Sunteți pe pagina 1din 8

Cererea Nivelul de serviciu - Proiectarea unui Supply Chain Informatii de specialitate Articole interesante Supply Chain Management Review

iew (25 Feb 2010)

Din ce in ce mai mult vorbim despre supply chain. Numarul de cunoscatori intr-ale supply chain-ului este inca destul de mic. Putem vorbi despre o moda? Pentru cei care nu au incercat sa aprofundeze conceptul, acesta poate fi considerat o moda. Pentru cei care intr-un fel sau altul i-au descoperit beneficiile, conceptul de supply chain a devenit o necesitate. Cum putem dezvolta un adevarat supply chain cu furnizorii si clientii nostri? In primul rand ar trebui sa incepem prin a cunoaste cu adevarat strategia companiei noastre. Produsele si serviciile pe care le producem si comercializam intra sub regimul nivelului de serviciu pe care il stabilim si pe care il comunicam tuturor categoriilor de clienti. Supply chain reprezinta o mica parte a unui lant al valorii in care obiectivele managementului sunt in principal directionate catre a oferi valoare clientilor. In consecinta, managementul supply chain-ului reprezinta mai mult decat managementul materialelor intra si inter companii prezentat sub un alt nume. Reuseste sa elimine o parte din limitarile deja verificatelor just in time (JIT) si material requirement planning (MRP) si sa extinda beneficiile acestora in interiorul lantului. O componenta a nivelului de serviciu este lead time-ul de onorare a comenzilor. Nu este foarte important ca lead time-ul sa fie scurt cat este de important ca acesta sa fie respectat conform cu declaratia oficiala a companiei. De obicei acesta este promis de departamentul de vanzari si trebuie respectat de cel de logistica. De aceea la momentul proiectarii unui supply chain pornim de la strategia de punere a produselor pe piata. Intalnim in literatura de specialitate de multe ori acronime precum: MTS Make to stock (fabricare pe stoc) ATO Assembly to order (asamblare la comanda) MTO Make to order (fabricare la comanda) PTO Purchase to order (achizitie la comanda) ETO Engineering to order (proiectare la comanda), reprezentand strategii ce definesc lanturile de aprovizionare ale diferitelor companii sau linii de business. Decizia de a aplica una sau alta dintre strategii porneste de fapt de la Demand Chain si de la caracteristicile cererii ce oglindesc piata in care companiile isi deruleaza activitatea. Primul pas pe calea de adaugare de valoare de-a lungul supply chain-ului propriu este de a face legatura intre supply chain si produsele, modelul cererii, si pietele care constituie strategia per ansamblu. Pornind de la produse, acestea se pot diviza in trei grupuri descriptive din punct de vedere al raportului volum/ margine profit: Volum mare / margine redusa de profit (produsele care se incadreaza cu usurinta in

cele 20% din articolele care conform legii lui Pareto produc 80% din vanzari). Cele mai multe dintre acestea sunt considerate Comodities, produse de uz curent, care sunt descrise printr-o curba a cererii foarte elastica. Volum mic / margine mare de profit sunt acele articole din catalog la polul opus raportului din analiza lui Pareto si a caror marja de profit reflecta pozitia pe care o ocupa in lantul valorii clientilor putand justifica o complexitate in operatiunile de productie sau un supply chain special. Curba cererii in acest caz nu este foarte elastica. Produse la comanda, care nu sunt standardizate si care sunt pregatite in mod special la cererea unui client care poate fi repetitiva sau nu. Utilizand aceasta impartire a produselor care ne comunica cel mai bine volumele ce sunt transferate in supply chain, si locul pe care acestea il ocupa in lantul de valoare al clientilor putem sti cu mai multa precizie cum trebuie sa alocam resursele si sa prioritizam activitatile si investitiile la nivelul intregului lant. In randurire de mai jos voi prezenta cateva idei despre cum supply chain-ul poate fi conectat la carecteristicile produselor si strategiile care pot asigura un anumit grad de predictibilitate si repetabilitate. Volum mare / margine mica. Deoarece aceste produse au o margine mica de profit, transferul lor trebuie sa fie deosebit de eficient, daca se poate sa formeze un flux continuu. Atasam o informatie din aceasta luna care a facut deliciul consumatorilor de stiri: Potrivit datelor furnizate pentru Gandul de catre Cegedim, companie internationala independenta de studii in industria farmaceutica, cea mai bine vanduta pastila din Romania este Algocalminul. 190 de milioane de pilule au fost cumparate la liber din farmacii si alte 29 de milioane pe baza de reteta. In topul analgezicelor urmeaza Nurofenul - 108 milioane pastile si Paracetamol - 56 de milioane de pastile. Lasand deoparte subiectul principal al articolulului, incercati sa cuantificati in unitati logistice cum trebuie sa proiectati un supply chain pentru a face fata unei astfel de cerere! Cerererea este relativ stabila, tehnologia nu foarte complexa, un sistem de distributie bine stabilit si matur, un pret redus. Nevoia intr-un astfel de supply chain este de a minimiza costurile prin controlul permanent al numarului de zile de acoperire de stoc si coordonarea intr-o maniera cat mai eficienta a logisticii transporturilor. Daca discutam de fabricatia unui astfel de produs, aceasta beneficiaza de stabilitate, de relatii pe termen lung cu furnizorii de materii prime si ambalaje, nu sunt necesare inspectii deosebite pentru receptie si pot fi livrate in loturi de dimensiuni fixe, direct la linia de productie in cele mai multe cazuri automatizata, deci cu o buna productivitate constanta in timp. Un alt exemplu cunoscut pe piata romaneasca suna in presa de specialitate cam asa: Economiseste prin investitii [...] luna trecuta [Coca Cola] a finalizat la fabrica din Ploiesti o investitie de 46 de

milioane de euro intr-un depozit complet automatizat si o fabrica de cogenerare a energiei electrice si termice, care, dupa spusele lui Dragan, va scadea substantial costurile de productie. 'Anul acesta am avut grija de fiecare euro administrat. Investitiile finalizate la Ploiesti vor duce la scaderi de costuri', declara seful Coca-Cola. Optimizarea transportului si stocurilor in supply chain a fost facuta la Coca Coca prin comasarea capacitatilor de productie intr-un numar mai mic de fabrici cu productivitate ridicata prin automatizare, investirea in productia proprie de CO2 una dintre principalele componente ale bauturii si controlul si productia proprie de energie, eliminand pierderile de transfer a acesteia de la mari distante. Previzionarea cererii pentru productie nu este usoara tinand cont de sezonalitate si de impredictibilitatea unei piete precum Romania. Prin controlul unui supply chain integrat, reusesti sa ajustezi consumul de resurse astfel incat sa fii in pas cu piata. Pot scadea volumele insa poti creste profitul. Volum mic / margine mare de profit. Aceasta categorie de articole contine produse ce pot fi previzionate cu o doza buna de precizie pe termen lung insa pot aparea probleme pentru previzionarea curenta. Si acestea trebuie sa indeplineasca conditiile de livrare rapida ca si cele din prima categorie, clientii asteptandu-se la o valoare mare a gradului de onorare integrala a comenzilor. In acest caz trebuie construit un supply chain agil, flexibil, si care sa posede ceva mai mult stoc decat pentru categoria anterioara. Una dintre solutiile pentru o buna gestionare este aplicarea VMI (Vendor Managed Inventory) - inventar cogestionat, un concept care permite furnizorilor gestionarea stocurilor la client cu scopul fluidizarii si eficientizarii aprovizionarii prin detinerea JIT a informatiilor legate de consumuri/vanzari, direct de la POS. Aici creste riscul de detine suprastoc sau a fi fara stoc si de aceea sunt necesare instrumente IT performante si persoane dedicate urmaririi si echilibrarii fluxurilor de marfuri in supply chain. In general, electrocasnicele pot fi incadrate in astfel de categorii si experienta de pe piata in anul 2009 a distribuitorilor de astfel de produse este una demna de inregistrat la capitolul asa nu. Un caz de mentionat este acela al companiei Benetton care mentine stocuri de tricouri gri pe care le trimite la colorat in functie de evolutia modei, cerere, etc. Astfel o personalizare cat mai tarzie a produsului te fereste de eventuale stocuri pe care le poti tine si la nivel de ani daca nu intervii inteligent. Produse la comanda. Acestea sunt produse care ies din tiparele standard de fabricatie si pot oferi margini generoase de profit si, de ce nu, o buna recunoastere a expertizei companiei. De cele mai multe ori nu au un ciclu de viata prea lung, tinand de moda sau daca vorbim in domeniul industrial de investitii majore, in general statele sunt cele care comanda astfel de produse si istoria cu statul ca institutie in general nu ne-a demonstrat ca poate fi o relatie predictibila si de succes in conditii de piata libera. Neputand previziona un anumit volum, nu vom sti nici cum vom amortiza eventualele investitii si acoperi unele costuri de aceea se aplica margini foarte mari pentru a tampona riscurile inerente Comenzilor speciale. Ce se cere de la un astfel de supply chain: o mare flexibilitate in design si proiectare, o capacitate de productie flexibila cu costuri mici de set-up, o eventuala standardizare a subansamblelor cu scopul de a putea reutiliza articole si tehnologii in proiecte

ulterioare. Pentru aceste articole, caracterizandu-se printr-o absoluta inelasticitate a pretului, orice pierdere poate fi clasificata ca pierdere a valorii, de aceea este bine daca nu uitam aplicarea unor concepte precum quick response care ne ajuta sa performam. Mentiune: Nu voi folosi atunci cand vorbim de Supply Chain traducerea de lant de aprovizionare deoarece Supply Chain este o filozofie ce isi pierde din sens si greutate in cazul traducerii Departamentul Supply Chain este responsabil pentru fluxul de productie si transport al sticlei de Coca-Cola, de la linia din fabrica si pana la raftul de magazin. Care sunt componentele departamentului de Supply Chain? Departamentul de Supply Chain este structurat astfel incat sa oglindeasca procesul real de fabricatie si transport, dupa cum urmeaza: Echipa de Planning preia estimarile de vanzari de la departamentul Comercial, si calculeaza planificarea productiei, a necesarului de materii prime si a stocurilor de produs finit din depozite. Materiile prime, cum ar fi zaharul, concentratul de Coca-Cola sau rezina din care se fabrica sticlele de PET sunt receptionate de la furnizori si stocate in depozitele de fabrica. Acestea sunt apoi folosite in procesul de productie. Departamentul de Productie este responsabil pentru tot procesul de imbuteliere, prin cele trei fabrici din Romania: Ploiesti, Timisoara si Dorna (Poiana Negri). Cele trei fabrici produc sucuri carbonatate, necarbonatate si bauturi energizante (Ploiesti), apa minerala si plata (Dorna), dar si ceaiuri (Nestea, la Timisoara). Echipa de Productie contribuie la procesul efectiv de fabricatie, in timp ce echipa de Calitate se asigura ca cele mai inalte standarde de calitate, siguranta alimentelor si igiena sanitara sunt respectate. In plus, departamentul de Calitate supravegheaza minimizarea impactului productiei asupra mediului inconjurator. Departamentul Tehnic lucreaza pentru ca echipamentele de productie sa fie intotdeauna in starea cea mai buna de functionare, si asigura implementarea investitiilor de imbunatatire. Departamentul Logistica preia productia de la linie si o stocheaza in depozitele de fabrica. Acestea sunt in numar de patru (Ploiesti fabrica si Ploiesti High-Bay, Dorna si Timisoara). Depozitul High-Bay a fost construit in 2009 si este o initiativa de ultima generatie folosind cele mai recente tehnologii, care preiau productia direct de la linie prin intermediul unor conveioare, si o transporta in mod complet automatizat, prin intermediul unor macarale, in depozitul imens cu 11 etaje, reusind astfel sa stocheze de 6-7 ori mai mult decat un depozit normal. Din depozitele de fabrica, produsele sunt transportate in centrele de distributie din tara. Executia transportului primar este coordonata de echipa de Haulage. Exista 18 centre de distributie in Romania, dar si 33 de platforme Cross-Dock, unde marfa e transferata din camioane mari in camioane de distributie, fara a exista stoc la sfarsitul zilei. Echipa de Dispatch se asigura de impartirea corecta a transporturilor in functie de comenzile primite, pentru fiecare centru de distributie. De aici, comenzile sunt incarcate in camioane si pleaca de mai multe ori pe zi catre clienti.

In final, bucla se inchide prin asigurarea unui nivel optim de servicii si mentinerea legaturii stranse cu clientul, prin echipa de Customer Logistics, care colaboreaza strans cu departamentul Comercial. SCM (Supply Chain Management) 15.12.2011 | SCM,ERP

Lantul de aprovizionare (supply chain) este procesul ce include toate activitatile firmei de la preluarea comenzii de la clinet si pana la livrarea produselor catre acesta, trecand prin stadiile de: materii prime, aprovizionare, productie si distributie. Toate organizatiile au lanturi de aprovizionare/livrare de diferite dimensiuni ce variaza in functie de marimea firmei si de tipurile de marfuri produse. Toate - companiile de servicii intr-o mai mica masura - trec prin aceste stadii: achizitioneaza materii prime sau componente, le transforma in produse finite si apoi le livreaza consumatorilor.

Gestionarea si conducerea succesiunii de evenimente din acest proces poarta numele de Supply Chain Management (lantul de aprovizionare/desfacere). Managementul eficient trebuie sa ia in calcul coordonarea tuturor verigilor din acest lant, maximizand viteza, fara a pierde din calitate si tinand costurile reduse, in acelasi timp.

Primul pas este obtinerea comenzii de la client. apoi urmeaza productia, depozitarea si distributia produselor, apoi livrarea catre locatia ceruta de client. In acest lant sunt incluse: receptia si procesarea comenzilor de la clienti, aprovizionarea, gestiunea stocurilor, programarea productiei si a livrarilor, transportul si activitatile de service. Toate aceste activitati trebuie coordonate.

In plus, cheia succesului unui sistem de managementul lantului de aprovizionare este viteza cu care pot fi indeplinite aceste activitati. Pe de alta parte, reducerea stocurilor

fara miscare, micsorarea costurilor de operare, disponibilitatea capacitatii de productie, satisfactia cliantilor - sunt toate beneficii ce decurg din buna implementare a unui sistem potrivit.

Deciziile asociate cu managementul lantului de aprovizionare/desfacere acopera atat perioade scurte de timp cat si de termen lung. Deciziile strategice sunt in legatura cu politicile firmei pe termen lung si se refera la structura si designul lantului. Deciziile operationale au de-a face cu activitatile si problemele zilnice. Aceste decizii trebuie sa respecte deciziile strategice in vigoare. De aceea, organizatia trebuie sa-si structureze lantul de aprovizionare printr-o analiza pe termen lung si in acelasi timp sa se concentreze pe activitatile de zi cu zi.

Mai mult, cererea pe piata, service-ul, transportul, constrangerile asupra stabilirii pretului de vanzare - toate acestea trebuie luate in considerarea la construirea unui sistem SCM eficace. Toti acesti factori se pot schimba cu rapiditate iar sistemul trebuie sa fie pregatit sa raspunda pe masura.

La fel ca orice alt sistem informatic (ERP, CRM), SCM nu este el singur capabil sa rezolve toate problemele - este o strategie operationala, care, numai daca este implementata corect, va putea aduce beneficii firmei. Restructurarea lantului de aprovizionare/desfacere incepe cu partile fizice, nu cele virtuale. Atata timp cat efortul este sustinut si de un bun sistem logistic, beneficiile SCM sunt importante: decizii rapide si productia de mare viteza, introducerea rapida pe piata a produselor noi, livrarile in timp record. SCM (Supply Chain Management) - continuare 17.02.2012 | ERP,SCM

Lantul de aprovizionare (supply chain) are 6 elemente-cheie: Productia Aprovizionarea Stocul Locatia Transportul Informatia Productia

Deciziile strategice in privinta productiei se concentreaza pe necesitatile consumatorilor si cererea pietei. Primul stadiu in cresterea agilitatii lantului este descoperirea cantitatii optime de produse de fabricat si care ar fi (daca e posibil) componentele, subansamblele ce ar putea fi achizitionate de la furnizori externi; gasirea furnizorilor strategici, de incredere pe termen lung. Deciziile strategice privind productia se refera la capacitatea, calitatea si volumul productiei, in conditiile pastrarii calitatii si satisfacerii cantitatii necesare pentru clienti. Pe de alta parte, deciziile operationale se concentreaza pe programarea incarcarilor/livrarilor si rezolvarea cererilor imediate ale clientilor.

Aprovizionarea

Mai departe, organizatia trebuie sa determine cat poate produce, atat din punct de vedere economic cat si tehnic, in conditiile mentinerii calitatii. Dar majoritatea companiilor nu pot avea o performanta excelenta cu absolut toate produsele. Outsourcing-ul , achizitia de la perteneri externi este de luat in consideratie in acest caz. De asemenea compania trebuie sa selecteze cu mare atentie furnizorii de materii prime.

Stocul

Alte decizii strategice se concentreaza pe stocuri si care sunt cantitatile critice de produse ce trebuie sa se afle in depozite in orice moment. O balanta delicata este intre prea multe stocuri - ce implica costuri ridicate - si cantitati insuficiente de stocuri, ce nu pot acoperi rapid nevoile clientilor - cresterea timpului de livrare. Deciziile operationale se focuseaza pe nivelul optim al stocurilor in conditiile in care piata este fluctuanta.

Locatia

Deciziile asupra locatiei depind de mai multi factori. Deciziile strategice se concentreaza pe plasarea unitatilor de productie, a depozitelor si a centelor de distributie. In industria grea acestea trebuie plasate cat mai aproape de materia prima. In toate celelalte cazuri trebuie luate decizii practice de plasare cat mai aproapr de consumatori.

Transportul

Deciziile strategice in privinta transportului sunt strans legate de nivelul stocurilor si de cerintele pietei. Transportul pe calea aerului este de mare viteza dar cu costuri mari. Pe de alta parte, transporturile pe uscat sau pe mare implica cresterea nivelului critic al stocurilor pentru a asigura livrari rapide catre clienti. Luand in considerare faptul ca o treime din pretul unui produs este dat de pretul transportului, folosirea modalitatii potrivite de transport este o decizie strategica de importanta critica.

Informatia

Un sistem SCM eficient necesita ca circulatia informatiei sa fie permanenta inre toate punctele de productie, depozitare si livrare. Sistemele bazate pe documente pe hartie si calculatoare disparate sunt inacceptabile pe piata competitiva de astazi, ce a devenit din ce in ce mai intoleranta cu lipsa informatiei actuale, precise si de calitate. Legarea calculatoarelor in retele si internet si propagarea informatiei faciliteaza raspunsul rapid si de calitate al organizatiei la cererea pietei. Sistemele software integrate, ERP, CRM, SCM si comunicatiile globale sunt componentele cheie ale strategiei eficace de management.