2 obĠinându-se centrul celui cealaltă parte a punctului T se măsoară raza R2 obĠinându-se centrul celui
de al doilea cerc (O2). Din acest punct se trasează un cerc cu raza R2 care de al doilea cerc (O2). Din acest punct se trasează un cerc cu raza R2 care
se intersectează cu primul cerc într-un singur punct ( T ) care este punctul se intersectează cu primul cerc într-un singur punct ( T ) care este punctul
de tangenĠă. de tangenĠă.

160 160
Dacă din punctul T se ridică o perpendiculară pe dreapta O1O2 se Dacă din punctul T se ridică o perpendiculară pe dreapta O1O2 se
obĠine tangenta comună la cele două cercuri. obĠine tangenta comună la cele două cercuri.

12.6 Cercuri concentrice 12.6 Cercuri concentrice


12.6.1 Cercuri concentrice interior 12.6.1 Cercuri concentrice interior
Pentru construcĠia unui cerc concentric interior cu cerc dat conform Pentru construcĠia unui cerc concentric interior cu cerc dat conform
Fig.12.37 se procedează astfel: la cercul dat de rază R úi cu centrul în Fig.12.37 se procedează astfel: la cercul dat de rază R úi cu centrul în
punctul O se construiesc mai multe cercuri de rază r < R tangente interior punctul O se construiesc mai multe cercuri de rază r < R tangente interior
la cercul dat. Unind centrele cercurilor de rază r se obĠine cercul cu centrul la cercul dat. Unind centrele cercurilor de rază r se obĠine cercul cu centrul
în O de rază R – r concentric interior cu cercul dat. în O de rază R – r concentric interior cu cercul dat.
12.6.2 Cercuri concentrice exterior 12.6.2 Cercuri concentrice exterior
Pentru construcĠia unui cerc concentric exterior cu cerc dat conform Pentru construcĠia unui cerc concentric exterior cu cerc dat conform
Fig.12.38 se procedează astfel: la cercul dat de rază R úi cu centrul în Fig.12.38 se procedează astfel: la cercul dat de rază R úi cu centrul în
punctul O se construiesc mai multe cercuri de rază r < R tangente exterior punctul O se construiesc mai multe cercuri de rază r < R tangente exterior
la cercul dat. Unind centrele cercurilor de rază r se obĠine cercul cu centrul la cercul dat. Unind centrele cercurilor de rază r se obĠine cercul cu centrul
în O de rază R + r concentric interior cu cercul dat. în O de rază R + r concentric interior cu cercul dat.

Fig. 12.37 Fig. 12.38 Fig. 12.37 Fig. 12.38

161 161
13. RACORDARI 13. RACORDARI
Racordarea este operaĠia de legătură prin intermediul a unu sau Racordarea este operaĠia de legătură prin intermediul a unu sau
două arce de cerc între: două linii, o linie úi un cerc, două cercuri. două arce de cerc între: două linii, o linie úi un cerc, două cercuri.
Racordarea este operaĠia prin care două linii dintr-un plan sunt unite Racordarea este operaĠia prin care două linii dintr-un plan sunt unite
printr-un arc de curbă tangent la fiecare dintre cele două linii [20]. printr-un arc de curbă tangent la fiecare dintre cele două linii [20].
Racordările au la baza construcĠiilor geometrice următoarea Racordările au la baza construcĠiilor geometrice următoarea
proprietate pe care o are tangenta comună la două cercuri tangente: proprietate pe care o are tangenta comună la două cercuri tangente:
tangenta este perpendiculară pe razele celor două cercuri în punctul de tangenta este perpendiculară pe razele celor două cercuri în punctul de
contact, respectiv pe dreapta care uneúte centrele lor. contact, respectiv pe dreapta care uneúte centrele lor.
Regulile racordărilor: Regulile racordărilor:
x La racordarea unei drepte cu un arc de cerc, punctul de x La racordarea unei drepte cu un arc de cerc, punctul de
racordare T se găseúte la intersecĠia perpendicularei trasate racordare T se găseúte la intersecĠia perpendicularei trasate
din centrul cercului pe dreapta respectivă conform Fig.13.1; din centrul cercului pe dreapta respectivă conform Fig.13.1;
x La racordarea a două cercuri sau arce de cerc, punctul de x La racordarea a două cercuri sau arce de cerc, punctul de

racordare T se găseúte pe dreapta care uneúte centrele celor racordare T se găseúte pe dreapta care uneúte centrele celor
două cercuri conform Fig.13.2. două cercuri conform Fig.13.2.

0 0
T T
90 90

01 T 01 T

02 02
Fig. 13.1 Fig. 13.2 Fig. 13.1 Fig. 13.2
13.1 Elementele racordării 13.1 Elementele racordării
Elementele racordării conform Fig.13.2 sunt: Elementele racordării conform Fig.13.2 sunt:
x Centrul de racordare ( O ) este centrul arcului de racordare; x Centrul de racordare ( O ) este centrul arcului de racordare;
x Punctul de racordare ( A ) este punctul de contact între elementele x Punctul de racordare ( A ) este punctul de contact între elementele
ce se racordează; ce se racordează;

162 162
x Arcul de racordare ( AB) este arcul de cerc cu care se execută x Arcul de racordare ( AB) este arcul de cerc cu care se execută
racordarea. racordarea.

Centru de Centru de
A racordare A racordare
0 0

Arc de Arc de
racordare B racordare B
Punct de racordare Fig. 13.3 Punct de racordare Fig. 13.3

13.2 Racordarea a două drepte 13.2 Racordarea a două drepte


13.2.1 Racordarea a două drepte cu un arc de cerc de rază dată 13.2.1 Racordarea a două drepte cu un arc de cerc de rază dată
13.2.1.1 Metoda paralelelor 13.2.1.1 Metoda paralelelor
Pentru racordarea a două drepte (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de racordare de Pentru racordarea a două drepte (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de racordare de
rază dată R conform Fig.13.4 se procedează astfel: se trasează câte o rază dată R conform Fig.13.4 se procedează astfel: se trasează câte o
paralelă la dreptele (ǻ1) úi (ǻ2), la o distanĠă R, la intersecĠia lor paralelă la dreptele (ǻ1) úi (ǻ2), la o distanĠă R, la intersecĠia lor
determinându-se centrul de racordare O din care se ridică câte o determinându-se centrul de racordare O din care se ridică câte o
perpendiculară pe cele două drepte pe care le intersectează în punctele A perpendiculară pe cele două drepte pe care le intersectează în punctele A
respectiv B rezultând punctele de racordare. În continuare cu vârful respectiv B rezultând punctele de racordare. În continuare cu vârful
compasului în O úi cu o rază R = OA = OB se trasează arcul de racordare compasului în O úi cu o rază R = OA = OB se trasează arcul de racordare
AB căutat. AB căutat.

Fig. 13.4 Fig. 13.5 Fig. 13.4 Fig. 13.5

163 163
13.2.1.2 Metoda bisectoarei 13.2.1.2 Metoda bisectoarei
Pentru racordarea a două drepte (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de racordare de Pentru racordarea a două drepte (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de racordare de
rază dată R conform Fig.13.5 se procedează astfel: se împarte unghiul rază dată R conform Fig.13.5 se procedează astfel: se împarte unghiul
format de cele două drepte în părĠi egale úi se trasează bisectoarea după format de cele două drepte în părĠi egale úi se trasează bisectoarea după
care se trasează o paralelă la una din cele două drepte la distanĠa R. În locul care se trasează o paralelă la una din cele două drepte la distanĠa R. În locul
de intersecĠie al paralelei cu bisectoarea rezultă punctul O numit úi centru de intersecĠie al paralelei cu bisectoarea rezultă punctul O numit úi centru
de racordare. În continuare se trasează din punctul O câte o perpendiculară de racordare. În continuare se trasează din punctul O câte o perpendiculară
pe cele două drepte iniĠiale în punctele A respectiv B numite úi puncte de pe cele două drepte iniĠiale în punctele A respectiv B numite úi puncte de
racordare, după care cu vârful compasului în O úi cu o rază R=OA=OB se racordare, după care cu vârful compasului în O úi cu o rază R=OA=OB se
trasează arcul de racordare AB. trasează arcul de racordare AB.

13.2.2 Racordarea a două drepte cu un arc de cerc fiind dat unul 13.2.2 Racordarea a două drepte cu un arc de cerc fiind dat unul
din punctele de racordare din punctele de racordare
Pentru racordarea a două drepte (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de cerc fiind Pentru racordarea a două drepte (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de cerc fiind
dat unul din punctele de racordare (punctul B) conform Fig.13.6 se dat unul din punctele de racordare (punctul B) conform Fig.13.6 se
procedează astfel: se prelungesc dreptele (ǻ1) úi (ǻ2) până se intersectează procedează astfel: se prelungesc dreptele (ǻ1) úi (ǻ2) până se intersectează
în punctul A, după care se trasează bisectoarea unghiului format de cele în punctul A, după care se trasează bisectoarea unghiului format de cele
două drepte. În continuare se ridică o perpendiculară pe dreapta (ǻ1) în două drepte. În continuare se ridică o perpendiculară pe dreapta (ǻ1) în
punctul B până se intersectează cu bisectoarea trasată anterior rezultând punctul B până se intersectează cu bisectoarea trasată anterior rezultând
punctul O care este centrul de racordare. Din punctul O se duce o punctul O care este centrul de racordare. Din punctul O se duce o
perpendiculară pe dreapta (ǻ2) iar piciorul acesteia se notează cu C, care perpendiculară pe dreapta (ǻ2) iar piciorul acesteia se notează cu C, care
este cel de al doilea punct de racordare. În continuare cu vârful compasului este cel de al doilea punct de racordare. În continuare cu vârful compasului
în punctul O úi cu raza R = OB = OC se trasează un arc de cerc din punctul în punctul O úi cu raza R = OB = OC se trasează un arc de cerc din punctul
B până în punctul C, arcul AB fiind arcul de racordare căutat pentru B până în punctul C, arcul AB fiind arcul de racordare căutat pentru
racordarea dreptelor (ǻ1) úi (ǻ2). racordarea dreptelor (ǻ1) úi (ǻ2).

164 164
Fig. 13.6 Fig. 13.6

13.2.3 Racordarea a două drepte paralele cu un arc de cerc fiind 13.2.3 Racordarea a două drepte paralele cu un arc de cerc fiind
date punctele de racordare date punctele de racordare
Pentru racordarea a două drepte paralele (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de Pentru racordarea a două drepte paralele (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc de
cerc conform Fig.13.7 se procedează astfel: se aleg punctele de racordare A cerc conform Fig.13.7 se procedează astfel: se aleg punctele de racordare A
pe dreapta (ǻ1) úi B pe dreapta (ǻ2), după care se duce dreapta (ǻ’1) paralelă pe dreapta (ǻ1) úi B pe dreapta (ǻ2), după care se duce dreapta (ǻ’1) paralelă
la dreapta (ǻ1) la distanĠa R = AB. În continuare din punctul B se duce un la dreapta (ǻ1) la distanĠa R = AB. În continuare din punctul B se duce un
arc de cerc cu raza R = AB care intersectează dreapta (ǻ’1) în punctul O arc de cerc cu raza R = AB care intersectează dreapta (ǻ’1) în punctul O
numit centru de racordare. Din acest punct O, cu aceeaúi rază R = AB se numit centru de racordare. Din acest punct O, cu aceeaúi rază R = AB se
trasează un arc de cerc care uneúte punctele de racordare A úi B rezultând trasează un arc de cerc care uneúte punctele de racordare A úi B rezultând
arcul de racordare AB căutat. arcul de racordare AB căutat.
Caz particular: unul din punctele de racordare (B) conform Fig.13.8 poate Caz particular: unul din punctele de racordare (B) conform Fig.13.8 poate
să fie un punct al unei muchii; este cel mai frecvent caz întâlnit în practica să fie un punct al unei muchii; este cel mai frecvent caz întâlnit în practica
construcĠiilor de maúini la strunjitra suprafeĠelor. ConstrucĠia este construcĠiilor de maúini la strunjitra suprafeĠelor. ConstrucĠia este
asemănătoare cazului prezentat anterior (Fig.13.7). asemănătoare cazului prezentat anterior (Fig.13.7).

Fig. 13.7 Fig. 13.7

165 165
Fig. 13.8 Fig. 13.8

13.2.4 Racordarea a două drepte perpendiculare cu un arc de 13.2.4 Racordarea a două drepte perpendiculare cu un arc de
cerc de rază dată cerc de rază dată
Pentru racordarea a două drepte perpendiculare (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc Pentru racordarea a două drepte perpendiculare (ǻ1) úi (ǻ2) cu un arc
de racordare de rază dată R conform Fig.13.9 se procedează astfel: cu de racordare de rază dată R conform Fig.13.9 se procedează astfel: cu
vârful compasului în punctul de intersecĠie P úi cu raza R se trasează arce vârful compasului în punctul de intersecĠie P úi cu raza R se trasează arce
de cerc care intersectează dreptele în punctele A respectiv B care sunt de cerc care intersectează dreptele în punctele A respectiv B care sunt
centrele de racordare. În continuare cu aceeaúi rază R din punctele A úi B se centrele de racordare. În continuare cu aceeaúi rază R din punctele A úi B se
duce câte un arc de cerc care se intersectează în punctul O numit centru de duce câte un arc de cerc care se intersectează în punctul O numit centru de
racordare. Din punctul O úi cu o rază R = OA = OB se trasează arcul de racordare. Din punctul O úi cu o rază R = OA = OB se trasează arcul de
racordare AB căutat. racordare AB căutat.

Fig. 13.9 Fig. 13.10 Fig. 13.9 Fig. 13.10

166 166
13.2.5 Racordarea a două drepte paralele prin două arce de cerc 13.2.5 Racordarea a două drepte paralele prin două arce de cerc
fiind date punctele de racordare fiind date punctele de racordare
Pentru racordarea a două drepte paralele (ǻ1) úi (ǻ2) prin două arce Pentru racordarea a două drepte paralele (ǻ1) úi (ǻ2) prin două arce
de cerc fiind date punctele de racordare A1 úi A2 conform Fig.13.10 se de cerc fiind date punctele de racordare A1 úi A2 conform Fig.13.10 se
procedează astfel: se trasează dreapta A1A2 pe care se alege un punct procedează astfel: se trasează dreapta A1A2 pe care se alege un punct
oarecare A3, după care se ridică mediatoarele segmentelor A1A2 úi A2A3 de o oarecare A3, după care se ridică mediatoarele segmentelor A1A2 úi A2A3 de o
parte úi de alta a dreptei în sens invers. În continuare se ridică parte úi de alta a dreptei în sens invers. În continuare se ridică
perpendiculare în punctul A1 pe dreapta (ǻ1) úi în punctul A2 pe dreapta perpendiculare în punctul A1 pe dreapta (ǻ1) úi în punctul A2 pe dreapta
(ǻ2) care intersectează mediatoarele în centrele de racordare O1 úi O2 . Din (ǻ2) care intersectează mediatoarele în centrele de racordare O1 úi O2 . Din
punctul O1 cu raza R1=O1A1 se trasează arcul de racordare A1A3, iar din punctul O1 cu raza R1=O1A1 se trasează arcul de racordare A1A3, iar din
punctul O2 cu raza R2=O2A2 se trasează arcul de racordare A2A3, acestea punctul O2 cu raza R2=O2A2 se trasează arcul de racordare A2A3, acestea
fiind arcele de racordare căutate pentru racordarea celor două drepte fiind arcele de racordare căutate pentru racordarea celor două drepte
paralele. paralele.

13.2.6 Racordarea a două perechi de drepte paralele egal 13.2.6 Racordarea a două perechi de drepte paralele egal
depărtate între ele prin două arce de cerc fiind date depărtate între ele prin două arce de cerc fiind date
punctele de racordare punctele de racordare
Pentru racordarea a două perechi de drepte paralele egal depărtate între Pentru racordarea a două perechi de drepte paralele egal depărtate între
ele (ǻ1)úi (ǻ2) cu (ǻ’1) úi (ǻ’ 2) prin două arce de cerc fiind date două puncte ele (ǻ1)úi (ǻ2) cu (ǻ’1) úi (ǻ’ 2) prin două arce de cerc fiind date două puncte
de racordare C1 úi C2 conform Fig.13.11 se procedează astfel: se trasează de racordare C1 úi C2 conform Fig.13.11 se procedează astfel: se trasează
iniĠial dreapta C1C2, după care se determină mijlocul acesteia prin iniĠial dreapta C1C2, după care se determină mijlocul acesteia prin
construcĠia punctului C3; în continuare se ridică mediatoarele segmentelor construcĠia punctului C3; în continuare se ridică mediatoarele segmentelor
C1C2 úi C2C3 în sens invers rezultând punctele A respectiv B. Din punctele C1C2 úi C2C3 în sens invers rezultând punctele A respectiv B. Din punctele
C1 úi C2 se ridică perpendiculare care intersectează mediatoarele în centrele C1 úi C2 se ridică perpendiculare care intersectează mediatoarele în centrele
de racordare O1 úi O2. Perpendiculara ridicată din punctul C1 pe dreapta de racordare O1 úi O2. Perpendiculara ridicată din punctul C1 pe dreapta
’ ’
(ǻ1) intersectează paralela (ǻ 1) în C 1 iar prelungirea perpendicularei în C2 (ǻ1) intersectează paralela (ǻ’1) în C’1 iar prelungirea perpendicularei în C2
pe dreapta (ǻ2) intersectează dreapta (ǻ’2) în C’2. În continuare se unesc pe dreapta (ǻ2) intersectează dreapta (ǻ’2) în C’2. În continuare se unesc
punctele C’1 cu C’2 rezultând dreapta C’1C’2 úi O1 cu O2 rezultând dreapta punctele C’1 cu C’2 rezultând dreapta C’1C’2 úi O1 cu O2 rezultând dreapta

167 167
O1O2 care se intersectează în punctul C’3. Din punctul O1 cu raza egală cu O1O2 care se intersectează în punctul C’3. Din punctul O1 cu raza egală cu
O1C1 se trasează arcul de cerc C1C3 iar din O2 cu raza egală cu O2C2 se O1C1 se trasează arcul de cerc C1C3 iar din O2 cu raza egală cu O2C2 se
trasează arcul de cerc C2C3 , arce prin care se racordează paralele (ǻ1)úi trasează arcul de cerc C2C3 , arce prin care se racordează paralele (ǻ1)úi
(ǻ2). Din punctul O1 cu raza egală cu O1C’1 se trasează arcul de cerc C’1C’3 (ǻ2). Din punctul O1 cu raza egală cu O1C’1 se trasează arcul de cerc C’1C’3
iar din O2 cu raza egală cu O2C’2 se trasează arcul de cerc C’2C’3, arce prin iar din O2 cu raza egală cu O2C’2 se trasează arcul de cerc C’2C’3, arce prin
care se racordează dreptele paralele (ǻ’1) úi (ǻ’ 2) care sunt paralele cu care se racordează dreptele paralele (ǻ’1) úi (ǻ’ 2) care sunt paralele cu
dreptele (ǻ1)úi (ǻ2). dreptele (ǻ1)úi (ǻ2).

Fig.13.11 Fig.13.12 Fig.13.11 Fig.13.12

13.3 Racordarea unei drepte cu un cerc dat 13.3 Racordarea unei drepte cu un cerc dat
13.3.1 Racordarea unei drepte cu un cerc de rază dată 13.3.1 Racordarea unei drepte cu un cerc de rază dată
Pentru racordarea unei drepte cu un cerc de rază dată R conform Pentru racordarea unei drepte cu un cerc de rază dată R conform
Fig.13.12 se procedează astfel: se trasează o paralelă (ǻ1) la dreapta (ǻ) la Fig.13.12 se procedează astfel: se trasează o paralelă (ǻ1) la dreapta (ǻ) la
o distanĠă egală cu valoarea razei R, după care din centrul cercului O1 se o distanĠă egală cu valoarea razei R, după care din centrul cercului O1 se
trasează un arc de cerc cu raza egală cu R1+R care intersectează dreapta trasează un arc de cerc cu raza egală cu R1+R care intersectează dreapta
(ǻ1) în punctul O numit úi centru de racordare. În continuare din punctul O (ǻ1) în punctul O numit úi centru de racordare. În continuare din punctul O
se duce o perpendiculară pe dreapta (ǻ) rezultând punctul de racordare B se duce o perpendiculară pe dreapta (ǻ) rezultând punctul de racordare B
iar unind punctul O cu O1 dreapta rezultată intersectează cercul în punctul iar unind punctul O cu O1 dreapta rezultată intersectează cercul în punctul
de racordare A. În final cu vârful compasului în O úi cu deschiderea egală de racordare A. În final cu vârful compasului în O úi cu deschiderea egală
cu raza R se trasează un arc de cerc care uneúte punctele A úi B rezultând cu raza R se trasează un arc de cerc care uneúte punctele A úi B rezultând
arcul de racordare AB căutat. arcul de racordare AB căutat.

168 168
13.3.2. Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctul de 13.3.2. Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctul de
racordare de pe dreaptă racordare de pe dreaptă
Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc de rază oarecare R1 Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc de rază oarecare R1
fiind dat punctul de racordare de pe dreapta A conform Fig.13.13 se fiind dat punctul de racordare de pe dreapta A conform Fig.13.13 se
procedează astfel: se ridică o perpendiculară pe dreapta (ǻ) în punctual A procedează astfel: se ridică o perpendiculară pe dreapta (ǻ) în punctual A
pe care se trasează segmental AB=R1 úi se uneúte punctul B astfel pe care se trasează segmental AB=R1 úi se uneúte punctul B astfel
determinat cu centrul cercului O1. Din punctul A se duce o perpendiculară determinat cu centrul cercului O1. Din punctul A se duce o perpendiculară
la AB care intersectează cercul în punctul de racordare C. Unind punctul O1 la AB care intersectează cercul în punctul de racordare C. Unind punctul O1
cu C rezultă dreapta O1C care prelungită se intersectează cu prelungirea cu C rezultă dreapta O1C care prelungită se intersectează cu prelungirea
perpendicularei AB în centrul de racordare O2. Cu centrul în punctul O2 úi perpendicularei AB în centrul de racordare O2. Cu centrul în punctul O2 úi
cu raza R = O2A se descrie arcul de racordare AC care racordează dreapta cu raza R = O2A se descrie arcul de racordare AC care racordează dreapta
(ǻ) cu cercul dat. (ǻ) cu cercul dat.

Fig.13.13 Fig.13.14 Fig.13.13 Fig.13.14

13.3.3 Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctul de 13.3.3 Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctul de
racordare de pe cerc racordare de pe cerc
Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc de rază oarecare R1 Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc de rază oarecare R1
fiind dat punctul de racordare A de pe cerc se procedează conform fiind dat punctul de racordare A de pe cerc se procedează conform
Fig.13.14 astfel: se construieúte tangenta în punctul A la cercul cu centrul Fig.13.14 astfel: se construieúte tangenta în punctul A la cercul cu centrul
în O1 úi de rază R1 care se intersectează cu prelungirea dreptei (ǻ) în în O1 úi de rază R1 care se intersectează cu prelungirea dreptei (ǻ) în
punctul B. Se construieúte bisectoarea unghiului format de dreapta (ǻ) úi punctul B. Se construieúte bisectoarea unghiului format de dreapta (ǻ) úi

169 169
tangenta la cerc care se intersectează cu prelungirea razei O1A în centrul de tangenta la cerc care se intersectează cu prelungirea razei O1A în centrul de
racordare O2. Din punctul O2 se coboară o perpendiculară pe dreapta (ǻ) racordare O2. Din punctul O2 se coboară o perpendiculară pe dreapta (ǻ)
rezultând punctul de racordare C. Cu vârful compasului în O2 se descrie un rezultând punctul de racordare C. Cu vârful compasului în O2 se descrie un
arc de cerc cu raza R2=O2C care este arcul de cerc care racordează dreapta arc de cerc cu raza R2=O2C care este arcul de cerc care racordează dreapta
(ǻ) cu cercul dat. (ǻ) cu cercul dat.

13.3.4 Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc 13.3.4 Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc
tangent exterior într-un punct dat de pe cerc tangent exterior într-un punct dat de pe cerc
Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc dat de rază oarecare r Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc dat de rază oarecare r
printr-un arc de cerc de rază dată R tangent exterior la punctul B dat pe printr-un arc de cerc de rază dată R tangent exterior la punctul B dat pe
cerc conform Fig.13.15 se procedează astfel: se trasează o paralelă (ǻ1) la cerc conform Fig.13.15 se procedează astfel: se trasează o paralelă (ǻ1) la
dreapta (ǻ) la distanĠa dată R după care din punctul O1 se trasează un arc dreapta (ǻ) la distanĠa dată R după care din punctul O1 se trasează un arc
de cerc cu raza egală cu R+r care intersectează paralela în centrul de de cerc cu raza egală cu R+r care intersectează paralela în centrul de
racordare O. Coborând o perpendiculară din O pe dreapta (ǻ) se obĠine racordare O. Coborând o perpendiculară din O pe dreapta (ǻ) se obĠine
punctul de racordare A de pe dreaptă iar unind punctul O cu O1; dreapta punctul de racordare A de pe dreaptă iar unind punctul O cu O1; dreapta
OO1 intersectează cercul în punctul de racordare B. Cu centrul în O úi cu OO1 intersectează cercul în punctul de racordare B. Cu centrul în O úi cu
raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care racordează dreapta raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care racordează dreapta
(ǻ) cu cercul dat printr-un arc de cerc tangent exterior într-un punct dat de (ǻ) cu cercul dat printr-un arc de cerc tangent exterior într-un punct dat de
pe cerc. pe cerc.
r

r
r r

Fig. 13.15 Fig. 13.16 Fig. 13.15 Fig. 13.16

170 170
Caz particular: unul din punctele de racordare (A) conform Fig.13.16 Caz particular: unul din punctele de racordare (A) conform Fig.13.16
poate să fie un punct al unei muchii; este cazul frecvent întâlnit în practica poate să fie un punct al unei muchii; este cazul frecvent întâlnit în practica
construcĠiilor de maúini la strunjitra articulaĠiilor sferice. ConstrucĠia este construcĠiilor de maúini la strunjitra articulaĠiilor sferice. ConstrucĠia este
asemănătoare cazului prezentat anterior (Fig.13.15). asemănătoare cazului prezentat anterior (Fig.13.15).

13.3.5 Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc 13.3.5 Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc
tangent interior într-un punct dat de pe cerc tangent interior într-un punct dat de pe cerc
Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc dat de rază oarecare r Pentru racordarea unei drepte (ǻ) cu un cerc dat de rază oarecare r
printr-un arc de cerc de rază dată R tangent interior la punctul B dat pe printr-un arc de cerc de rază dată R tangent interior la punctul B dat pe
cerc conform Fig.13.17 se procedează astfel: se trasează o paralelă (ǻ1) la cerc conform Fig.13.17 se procedează astfel: se trasează o paralelă (ǻ1) la
dreapta (ǻ) la distanĠa dată R după care din punctul O1 se trasează un arc dreapta (ǻ) la distanĠa dată R după care din punctul O1 se trasează un arc
de cerc cu raza egală cu R-r care intersectează paralela în centrul de de cerc cu raza egală cu R-r care intersectează paralela în centrul de
racordare O. Coborând o perpendiculară din O pe dreapta (ǻ) se obĠine racordare O. Coborând o perpendiculară din O pe dreapta (ǻ) se obĠine
punctul de racordare A de pe dreaptă iar unind punctul O cu O1, punctul de racordare A de pe dreaptă iar unind punctul O cu O1,
prelungirea dreaptei OO1 intersectează cercul în punctul de racordare B. Cu prelungirea dreaptei OO1 intersectează cercul în punctul de racordare B. Cu
centrul în O úi cu raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care centrul în O úi cu raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care
racordează dreapta (ǻ) cu cercul dat printr-un arc de cerc tangent interior racordează dreapta (ǻ) cu cercul dat printr-un arc de cerc tangent interior
într-un punct dat de pe cerc. într-un punct dat de pe cerc.
r

r
Fig. 13.17 Fig. 13.17

171 171
13.4 Racordarea a două cercuri 13.4 Racordarea a două cercuri
13.4.1 Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 13.4.1 Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată
tangent exterior la cercurile date tangent exterior la cercurile date
Pentru racordarea a două cercuri ( cercul O1 de rază r’ úi cercul O2 de Pentru racordarea a două cercuri ( cercul O1 de rază r’ úi cercul O2 de
rază r ) cu un arc de cerc (racordare) dat de rază R tangent exterior la cele rază r ) cu un arc de cerc (racordare) dat de rază R tangent exterior la cele
două cercuri conform Fig.13.18 se procedează astfel: din punctul O1 se două cercuri conform Fig.13.18 se procedează astfel: din punctul O1 se

trasează un arc de cerc cu raza R+r iar din punctul O2 se trasează un alt trasează un arc de cerc cu raza R+r’ iar din punctul O2 se trasează un alt
arc de cerc cu raza R+r care se intersectează în centrul de racordare O. arc de cerc cu raza R+r care se intersectează în centrul de racordare O.
Unind punctul O cu O2 rezultă punctul de racordare A iar unind punctul O Unind punctul O cu O2 rezultă punctul de racordare A iar unind punctul O
cu O1 rezultă punctul de racordare B. În continuare cu centrul în O úi cu cu O1 rezultă punctul de racordare B. În continuare cu centrul în O úi cu
raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care racordează cercurile raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care racordează cercurile
O1 úi O2 în punctele A úi B úi este tangent exterior la cercurile date. O1 úi O2 în punctele A úi B úi este tangent exterior la cercurile date.

r r
r’ r’

r r

r’ r’

Fig. 13.18 Fig. 13.19 Fig. 13.18 Fig. 13.19

13.4.2 Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 13.4.2 Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată
tangent interior la cercurile date tangent interior la cercurile date

Pentru racordarea a două cercuri ( cercul O1 de rază r úi cercul O2 de Pentru racordarea a două cercuri ( cercul O1 de rază r’ úi cercul O2 de
rază r ) cu un arc de cerc (racordare) dat de rază R tangent interior la cele rază r ) cu un arc de cerc (racordare) dat de rază R tangent interior la cele
două cercuri conform Fig.13.19 se procedează astfel: din punctul O1 se două cercuri conform Fig.13.19 se procedează astfel: din punctul O1 se
trasează un arc de cerc cu raza R-r’ iar din punctul O2 se trasează un alt arc trasează un arc de cerc cu raza R-r’ iar din punctul O2 se trasează un alt arc
de cerc cu raza R-r care se intersectează în centrul de racordare O. Unind de cerc cu raza R-r care se intersectează în centrul de racordare O. Unind

172 172
punctul O cu O2 úi prelungind dreapta OO2 aceasta intersectează cercul O2 punctul O cu O2 úi prelungind dreapta OO2 aceasta intersectează cercul O2
în punctul de racordare A iar unind punctul O cu O1 úi prelungind dreapta în punctul de racordare A iar unind punctul O cu O1 úi prelungind dreapta
OO1 aceasta intersectează cercul O2 în punctul de racordare B. În OO1 aceasta intersectează cercul O2 în punctul de racordare B. În
continuare cu centrul în O úi cu raza egală cu R se trasează arcul de continuare cu centrul în O úi cu raza egală cu R se trasează arcul de
racordare AB care racordează cercurile O1 úi O2 în punctele A úi B úi este racordare AB care racordează cercurile O1 úi O2 în punctele A úi B úi este
tangent interior la cercurile date. tangent interior la cercurile date.

13.4.3 Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază 13.4.3 Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază
dată, tangent interior la unul úi exterior la celălalt cerc dată, tangent interior la unul úi exterior la celălalt cerc
Pentru racordarea a două cercuri ( cercul O1 de rază r’ úi cercul O2 de Pentru racordarea a două cercuri ( cercul O1 de rază r’ úi cercul O2 de
rază r ) cu un arc de cerc (racordare) dat de rază R tangent interior la unul rază r ) cu un arc de cerc (racordare) dat de rază R tangent interior la unul
úi exterior la celălalt se procedează conform Fig.13.20 astfel: din punctul úi exterior la celălalt se procedează conform Fig.13.20 astfel: din punctul
O1 se trasează un arc de cerc cu raza R+ r iar din punctul O2 se trasează un O1 se trasează un arc de cerc cu raza R+ r iar din punctul O2 se trasează un

alt arc de cerc cu raza R- r care se intersectează în centrul de racordare O. alt arc de cerc cu raza R- r’care se intersectează în centrul de racordare O.
Unind punctul O cu O2 úi prelungind dreapta OO2 aceasta intersectează Unind punctul O cu O2 úi prelungind dreapta OO2 aceasta intersectează
cercul O2 în punctul de racordare A iar unind punctul O cu O1 dreapta OO1 cercul O2 în punctul de racordare A iar unind punctul O cu O1 dreapta OO1
intersectează cercul O1 în punctul de racordare B. În continuare cu centrul intersectează cercul O1 în punctul de racordare B. În continuare cu centrul
în O úi cu raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care racordează în O úi cu raza egală cu R se trasează arcul de racordare AB care racordează
cercurile O1 úi O2 în punctele A úi B tangent interior la unul úi tangent cercurile O1 úi O2 în punctele A úi B tangent interior la unul úi tangent
exterior la celălalt. exterior la celălalt.

r r
r’

r’
Fig. 13.20 Fig. 13.20

173 173
14. CURBE 14. CURBE
14.1 Curbe plane 14.1 Curbe plane
14.1.1 Curbe definite prin arce de cerc 14.1.1 Curbe definite prin arce de cerc
14.1.1.1 ConstrucĠia ovoidului când se cunoaúte axa mică 14.1.1.1 ConstrucĠia ovoidului când se cunoaúte axa mică
Curba ovoid este o curbă plană închisă definită de arce de cerc Curba ovoid este o curbă plană închisă definită de arce de cerc
racordate úi cu centrele situate pe două axe (axa mică úi axa mare) a cărei racordate úi cu centrele situate pe două axe (axa mică úi axa mare) a cărei
formă este asemănătoare cu secĠiunea centrală a unui ou. formă este asemănătoare cu secĠiunea centrală a unui ou.
Obs: a nu se confunda cu ovoidul ca úi corp solid care are forma unui ou. Obs: a nu se confunda cu ovoidul ca úi corp solid care are forma unui ou.
Pentru construcĠia ovoidului atunci când se cunoaúte axa mică Pentru construcĠia ovoidului atunci când se cunoaúte axa mică
conform Fig.14.1 se procedează astfel: fiind dată axa mică AA1 se conform Fig.14.1 se procedează astfel: fiind dată axa mică AA1 se
determină punctul O ca fiind mijlocul acesteia din care se ridică o determină punctul O ca fiind mijlocul acesteia din care se ridică o
perpendiculară de o parte úi de alta a acesteia reprezentând axa mare. Din perpendiculară de o parte úi de alta a acesteia reprezentând axa mare. Din
punctul O cu raza r = OA = OA1 se duce un cerc care intersectează axa punctul O cu raza r = OA = OA1 se duce un cerc care intersectează axa
mare în punctele B úi B1 astfel arcul ABA1 formează un prim arc de cerc a mare în punctele B úi B1 astfel arcul ABA1 formează un prim arc de cerc a
curbei ovoid, după care din punctele de racordare A úi A1 se duc arce de curbei ovoid, după care din punctele de racordare A úi A1 se duc arce de
cerc cu raza R = AA1 de cealaltă parte parte a axei mici. Unind punctele A cerc cu raza R = AA1 de cealaltă parte parte a axei mici. Unind punctele A
cu B1 úi A1 cu B1 úi prelungind dreptele astfel obĠinute până intersectează cu B1 úi A1 cu B1 úi prelungind dreptele astfel obĠinute până intersectează
arcele de cerc anterior construite se obĠin punctele de racordare C úi C1. arcele de cerc anterior construite se obĠin punctele de racordare C úi C1.
Din centrul de racordare B1 úi cu raza r’ = B1C = B1C1 se trasează un arc Din centrul de racordare B1 úi cu raza r’ = B1C = B1C1 se trasează un arc
(cerc) de racordare la arcele de cerc construite anterior. Figura formată din (cerc) de racordare la arcele de cerc construite anterior. Figura formată din
arcele de cerc ABA1, A1 C, CC1 úi CA reprezintă curba ovoid căutată. arcele de cerc ABA1, A1 C, CC1 úi CA reprezintă curba ovoid căutată.
B B
A A1 A A1

A 0 A1 A 0 A1

B1 B1

C C1 Fig. 14.1 C C1 Fig. 14.1

174 174
14.1.1.2 ConstrucĠia ovalului când se cunoaúte axa mare 14.1.1.2 ConstrucĠia ovalului când se cunoaúte axa mare
Ovalul este curba convexă închisă care are o axă de simetrie úi curba Ovalul este curba convexă închisă care are o axă de simetrie úi curba
maximă în punctul de pe axă. maximă în punctul de pe axă.
Curba convexă este curba a cărei formă reprezintă în secĠiune dosul Curba convexă este curba a cărei formă reprezintă în secĠiune dosul
unei scobituri / este arcul de curbă faĠă de care un punct este situat într-o unei scobituri / este arcul de curbă faĠă de care un punct este situat într-o
parte a curbei opusă celei a punctelor faĠă de care arcul este concav. parte a curbei opusă celei a punctelor faĠă de care arcul este concav.
Curba concavă conform Fig.14.2 este definită prin calitatea unui arc Curba concavă conform Fig.14.2 este definită prin calitatea unui arc
de curbă, faĠă de un punct exterior A, de a avea, între două puncte P1 úi P2 de curbă, faĠă de un punct exterior A, de a avea, între două puncte P1 úi P2
de pe el, o coardă care să fie intersectată de segmentul de dreaptă care de pe el, o coardă care să fie intersectată de segmentul de dreaptă care
uneúte punctul A cu orice punct P de pe arc dintre P1 úi P2, într-un punct M uneúte punctul A cu orice punct P de pe arc dintre P1 úi P2, într-un punct M
situat între A úi P. situat între A úi P.
A A1 A A1
P1 0’3 P1 0’3
C2 C1 C2 C1

M 02 0 01 M 02 0 01
P AA A1 P AA A1

C’2 C’1 C’2 C’1

P2 03 P2 03
Fig. 14.2 Fig. 14.3 Fig. 14.2 Fig. 14.3

Pentru construcĠia ovalului atunci când se cunoaúte axa mare, Pentru construcĠia ovalului atunci când se cunoaúte axa mare,
conform Fig.14.3, se procedează astfel: fiind dată axa mare AA1 aceasta se conform Fig.14.3, se procedează astfel: fiind dată axa mare AA1 aceasta se
împarte în patru părĠi rezultând punctele O, O1 úi O2. Din punctele O1 úi O2 împarte în patru părĠi rezultând punctele O, O1 úi O2. Din punctele O1 úi O2
se trasează câte un cerc cu raza r = O1 A1 = O2 A = OO1 = OO2, cercuri ce se trasează câte un cerc cu raza r = O1 A1 = O2 A = OO1 = OO2, cercuri ce
sunt tangente în punctul O. Din aceleaúi puncte O1 úi O2 se trasează de o sunt tangente în punctul O. Din aceleaúi puncte O1 úi O2 se trasează de o
parte úi de alta a axei mari două cerce de cerc cu raza R = O1 O2 care se parte úi de alta a axei mari două cerce de cerc cu raza R = O1 O2 care se

175 175
intersectează în punctele O3 úi O4 (centre de racordare). Prelungiind intersectează în punctele O3 úi O4 (centre de racordare). Prelungiind
dreptele ce unesc centrul O1 cu O3 úi O4 acestea intersectează cercul în dreptele ce unesc centrul O1 cu O3 úi O4 acestea intersectează cercul în
punctele C1 úi C1’ iar prelungind dreptele ce unesc centrul O2 cu O3 úi O4 punctele C1 úi C1’ iar prelungind dreptele ce unesc centrul O2 cu O3 úi O4
acestea intersectează cel de al doilea cerc în punctele C2 úi C2’ obĠinând acestea intersectează cel de al doilea cerc în punctele C2 úi C2’ obĠinând
astfel punctele de racordare C1, C1’, C2 úi C2’. astfel punctele de racordare C1, C1’, C2 úi C2’.
Din punctele O3 úi O4 se trasează arcele C1’ C2’ úi C1C2 care racordează Din punctele O3 úi O4 se trasează arcele C1’ C2’ úi C1C2 care racordează
arcele de cerc C1’A1C1 úi C2’AC2 obĠinând astfel ovalul căutat. arcele de cerc C1’A1C1 úi C2’AC2 obĠinând astfel ovalul căutat.

14.1.1.3 ConstrucĠia ovalului când se cunosc axele 14.1.1.3 ConstrucĠia ovalului când se cunosc axele
Pentru construcĠia ovalului atunci când se cunosc cele două axe (AA1 Pentru construcĠia ovalului atunci când se cunosc cele două axe (AA1
úi BB1) conform Fig.14.4 se procedează astfel: din punctul O (prin care s-a úi BB1) conform Fig.14.4 se procedează astfel: din punctul O (prin care s-a
notat punctul de intersecĠie a axelor perpendiculare AA1 úi BB1 situat la notat punctul de intersecĠie a axelor perpendiculare AA1 úi BB1 situat la
mijlocul celor două axe) se trasează un cerc cu raza R = OA = OB care mijlocul celor două axe) se trasează un cerc cu raza R = OA = OB care
intersectează prelungirea axei mici BB1 în punctele D úi E. Din punctul B intersectează prelungirea axei mici BB1 în punctele D úi E. Din punctul B
se trasează un arc de cerc cu raza r = BD care intersectează dreptele AB úi se trasează un arc de cerc cu raza r = BD care intersectează dreptele AB úi
A1B în punctele F respectiv G, după care pe dreptele AF úi A1G la mijlocul A1B în punctele F respectiv G, după care pe dreptele AF úi A1G la mijlocul
acestora se ridică perpendiculare de o parte úi de alta a acestora acestora se ridică perpendiculare de o parte úi de alta a acestora
intersectând axa mare în punctele O1 úi O2, iar axa mică în punctul O3 intersectând axa mare în punctele O1 úi O2, iar axa mică în punctul O3
respectiv O4 (pentru o construcĠie similară celei din punctul B în punctul respectiv O4 (pentru o construcĠie similară celei din punctul B în punctul
B1). În continuare se procedează la construcĠia ovalului prin arce de cerc B1). În continuare se procedează la construcĠia ovalului prin arce de cerc
construind din punctele O1 úi O2 cu raza O1A = O2A arce de cerc care construind din punctele O1 úi O2 cu raza O1A = O2A arce de cerc care
intersectează perpendicularele ridicate anterior în punctele de racordare C1, intersectează perpendicularele ridicate anterior în punctele de racordare C1,
C’1 respective C2, C’2, după care din centrele de racordare O3 úi O4 se C’1 respective C2, C’2, după care din centrele de racordare O3 úi O4 se
trasează arce de cerc cu raza O3B = O4B1. Curba alcătuită din arcele de trasează arce de cerc cu raza O3B = O4B1. Curba alcătuită din arcele de
cerc C’2AC2, C2BC1, C1A1C’1 úi C’1B1C’2 reprezintă ovoidul căutat atunci cerc C’2AC2, C2BC1, C1A1C’1 úi C’1B1C’2 reprezintă ovoidul căutat atunci
când se cunosc cele două axe. când se cunosc cele două axe.

176 176
A A1 A A1
B B1 B B1
D D
04 C 04 C
04 G 04 G
C2 C1 D C2 C1 D
F B G B F B G B
A 01 02 A1 A 01 A1 A 01 02 A1 A 01 A1
0 0 02 0 0 02
B1 C’1 B1 B1 C’1 B1
C’2 F E C’2 F E
03 03
E 03 E 03
Fig. 14.4 Fig. 14.5 Fig. 14.4 Fig. 14.5

14.1.1.4 ConstrucĠia ovalului prin metoda dreptunghiului 14.1.1.4 ConstrucĠia ovalului prin metoda dreptunghiului
Pentru construcĠia ovalului atunci când se cunosc cele două axe (AA1 Pentru construcĠia ovalului atunci când se cunosc cele două axe (AA1
úi BB1) se mai poate folosi úi metoda dreptunghiului pentru care conform úi BB1) se mai poate folosi úi metoda dreptunghiului pentru care conform
Fig.14.5 se procedează astfel: se notează cu O punctul de intersecĠie a celor Fig.14.5 se procedează astfel: se notează cu O punctul de intersecĠie a celor
două axe perpendiculare la mijlocul lor. Din puctele B úi A1 se ridică către două axe perpendiculare la mijlocul lor. Din puctele B úi A1 se ridică către
o perpendiculară care se intersectează în punctul C formând dreptunghiul o perpendiculară care se intersectează în punctul C formând dreptunghiul
A1OBC, după care se trasează diagonala A1B úi bisectoarele unghiurilor A1OBC, după care se trasează diagonala A1B úi bisectoarele unghiurilor
CBA1 úi BA1C care se intersectează în punctul de racordare D din care se CBA1 úi BA1C care se intersectează în punctul de racordare D din care se
ridică o perpendiculară pe diagonala A1B care intersectează axa nare în ridică o perpendiculară pe diagonala A1B care intersectează axa nare în
punctul O2 iar axa mică în punctul O3. Celelalte centre (O1 úi O4) úi punctul O2 iar axa mică în punctul O3. Celelalte centre (O1 úi O4) úi
punctele de racordare (E, F úi G) se determină prin construcĠii similare punctele de racordare (E, F úi G) se determină prin construcĠii similare
(dreptunghi) faĠă de axele avalului cu care sunt simetrice. (dreptunghi) faĠă de axele avalului cu care sunt simetrice.

14.1.2 Spirale 14.1.2 Spirale


14.1.2.1 Spirale definite prin arce de cerc 14.1.2.1 Spirale definite prin arce de cerc
Spiralele definite prin arce de cerc sunt curbe plane construite dintr- Spiralele definite prin arce de cerc sunt curbe plane construite dintr-
o succesiune de arce de cerc racordate între ele úi a cărei formă este o succesiune de arce de cerc racordate între ele úi a cărei formă este
asemănătoare cu secĠiunea centrală făcută printr-o cochilă de melc. asemănătoare cu secĠiunea centrală făcută printr-o cochilă de melc.

177 177
14.1.2.1.1 ConstrucĠia spiralei cu două centre 14.1.2.1.1 ConstrucĠia spiralei cu două centre
Pentru construcĠia spiralei cu două centre atunci când se cunoaúte Pentru construcĠia spiralei cu două centre atunci când se cunoaúte
pasul spiralei pe dreapta (ǻ) se procedează conform Fig.14.6 astfel: se pasul spiralei pe dreapta (ǻ) se procedează conform Fig.14.6 astfel: se
determină punctul O1 ca fiind mijlocul segmentului O2A (pasul spiralei), determină punctul O1 ca fiind mijlocul segmentului O2A (pasul spiralei),
după care cu vârful compasului în O1 se trasează un arc de cerc cu raza după care cu vârful compasului în O1 se trasează un arc de cerc cu raza
O1O2 până în punctul A după care cu vârful compasului în O2 úi cu raza O1O2 până în punctul A după care cu vârful compasului în O2 úi cu raza
O2A se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta (ǻ) în punctul C, O2A se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta (ǻ) în punctul C,
după care cu vârful compasului în O2 úi cu raza O2C se trasează un alt arc după care cu vârful compasului în O2 úi cu raza O2C se trasează un alt arc
de cerc până intersectează dreapta (ǻ) în punctul D úi tot aúa prin de cerc până intersectează dreapta (ǻ) în punctul D úi tot aúa prin
alternarea centrelor O1 úi O2 úi prin adăugarea la raza existentă anterior a alternarea centrelor O1 úi O2 úi prin adăugarea la raza existentă anterior a
unei mărimi echivalente cu jumătate de pas se continuă construcĠia elicei. unei mărimi echivalente cu jumătate de pas se continuă construcĠia elicei.

Fig. 14.6 Fig. 14.7 Fig. 14.6 Fig. 14.7

14.1.2.1.2 ConstrucĠia spiralei cu trei centre 14.1.2.1.2 ConstrucĠia spiralei cu trei centre
Pentru construcĠia spirslei cu trei centre stunci când se cunoaúte Pentru construcĠia spirslei cu trei centre stunci când se cunoaúte
pasul spiralei se procedează conform Fig.14.7 astfel: se trasează un pasul spiralei se procedează conform Fig.14.7 astfel: se trasează un
triunghi echilateral cu latura egală cu pasul elicei úi cu vârfurile O1, O2, O3, triunghi echilateral cu latura egală cu pasul elicei úi cu vârfurile O1, O2, O3,
după care se prelungesc laturile acestuia rezultând semidreptele ǻ1, ǻ2 úi după care se prelungesc laturile acestuia rezultând semidreptele ǻ1, ǻ2 úi
ǻ3. Din punctul O1 cu raza O1O2 = O1O3 se trasează un arc de cerc care ǻ3. Din punctul O1 cu raza O1O2 = O1O3 se trasează un arc de cerc care
intersectează dreapta ǻ1 în punctul A, după care cu centrul în punctul O2 úi intersectează dreapta ǻ1 în punctul A, după care cu centrul în punctul O2 úi
cu raza egală cu O2A se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta cu raza egală cu O2A se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta
ǻ2 în punctul B continuându-se cu un arc de cerc cu centrul în O3 úi raza ǻ2 în punctul B continuându-se cu un arc de cerc cu centrul în O3 úi raza

178 178
egală cu OB care intersectează dreapta ǻ3 în punctul C. ConstrucĠia spiralei egală cu OB care intersectează dreapta ǻ3 în punctul C. ConstrucĠia spiralei
se poate continua prin trasarea de arce de cerc succesive din centrele O1, se poate continua prin trasarea de arce de cerc succesive din centrele O1,
O2, O3 cu raze egale cu O1C,O2D,O3E respectiv O1F,O2G,O3H. O2, O3 cu raze egale cu O1C,O2D,O3E respectiv O1F,O2G,O3H.

14.1.2.1.3 ConstrucĠia spiralei cu patru centre 14.1.2.1.3 ConstrucĠia spiralei cu patru centre
Pentru construcĠia spiralei cu patru centre atunci când se cunoaúte Pentru construcĠia spiralei cu patru centre atunci când se cunoaúte
pasul spiralei se procedează conform Fig.14.8 astfel: se construieúte un pasul spiralei se procedează conform Fig.14.8 astfel: se construieúte un
pătrat cu latura egală cu pasul spiralei úi cu vârfurile O1, O2, O3 úi O4, iar pătrat cu latura egală cu pasul spiralei úi cu vârfurile O1, O2, O3 úi O4, iar
laturile pătratului se prelungesc obĠinând semidreptele ǻ1, ǻ2 , ǻ3 úi ǻ4. Cu laturile pătratului se prelungesc obĠinând semidreptele ǻ1, ǻ2 , ǻ3 úi ǻ4. Cu
vârful compasului din punctul O1 se trasează un arc de cerc cu raza egală vârful compasului din punctul O1 se trasează un arc de cerc cu raza egală
cu pasul elicei, din punctul O4 până unde arcul intersectează dreapta ǻ1 în cu pasul elicei, din punctul O4 până unde arcul intersectează dreapta ǻ1 în
punctul A, după care cu vârful compasului în O2 úi cu raza O2A se trasează punctul A, după care cu vârful compasului în O2 úi cu raza O2A se trasează
un arc de cerc din punctul A până când arcul intersectează dreapta ǻ2 în un arc de cerc din punctul A până când arcul intersectează dreapta ǻ2 în
punctul B urmând ca din punctul O3 cu raza O3B să se traseze un arc de punctul B urmând ca din punctul O3 cu raza O3B să se traseze un arc de
cerc din punctul B până când arcul intersectează dreapta ǻ3 în punctul C ca cerc din punctul B până când arcul intersectează dreapta ǻ3 în punctul C ca
în continuare din punctul O4 cu raza O4C să se traseze un arc de cerc din în continuare din punctul O4 cu raza O4C să se traseze un arc de cerc din
punctul C până când arcul intersectează dreapta ǻ4 în punctul D. punctul C până când arcul intersectează dreapta ǻ4 în punctul D.
ConstrucĠia spiralei se poate continua prin trasarea de arce de cerc ConstrucĠia spiralei se poate continua prin trasarea de arce de cerc
succesive din centrele O1, O2, O3 úi O4 cu raze egale cu O1D, O2E, O3F, succesive din centrele O1, O2, O3 úi O4 cu raze egale cu O1D, O2E, O3F,
O4G respectiv O1H, O2J, O3K, O4L. O4G respectiv O1H, O2J, O3K, O4L.

Fig. 14.8 Fig. 14.8

179 179
14.1.2.2 Spiralele definite ca rotaĠii 14.1.2.2 Spiralele definite ca rotaĠii
Spirala este locul geometric al poziĠiilor ocupate în plan de un punct Spirala este locul geometric al poziĠiilor ocupate în plan de un punct
mobil care înaintează după o lege anumită, pe o dreaptă, aceasta având o mobil care înaintează după o lege anumită, pe o dreaptă, aceasta având o
miúcare de rotaĠie determinată, în acelaúi sens, în jurul unui punct fix. miúcare de rotaĠie determinată, în acelaúi sens, în jurul unui punct fix.
Spirala este o curbă plană deschisă a cărei spiră corespunde unei Spirala este o curbă plană deschisă a cărei spiră corespunde unei
rotaĠii complete a dreptei, iar distanĠa dintre două spire consecutive se rotaĠii complete a dreptei, iar distanĠa dintre două spire consecutive se
numeúte pas. numeúte pas.

14.1.2.2.1 ConstrucĠia spiralei lui Arhimede când se cunoaúte 14.1.2.2.1 ConstrucĠia spiralei lui Arhimede când se cunoaúte
pasul spiralei pasul spiralei
Spirala lui Arhimede este o curbă plană deschisă úi descrisă de un Spirala lui Arhimede este o curbă plană deschisă úi descrisă de un
punct care se miúcă pe o dreaptă cu o viteză constantă, dreapta rotindu-se punct care se miúcă pe o dreaptă cu o viteză constantă, dreapta rotindu-se
în acelaúi timp în jurul unui centru cu viteza unghiului constantă Ȧ ; altfel în acelaúi timp în jurul unui centru cu viteza unghiului constantă Ȧ ; altfel
spus deplasarea punctului pe dreaptă este proporĠională cu unghiul de spus deplasarea punctului pe dreaptă este proporĠională cu unghiul de
rotaĠie al dreptei. rotaĠie al dreptei.
Expresia analitică a spiralei lui Arhimede este dată de relaĠia: Expresia analitică a spiralei lui Arhimede este dată de relaĠia:
r = aij r = aij
unde: ij – este unghiul de rotire al razei; unde: ij – este unghiul de rotire al razei;
v v
a ct , unde v este viteza periferică a punctului. a ct , unde v este viteza periferică a punctului.
Z Z
Pentru construcĠia spiralei lui Arhimede când se cunoaúte pasul Pentru construcĠia spiralei lui Arhimede când se cunoaúte pasul
spiralei, se procedează conform Fig.14.9 astfel: se trasează un cerc cu raza spiralei, se procedează conform Fig.14.9 astfel: se trasează un cerc cu raza
egală cu pasul spiralei, (OA = r0 = 2ʌ ra , unde ra este drumul parcurs de egală cu pasul spiralei, (OA = r0 = 2ʌ ra , unde ra este drumul parcurs de
0
un punct pe dreaptă în timp ce aceasta se roteúte cu 360 (pasul spiralei). un punct pe dreaptă în timp ce aceasta se roteúte cu 3600 (pasul spiralei).
Acest cerc se împarte într-un număr de părĠi egale (de exemplu opt) Acest cerc se împarte într-un număr de părĠi egale (de exemplu opt)
punctele de împărĠire notându-se cu A1, A2 ........ A8, după care se împarte úi punctele de împărĠire notându-se cu A1, A2 ........ A8, după care se împarte úi
raza cercului OA în acelaúi număr (opt) de părĠi egale rezultând punctele de raza cercului OA în acelaúi număr (opt) de părĠi egale rezultând punctele de
intersecĠie 1, 2........ 8. Din centrul cercului (O) se duc raze în punctele de intersecĠie 1, 2........ 8. Din centrul cercului (O) se duc raze în punctele de

180 180
intersecĠie A1, A2 .......A8. Cu piciorul compasului în centrul O úi cu raza O1 intersecĠie A1, A2 .......A8. Cu piciorul compasului în centrul O úi cu raza O1
se descrie un arc de cerc ce intersectează raza OA1 în punctul a1, după care se descrie un arc de cerc ce intersectează raza OA1 în punctul a1, după care
se descrie un arc de cerc cu raza OA2 în punctul a2 ú.a.m.d. pentru toate se descrie un arc de cerc cu raza OA2 în punctul a2 ú.a.m.d. pentru toate
cele opt puncte, iar în final prin unirea punctelor O, a1, a2 ..... a8 se obĠine cele opt puncte, iar în final prin unirea punctelor O, a1, a2 ..... a8 se obĠine
spirala căutată (spirala lui Arhimede). spirala căutată (spirala lui Arhimede).
A6 A6
A5 a6
A7 A5 a6
A7
a7 a7
a5 a5

A4 a4 0 123456 7 8 A8 A4 a4 0 123456 7 8 A8
a a1 a a1
a3 a2 8 a3 a2 8

A3 A1 A3 A1
A2 Fig. 14.9 A2 Fig. 14.9

14.1.2.2.2 ConstrucĠia spiralei hiperbolice când se cunoaúte 14.1.2.2.2 ConstrucĠia spiralei hiperbolice când se cunoaúte
distanĠa asimptotei faĠă de originea coordonatelor distanĠa asimptotei faĠă de originea coordonatelor
Spirala hiperbolică rezultă din miúcarea unui punct pe o rază astfel Spirala hiperbolică rezultă din miúcarea unui punct pe o rază astfel
încât distanĠa acestuia faĠă de centrul de rotire este tot timpul invers încât distanĠa acestuia faĠă de centrul de rotire este tot timpul invers
proporĠională cu unghiul de rotire M al razelor, măsurat faĠă de o poziĠie proporĠională cu unghiul de rotire M al razelor, măsurat faĠă de o poziĠie
iniĠială. iniĠială.
EcuaĠia spiralei hiperbolice este: EcuaĠia spiralei hiperbolice este:
rM = a rM = a
unde: a – determină distanĠa asimptotei acestei spirale faĠă de unde: a – determină distanĠa asimptotei acestei spirale faĠă de
originea coordonatelor, originea coordonatelor,
Pentru construcĠia spiralei hiperbolice conform Fig. 14.10 se Pentru construcĠia spiralei hiperbolice conform Fig. 14.10 se
procedează astfel: din punctul O, ca centru, se trasează un cerc cu o rază procedează astfel: din punctul O, ca centru, se trasează un cerc cu o rază
oarecare, care se împarte la un număr de părĠi egale. Punctele 1, 2, 3, ... oarecare, care se împarte la un număr de părĠi egale. Punctele 1, 2, 3, ...
etc., astfel obĠinute se unesc prin raze cu punctul O. Spre exemplu dacă etc., astfel obĠinute se unesc prin raze cu punctul O. Spre exemplu dacă
cercul se împarte în 12 părĠi egale atunci unghiul M1 corespunzător primei cercul se împarte în 12 părĠi egale atunci unghiul M1 corespunzător primei
raze este egal cu zero iar r1 = f . raze este egal cu zero iar r1 = f .

181 181
Pentru: M2 = S/6 Ÿ r2 = 6a/S , Pentru: M2 = S/6 Ÿ r2 = 6a/S ,
M3 = 2S/6 Ÿ r3 = 6a/2S , M3 = 2S/6 Ÿ r3 = 6a/2S ,
M4 = 3S/6 Ÿ r4 = 6a/3S , M4 = 3S/6 Ÿ r4 = 6a/3S ,
........................................ ........................................
Caz general rn = 6a/(n-1)S. Caz general rn = 6a/(n-1)S.
Segmentele astfel obĠinute se iau pe razele corespunzătoare Segmentele astfel obĠinute se iau pe razele corespunzătoare
rezultând punctele II, III, IV, ... etc., prin unirea cărora se obĠine spirala rezultând punctele II, III, IV, ... etc., prin unirea cărora se obĠine spirala
hiperbolică căutată. hiperbolică căutată.
Când M o 0, curba asimptotică se apropie de dreapta CB, iar când M o f, Când M o 0, curba asimptotică se apropie de dreapta CB, iar când M o f,
curba asimptotică se apropie de polul O. curba asimptotică se apropie de polul O.

C II Asimptota III B C II Asimptota III B

R4

R4
IV IV
R3

R3
R5

R5
4 4
R2 3 R R2 3 R6
V 6
V
5 5
6 6
D

D
2 M VI 2 M VI
3 3

M2 M2
A R1 1 VII 7 R7 A R1 1 VII 7 R7
0 0
VIII VIII
8 R 8 R
R 12 12 8 R 12 12 8

9 9
11 11
11

11
R9

R9
10 10
R

R
R10

R10
Fig. 14.10 Fig. 14.10
14.1.3 Curbe conice 14.1.3 Curbe conice
14.1.3.1 Elipsa. ConstrucĠia elipsei când se cunosc axele 14.1.3.1 Elipsa. ConstrucĠia elipsei când se cunosc axele
Elipsa este locul geometric al curbelor din plan pentru care suma Elipsa este locul geometric al curbelor din plan pentru care suma
distanĠelor fiecăruia din punctela sale cu două puncte fixe (F úi F’ ) este distanĠelor fiecăruia din punctela sale cu două puncte fixe (F úi F’ ) este
constantă (Fig.14.11). constantă (Fig.14.11).
Punctele F, F’ se numesc focare, iar distanĠele MF respectiv MF’ de Punctele F, F’ se numesc focare, iar distanĠele MF respectiv MF’ de
la un punct M al elipsei la focare se numesc raze vectoare. DistanĠa la un punct M al elipsei la focare se numesc raze vectoare. DistanĠa
constantă 2a trebuie să fie mai mare decât distanĠa dintre focare. Punctele constantă 2a trebuie să fie mai mare decât distanĠa dintre focare. Punctele
M1, M2, M3, M4 ca úi întreaga elipsă admit ca axă de simetrie M1, M2, M3, M4 ca úi întreaga elipsă admit ca axă de simetrie
perpendiculara pe mijlocul segmentului ce leagă focarele. Punctul de perpendiculara pe mijlocul segmentului ce leagă focarele. Punctul de
intersecĠie al celor două axe de simetrie notat cu O se numeúte centrul de intersecĠie al celor două axe de simetrie notat cu O se numeúte centrul de

182 182
simetrie al elipsei (centru). DistanĠa de la focare la centru, OF1=O2F= e, simetrie al elipsei (centru). DistanĠa de la focare la centru, OF1=O2F= e,
se numeúte excentricitate liniară sau distanĠă focală. se numeúte excentricitate liniară sau distanĠă focală.
ProprietăĠi: ProprietăĠi:
x Elipsa are două axe de simetrie: AA’- axa mare úi BB’- axa mică; x Elipsa are două axe de simetrie: AA’- axa mare úi BB’- axa mică;
x Suma razelor vectoare este egală cu AA’; x Suma razelor vectoare este egală cu AA’;
x BF=BF’=AA’/2; cu această proprietate se pot determina focarele x BF=BF’=AA’/2; cu această proprietate se pot determina focarele
elipsei atunci când se cunosc axele ei AA’ úi BB’; elipsei atunci când se cunosc axele ei AA’ úi BB’;
x Tangenta într-un punct M este bisectoarea exterioară a unghiului x Tangenta într-un punct M este bisectoarea exterioară a unghiului
FMF’. FMF’.
Tangenta într-un punct oarecare M al elipsei se obĠine dacă se uneúte Tangenta într-un punct oarecare M al elipsei se obĠine dacă se uneúte
punctul de intersecĠie L al dreptelor AB cu B1M cu punctul E úi se punctul de intersecĠie L al dreptelor AB cu B1M cu punctul E úi se
prelungeúte dreapta EL până intersectează dreapta BD în punctul de prelungeúte dreapta EL până intersectează dreapta BD în punctul de
intersecĠie T, care aparĠine tangentei (Fig.14.12). Al doilea punct P al intersecĠie T, care aparĠine tangentei (Fig.14.12). Al doilea punct P al
tangentei se situează la intersecĠia paralelei duse prin punctul L la dreapta tangentei se situează la intersecĠia paralelei duse prin punctul L la dreapta
OA cu segmental AD. Normala este perpendiculara MN dusă în punctul M OA cu segmental AD. Normala este perpendiculara MN dusă în punctul M
pe tangenta PT. pe tangenta PT.
Pentru construcĠia elipsei când se cunosc axele AA1 úi BB1 se Pentru construcĠia elipsei când se cunosc axele AA1 úi BB1 se
procedează conform Fig.14.12 astfel: se trasează cele două axe procedează conform Fig.14.12 astfel: se trasează cele două axe
perpendiculare la mijlocul lor, după care se construieúte dreptunghiul perpendiculare la mijlocul lor, după care se construieúte dreptunghiul
CDEF úi se împart segmentele OA1 úi A1C în acelaúi număr de părĠi egale CDEF úi se împart segmentele OA1 úi A1C în acelaúi număr de părĠi egale
(de exemplu cinci) rezultând punctele de împărĠire 1, 2, 3, 4 pe OA1 úi 1’, (de exemplu cinci) rezultând punctele de împărĠire 1, 2, 3, 4 pe OA1 úi 1’,
2’, 3’, 4’ pe A1C. La intersecĠia dreptelor ce unesc punctul B1 cu 1, 2, 3, 4 2’, 3’, 4’ pe A1C. La intersecĠia dreptelor ce unesc punctul B1 cu 1, 2, 3, 4
úi punctul B cu 1’, 2’, 3’, 4’ rezultă punctele G, H, J, C. Se unesc punctele úi punctul B cu 1’, 2’, 3’, 4’ rezultă punctele G, H, J, C. Se unesc punctele
B, G, H, J, K úi A printr-o dreaptă curbă obĠinându-se astfel un sfert de B, G, H, J, K úi A printr-o dreaptă curbă obĠinându-se astfel un sfert de
elipsă. Se procedează la construcĠii similare (simetrice) faĠă de celelalte elipsă. Se procedează la construcĠii similare (simetrice) faĠă de celelalte
semiaxe obĠinând în final elipsa căutată. ConstrucĠia este cu atât mai exactă semiaxe obĠinând în final elipsa căutată. ConstrucĠia este cu atât mai exactă
cu cât axele se împart într-un număr mai mare de părĠi. cu cât axele se împart într-un număr mai mare de părĠi.

183 183
A A1 A A1
MF+MF’=AA’=2a E B B1 MF+MF’=AA’=2a E B B1
D T B G C D T B G C
M M
H 1’ H 1’
B M B M
I 2’ I 2’
P 3’ P 3’
L 0 1 3 K 4’ L 0 1 3 K 4’
A A A A
4 A1 4 A1
2b

A1

2b
0 F’ 2 0 A1 2
F N F F’ N

R
B1 B1
2a E B1 F 2a E B1 F
Fig. 14.11 Fig. 14.12 Fig. 14.11 Fig. 14.12

14.1.3.2 Parabola 14.1.3.2 Parabola


Parabola este locul geometric al punctelor din plan egal depărtate de Parabola este locul geometric al punctelor din plan egal depărtate de
un punct fix (F) úi de o dreaptă fixă (d) din plan (Fig.14.13). un punct fix (F) úi de o dreaptă fixă (d) din plan (Fig.14.13).
Parabola este o curbă deschisă cu o singură ramură. Parabola este o curbă deschisă cu o singură ramură.
Punctul F se numeúte focar, iar dreapta fixă (d) se numeúte Punctul F se numeúte focar, iar dreapta fixă (d) se numeúte
directoare. DistanĠa de la focar la directoare se notează cu p úi se numeúte directoare. DistanĠa de la focar la directoare se notează cu p úi se numeúte
parametrul hiperbolei. Orice paralelă la dreapta directoare pentru o parametrul hiperbolei. Orice paralelă la dreapta directoare pentru o
distanĠă mai mare de p/2 este intersectată de un cerc oarecare cu centrul în distanĠă mai mare de p/2 este intersectată de un cerc oarecare cu centrul în
F în două puncte ale parabolei T úi T’ ..... M úi M’. Aceste puncte sunt F în două puncte ale parabolei T úi T’ ..... M úi M’. Aceste puncte sunt
simetrice faĠă de perpendiculara pe directoare prin focar. Axa de simetrie simetrice faĠă de perpendiculara pe directoare prin focar. Axa de simetrie
se numeúte axa para-bolei úi atinge parabola în punctul A care are distanĠa se numeúte axa para-bolei úi atinge parabola în punctul A care are distanĠa
de la directoare la focar egală cu p/2. de la directoare la focar egală cu p/2.
ProprietăĠi: ProprietăĠi:

x Parabola are o singură axă de simetrie AA ; x Parabola are o singură axă de simetrie AA’;
x Vârful A este la gală depărtare de focar úi de directoare; x Vârful A este la gală depărtare de focar úi de directoare;
x Tangenta într-un punct M este bisectoarea unghiului PMP. x Tangenta într-un punct M este bisectoarea unghiului PMP.

184 184
R R

5’ 5’

4’ M 4’ M

R
3’ 3’
Q Q
2’ 2’
P P
1’ 1’
N N
B B
5 4 3 2 1 A 5 4 3 2 1 A

Fig. 14.13 Fig. 14.14 Fig. 14.13 Fig. 14.14

14.1.3.2.1 ConstrucĠia parabolei când se cunosc vârful A, axa 14.1.3.2.1 ConstrucĠia parabolei când se cunosc vârful A, axa
AX úi un punct M AX úi un punct M
Pentru construcĠia parabolei atunci când se cunoaúte vârful A, axa Pentru construcĠia parabolei atunci când se cunoaúte vârful A, axa
AX úi un punct oarecare M se procedează conform Fig.14.14 astfel: se AX úi un punct oarecare M se procedează conform Fig.14.14 astfel: se
trasează o dreaptă AY perpendiculară pe axa AX în vârful parabolei A, după trasează o dreaptă AY perpendiculară pe axa AX în vârful parabolei A, după
care din punctul M coborâm perpendiculara MB pe AY. DistanĠele AB úi care din punctul M coborâm perpendiculara MB pe AY. DistanĠele AB úi
MB se împart în acelaúi număr de părĠi egale (de exemplu în patru) MB se împart în acelaúi număr de părĠi egale (de exemplu în patru)
rezultând punctele de împărĠire 1, 2, 3, 4 pe AB úi 1’, 2’, 3’, 4’ pe MB rezultând punctele de împărĠire 1, 2, 3, 4 pe AB úi 1’, 2’, 3’, 4’ pe MB
(segmentele de pe cele două perpendiculare nu sunt egale ca mărime (segmentele de pe cele două perpendiculare nu sunt egale ca mărime
1A  B1’ ). Prin punctele 1, 2, 3 se duc paralele la AX după care se uneúte 1A  B1’ ). Prin punctele 1, 2, 3 se duc paralele la AX după care se uneúte
punctul A cu punctele 1’, 2’, 3’ rezultând N, P, Q. punctul A cu punctele 1’, 2’, 3’ rezultând N, P, Q.
Unind punctele A, N, P, Q, M rezultă o latură a parabolei căutate. Aceeaúi Unind punctele A, N, P, Q, M rezultă o latură a parabolei căutate. Aceeaúi
construcĠie se execută simetric faĠă de axa AX rezultând parabola căutată. construcĠie se execută simetric faĠă de axa AX rezultând parabola căutată.
ConstrucĠia este cu atât mai exactă cu cât axele se împart într-un număr ConstrucĠia este cu atât mai exactă cu cât axele se împart într-un număr
mai mare de părĠi. mai mare de părĠi.

185 185
14.1.3.2.2 ConstrucĠia parabolei când se cunosc directoarea úi 14.1.3.2.2 ConstrucĠia parabolei când se cunosc directoarea úi
focarul focarul
Pentru construcĠia parabolei atunci când se cunosc focarul F úi Pentru construcĠia parabolei atunci când se cunosc focarul F úi
directoarea (d) conform Fig.14.15 se procedesză astfel: din punctul F se directoarea (d) conform Fig.14.15 se procedesză astfel: din punctul F se
coboară perpendiculara BF pe directoarea (d), după care această distanĠă se coboară perpendiculara BF pe directoarea (d), după care această distanĠă se
împarte în două părĠi egale rezultând vârful parabolei A. împarte în două părĠi egale rezultând vârful parabolei A.
Se prelungeúte dreapta BF care devine axa parabolei, aceasta împărĠindu-se Se prelungeúte dreapta BF care devine axa parabolei, aceasta împărĠindu-se
într-un număr oarecare de părĠi egale cu FB rezultând punctele de împărĠire într-un număr oarecare de părĠi egale cu FB rezultând punctele de împărĠire
1, 2, 3, 4, 5, 6. Prin punctul F se trasează o perpendiculară pe axa parabolei 1, 2, 3, 4, 5, 6. Prin punctul F se trasează o perpendiculară pe axa parabolei
úi se ia FC = FC’ = FB rezultând punctele C úi C’ ale parabolei. úi se ia FC = FC’ = FB rezultând punctele C úi C’ ale parabolei.

P R P R
L M O L M O
P P
K K
C N C N
A X A X
B 1 2 3 4 5 6 B 1 2 3 4 5 6
C’ C’
K’ K’
L’ M’ L’ M’
O’ P’ R’ Fig. 14.15
O’ P’ R’ Fig. 14.15
Pentru determinarea altor puncte ale parabolei, prin punctele de Pentru determinarea altor puncte ale parabolei, prin punctele de
împărĠire se trasează perpendiculare pe axă, după care cu centrul în focarul împărĠire se trasează perpendiculare pe axă, după care cu centrul în focarul
F úi cu raze egale cu distanĠa de la punctele de împărĠire (1, 2, 3, 4, 5, 6) la F úi cu raze egale cu distanĠa de la punctele de împărĠire (1, 2, 3, 4, 5, 6) la
punctul B se trasează arce de cerc care determină pe perpendiculare punctul B se trasează arce de cerc care determină pe perpendiculare
punctele de intersecĠie K, L, M, O, P, R úi K’, L’, M’, O’, P’, R’. Prin punctele de intersecĠie K, L, M, O, P, R úi K’, L’, M’, O’, P’, R’. Prin
unirea punctelor R’, P’, O’, M’, L’, K’, C’, A, C, K, L, M, O, P, R se obĠine unirea punctelor R’, P’, O’, M’, L’, K’, C’, A, C, K, L, M, O, P, R se obĠine
parabola căutată. ConstrucĠia este cu atât mai exactă cu cât axele se împart parabola căutată. ConstrucĠia este cu atât mai exactă cu cât axele se împart
într-un număr mai mare de părĠi. într-un număr mai mare de părĠi.

186 186
14.1.3.3 Hiperbola. ConstrucĠia hiperbolei când se cunosc 14.1.3.3 Hiperbola. ConstrucĠia hiperbolei când se cunosc
distanĠele dintre focare úi dintre vârfuri. distanĠele dintre focare úi dintre vârfuri.
Hiperbola este locul geometric al punctelor din plan pentru care Hiperbola este locul geometric al punctelor din plan pentru care
diferenĠa distanĠelor a două puncte fixe ( F úi F’ ) este constantă diferenĠa distanĠelor a două puncte fixe ( F úi F’ ) este constantă
(Fig.14.16). (Fig.14.16).
Punctele fixe F úi F’ se numesc focare, iar segmentele R úi r care Punctele fixe F úi F’ se numesc focare, iar segmentele R úi r care
unesc un punct de pe hiperbolă cu focarele se numesc raze vectoare. unesc un punct de pe hiperbolă cu focarele se numesc raze vectoare.
DistanĠa 2a trebuie să fie mai mică decât distanĠa dintre focare. Hiperbola DistanĠa 2a trebuie să fie mai mică decât distanĠa dintre focare. Hiperbola
are două axe de simetrie, axa XX’ care trece prin focarele F úi F’ úi axa YY’ are două axe de simetrie, axa XX’ care trece prin focarele F úi F’ úi axa YY’
care este mediatoarea segmentului FF’. Punctul lor de intersecĠie notat cu care este mediatoarea segmentului FF’. Punctul lor de intersecĠie notat cu
O se numeúte centrul de simetrie al hiperbolei. DistanĠa de la fiecare focar O se numeúte centrul de simetrie al hiperbolei. DistanĠa de la fiecare focar
la centrul de hiperbolă ( OF = OF’= e ) se numeúte excentricitate. la centrul de hiperbolă ( OF = OF’= e ) se numeúte excentricitate.
Hiperbola intersectează axa principală XX’ în vârfurile principale A úi A’. Hiperbola intersectează axa principală XX’ în vârfurile principale A úi A’.
Hiperbola are două asimptote ZZ’ úi WW’ ; aceasta taie perpendicularele pe Hiperbola are două asimptote ZZ’ úi WW’ ; aceasta taie perpendicularele pe
axa principală în vârfurile A úi A’. axa principală în vârfurile A úi A’.

Q Q
S S
R R
P R P R
R R
M M
T 1 2 3 4 T 1 2 3 4
r

r
N N
2a 2a
P’ P’
R’ R’
S’ S’
Q’ Q’

Fig. 14.16 Fig. 14.16

187 187
ProprietăĠi: ProprietăĠi:
x Hiperbola are două axe de simetrie XX’ úi YY’; x Hiperbola are două axe de simetrie XX’ úi YY’;
x Hiperbola are două vârfuri A úi A’ astfel încât A A’ = MF’ – MF = x Hiperbola are două vârfuri A úi A’ astfel încât A A’ = MF’ – MF =
2a ; 2a ;
x Hiperbola este o curbă deschisă cu două ramuri, care are vârfurile x Hiperbola este o curbă deschisă cu două ramuri, care are vârfurile
pe axa principală úi ramurile se apropie la infinit de două asimptote pe axa principală úi ramurile se apropie la infinit de două asimptote
ZZ’ úi WW’ ; ZZ’ úi WW’ ;
x Tangenta într-un punct M al hiperbolei este bisectoarea interioară a x Tangenta într-un punct M al hiperbolei este bisectoarea interioară a
unghiului FMF’. unghiului FMF’.
Tangenta într-un punct oarecare al hiperbolei este bisectoarea MT a Tangenta într-un punct oarecare al hiperbolei este bisectoarea MT a
unghiului FMF’ format de dreptele ce unesc focarele F úi F’ cu punctul de unghiului FMF’ format de dreptele ce unesc focarele F úi F’ cu punctul de
tangenĠă, iar normala MN este perpendiculara dusă pe tangenta MT în tangenĠă, iar normala MN este perpendiculara dusă pe tangenta MT în
punctul M. punctul M.
Pentru construcĠia hiperbolei când se cunosc distanĠa FF’ dintre Pentru construcĠia hiperbolei când se cunosc distanĠa FF’ dintre
focare úi distanĠa A A’ dintre vârfuri se procedează conform Fig.14.16 focare úi distanĠa A A’ dintre vârfuri se procedează conform Fig.14.16
astfel: se uneúte punctul F cu F’ úi se prelungeúte acest segment rezultând astfel: se uneúte punctul F cu F’ úi se prelungeúte acest segment rezultând
axa principală a hiperbolei XX’. Se duce mediatoarea segmentului FF’ axa principală a hiperbolei XX’. Se duce mediatoarea segmentului FF’
notată cu YY’ rezultând ce-a de a doua axă de simetrie, iar punctul de notată cu YY’ rezultând ce-a de a doua axă de simetrie, iar punctul de
intersecĠie se notează cu O úi reprezintă centrul de simetrie al hiperbolei. intersecĠie se notează cu O úi reprezintă centrul de simetrie al hiperbolei.
ùtiind că vârfuile sunt simetrice, acestea se trasează de o parte úi de alta a ùtiind că vârfuile sunt simetrice, acestea se trasează de o parte úi de alta a
punctului O pe axa XX’ astfel încât OA = OA’ = A A’ /2. Pe semidreptele punctului O pe axa XX’ astfel încât OA = OA’ = A A’ /2. Pe semidreptele
F’X’ se ia un număr de segmente egale (de exemplu patru) obĠinându-se F’X’ se ia un număr de segmente egale (de exemplu patru) obĠinându-se
punctele de intersecĠie 1, 2, 3, 4, după care se trasează perechi de arce de punctele de intersecĠie 1, 2, 3, 4, după care se trasează perechi de arce de
cerc cu centrul în F’ de rază A’1 (A’2, A’3, A’4) úi în F de rază A1 (A2, A3, cerc cu centrul în F’ de rază A’1 (A’2, A’3, A’4) úi în F de rază A1 (A2, A3,
A4) care se intersectează de o parte úi de alta a axei XX’. Unind punctele A4) care se intersectează de o parte úi de alta a axei XX’. Unind punctele
Q’, S’, R’, P’, A’, P, R, S, Q rezultă ramura dreaptă a hiperbolei. Ramura Q’, S’, R’, P’, A’, P, R, S, Q rezultă ramura dreaptă a hiperbolei. Ramura
din stânga se construieúte în mod similar cu observaĠia că arcele de cerc din stânga se construieúte în mod similar cu observaĠia că arcele de cerc

188 188
descrise cu centrul în F’ au razele egale cu A1 (A2, A3, A4), iar cele descrise cu centrul în F’ au razele egale cu A1 (A2, A3, A4), iar cele
descrise cu centrul în punctul F au razele egale cu A’1 (A’2, A’3, A’4). descrise cu centrul în punctul F au razele egale cu A’1 (A’2, A’3, A’4).
Unind punctele de intersecĠie ale arcelor de cerc rezultă ramura stângă a Unind punctele de intersecĠie ale arcelor de cerc rezultă ramura stângă a
hiperbolei. Întraga construcĠie prezentată reprezintă hiperbola căutată. hiperbolei. Întraga construcĠie prezentată reprezintă hiperbola căutată.

14.1.4 Curbe ciclice 14.1.4 Curbe ciclice


Curbele ciclice (de rostogolire) sunt curbe descrise fie de un punct Curbele ciclice (de rostogolire) sunt curbe descrise fie de un punct
fix ce aparĠine unei drepte úi care se rostogoleúte fără alunecare pe fix ce aparĠine unei drepte úi care se rostogoleúte fără alunecare pe
circumferinĠa unui cerc fie de un punct fix ce aparĠine unui cerc úi care se circumferinĠa unui cerc fie de un punct fix ce aparĠine unui cerc úi care se
rostogoleúte fără alunecare pe o dreaptă sau pe un arc de cerc. rostogoleúte fără alunecare pe o dreaptă sau pe un arc de cerc.
Dreapta (cercul) pe care se găseúte punctul (fix) care descrie curba Dreapta (cercul) pe care se găseúte punctul (fix) care descrie curba
se numeúte element generator (dreaptă generatoare sau cerc generator), iar se numeúte element generator (dreaptă generatoare sau cerc generator), iar
dreapta (cercul) pe care se rostogoleúte elementul generator se numeúte dreapta (cercul) pe care se rostogoleúte elementul generator se numeúte
element director (dreaptă directoare sau cerc director). element director (dreaptă directoare sau cerc director).
ConstrucĠia curbelor ciclice are ca aplicaĠii în tehnică trasarea ConstrucĠia curbelor ciclice are ca aplicaĠii în tehnică trasarea
profilului danturii roĠilor dinĠate ce formează angrenaje de transmitere a profilului danturii roĠilor dinĠate ce formează angrenaje de transmitere a
miúcării de rotaĠie sau la trasarea profilelor camelor. miúcării de rotaĠie sau la trasarea profilelor camelor.

14.1.4.1 ConstrucĠia evolventei 14.1.4.1 ConstrucĠia evolventei


Evolventa sau desfăúurata cercului este curba descrisă de un punct Evolventa sau desfăúurata cercului este curba descrisă de un punct
al unei drepte (tangentă) generatoare care se rostogoleúte fără alunecare pe al unei drepte (tangentă) generatoare care se rostogoleúte fără alunecare pe
un cerc director (fix). un cerc director (fix).
Pentru construcĠia evolventei conform Fig. 14.17 a. se procedează Pentru construcĠia evolventei conform Fig. 14.17 a. se procedează
astfel: se împarte cercul director (O) într-un număr de părĠi egale, de astfel: se împarte cercul director (O) într-un număr de părĠi egale, de
exemplu în 12 părĠi rezultând punctele de împărĠire 1, 2, .... 12, prin care se exemplu în 12 părĠi rezultând punctele de împărĠire 1, 2, .... 12, prin care se
trasează tangente la cerc. Din punctele de contact se trasează pe tangente trasează tangente la cerc. Din punctele de contact se trasează pe tangente
segmente egale cu lungimile arcelor de cerc 0 -1, 0 -2, .... 0 -12, (Fig. segmente egale cu lungimile arcelor de cerc 0 -1, 0 -2, .... 0 -12, (Fig.
14.17.b) rezultând pe tangente punctele 1’, 2’, …12’. 14.17.b) rezultând pe tangente punctele 1’, 2’, …12’.

189 189
N N
0 9 0 9
8 8

T
a. a.
3’ 3’
2’ 0 1 2 3 4 5 6 2’ 0 1 2 3 4 5 6
1’ 4’ 1’ 4’
0 R 0 R
1 1
2 2
5’ 11’ = arc 01 5’ 11’ = arc 01
3 3
90 0 22’ = arc 02 90 0 22’ = arc 02
4 4
5 5
6 6’ 6 6’
Fig. 14.17 b. Fig. 14.17 b.
Prin unirea acestor puncte printr-o linie curbă continuă trasată cu Prin unirea acestor puncte printr-o linie curbă continuă trasată cu
ajutorul florarului se obĠine evolventa căutată sau desfăúurata cercului. ajutorul florarului se obĠine evolventa căutată sau desfăúurata cercului.
În punctul de împărĠire 5 din Fig. 14.17 a. s-a trasat tangenta la În punctul de împărĠire 5 din Fig. 14.17 a. s-a trasat tangenta la
cercul director care este normala la evolventa construită, iar perpendiculara cercul director care este normala la evolventa construită, iar perpendiculara
pe această normală în punctul 5’ este tangenta la evolventă. pe această normală în punctul 5’ este tangenta la evolventă.

14.1.4.2 ConstrucĠia cicloidei 14.1.4.2 ConstrucĠia cicloidei


Cicloida este curba descrisă de un punct al unui cerc prin rostogolire Cicloida este curba descrisă de un punct al unui cerc prin rostogolire
fără alunecare pe o dreaptă fixă situată în planul cercului. fără alunecare pe o dreaptă fixă situată în planul cercului.
Pentru construcĠia cicloidei atunci când se cunosc cercul generator úi Pentru construcĠia cicloidei atunci când se cunosc cercul generator úi
dreapta directoare conform Fig. 14.18 se procedează astfel: pe dreapta dreapta directoare conform Fig. 14.18 se procedează astfel: pe dreapta
directoare AA’ se trasează segmentul A0A8 egal cu lungimea cercului directoare AA’ se trasează segmentul A0A8 egal cu lungimea cercului
generator (SD) după care atât segmentul A0A8 cât úi cercul generator de generator (SD) după care atât segmentul A0A8 cât úi cercul generator de

190 190
centru O0 se împart în acelaúi număr de părĠi egale (de exemplu 8) centru O0 se împart în acelaúi număr de părĠi egale (de exemplu 8)
rezultând punctele de împărĠire 1, 2, ... 8, respectiv 1’, 2’, … 8’. rezultând punctele de împărĠire 1, 2, ... 8, respectiv 1’, 2’, … 8’.
Se ridică perpendiculare în punctele de împărĠire 1’, 2’, … 8’ după Se ridică perpendiculare în punctele de împărĠire 1’, 2’, … 8’ după
care se trasează prin centrul cercului generator (O0) o paralelă la AA’ care care se trasează prin centrul cercului generator (O0) o paralelă la AA’ care
intersectează aceste perpendiculare în punctele O1, O2, ... O8. În continuare intersectează aceste perpendiculare în punctele O1, O2, ... O8. În continuare
prin punctele de împărĠire 1, 2, ... 8 ale cercului generator (O0) se trasează prin punctele de împărĠire 1, 2, ... 8 ale cercului generator (O0) se trasează

paralele la dreapta AA ; astfel: arcul de cerc cu centrul în punctul O1 úi cu paralele la dreapta AA’; astfel: arcul de cerc cu centrul în punctul O1 úi cu
raza O11’ intersectează paralela prin punctul 1 la AA’ în punctul A1 (punct raza O11’ intersectează paralela prin punctul 1 la AA’ în punctul A1 (punct
al cicloidei) úi tot aúa luând ca centre succesive punctele O2, O3, ... O8, se al cicloidei) úi tot aúa luând ca centre succesive punctele O2, O3, ... O8, se
procedează în mod similar pentru obĠinerea celorlalte puncte ale cicloidei procedează în mod similar pentru obĠinerea celorlalte puncte ale cicloidei
A2, A3, ... A8. Unind aceste puncte printr-o linie curbă continuă trasată cu A2, A3, ... A8. Unind aceste puncte printr-o linie curbă continuă trasată cu
ajutorul florarului se obĠine cicloida căutată. ajutorul florarului se obĠine cicloida căutată.

4 A4 4 A4
A3 A5 A3 A5
3 5 3 5
00 A2 6 02 03 04 05 06 A6 08 00 A2 6 02 03 04 05 06 A6 08
2 2
0

0
01 07 01 07
A7 A7
A 1 A1 7 A 1 A1 7
A8 A8
8 1’ 2’ 3’ 4’ 5’ 6’ 7’ 8’ 8 1’ 2’ 3’ 4’ 5’ 6’ 7’ 8’
ʌd ʌd

Fig. 14.18 Fig. 14.18

14.1.4.3 ConstrucĠia epicicloidei 14.1.4.3 ConstrucĠia epicicloidei


Epicicloida este curba descrisă de un punct fix de pe cercul Epicicloida este curba descrisă de un punct fix de pe cercul
generator, cerc care se rostogoleúte fără alunecare pe un cerc director. generator, cerc care se rostogoleúte fără alunecare pe un cerc director.
Pentru construcĠia epicicloidei atunci când se cunosc D0 diametrul Pentru construcĠia epicicloidei atunci când se cunosc D0 diametrul
cercului generator úi R raza cercului director conform Fig. 14.19 se cercului generator úi R raza cercului director conform Fig. 14.19 se
procedează astfel: se trasează cercul de rază R cu centrul în O úi tangent procedează astfel: se trasează cercul de rază R cu centrul în O úi tangent
exterior cu acesta în punctul A0 se trasează cercul de rază R0 = D0 /2 cu exterior cu acesta în punctul A0 se trasează cercul de rază R0 = D0 /2 cu

191 191
centrul în O0. Pe cercul de rază R se determină arcul (A0A8 = SD0 ) de cerc centrul în O0. Pe cercul de rază R se determină arcul (A0A8 = SD0 ) de cerc
egal cu lungimea cercului generator; pentru aceasta se determină unghiul la egal cu lungimea cercului generator; pentru aceasta se determină unghiul la
centru D0 = 3600 Ro /R. În continuare arcul A0A8 se împarte într-un număr centru D0 = 3600 Ro /R. În continuare arcul A0A8 se împarte într-un număr
de părĠi egale (de exemplu 8) rezultând punctele de împărĠire 1’, 2’, … 8’ de părĠi egale (de exemplu 8) rezultând punctele de împărĠire 1’, 2’, … 8’
după care acestea se unesc prin raze cu centrul O. după care acestea se unesc prin raze cu centrul O.
Se trasează un nou arc de cerc cu raza R + R0 cu centrul în O iar Se trasează un nou arc de cerc cu raza R + R0 cu centrul în O iar
prelungirile razelor trasate anterior intersectează acest cerc în punctele O1, prelungirile razelor trasate anterior intersectează acest cerc în punctele O1,
O2, ... O8. De asemenea se împarte cercul de rază R0 în opt părĠi egale O2, ... O8. De asemenea se împarte cercul de rază R0 în opt părĠi egale
rezultând punctele de intersecĠie 1, 2, ... 8, după care se construiesc cerc- rezultând punctele de intersecĠie 1, 2, ... 8, după care se construiesc cerc-
urile concentrice de rază 01, 02, 03, 04 care trec prin punctele 4, 5, 6, 7. urile concentrice de rază 01, 02, 03, 04 care trec prin punctele 4, 5, 6, 7.

Cercul cu centrul în O1 úi cu raza O11 , intersectează cercul cu Cercul cu centrul în O1 úi cu raza O11’, intersectează cercul cu
centrul în punctul O úi cu raza O1 în punctul A1 (punct ce aparĠine centrul în punctul O úi cu raza O1 în punctul A1 (punct ce aparĠine
elipsoidului) úi tot aúa rezultă punctele A2, ... A8. Unind aceste puncte elipsoidului) úi tot aúa rezultă punctele A2, ... A8. Unind aceste puncte
printr-o linie curbă continuă trasată cu ajutorul fluorarului rezultă printr-o linie curbă continuă trasată cu ajutorul fluorarului rezultă
epicicloida căutată. epicicloida căutată.
A4 A4
A3 A5 A3 A5

03 04 05 06 A6 03 04 05 06 A6
5 A2 02 5 A2 02
4 6 01 0 7
4 6 01 0 7
4’ 5’ 6’ 4’ 5’ 6’
7 2’ 3’ 7’ A7 0 8
7 2’ 3’ 7’ A7 0 8
3 A 1 1’ 3 A 1 1’
00 8’ 00 8’
A8 A8
A0=8 A0=8
2 1 2 1
D0 R D0 R

0 0
Fig. 14.19 Fig. 14.19

192 192
14.1.4.4 ConstrucĠia hipocicloidei 14.1.4.4 ConstrucĠia hipocicloidei
Hipocicloida este curba descrisă de un punct fix de pe cercul Hipocicloida este curba descrisă de un punct fix de pe cercul
generator care se rostogoleúte fără alunecare pe interiorul unui cerc generator care se rostogoleúte fără alunecare pe interiorul unui cerc
director. director.
ConstrucĠia hipocicloidei atunci când se cunoaúte D0 diametrul ConstrucĠia hipocicloidei atunci când se cunoaúte D0 diametrul
cercului generator úi R raza cercului director conform Fig. 14.20 este cercului generator úi R raza cercului director conform Fig. 14.20 este
asemănătoare epicicloidei cu deosebirea că după trasarea cercului de rază asemănătoare epicicloidei cu deosebirea că după trasarea cercului de rază
R cu centrul în O úi a celui tangent interior cu acesta în punctul A0 de rază R cu centrul în O úi a celui tangent interior cu acesta în punctul A0 de rază
R0 = D0 /2 cu centrul în O0 se trasează un cerc cu centrul în O de rază R0 = D0 /2 cu centrul în O0 se trasează un cerc cu centrul în O de rază
R – R0 pentru determinarea punctelor O1, O2, ... O8. R – R0 pentru determinarea punctelor O1, O2, ... O8.
4’ 5’ 6’ 4’ 5’ 6’
2’ 3’ 7’
A8=8’ 2’ 3’ 7’
A8=8’
1’ 06 A7 1’ 06 A7
A0=8 7 6 02 04 A6 A0=8 7 6 02 04 A6
A1
A2 01 03 05 07 A1
A2 01 03 05 07
08 08
1 A5 1 A5
00 A3=5 A4 00 A3=5 A4
2 2
3 4 R 3 4 R
D0

D0
0 0
Fig. 14.20 Fig. 14.20

14.2 Curbe în spaĠiu. Elicea 14.2 Curbe în spaĠiu. Elicea


Elicea este o curbă în spaĠiu descrisă de un punct situat într-un plan Elicea este o curbă în spaĠiu descrisă de un punct situat într-un plan
meridian care are o miúcare uniformă de translaĠie de-a lungul unei cilindru meridian care are o miúcare uniformă de translaĠie de-a lungul unei cilindru
circular drept, sau a unui con, aflat în miúcare uniformă de rotaĠie. circular drept, sau a unui con, aflat în miúcare uniformă de rotaĠie.
Pasul elicei notat cu p este distanĠa dintre două puncte consecutive Pasul elicei notat cu p este distanĠa dintre două puncte consecutive
ale elicei măsurată pe aceeaúi generatoare. ale elicei măsurată pe aceeaúi generatoare.

193 193
14.2.1 ConstrucĠia elicei cilindrice 14.2.1 ConstrucĠia elicei cilindrice
Pentru construcĠia elicei cilindrice când se cunosc diametrul d al Pentru construcĠia elicei cilindrice când se cunosc diametrul d al
cilindrului úi pasul A’B al elicei conform Fig. 14.21 úi 14.22 se procedează cilindrului úi pasul A’B al elicei conform Fig. 14.21 úi 14.22 se procedează
astfel: se construieúte cercul de diametru d cât úi proiecĠia verticală a astfel: se construieúte cercul de diametru d cât úi proiecĠia verticală a
cilindrului, după care se continuă din punctul A cu construcĠia triunghiului cilindrului, după care se continuă din punctul A cu construcĠia triunghiului
dreptunghic AA’B care are ca laturi lungimea cercului úi pasul elicei iar dreptunghic AA’B care are ca laturi lungimea cercului úi pasul elicei iar

unghiul D = AA B = Pas / S d. unghiul D = AA’B = Pas / S d.
Se împarte atât cercul cât úi lungimea cercului într-un număr de părĠi Se împarte atât cercul cât úi lungimea cercului într-un număr de părĠi
egale (de exemplu 8) rezultând punctele de impărĠire 1, 2, ... 8. Prin egale (de exemplu 8) rezultând punctele de impărĠire 1, 2, ... 8. Prin
punctele de împărĠire a cercului se trasează paralele la generatoarea punctele de împărĠire a cercului se trasează paralele la generatoarea
cilindrului, iar prin punctele de împărĠire ale lungimii cercului (AA’ ) se cilindrului, iar prin punctele de împărĠire ale lungimii cercului (AA’ ) se
ridică perpendiculare care intersectează dreapta AB cu înclinaĠia D faĠă de ridică perpendiculare care intersectează dreapta AB cu înclinaĠia D faĠă de
orizontală în punctele 1’, 2’, …8’. orizontală în punctele 1’, 2’, …8’.
Prin punctele de împărĠire 1’, 2’, …8’ se duc paralele la AA’ care Prin punctele de împărĠire 1’, 2’, …8’ se duc paralele la AA’ care
intersectează paralelele la generatoare în punctele 1”, 2”, …8” puncte care intersectează paralelele la generatoare în punctele 1”, 2”, …8” puncte care
aparĠin elicei. Unind aceste puncte printr-o linie curbă continuă trasată cu aparĠin elicei. Unind aceste puncte printr-o linie curbă continuă trasată cu
ajutorului florarului se obĠine elicea cilindrică căutată. ajutorului florarului se obĠine elicea cilindrică căutată.

8 8’ 7 8 8’ 7
7 7’ 6 7 7’ 6
6 6’ 5 6 6’ 5
Pas

Pas
4 5 5’ 4 4 5 5’ 4
4’ 3 4’ 3
3 3’ 2 3 3’ 2
2 2’ 1 2 2’ 1
1 1’ 1 1’
0 0
6 1 2 3 4 5 6 7 6 6 1 2 3 4 5 6 7 6
5 7 ʌd 7 5 5 7 ʌd 7 5

0=8 Pas 8 0=8 Pas 8


4 tg Į 4 4 tg Į 4
ʌd 0 ʌd 0

3 1 3 1
1 3 1 3
2 2
Fig. 14.21 Fig. 14.22 Fig. 14.21 Fig. 14.22

194 194
14.2.2 ConstrucĠia elicei conice 14.2.2 ConstrucĠia elicei conice
Elicea conică este curba trasată prin intersecĠia unei drepte antrenate Elicea conică este curba trasată prin intersecĠia unei drepte antrenate
într-o miúcare elicoidală care alunecă fără frecare în lungul axei unui con într-o miúcare elicoidală care alunecă fără frecare în lungul axei unui con
de revoluĠie coaxială cu mărimi proporĠionale unghiului de rotaĠie. de revoluĠie coaxială cu mărimi proporĠionale unghiului de rotaĠie.
Pentru construcĠia elicei conice când se cunosc conul pe care este Pentru construcĠia elicei conice când se cunosc conul pe care este
trasată elicea, pasul úi sensul acesteia, conform Fig. 14.23 se procedează trasată elicea, pasul úi sensul acesteia, conform Fig. 14.23 se procedează
astfel: se reprezintă conul în cele două vederi, după care cercul de diametru astfel: se reprezintă conul în cele două vederi, după care cercul de diametru
AB se împarte într-un număr oarecare de părĠi egale (de exemplu 8) AB se împarte într-un număr oarecare de părĠi egale (de exemplu 8)
împreună cu raza OB. În planul de bază (care cuprinde cercul de bază al împreună cu raza OB. În planul de bază (care cuprinde cercul de bază al
conului) proiecĠia elicei conice este o spirală arhimedică ale cărei puncte I, conului) proiecĠia elicei conice este o spirală arhimedică ale cărei puncte I,
II, … VIII rezultă din intersecĠia razelor O1, O2,…O8 duse prin diviziunile II, … VIII rezultă din intersecĠia razelor O1, O2,…O8 duse prin diviziunile
razei OB. În continuare se coboară din vârful S înălĠimea O’S a conului razei OB. În continuare se coboară din vârful S înălĠimea O’S a conului
egală cu pasul elicei care se împarte în acelaúi număr de părĠi egale (de egală cu pasul elicei care se împarte în acelaúi număr de părĠi egale (de
exemplu 8), rezultând punctele 1”, 2’, …8”. Prin aceste puncte se duc exemplu 8), rezultând punctele 1”, 2’, …8”. Prin aceste puncte se duc
perpendiculare la axa conului care prin intersectare (perpendicularele úi perpendiculare la axa conului care prin intersectare (perpendicularele úi
paralelele de acelaúi număr) determină punctele de intersecĠie I”, II”, paralelele de acelaúi număr) determină punctele de intersecĠie I”, II”,
…VIII”. Unind aceste puncte printr-o curbă continuă trasată cu ajutorul …VIII”. Unind aceste puncte printr-o curbă continuă trasată cu ajutorul
fluorarului obĠinem elicea conică căutată. fluorarului obĠinem elicea conică căutată.
S S

1 I’ 1 I’
2 2
3 II’ 3 II’
IV’ III’4 IV’ III’4
V’ 5 V’ 5
6 6
VI’ 7 VI’ 7
A’ VII’ B’ A’ VII’ B’
H 0’ H’ H 0’ H’

S’ 6’ VI 7’ S’ 6’ VI 7’
VII VII
V V
A 0 B A 0 B
1 1
IV I23 456 7 IV I23 456 7
III II III II

3’ 1’ 3’ 1’
2’ Fig. 14.23 2’ Fig. 14.23

195 195
Bibliografie Bibliografie

1. Kh.A.Arustamov, Problems in Descriptive Geometrie, Moscou, 1. Kh.A.Arustamov, Problems in Descriptive Geometrie, Moscou,
1972; 1972;
2. M.St.Botez, , Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Didactică úi 2. M.St.Botez, , Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Didactică úi
Pedagogică, 1965; Pedagogică, 1965;
3. V.Bunjulov, Desfăúuratele pieselor din tablă, Bucureúti, Ed. 3. V.Bunjulov, Desfăúuratele pieselor din tablă, Bucureúti, Ed.
Tehnică, 1965; Tehnică, 1965;
4. N.F.Cetveruhin, Geometrie proiectivă, Bucureúti, Ed. Tehnică, 4. N.F.Cetveruhin, Geometrie proiectivă, Bucureúti, Ed. Tehnică,
1956; 1956;
5. V.Dragomir, St. Teodorescu, Geometrie descriptivă, Bucureúti, 5. V.Dragomir, St. Teodorescu, Geometrie descriptivă, Bucureúti,
Ed. Didactică úi Pedagogică, 1963; Ed. Didactică úi Pedagogică, 1963;
6. J.Earle, Engineering design graphics, Massachusetts, Addison – 6. J.Earle, Engineering design graphics, Massachusetts, Addison –
Wesley Publishing Co., 1970; Wesley Publishing Co., 1970;
7. A. Ene, Curs de geometrie descriptivă, Craiova, Ed. Sitech, 7. A. Ene, Curs de geometrie descriptivă, Craiova, Ed. Sitech,
1995, Vol.I úi Vol.II; 1995, Vol.I úi Vol.II;
8. C.Florea, ú.a., Geometrie descriptivă. SuprafeĠe úi corpuri cu 8. C.Florea, ú.a., Geometrie descriptivă. SuprafeĠe úi corpuri cu
aplicaĠii in tehnică, Cluj-Napoca, Ed. UTPres, 2002; aplicaĠii in tehnică, Cluj-Napoca, Ed. UTPres, 2002;
9. S.Gordon, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Tehnică, 1952; 9. S.Gordon, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Tehnică, 1952;
10. R.P.Hoelscher, ú.a., Graphics for engineers, Illinois, Willey 10. R.P.Hoelscher, ú.a., Graphics for engineers, Illinois, Willey
International Edition, 1968; International Edition, 1968;
11. T.Ivăceanu, ú.a., Geometrie descriptivă úi desen tehnic, 11. T.Ivăceanu, ú.a., Geometrie descriptivă úi desen tehnic,
Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1982; Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1982;
12. A.Javary, Traité de Géométrie Descriptive, Paris, Ed. Delagrave, 12. A.Javary, Traité de Géométrie Descriptive, Paris, Ed. Delagrave,
1921; 1921;

196 196
13. Al.Matei, V.Gaba, T.Tacu, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. 13. Al.Matei, V.Gaba, T.Tacu, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed.
Tehnică, 1982; Tehnică, 1982;
14. Al.Matei, ú.a., Geometrie descriptivă. Culegere de probleme, 14. Al.Matei, ú.a., Geometrie descriptivă. Culegere de probleme,
Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1967; Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1967;
15. J.Moncea, Geometrie descriptivă úi desen tehnic. Geometrie 15. J.Moncea, Geometrie descriptivă úi desen tehnic. Geometrie
descriptivă, Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1982; descriptivă, Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1982;
16. J.Moncea, ú.a., Desfăúurarea suprafeĠelor, Bucureúti, Ed. 16. J.Moncea, ú.a., Desfăúurarea suprafeĠelor, Bucureúti, Ed.
Tehnică, 1966; Tehnică, 1966;
17. A.I.Ostrovski, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Tehnică, 17. A.I.Ostrovski, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Tehnică,
1953; 1953;
18. P.PrecupeĠu, C.Dale, ú.a. Geometrie descriptivă úi desen tehnic, 18. P.PrecupeĠu, C.Dale, ú.a. Geometrie descriptivă úi desen tehnic,
Partea I. Geometrie descriptivă, Bucureúti, Litografia IPB, 1980; Partea I. Geometrie descriptivă, Bucureúti, Litografia IPB, 1980;
19. P.PrecupeĠu, C.Dale, Probleme de geometrie descriptivă cu 19. P.PrecupeĠu, C.Dale, Probleme de geometrie descriptivă cu
aplicaĠii in tehnică, Bucureúti, Ed. Tehnică, 1987; aplicaĠii in tehnică, Bucureúti, Ed. Tehnică, 1987;
20. R.ğiĠeica, ú.a., DicĠionar politehnic, Bucureúti, Ed. Tehnică, 20. R.ğiĠeica, ú.a., DicĠionar politehnic, Bucureúti, Ed. Tehnică,
1967; 1967;
21. R. RăduleĠ, ùt. Bălan, Lexiconul Tehnic Român, Bucureúti, Ed. 21. R. RăduleĠ, ùt. Bălan, Lexiconul Tehnic Român, Bucureúti, Ed.

Tehnică, 1952, Vol. I .... V; Tehnică, 1952, Vol. I .... V;


22. A.Tănăsescu, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Didactică úi 22. A.Tănăsescu, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Didactică úi

Pedagogică, 1965; Pedagogică, 1965;


23. A.Tănăsescu, Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, 23. A.Tănăsescu, Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie,

Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1975; Bucureúti, Ed. Didactică úi Pedagogică, 1975;
24. I.Simion, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Bren, 2002; 24. I.Simion, Geometrie descriptivă, Bucureúti, Ed. Bren, 2002;

25. H.W.Yankee, Engineering graphics, Boston, PWS Publishers, 25. H.W.Yankee, Engineering graphics, Boston, PWS Publishers,

1985; 1985;
26. *** Mică Enciclopedie Matematică, traducere după Klaine 26. *** Mică Enciclopedie Matematică, traducere după Klaine

Enzyklopädie der Mathematik, Bucureúti, Ed. Tehnică, 1980; Enzyklopädie der Mathematik, Bucureúti, Ed. Tehnică, 1980;

197 197
CUPRINS CUPRINS

GEOMETRIE DESCRIPTIVA GEOMETRIE DESCRIPTIVA

Introducere 7 Introducere 7

Cap. 1 Sisteme de proiecĠie Cap. 1 Sisteme de proiecĠie


1.1. GeneralităĠi 8 1.1. GeneralităĠi 8
1.2. Sisteme de referinĠă 10 1.2. Sisteme de referinĠă 10
1.3. Sisteme de reprezentare 12 1.3. Sisteme de reprezentare 12

Cap. 2 Punctul Cap. 2 Punctul


2.1. Reprezentarea punctului in epură 18 2.1. Reprezentarea punctului in epură 18
2.2. Punctul in diedre 18 2.2. Punctul in diedre 18
2.3. Punctul in triedre 19 2.3. Punctul in triedre 19
2.4. Puncte situate in planele bisectoare 21 2.4. Puncte situate in planele bisectoare 21
2.5. Puncte situate pe linia de pămint 22 2.5. Puncte situate pe linia de pămint 22
2.6. Puncte situate in planele de proiecĠie 22 2.6. Puncte situate in planele de proiecĠie 22
2.7. Alfabetul punctului 23 2.7. Alfabetul punctului 23

Cap. 3 Dreapta Cap. 3 Dreapta


3.1. Urmele dreptei 26 3.1. Urmele dreptei 26
3.2. PoziĠiile remarcabile (particulare) ale unei drepte 26 3.2. PoziĠiile remarcabile (particulare) ale unei drepte 26
3.2.1. Drepte paralele cu planele de proiecĠie 26 3.2.1. Drepte paralele cu planele de proiecĠie 26
3.2.2. Drepte perpendiculare pe planele de proiecĠie 28 3.2.2. Drepte perpendiculare pe planele de proiecĠie 28
3.2.3. Drepte conĠinute in planele de proiecĠie 29 3.2.3. Drepte conĠinute in planele de proiecĠie 29
3.2.4. Drepte ce coincid cu una din axele de proiecĠie 30 3.2.4. Drepte ce coincid cu una din axele de proiecĠie 30
3.3. PoziĠia relativă a două drepte 31 3.3. PoziĠia relativă a două drepte 31
3.3.1. Drepte paralele 31 3.3.1. Drepte paralele 31
3.3.2. Drepte concurente 31 3.3.2. Drepte concurente 31
3.3.3. Drepte disjuncte (necoplanare, oarecare) 32 3.3.3. Drepte disjuncte (necoplanare, oarecare) 32

Cap.4 Planul Cap.4 Planul


4.1. Reprezentarea úi urmele planului 33 4.1. Reprezentarea úi urmele planului 33
4.2. PoziĠiile planului în raport cu planele de proiecĠie 34 4.2. PoziĠiile planului în raport cu planele de proiecĠie 34
4.2.1. Plan de poziĠie generală 34 4.2.1. Plan de poziĠie generală 34
4.2.2. Plane proiectante pe unul din planele de proiecĠie 35 4.2.2. Plane proiectante pe unul din planele de proiecĠie 35
4.2.3. Plane paralele cu un plan de proiecĠie úi perpendiculare 36 4.2.3. Plane paralele cu un plan de proiecĠie úi perpendiculare 36
pe celelalte două pe celelalte două
4.3. Drepte particulare ale planului 38 4.3. Drepte particulare ale planului 38

198 198
4.3.1. Orizontala planului 38 4.3.1. Orizontala planului 38
4.3.2. Frontala planului 38 4.3.2. Frontala planului 38
4.3.3. Dreapta de profil a unui plan 39 4.3.3. Dreapta de profil a unui plan 39
4.3.4. Dreapta de cea mai mare pantă 39 4.3.4. Dreapta de cea mai mare pantă 39
4.3.5. Dreapta de cea mai mare inclinaĠie 40 4.3.5. Dreapta de cea mai mare inclinaĠie 40
4.4. PoziĠiile relative a două plane 40 4.4. PoziĠiile relative a două plane 40
4.4.1. Plane concurente 40 4.4.1. Plane concurente 40
4.4.2. Plane paralele 41 4.4.2. Plane paralele 41

Cap.5 IntersecĠia de plane úi plăci Cap.5 IntersecĠia de plane úi plăci


5.1. Vizibilitate 42 5.1. Vizibilitate 42
5.2. IntersecĠia figurilor plane 42 5.2. IntersecĠia figurilor plane 42
5.2.1. IntersecĠia unei drepte cu o placă triunghiulară 43 5.2.1. IntersecĠia unei drepte cu o placă triunghiulară 43
5.2.2. IntersecĠia a două plane definite de urmele lor 43 5.2.2. IntersecĠia a două plane definite de urmele lor 43
5.3. IntersecĠia a două plăci 44 5.3. IntersecĠia a două plăci 44
5.3.1. Pătrunderea 44 5.3.1. Pătrunderea 44
5.3.2. Smulgerea 45 5.3.2. Smulgerea 45
5.3.3. Intersec Ġia a două plăci triunghiulare 46 5.3.3. Intersec Ġia a două plăci triunghiulare 46

Cap.6 Metodele geometriei descriptive Cap.6 Metodele geometriei descriptive


6.1. Metoda schimbării de plan 48 6.1. Metoda schimbării de plan 48
6.1.1. GeneralităĠi 48 6.1.1. GeneralităĠi 48
6.1.2. Metoda schimbării de plan orizontal de proiecĠie 48 6.1.2. Metoda schimbării de plan orizontal de proiecĠie 48
6.1.3. Metoda schimbării de plan vertical de proiecĠie 50 6.1.3. Metoda schimbării de plan vertical de proiecĠie 50
6.2. Metoda rotaĠiei 52 6.2. Metoda rotaĠiei 52
6.2.1. GeneralităĠi 52 6.2.1. GeneralităĠi 52
6.2.2. RotaĠia de nivel 53 6.2.2. RotaĠia de nivel 53
6.2.3. RotaĠia de front 55 6.2.3. RotaĠia de front 55
6.2.4. Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rotaĠiei 58 6.2.4. Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rotaĠiei 58
6.3. Metoda rabaterii 60 6.3. Metoda rabaterii 60
6.3.1. GeneralităĠi 60 6.3.1. GeneralităĠi 60
6.3.2. Robaterea unui plan pe planul orizontal de proiecĠie 61 6.3.2. Robaterea unui plan pe planul orizontal de proiecĠie 61
6.3.3. Robaterea unui plan pe planul vertical de proiecĠie 63 6.3.3. Robaterea unui plan pe planul vertical de proiecĠie 63
6.3.4. Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rabaterii 63 6.3.4. Adevărata mărime a unei figuri plane prin metoda rabaterii 63

Cap.7 Poliedre Cap.7 Poliedre


7.1. Reprezentare 65 7.1. Reprezentare 65
7.2. SecĠiuni plane in poliedre 70 7.2. SecĠiuni plane in poliedre 70
7.2.1. IntersecĠia unui plan cu o prismă 71 7.2.1. IntersecĠia unui plan cu o prismă 71
7.2.2. IntersecĠia unui plan cu o piramidă 73 7.2.2. IntersecĠia unui plan cu o piramidă 73
7.3. Desfăúuratele unor poliedre mai importante 75 7.3. Desfăúuratele unor poliedre mai importante 75

199 199
Cap.8 Corpuri de rotaĠie Cap.8 Corpuri de rotaĠie
8.1. Reprezentare 79 8.1. Reprezentare 79
8.2. SecĠiuni plane în solide de rotaĠie 83 8.2. SecĠiuni plane în solide de rotaĠie 83
8.2.1. SecĠiunea într-un cilindru circular drept 83 8.2.1. SecĠiunea într-un cilindru circular drept 83
8.2.2. SecĠiunnea într-un con circular drept 84 8.2.2. SecĠiunnea într-un con circular drept 84
8.3. Desfăúuratele unor corpuri de rotaĠie mai importante 85 8.3. Desfăúuratele unor corpuri de rotaĠie mai importante 85

Cap.9 IntersecĠii de corpuri; desfăúuratele lor Cap.9 IntersecĠii de corpuri; desfăúuratele lor
9.1. IntersecĠia dintre doi cilindrii cu diametre diferite úi axe 90 9.1. IntersecĠia dintre doi cilindrii cu diametre diferite úi axe 90
perpendiculare perpendiculare
9.2. IntersecĠia sub un unghi oarecare a doi cilindri de 90 9.2. IntersecĠia sub un unghi oarecare a doi cilindri de 90
diametre diferite diametre diferite
9.3. IntersecĠia dintre un cilindru úi o prismă 92 9.3. IntersecĠia dintre un cilindru úi o prismă 92
9.4. IntersecĠia dintre un cilindru úi un con ce pătrunde oblic 93 9.4. IntersecĠia dintre un cilindru úi un con ce pătrunde oblic 93
în cilindru în cilindru
9.5. IntersecĠia dintre un cilindru úi un poliedru 94 9.5. IntersecĠia dintre un cilindru úi un poliedru 94
9.6. IntersecĠia unui cilindru cu o sferă 95 9.6. IntersecĠia unui cilindru cu o sferă 95
9.7. IntersecĠia dintre un con cu o sferă 97 9.7. IntersecĠia dintre un con cu o sferă 97
9.8. Racordarea unei secĠiuni circulare la o secĠiune pătrată 98 9.8. Racordarea unei secĠiuni circulare la o secĠiune pătrată 98

Cap.10 Linii, suprafeĠe úi corpuri elicoidale Cap.10 Linii, suprafeĠe úi corpuri elicoidale
10.1 Linii elicoidale 102 10.1 Linii elicoidale 102
10.1.1. Elicea cilindrică 102 10.1.1. Elicea cilindrică 102
10.1.2. Elicea conică 103 10.1.2. Elicea conică 103
10.1.3. Elicea sferică 104 10.1.3. Elicea sferică 104
10.2. SuprafeĠe elicoidale 105 10.2. SuprafeĠe elicoidale 105
10.2.1. SuprafaĠa elicoidală strâmbă 106 10.2.1. SuprafaĠa elicoidală strâmbă 106
10.2.2. SuprafaĠa elicoidală strâmbă generată de o dreaptă 108 10.2.2. SuprafaĠa elicoidală strâmbă generată de o dreaptă 108
care nu intersectează axa care nu intersectează axa
10.2.3. SuprafaĠa elicoidală dreaptă generată de un segment a 109 10.2.3. SuprafaĠa elicoidală dreaptă generată de un segment a 109
cărui dreaptă face un unghi de 900 cu axa úi este concurentă cu aceasta cărui dreaptă face un unghi de 900 cu axa úi este concurentă cu aceasta
10.2.4. SuprafaĠa elicoidală generată de o dreaptă care nu este 110 10.2.4. SuprafaĠa elicoidală generată de o dreaptă care nu este 110
concurentă cu axa, dar face un unghi de 900 cu aceasta concurentă cu axa, dar face un unghi de 900 cu aceasta
10.3. Corpuri elicoidale (elipsoide) 111 10.3. Corpuri elicoidale (elipsoide) 111
10.4. Profilul filetelor 114 10.4. Profilul filetelor 114

200 200
CONSTRUCTII GEOMETRIE CONSTRUCTII GEOMETRIE

Cap.11 NoĠiuni geometrice fundamentale Cap.11 NoĠiuni geometrice fundamentale


11.1. Originea noĠiunilor geometrice fundamentale 119 11.1. Originea noĠiunilor geometrice fundamentale 119
11.2. Punctul úi mulĠimea de puncte 119 11.2. Punctul úi mulĠimea de puncte 119
11.3. Linii úi tipuri de linii 120 11.3. Linii úi tipuri de linii 120
11.3.1. Linia dreaptă, linia frintă úi linia curbă 120 11.3.1. Linia dreaptă, linia frintă úi linia curbă 120
11.3.2. Drepte paralele 123 11.3.2. Drepte paralele 123
11.3.2.1. Paralela la o dreaptă printr-un punct dat 123 11.3.2.1. Paralela la o dreaptă printr-un punct dat 123
11.3.2.2. Paralela la o dreaptă cu o distanĠă dată 124 11.3.2.2. Paralela la o dreaptă cu o distanĠă dată 124
11.3.3. Drepte perpendiculare 125 11.3.3. Drepte perpendiculare 125
11.3.3.1. Perpendiculara pe o dreptă într-un punct dat 125 11.3.3.1. Perpendiculara pe o dreptă într-un punct dat 125
11.3.3.2. Perpendiculara dintr-un punct exterior pe o dreaptă 126 11.3.3.2. Perpendiculara dintr-un punct exterior pe o dreaptă 126
11.3.3.3. Perpendiculara la capătul dreptei 126 11.3.3.3. Perpendiculara la capătul dreptei 126
11.3.3.4. Perpendiculara dintr-un punct dat situat deasupra úi 127 11.3.3.4. Perpendiculara dintr-un punct dat situat deasupra úi 127
înafara dreptei înafara dreptei
11.3.4. ÎmpărĠirea unui segment de dreaptă 128 11.3.4. ÎmpărĠirea unui segment de dreaptă 128
11.3.4.1. Determinarea mijlocului unui segment 128 11.3.4.1. Determinarea mijlocului unui segment 128
11.3.4.2. ÎmpărĠirea unui segment în mai multe părĠi egale 128 11.3.4.2. ÎmpărĠirea unui segment în mai multe părĠi egale 128
11.3.4.3. Reducerea unui segment de dreaptă într-un raport dat 129 11.3.4.3. Reducerea unui segment de dreaptă într-un raport dat 129
11.3.4.4. ÎmpărĠirea unui segment în părĠi proporĠionale cu două 130 11.3.4.4. ÎmpărĠirea unui segment în părĠi proporĠionale cu două 130
segmente date segmente date
11.4 Plan.Semiplan 130 11.4 Plan.Semiplan 130
11.5 Unghiuri 132 11.5 Unghiuri 132
11.5.1. ConstrucĠia unui unghi dat 132 11.5.1. ConstrucĠia unui unghi dat 132
11.5.2. ConstrucĠia unui unghi oarecare egal cu un unghi dat 133 11.5.2. ConstrucĠia unui unghi oarecare egal cu un unghi dat 133
11.5.3. ÎmpărĠirea unghiului în două părĠi egale 135 11.5.3. ÎmpărĠirea unghiului în două părĠi egale 135
11.5.3.1. ConstrucĠia bisectorei unui unghi cu ajutorul 135 11.5.3.1. ConstrucĠia bisectorei unui unghi cu ajutorul 135
compasului compasului
11.5.3.2. ÎmpărĠirea unghiului în două părĠi egale a unghiului 136 11.5.3.2. ÎmpărĠirea unghiului în două părĠi egale a unghiului 136
al cărui vârf se situează în afara desenului al cărui vârf se situează în afara desenului
11.5.4. ConstrucĠia unghiurilor cu valori consacrate 136 11.5.4. ConstrucĠia unghiurilor cu valori consacrate 136
11.5.5. ConstrucĠia unghiurilor ca sumă sau diferenĠă de unghiuri 140 11.5.5. ConstrucĠia unghiurilor ca sumă sau diferenĠă de unghiuri 140
11.5.5.1. ConstrucĠia unui unghi ca sumă a două unghiuri 141 11.5.5.1. ConstrucĠia unui unghi ca sumă a două unghiuri 141
11.5.5.2. ConstrucĠia unui unghi ca diferenĠă a două unghiuri 141 11.5.5.2. ConstrucĠia unui unghi ca diferenĠă a două unghiuri 141
11.5.5.3. ÎmpărĠirea unghiului într-un număr oarecare de părĠi egale 141 11.5.5.3. ÎmpărĠirea unghiului într-un număr oarecare de părĠi egale 141
11.5.6. ConstrucĠia unei drepte cu o inclinaĠie dată faĠă de o 142 11.5.6. ConstrucĠia unei drepte cu o inclinaĠie dată faĠă de o 142
altă dreaptă altă dreaptă
11.5.7. ConstrucĠia unghiului de 1800 143 11.5.7. ConstrucĠia unghiului de 1800 143
11.5.8. ConstrucĠia unghiului de 3600 143 11.5.8. ConstrucĠia unghiului de 3600 143

201 201
Cap.12 Cercul Cap.12 Cercul
12.1 Elementele cercului 144 12.1 Elementele cercului 144
12.2 ConstrucĠia grafică a cercului 145 12.2 ConstrucĠia grafică a cercului 145
12.2.1. ConstrucĠia cercului când se cunosc poziĠia centrului úi raza 145 12.2.1. ConstrucĠia cercului când se cunosc poziĠia centrului úi raza 145
12.2.2. ConstrucĠia cercului când se cunosc două puncte situate 146 12.2.2. ConstrucĠia cercului când se cunosc două puncte situate 146
pe cerc úi raza pe cerc úi raza
12.2.3. ConstrucĠia cercurilor care trec prin două puncte 146 12.2.3. ConstrucĠia cercurilor care trec prin două puncte 146
12.2.4. ConstrucĠia cercului care trece prin trei puncte necoliniare 147 12.2.4. ConstrucĠia cercului care trece prin trei puncte necoliniare 147
12.3. Determinarea grafică a unora din elementele cercului 147 12.3. Determinarea grafică a unora din elementele cercului 147
12.3.1. Determinarea centrului unui punct dat 147 12.3.1. Determinarea centrului unui punct dat 147
12.3.2. Determinarea centrului unui cerc când se dă arcul AB 148 12.3.2. Determinarea centrului unui cerc când se dă arcul AB 148
12.3.3. Determinarea arcului de cerc cu centrul în afara 148 12.3.3. Determinarea arcului de cerc cu centrul în afara 148
planului de lucru cunoscând o coardă úi săgeata planului de lucru cunoscând o coardă úi săgeata
12.3.4. Determinarea lungimii unui semicerc 149 12.3.4. Determinarea lungimii unui semicerc 149
12.3.5. Determinarea săgeĠii când se cunoaúte coarda úi un punct 150 12.3.5. Determinarea săgeĠii când se cunoaúte coarda úi un punct 150
de pe cerc de pe cerc
12.3.6. Determinarea lungimii unui arc oarecare AB al unui cerc 150 12.3.6. Determinarea lungimii unui arc oarecare AB al unui cerc 150
de rază R de rază R
12.4. ÎmpărĠirea cercului în părĠi egale 151 12.4. ÎmpărĠirea cercului în părĠi egale 151
12.4.1. ÎmpărĠirea cercului în două în patru úi în opt părĠi egale 151 12.4.1. ÎmpărĠirea cercului în două în patru úi în opt părĠi egale 151
12.4.2. ÎmpărĠirea cercului în trei, în úase úi în douăsprezece 152 12.4.2. ÎmpărĠirea cercului în trei, în úase úi în douăsprezece 152
părĠi egale părĠi egale
12.4.3. ÎmpărĠirea cercului în cinci úi în zece părĠi egale 153 12.4.3. ÎmpărĠirea cercului în cinci úi în zece părĠi egale 153
12.4.4. ÎmpărĠirea cercului în úapte părĠi egale 154 12.4.4. ÎmpărĠirea cercului în úapte părĠi egale 154
12.4.5. ÎmpărĠirea cercului în nouă úi în douăzeci de părĠi egale 155 12.4.5. ÎmpărĠirea cercului în nouă úi în douăzeci de părĠi egale 155
12.4.6. ÎmpărĠirea cercului într-un număr oarecare de părĠi egale 155 12.4.6. ÎmpărĠirea cercului într-un număr oarecare de părĠi egale 155
12.5. Tangenta. Cercuri tangente 156 12.5. Tangenta. Cercuri tangente 156
12.5.1. Tangenta la cerc 156 12.5.1. Tangenta la cerc 156
12.5.2. Tangenta dintr-un punct exterior la cerc 157 12.5.2. Tangenta dintr-un punct exterior la cerc 157
12.5.3. Tangente exterioare la două cercuri 158 12.5.3. Tangente exterioare la două cercuri 158
12.5.4. Tangente interioare la două cercuri 159 12.5.4. Tangente interioare la două cercuri 159
12.5.5. Cercuri tangente interior 159 12.5.5. Cercuri tangente interior 159
12.5.6. Cercuri tangente exterior 160 12.5.6. Cercuri tangente exterior 160
12.6. Cercuri concentrice 161 12.6. Cercuri concentrice 161
12.6.1. Cercuri concentrice interior 161 12.6.1. Cercuri concentrice interior 161
12.6.2. Cercuri concentrice exterior 161 12.6.2. Cercuri concentrice exterior 161

Cap.13 Racordări Cap.13 Racordări


13.1. Elementele racordării 162 13.1. Elementele racordării 162
13.2. Racordarea a două drepte 163 13.2. Racordarea a două drepte 163
13.2.1. Racordarea a două drepte cu un arc de cerc de rază dată 163 13.2.1. Racordarea a două drepte cu un arc de cerc de rază dată 163

202 202
13.2.1.1. Metoda paralelelor 163 13.2.1.1. Metoda paralelelor 163
13.2.1.2. Metoda bisectoarei 164 13.2.1.2. Metoda bisectoarei 164
13.2.2. Racordarea a două drepte cu un arc de cerc fiind dat unul 164 13.2.2. Racordarea a două drepte cu un arc de cerc fiind dat unul 164
din punctele de racordare din punctele de racordare
13.2.3. Racordarea a două drepte paralele cu un arc de cerc fiind 165 13.2.3. Racordarea a două drepte paralele cu un arc de cerc fiind 165
date punctele de racordare date punctele de racordare
13.2.4. Racordarea a două drepte perpendiculare cu un arc de cerc 166 13.2.4. Racordarea a două drepte perpendiculare cu un arc de cerc 166
de rază dată de rază dată
13.2.5. Racordarea a două drepte paralele prin două arce de cerc 167 13.2.5. Racordarea a două drepte paralele prin două arce de cerc 167
fiind date punctele de racordare fiind date punctele de racordare
13.2.6. Racordarea a două perechi de drepte paralele egal depărtate 167 13.2.6. Racordarea a două perechi de drepte paralele egal depărtate 167
între ele prin două arce de cerc fiind date punctele de racordare între ele prin două arce de cerc fiind date punctele de racordare
13.3. Racordarea unei drepte cu un cerc dat 168 13.3. Racordarea unei drepte cu un cerc dat 168
13.3.1. Racordarea unei drepte cu un cerc de rază dată 168 13.3.1. Racordarea unei drepte cu un cerc de rază dată 168
13.3.2. Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctul de 169 13.3.2. Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctul de 169
racordare de pe dreaptă racordare de pe dreaptă
13.3.3. Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctual de 169 13.3.3. Racordarea unei drepte cu un cerc fiind dat punctual de 169
racordare de pe cerc racordare de pe cerc
13.3.4. Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc 170 13.3.4. Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc 170
tangent exterior într-un punct dat de pe cerc tangent exterior într-un punct dat de pe cerc
13.3.5. Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc 171 13.3.5. Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc 171
tangent interior într-un punct dat de pe cerc tangent interior într-un punct dat de pe cerc
13.4. Racordarea a două cercuri 172 13.4. Racordarea a două cercuri 172
13.4.1. Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 172 13.4.1. Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 172
tangent exterior la cercurile date tangent exterior la cercurile date
13.4.2. Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 172 13.4.2. Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 172
tangent interior la cercurile date tangent interior la cercurile date
13.4.3. Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 173 13.4.3. Racordarea a două cercuri cu un arc de cerc de rază dată 173
tangent interior la unul úi exterior la celălalt cerc tangent interior la unul úi exterior la celălalt cerc

Cap.14 Curbe Cap.14 Curbe


14.1. Curbe plane 174 14.1. Curbe plane 174
14.1.1. Curbe definite prin arce de cerc 174 14.1.1. Curbe definite prin arce de cerc 174
14.1.1.1. ConstrucĠia ovoidului când se cunoaúte axa mică 174 14.1.1.1. ConstrucĠia ovoidului când se cunoaúte axa mică 174
14.1.1.2. ConstrucĠia ovalului când se cunoaúte axa mare 175 14.1.1.2. ConstrucĠia ovalului când se cunoaúte axa mare 175
14.1.1.3. ConstrucĠia ovalului când se cunosc axele 176 14.1.1.3. ConstrucĠia ovalului când se cunosc axele 176
14.1.1.4. ConstrucĠia ovalului prin metoda dreptunghiului 177 14.1.1.4. ConstrucĠia ovalului prin metoda dreptunghiului 177
14.1.2. Spirale 177 14.1.2. Spirale 177
14.1.2.1. Spirale definite prin arce de cerc 177 14.1.2.1. Spirale definite prin arce de cerc 177
14.1.2.1.1. ConstrucĠia spiralei cu două centre 178 14.1.2.1.1. ConstrucĠia spiralei cu două centre 178
14.1.2.1.2. ConstrucĠia spiralei cu trei centre 178 14.1.2.1.2. ConstrucĠia spiralei cu trei centre 178

203 203
14.1.2.1.3. ConstrucĠia spiralei cu patru centere 179 14.1.2.1.3. ConstrucĠia spiralei cu patru centere 179
14.1.2.2. Spirale definite ca rotaĠii 180 14.1.2.2. Spirale definite ca rotaĠii 180
14.1.2.2.1. ConstrucĠia spiralei lui Arhimede când se cunoaúte 180 14.1.2.2.1. ConstrucĠia spiralei lui Arhimede când se cunoaúte 180
pasul spiralei pasul spiralei
14.1.2.2.1. ConstrucĠia spiralei hiperbolice când se cunoaúte distanĠa 181 14.1.2.2.1. ConstrucĠia spiralei hiperbolice când se cunoaúte distanĠa 181
asimptotei faĠă de originea coordonatelor asimptotei faĠă de originea coordonatelor
14.1.3. Curbe conice 182 14.1.3. Curbe conice 182
14.1.3.1. Elipsa. ConstrucĠia elipsei când se cunosc axele 182 14.1.3.1. Elipsa. ConstrucĠia elipsei când se cunosc axele 182
14.1.3.2. Parabola 184 14.1.3.2. Parabola 184
14.1.3.2.1. ConstrucĠia parabolei când se cunosc vârful A, 185 14.1.3.2.1. ConstrucĠia parabolei când se cunosc vârful A, 185
axa AX úi un punct M axa AX úi un punct M
14.1.3.2.2. ConstrucĠia parabolei când se cunosc directoarea 186 14.1.3.2.2. ConstrucĠia parabolei când se cunosc directoarea 186
úi focarul úi focarul
14.1.3.3. Hiperbola. ConstrucĠia hiperbolei când se cunosc 187 14.1.3.3. Hiperbola. ConstrucĠia hiperbolei când se cunosc 187
distanĠele dintre focare úi dintre vârfuri distanĠele dintre focare úi dintre vârfuri
14.1.4. Curbe ciclice 189 14.1.4. Curbe ciclice 189
14.1.4.1. ConstrucĠia evolventei 189 14.1.4.1. ConstrucĠia evolventei 189
14.1.4.2. ConstrucĠia cicloidei 190 14.1.4.2. ConstrucĠia cicloidei 190
14.1.4.3. ConstrucĠia epicicloidei 191 14.1.4.3. ConstrucĠia epicicloidei 191
14.1.4.4. ConstrucĠia hipocicloidei 193 14.1.4.4. ConstrucĠia hipocicloidei 193
14.2. Curbe în spaĠiu. Elicea 193 14.2. Curbe în spaĠiu. Elicea 193
14.2.1. ConstrucĠia elicei cilindrice 194 14.2.1. ConstrucĠia elicei cilindrice 194
14.2.2. ConstrucĠia elicei conice 195 14.2.2. ConstrucĠia elicei conice 195

Bibliografie 196 Bibliografie 196

Cuprins 198 Cuprins 198

204 204