Umiditatea in Elementele de Zidarie

Umiditatea in elementele de zidarie noiembrie 2010
UMIDITATEA IN ELEMENTELE DE ZIDARIE
CAP. 1. PREZENTA APEI IN ELEMENTELE DIN ZIDARIE Apa sau vaporii de apa prezeni in elementele de zidrie determina starea cunoscuta ca umezirea zidriei. Umezeala poate sa apar din diferite cauze, dintre care cele mai frecvente sunt: - UMEZEALA DATORITA INFILTRRILOR DE APA care provine din teren si se infiltreaz in zidrie prin capilaritate sau prin aciunea forelor electro-osmozei. - UMEZEALA DATORITA APEI TEHNOLOGICE (apa din procesul de execuie) apare la construciile realizate recent, dar si la cele vechi, daca grosimea peretelui este mare si coninutul de aer al mortarului din rosturile interioare nu a putut fi eliminat, iar mortarul nu se intareste, ramnd in stare fluida. - UMEZEALA DATORITA CONDENSULUI se datoreaz condensrii vaporilor de apa existeni in aer, atat in interior cat si in exteriorul elementului de construcie. - UMEZEALA DATORITA APELOR METEORICE apare in cazul in care colectarea si evacuarea apelor pluviale este realizata defectuos, ceea ce favorizeaz ptrunderea apei in elementele de zidrie. - UMEZEALA DATORITA UNOR CAUZE ACCIDENTALE cum este colmatarea drenurilor, infiltraii la rezervoarele de apa, obturarea jgheaburilor de colectare a apelor meteorice s.a. Sursele de umiditate in cazul elementelor din zidrie sunt puse in evidenta in Fig.2.1: a ape meteorice; b ptrunderea apei prin pereii exteriori datorita vantului; c inghet-dezghet, aciunea agresiva a agenilor chimici din atmosfera; d ploaia care ricoseaza; e condens datorita izolarii termice insuficiente; f condens datorita racirii psihrometrice; g vapori de apa; h condens in masa peretelui; i concentratii de saruri care atrag vaporii din aer; l infiltrarea directa a apei din teren; m lipsa de apa; n nivelul panzei freatice;
o fortele electro-osmozei; p infiltrarea umezelii din teren..
Fig. 2.1 Sursele de umiditate in cazul elementelor de zidarie
1.1. Umiditatea datorita ascensiunii capilare Ascensiunea capilara este una dintre cauzele majore ale prezentei umezelii in constructiile vechi, la nivelul subsolului sau imediat deasupra nivelului terenului natural, respectiv al pavajului strazii. (Fig. 2.2.) 3
Umezeala
datorita
ascensiunii
capilare
poate creste datorita: pierderilor de apa din diverse cauze; nivelul ridicat al panzei freatice;
Fig.2.2 Efecte ale ascensiunii capilare a umezelii (igrasie)
Scurgerile de apa apar accidental din mai multe cauze: apa de ploaie colectata defectuos, scurgeri din sistemul de drenaj, puuri, lucrri de colectare a apei dar si apa provenita din condens. Oricare dintre aceste cauze poate provoca imbibarea intr-o anumita msura a pereilor in contact cu terenul (Fig.2.3). Apa subterana este apa care in mod natural exista in pamant la un nivel mai cobort sau mai ridicat fata de nivelul rurilor invecinate si care variaz in funcie de sezon (Fig.2.4).
Aspecte caracteristice scurgerilor : inmuierile sunt evidente, dar in general localizate pe o singura parte a cldirii; aceste imbibari afecteaz fie o singura cldire, fie un grup definit de cldiri invecinate; oscilaiile anuale sunt evidente prin creterea pe inaltime.
Aspecte caracteristice umiditatii provenita din apa subterana : acioneaz asupra construciilor pe toata durata existentei lor (Fig.2.5), cu excepia cazului in care elementele de construcie sunt executate cu materiale diferite; este caracteristica pentru toate cldirile din aceeai zona, construite in aceeai perioada, si omogene din punct de vedere al materialelor folosite; nu apar variaii de-a lungul anului in pnza freatica; nivelul umezirii este mai ridicat pe faadele nordice si nord estice, si sczut pe faadele expuse radiaiilor solare.
In cazul in care umiditatea provine din scurgeri sau din apa subterana, fenomenele fizice care determina patrunderea si difuzia apei in zidarie sunt legate de diferite alte fe-nomene.
Fig. 2.5 Actiunea umiditatii asupra constructiilor
Fenomenul fizic care determina absorbtia si difuzia apei in elementele din zidarie are legatura cu (Fig.2.7) : infiltrarea directa; capilaritatea; fortele electro-osmozei.
Exista infiltrare directa atunci cand zidria fundaiei este in contact direct cu pnza de apa subterana. Materialul din care este executata zidria se imbiba (se satureaz) cu apa si urca, prin fenomenul de capilaritate, in masa zidriei (Fig.2.8)
Fenomenul de
Fig. 2.8. Efectele infiltrarii directe
Cand suprafeele fundaiilor nu sunt in contact direct cu apa subterana, apa ajunge la ele datorita forelor capilare (cu cat sunt mai mici granulele si porii solului, cu atat aceste forte sunt mai puternice). In general, lichidul coninut in doua coloane care comunica ramane la acelai nivel atunci cand una dintre cele doua coloane are dimensiuni minime, care se numesc si capilare"; lichidul nu se menine la acelai nivel, ci urca fata de coloana invecinata cu atat mai mult cu cat seciunea coloanei este mai mica (Fig.2.9). De aceea nivelul la care urca apa este invers proportional cu diametrul porilor. Datorita acestor forte, nivelul apei creste incepand de la nivelul superior al pnzei freatice spre straturile de deasupra, care au un coninut de apa care va scdea procentual in raport cu inaltimea, pana la cota terenului, ajungnd in acest fel in contact cu suprafaa fundaiilor din zidrie. In materialele higroscopice, cum este mortarul si majoritatea materialelor de construcii, apa prezenta in zidrie poate depasi 30% in volum: de aceea este posibil ca fiecare mc de zidrie sa retina pana la 300kg de apa.
Capacitatea de ascensiune capilara creste odat cu descreterea temperaturii (are loc o evaporare redusa datorita lipsei cldurii) si intr-un mod mult mai evident odat cu creterea concentrrii de sruri. Nivelul la care apa se ridica prin capilaritate variaz in funcie de caracteristicile fizice ale materialelor.
In cazul unui perete cu o cantitate redusa de mortar, distribuit in rosturi subiri, executat cu grija, capacitatea totala de absorbie a zidriei tinde sa fie asimilata cu aceea a materialelor de baza din care este alctuita zidria. Crmida are o capacitate de absorbie de 3 la 5 ori mai mare dect mortarul dintr-un perete bine zidit, material care va facilita ascensiunea capilara a apei, intrucat zidria se va comporta similar cu materialul de baza din care este alctuita. Daca in schimb zidria este executata cu piatra care nu are capacitate de absorbie capilara, ascensiunea capilara a umezelii va fi redusa, avnd ca mijloc de a ajunge la suprafaa elementului doar starturile de mortar. Umiditatea mortarului nu este suficienta pentru a produce ptrunderea prin ascensiune capilara a apei; pentru a se intampla acest lucru, intotdeauna trebuie sa co-existe doua cauze: o alimentare continua cu apa de la teren la perete; o amorsare puternica a materialului inglobat in mortar. (Fig. 2.10)
Fig. 2.10 Efectele igrasiei in cladiri
Cu cat grosimea elementului de zidarie este mai mare, cu atat umiditatea absorbita din teren este transmisa la o inaltime mai mare: la stalpii izolati, nivelul la care se ridica umezeala este egal cu grosimea acestora (Fig. 2.11); in peretii exteriori, inaltimea la care ajunge igrasia variaza de la 1.5 la 4 ori grosimea peretelui (Fig. 2.12, Fig. 2.13); in peretii interiori, nivelul superior al igrasiei variaza intre 2 si 5 ori grosimea peretelui (Fig. 2.14).
1.2. Umiditatea datorita apei tehnologice La construciile cu perei de grosime mare (castele, cetati, ziduri de aprare), umezeala poate sa persiste chiar si cteva secole (Fig.2.15).
Evaporarea apei continute de zidarie este mult favorizata daca peretele este orientat spre soare si daca aerul cald este deplasat de vant pe suprafata peretelui.Evaporarea depinde si de calitatea si grosimea zidariei.Experimental, timpul de uscare se modifica in functie de o lege parabolica : t = p x s2 (zile)
s= grosimea peretelui (cm); p=coeficientul specific de uscare al materialelor care compun zidaria (zile/cm2); (Tab 2.1)
Aplicatie Sa se determine timpul de uscare al unui perete din blocuri de piatra calcaroasa si mortar de var, cu grosimea de 2m.
1.3. Umiditatea provenita din condens Condensul apare in funcie de temperatura aerului si de umiditatea lui relativa. Exista o legtura intre masa vaporilor coninui in unitatea de volum de aer atmosferic, la o temperatura si presiune data, si masa de vapori necesara pentru a satura aerul la aceasi temeperatura si 9
presiune. In funcie de temperatura, aerul poate retine o anumita cantitate de vapori, pana la o valoare maxima, peste care el devine saturat, producandu-se condensul.
Diagrama lui Mollier sau versiunea sau asa numita diagrama psihrometrica (diagrama aerului umed- Fig. 2.18) permite punerea in evidenta a temperaturii la care apare condensul vaporilor de apa pentru diferite valori ale umiditatii si temperaturii aerului atmosferic.In diagrama, pe abscisa se reprezint cantitatea de apa, exprimata in grame, coninuta de un kilogram de aer uscat, iar pe ordonata - diferitele valori ale temperaturii aerului. In interiorul diagramei se afla curbele de umiditate relativa egala. Curba umiditii relative de 100% este curba de saturaie. Fenomenul de apariie a condensului poate produce, in situaii specifice, o serie de deteriorri la pereii si invelitoarea unei cldiri. Cauzele care determina apariia apei din condens si modul de manifestare sunt diferite. In cldiri, factorii care produc umezeala sunt de trei categorii (Fig.2.19): factori interiori; factori exteriori; factori constructivi (proiectare sau/si execuie defectuoasa). 10
Factorii interiori -acioneaz atat in incaperile umede (buctarii, bai, etc) cat si in spatiile cu destinaii speciale care nu sunt ventilate corespunztor (spltorii, buctarii, localuri aglomerate) sau in prezenta elementelor umede (perei de subsol). Factorii exteriori - sunt legai de temperaturile exterioare sczute care apar in anotimpurile reci si care pot genera diferente semnificative intre temperatura exterioara si cea interioara a pereilor. Factori care se datoreaz unei proiectri sau execuii defectuoase: capacitatea de transmisie termica (K) ridicata a pereilor, grosimea insuficienta sau
materialele improprii; puni termice; poziionare incorecta a izolaiei termice; absenta barierei de vapori.
Fluxul vaporilor, in micarea sa, tinde sa treca prin elementele de inchidere ale cldirii (zidria) intre fata interioara si exterioara.
11
Daca suprafeele cu care vaporii ajung in contact au o temperatura sczuta, atunci vaporii coninui in aer vor depasi limita corespunztoare valorii de saturare iar vaporii in exces vor condensa. Condensul se manifesta prin doua cai, in funcie de tipul peretelui exterior: pe suprafaa materialelor sau a finisajelor; in masa elementului; pe suprafaa materialelor sau a finisajelor cu permeabilitate redusa la difuzia vaporilor
(vitralii, ferestre, suprafee cu finisaje metalice, perei finisai cu vopsele sintetice care nu-i lasa sa respire, placaje ceramice, marmura etc.); fenomenul este foarte evident, de fapt prezenta umiditii este evideniata de picaturile de apa (Fig.2.20). In schimb, in elementele de construcie cu anumite caracteristici de permeabilitate la difuzia vaporilor (tencuiala din mortar pe baza de var, crmizi), fenomenul de condens poate avea loc in masa elementului, iar in acest caz umezeala provenita din condens va produce pete (Fig.2.21). Un exemplu evident il constituie cldirile cu plansee realizate din grinzi metalice. Vaporii care condenseaz pe fiile de tencuiala mai reci din dreptul grinzilor, provoac o modificare a culorii tencuielii. Cteva fasii caracteristice, mai inchise la culoare, vor fi vizible in cazul acestor plansee.
12
1.4. Umezeala datorita apelor meteorice Umezeala din infiltraii datorita precipitaiilor depinde de cantitatea de apa preluata de faada (Fig.2.23). Este important sa se stabilesca o legtura intre intensitatea ploii si viteza vntului. In absenta acesteia, se considera ca ploaia va cdea vertical si o cornia va fi suficienta pentru a proteja intreaga faada.
Prezenta vntului va produce o deviaie a ploii de la verticala, care va depinde de viteza vntului si de greutatea picurilor de ploaie, creand o presiune care poate varia de la cteva kg/mp la 150 kg/mp, dar in medie viteza vntului nu depaseste 45km/h, exercitand o presiune de aprox. 10kg/mp. Apa din precipitaii poate ajunge pe faada unei cldiri si din alte cauze. In special in zona cotei terenului poate aprea efectul de ricoeu, daca cldirea are in jur pavaje, sau daca la suprafaa terenului solul este solid, compact.
In acest caz apa care cade cu anumita viteza pe
In acest caz apa care cade cu anumita viteza pe teren, ricoeaz si uda elevaia cldirii pe inaltimi variabile, de la cativa cm pana la 50-70 cm (Fig.2.24,2.25,2.26)
13
Apa meteorica care ajunge in contact cu cldirea poate ptrunde in zidrie datorita unor cauze multiple ca: fisuri, modul de esere al zidriei, modul de realizare si compoziia rosturilor de mortar.
14
Apa de ploaie care vine in contact cu cldirea, poate ptrunde prin tencuiala, cand aceasta are discontinuiti in structura sa, sau prin fisuri cauzate de tasarile difereniate ale fundaiilor, impingeri ale bolilor, dilatare termica (care poate provoca o separare intre rostul de mortar si piatra de zidrie), deplasri ale cldirii in general, provocate de alte cauze, sau prin rosturile dintre elementele de acelai tip (panou-panou) sau elemente diferite (panou-cadru) (Fig.2.27). In anumite zone, in apropierea marii, sarea transportata de ploaie contribuie la o degradare rapida a zidriei.
Una dintre condiiile care faciliteaz ptrunderea apei este prezenta crmizilor, chiar si la grosimi mici. Totui, nu este recomandabil sa se combata fenomenul aplicand pe zidrie o tencuiala pe baza de ciment, deoarece aceasta va limita evaporarea apei provenite din condens coninuta in masa zidriei. Fisurile larg rspndite, ca rezultat al variaiilor de temperatura
15
sezoniere, vor facilta ptrunderea apei (Fig.2.28, 2.29). Cantitatea de apa care apare in aceasta forma de umezeala si anume cea reinuta de perete, nu este mare: este o umezeala ocazionala, care poate deveni mai intensa in anumite perioade ale anului, cu apariii repetate la intervale scurte cand perioada de evaporarea nu este suficienta pentru a preveni acumularile de apa.
Ptrunderea apei are loc in principal prin rosturi, care absorb apa de 4 sau 5 ori mai mult dect crmida; pentru a reduce absobtia la faa crmizilor, rosturile trebuie sa aiba dimensiuni reduse si sa fie bine umplute. Daca inainte de a fi puse in opera crmizile nu au fost umezite, ele vor absorbi apa din rostul de mortar, intensificnd capilaritatea. Reducerea dimensiunii rostului de mortar va conduce la apariia fisurilor superficiale intre mortar si crmida, ceea ce va favoriza ptrunderea apei (Fig.2.30, 2.31). Din acest motiv, umezeala din precipitaii ptrunde in pereii din zidrie de crmida doar pana la 6-7 cm sub tencuiala, iar uscarea se poate produce in cteva zile. O alta cauza frecventa a ptrunderii apei sunt fisurile si deteriorrile/deformrile suprafeelor orizontale (Fig.2.32 - 2.35).
16
17
1.5. Umezeala datorita cauzelor accidentale Apare in dreptul acelor elemente de construcii care sunt in contact cu cantiti considerabile de apa (rezervoare, sisteme de canalizare, drenuri, burlane, terase deschise Fig.2.36, 2.37, 2.38).
18
In construciile vechi acest tip de umezeala este frecvent deoarece instalaiile menionate mai sus sunt in general executate manual si, de cele mai multe ori, dupa ce cldirea a fost executata. Din acest motiv traseul instalaiilor este nefunctional si izolat necorespunzator. Daca la toate acestea se adaug si o intretinere defectuoasa, se va produce o degradare si corodare rapida a instalaiilor. Pierderile de apa care au loc in consecina, se vor infiltra pe diferite cai, facand dificila descoperirea cauzelor. Ca si in cazul apelor meteorice, pot aprea infiltraii si datorita deteriorrii rosturilor sau dislocrii straturilor, defeciunilor la acoperiuri, couri de fum etc. CAP. 2.MASURAREA UMIDITATII ZIDARIILOR Msurarea poate fi fcuta la suprafaa sau in profunzime. Msurarea la suprafaa are ca scop stabilirea cantitii de apa coninuta in primi 10..20 mm din grosimea zidriei. Msurarea in profunzime are ca scop sa stabileasc coninutul de apa al unui perete pentru grosimi de 15-20 cm. Instrumentele de msurare a umiditii in elementele de zidrie sunt variate: instrumentele folosite pentru msurarea la suprafaa sunt: aparatul electric de msurare la suprafaa, in versiunea cu ac, cu electrozi-placa si aparatul de msurare a microundelor. Instrumentele folosite pentru msurarea in profunzime se bazeaz pe msurtori efectuate pe probe prelevate din grosimea peretelui; acestea sunt: scara gradata pentru metoda masei, un recipient ermetic din otel pentru metoda carburilor. Metoda electrica de msurare la suprafaa poate verifica starea de umiditate a tencuielii pe o grosime de 15-20 mm fara a cerceta si starea peretelui. Aparatele de msurare la suprafaa se bazeaz pe rezistentele electrice diferite ale tencuielii intre doua puncte situate la o distanta fixa, in funcie de apa coninuta. Cteva dintre aceste instrumente folosesc electrozi-tija (ace) care se infig in perete (Fig.2.63, 2.64).
19
Aparatele de msura cu microundele se bazeaz pe msurarea, in decibeli, a diminurii intensitii unui fascicol de microunde sonore care strbate intreaga grosime a peretelui. Aceasta tehnica este destul de dificila si necesita personal calificat pentru utilizarea aparatului. Procedura de prelevare a probelor din grosimea peretelui este simpla, dar trebuie abordata cu grija: - se colecteaz materialul prin gaurirea peretelui pana la 15-20 cm adncime cu un tub dinat care face guri cilindrice: materialul sfrmat rezultat din forare ramane in interiorul tubului si se aduna, fara a se atinge, intr-o cutie inchisa. Este mult mai indicat ca proba sa se colecteze din rostul dintre doua pietre de zidrie, din mortar. - prelevarea probelor devine mult mai simpla daca exista o foreza electrica, avnd grija sa nu se exercite o presiune prea mare si sa nu se foloseasc un numr prea mare de rotiri, care ar putea produce supranclzirea si, ca urmare, la evaporarea unei parti din umiditate, obtinandu-se astfel rezultate eronate;
20
- probele, cu excepia cazului in care dorim sa facem doar o cercetare superficiala, trebuie extrase de la o adncime de 15-20 cm, adic dintr-o zona in care peretele nu mai este influenat de umiditatea atmosferica. - in ceea ce privete numrul probelor, este intotdeauna recomandabil sa fie cat mai multe, pentru a obine valori medii statistice cat mai precise; aceasta operaie nu este indicata la pereii care prezint probleme de rezistenta; in acest caz se vor lua probe numai de la suprafaa, cu ajutorul unei dalte. - la construciile noi este suficienta prelevarea a trei probe de la inaltimea de un metru din fiecare perete, deoarece umiditatea este uniform distribuita in probele prelevate de la 5-6 camere; - la construciile vechi, pe fiecare verticala se colecteaz cte trei probe la distanta de un metru intre ele, de exemplu la 0.40 -1.40 - 2.40 m de la pardoseala; Materialele crpate trebuie puse intr-un borcan de sticla perfect etan si uscat. Daca aceste borcane sunt apoi pstrate in locuri protejate impotriva temperaturilor extreme (foarte cald, foarte rece), analiza poate fi fcuta dupa o luna sau chiar mai mult, de la prelevarea probelor. Borcanele trebuie numerotate pentru a nu fi confundate ulterior. Cu metoda masei se face o msurare in adncime prin prelevarea unei probe al crei coninut de apa se va msura de doua ori: inainte si dupa uscarea probei. Diferena dintre greutatea materialului in stare umeda (Pu) si cea in stare uscata (Ps) va da masa cantitii de apa coninut, procentul de ap stabilindu-se cu relaia:
O alta metoda pentru determinarea procentului de umiditate al pereilor se bazeaz pe reacia dintre carbura de calciu si apa (Fig.2.67, 2.68). Pentru efectuarea acestui test, echipamentul consta dintr-un recipient din otel care are in interior nite sfere metalice. Pe capacul recipientului, inchis ermetic, este fixat un manometru pentru msurarea presiunii interioare.
21
Msurarea umiditii peretelui se face astfel: se extrage prin forare o poriune de material solid, care se sfarm; se introduc in recipient 10 grame din acest praf, extras din perete si 10 grame de praf de
carbura de calciu (aflat intr-o fiola de sticla); scuturnd energic recipientul metalic, sferele metalice din interior vor sparge fiola iar
praful de carbura de calciu se va amesteca cu cel extras din zidria umeda. La acest stadiu, reacia dintre carbura de calciu si ap va produce un gaz (acetilena) in cantitate proporionala cu cantitatea de ap coninuta in praful extras din perete, aflat in recipient. Din valoarea inregistrata de manometru se poate stabili procentul coninutului de apa.
22
Reprezentnd seciunea peretelui interior (Fig.2.69), se pot trasa diagramele pentru celor doua fee ale sale, care in general vor rezulta simetrice si aproape egale. In cazul pereilor exteriori (Fig.2.70) diagramele vor diferi, cu tendina ca la exterior sa se inregistreze o scdere rapida a umiditii cu inaltimea, datorita ventilrii naturale de la exterior. Forma diagramei poate fi normala (continua) sau frnt (neregulata), in funcie de starea peretelui (Fig.2.71). Diagrama seciunilor umede este folosita foarte frecvent. Reprezentarea grafica a umiditatii peretelui Reprezentarea grafica se face utiliznd asa-numita diagram a seciunii umede, construita cu ajutorul rezultatelor analizei coninutului de apa (in procente) din zidrie (Fig.2.72).
Se poate reprezenta sintetic starea de umiditate a unui mediu intr-o seciune caracteristica, de regula aceea dintre doi perei exteriori (Fig.2.73, 2.74) sau un perete interior si un perete exterior. Exemplele considerate pana in prezent sunt relevante pentru construcii vechi, in care coninutul procentual de umiditate a aceluiai perete variaz de la o valoare maxima la una minima, astfel incat diagramele obinute reprezint curbe accentuate. Daca se considera insa o incapere a unei construcii noi, diagrama se apropie de o dreapta paralela cu peretele, deoarece coninutul de umezeala este aproape constant in toate punctele examinate. 23
Reprezentarea grafica a umiditii peretelui cu ajutorul diagramei seciunii umede este eficienta pentru a pune in evidenta posibilele neregularitati in distribuia umiditii in cldirile vechi, dar puin eficienta pentru cldirile noi, unde coninutul procentual de umiditate este aproape constant pe intreaga seciune a peretelui.
Din diagrama seciunilor umede ale unor incaperi succesive, mai este posibila stabilirea direciei din care ptrunde apa. Ptrunderea umezelii este caracterizata nu atat de valoarea cea mai mare a coninutului procentual de umiditate din zidrie, cat de mrimea zonei in care se extinde umezeala si de valoarea medie a procentului aferent. De asemenea, din punct de vedere igienic si in concordanta cu criteriile formulate anterior in ceea ce privete evaporarea, se presupune ca degradarea este proporionala mai mult cu evaporarea de pe suprafa dect cu procentul coninutului de apa, atunci cand acesta este ridicat.
24
CAP. 3. TEHNICI DE RESTAURARE

Apa prezenta in zidrie produce degradri directe, sau poate produce o cretere a aciunilor chimice si bilogice. Scopul interveniilor va fi acela de a reduce la maxim prezenta apei, deoarece este imposibil sa fie eliminata complet, intrucat zidria nu va fi niciodat mai uscata dect mediul in care se afl. Trei criterii fundamentale vor fi aplicate separat sau simultan in cel de-al doilea caz: aerarea; prevederea de bariere (straturi hidroizolante); - evacuarea/eliminarea umiditii. 3.1 AERAREA Criteriul de ventilare se bazeaza pe conceptul de presiune a vaporilor.Apa este o substanta care in conditii normale se afla in stare lichida.Cu toate acestea, la orice temperatura, ea se gaseste si in stare de vapori.Daca se ia un recipient inchis, plin cu apa, va fi imposibil sa se creeze un gol la suprafata lichidului, deoarece va exista un process continuu de trecere din stare lichida in stare de vapori si invers, pentru a restabili echilibrul dintre cele doua faze. Mrind presiunea , la inceput va condensa o cantitate mai mare de vapori pentru a pstra echilibrul dintre cele doua faze; scznd in volum, lichidul se va evapora pentru a menine echilibrul prin cantitatea de vapori. Presiunea de echilibru depinde de temperatura si se numete presiunea vaporilor. Daca containerul nu este inchis, vaporii se vor dispersa in mediul inconjurator si, ca urmare, lichidul va continua sa se evapore pana cand concentraia vaporilor din atmosfera va fi capabila sa exercite presiune. Acest lucru nu se intampla in spatii mari si nici chiar in cele mici daca sunt aerisite. Schimbul continuu de aer provoac evacuarea vaporilor, care trebuie inlocuiti continuu. Daca lichidul nu se reface, dupa un anumit punct acesta va trece in intregime in stare de vapori. Legea ventilaiei se poate aplica atunci cand mediul inconjurtor permite schimbul continuu de aer (caz in care este necesar sa se mreasc suprafaa de ventilaie), sau cand o asemenea condiie poate fi creata. Metodele utilizate pentru aerare sunt: metoda Knapen;
25
perete exterior cu goluri; perete interior cu goluri.
Metoda Knapen permite aerului din masa zidriei sa elimine o cantitate mai mare de apa. Apa care se intoarce prin capilaritate are o contribuie care depinde de suprafaa de ventilaie; o astfel de contribuie va fi cu atat mai mare ca cat suprafaa de ventilaie va fi mai mica (egalitatea grosimii). Aceasta metoda consta in introducerea in zidrie a unui sifon de teracota cu panta spre exterior. Lungimea gurii este egala cu jumtate din grosimea peretelui (sifoanele sunt produse in dimensiuni care merg din 5cm in 5 cm pana la 40 cm), cu excepia celor 3 cm necesari pentru amplasarea unei reele (grtar) la exterior. Partea superioara a reelei trebuie sa se afle la 15 cm de la pardoseala. Gurile sunt in jur de trei pe fiecare metru si sunt aliniate pe orizontala. Sifoanele pot fi aplicate la interior, paralele cu cele de la exterior, asigurandu-se ca mediul interior sa fie pe cat posibil ventilat (Fig.2.75). Sifoanele sunt inclinate, aezate pe un rost de mortar de ciment poros, compus din: - o parte de nisip fin - doua parti de nisip grosier - o parte de ciment Portland Seciunea comuna a sifonului este pentagonala (Fig.2.76), dar poate fi si cilindrica sau rectangulara, in ambele cazuri avnd diametrul de 3 cm. Dorina de economie in exces a fcut ca multe firme sa produc sifoane din materiale mult mai economice (argila arsa sau terra cotta), alternd proprietile de absorbie, nclinarea sifonului este necesara pentru a produce schimbul de aer. De fapt Knapen a observat ca rasturnnd un tub umplut cu apa si scufundndu-l in ulei, apa va curge lsnd sa intre uleiul, datorita diferenei dintre greutile specifice. Aerul umed va cobor pentru a lasa locul aerului uscat. Din pcate aerul isi schimba greutatea specifica in funcie de temperatura (scade odat cu creterea temperaturii), astfel ca la temperaturi egale are o greutate mai mica dect aerul umed. Alte neajunsuri ale metodei sunt: iarna pereii sunt mai calzi dect aerul exterior, astfel ca aerul nu se elimina (au fost necesare sifoane spre partea mai inalta);
26
daca sifoanele sunt aplicate pe un perete insorit, aerul cald care intra in sifoane, vara, se rcete si risca sa nu se mai incarce cu vapori sau, si mai rau, ca o parte din umiditate sa condenseze.
Din acest motiv, aplicarea acestei proceduri nu este costisitoare in timp, iar sezonul cald o limiteaz (Fig.2.77)
27
Spaiul de aer este creat la exteriorul pereilor de subsol pentru a opri igrasia (Fig.2.78). Vor fi necesare lucrri de sptura in jurul cldirii, pana cand se ajunge la fundaii, iar pe urma se vor aeza elemente speciale prefabricate din beton armat in pozitie verticala,
avand partea deschisa spre perete (Fig.2.79). Cteva guri in zidrie vor lega golurile din aceste tuburi cu exteriorul si cu alte spatii, pentru a permite circulaia aerului (Fig.2.80).
Cand nu este posibil sa sa creeze un spaiu de aer exterior, sau cand este nevoie sa se asigure o protecie impotriva infiltrrii apelor meteorice, spaiul de aer se realizeaz la interior (Fig.2.81): acesta poate fi inchis sau ventilat. In primul caz este asigurata protecia termica deoarece spaiul de aer este etan la apa, migratia vaporilor este lsata in intregime pe seama capacitii de respiraie a peretelui si care, din acest motiv, poate sa fie inexistenta daca peretele este impermeabilizat. In cel de-al doilea caz, nu exista izolaie termica datorita fluxului de aer, cu toate acestea umezeala este indepartata. Pentru a nu permite infiltrarea apelor meteorice este necesar sa se asigure ca gurile de comunicare cu exteriorul sa fie ndreptate in jos. Spaiul de aer inchis este absolut ineficient pentru eliminarea umiditii; spatiile deschise sunt eficiente daca se asigura ventilarea mecanica si daca umiditatea este absorbita numai de la fata verticala a peretelui. O alta cale de elimina apa din elementele de construcie este aceea de a exploata "dinamica umiditatiT, care se refera la faptul ca apa circula in interiorul zidriei de la o fata la cealalt,
28
sau pe aceasi fata. Materialele de construcii sunt formate din micropori (capilare) si macropori. Marindu-le pe acestea din urma, se va mari si suprafaa expusa la aer (formata prin creterea suprafeei porilor exteriori) si deci ventilarea zidriei. Daca umiditatea relativa exterioara este mai redusa dect cea din masa elementului, va avea loc o deplasare a umiditii spre exterior. Aproape intodeauna are loc, concomitent, atat o deplasare spre interior cat si una spre exterior (spre exemplu in cazul apelor meteorice); in acest caz uscarea se produce cand viteza primei este mai mare dect a celei de a doua. Porozitatea este data de aditivii de aerare adaugati in faza prepararii
mortarului.Acest tip de aditivi au forma de spuma; dozajul lor depinde de valoarea umiditatii si de conditiile caracteristice ale mediului inconjurator, obtinute de la personal calificat.
3.3 INTRODUCEREA STRATURILOR HIDROFUGE (BARIERE DE VAPORI) Ptrunderea apei este posibila datorita porozitatii zidriei, in special cand porii exteriori comunica direct cu cei interiori. Scopul acestor bariere este : - sa ntrerup comunicarea dintre pori; - sa mpiedice accesul apei la pori.
29
In primul caz, obiectivul poate fi realizat introducnd in zidrie suprafee impermeabile care intrerup continuitatea. In cel de-al doilea caz se aseaza pe suprafaa exterioara a pereilor sau planseelor un strat de protecie care impiedica apa sa ajung in contact cu suprafaa poroasa. Este necesar sa se acorde o mare atenie modului in care acioneaz barierele, deoarece inchiderea porilor impiedica in acelai timp si circulaia aerului, respiraia si in cele din urma ventilarea; acest lucru poate inrautati situaia, deoarece apa care curgea inainte de a se face intervenia, acuma stagneaz, umezind zidria. Pe langa aceasta, creterea presiunii vaporilor in interiorul zidriei poate provoac desprinderea barierei de vapori. In prezenta ascensiunii capilare (igrasiei), lipsa ventilaiei provoac creterea nivelului umiditii in zidrie. Barnd calea apei care circula prin capilaritate, zidria este saturata sub nivelul barierei, inrautatind condiiile in incaperile subsolului, daca acestea exista. Este important sa se cunoasc caracteristicile zidriei, pentru a nu crea deteriorri folosind soluii de remediere greite sau inadecvate. Barierele pot fi realizate pe baza a doua criterii: criteriul fizic: cu substituia, prin inserie sau introducere a unor materiale hidrofuge.
In funcie de elementele de construcie, ele sunt: - metode fizice utilizate la zidarii; - metode chimice utilizate la zidarii; - metode fizice pentru pardoseli; - ecrane superficiale. Metodele fizice utilizate in cazul zidriei constau in amplasarea de bariere fie pe suprafaa exterioara a zidriei, fie pe aceea a planseelor (invelitori - in cazul planseele de acoperi, sau la planseele intermediare). Pentru inchiderile verticale aezate pe teren sau scufundate in apa, pentru care principala cauza a prezentei apei este ascensiunea capilara a apei in perei si plansee, se aplica ecrane protectoare impermeabile la diferite niveluri. Veneienii au fost primii care au aplicat ecrane impermeabile la diferite niveluri; ei au demolat pri din perete la baz, au aezat o folie subire de plumb si au rezidit peretele. Degaradarea plumbului se datoreaz coroziunii, intr-o mai mica msura umiditii si cel mai mult solicitrilor de forfecare care au loc in rosturile de mortar in caz de cutremur. Astzi, mai
30
degrab dect demolarea unor parti ale zidriei, se executa tieturi (fante) pe o adncime si lungime limitata, in funcie de tipul zidriei si de incarcarile pe care trebuie sa le preia, cu tehnologii si metode diverse cum sunt: - metoda Massari - tierea cu fierstrul electric - tierea cu fir metalic Metoda Massari se aplica utiliznd o proba cu diametrul de la 3 cm la 3.5 cm. Se fac 15 guri dintr-o singura aciune, cu lungimea de 40 sau 50 cm, intre care se executa alte guri (Fig.2.82). Apoi, zidria este uscata si injectat cu mortar epoxidic. Este o metoda costisitoare, iar in cldirile istorice poate da natere unor probleme de rezistenta, chiar daca nu se produc vibraii. Tierea cu fierstrul electric este fcuta cu doi scripei, dintre care unul motor, care intinde si trage un dispozitiv de taiere special cu grosimea de 8 mm. Acesta taie peretele prin rosturile de mortar sau acolo unde peretele este format din pietre moi (tuf, gresie etc.). Se face o tietura de aproximativ 1 m, apoi se introduce un strat (placa) din fibre de sticla pe grosimea peretelui (inclusiv suprapunerile, pentru a nu se crea puni) si cu grosimea de 1 mm. Pentru a evita cderea zidriei, inainte de a continua tierea, se iau masuri specifice (impanare sub presiune cu elemente din material plastic), urmate de injectarea cu rasini (Fig.2.83, 2.84). Tierea cu fir metalic se realizeaz facand doua guri prin care se trece un fir flexibil si variabil ca lungime, prevzut cu sfere de diamant. Firul, ataat de un scripete, taie peretele si ndeprteaz praful. O astfel de metoda de taiere este silenioasa si nu are limite in ceea ce privete grosimea peretelui (Fig.2.85). Tietura este relizata ca si in cazul tierii cu fierstrul (Fig.2.86).
31
Fig. 2.82:
a - executarea carotelor;
b - taiere;
c - injectare cu mortar epoxidic.
32
33
Metodele chimice utilizate la zidarii se bazeaz pe introducerea la interior a unor substane
care declaneaz formarea unui strat impermeabil care impiedica ascensiunea umiditii prin capilaritate (igrasia). Formarea stratului hidroizolator poate fi realizata pe doua cai: a. difuzie lenta b. sub presiune a) Prin difuzie lenta substantele de impregnare patrund in zidarie printr-un proces asemanator cu
ascensiunea capilara a umezelii, fiind lichide. Dispozitivele se numesc infuzoare si sunt alcatuite din: - recipient gradat; - tub de injectie; - dispozitiv de infuzie in burete sintetic.
Scopul acestor interventii este: Sa izoleze peretii sanatosi de peretii umezi; Sa mentina planul hidroizolatiei la diferite niveluri, intre incaperi.
In primul caz , perforatiile sunt verticale, executate la 50 cm deasupra nivelului la care se ridica umezeala in peretele adiacent (Fig.2.88) In ce de-al doilea caz , perforarile se executa la o inaltime de 15 si 20 cm fata de planseul amplasat cel mai sus, interior sau exterior.Diametrul gaurilor este in jur de 27 mm si sunt amplasate la distante de aprox. 15 cm.Tratarea se poate face de la o singura fata sau de la ambele fete, dar gaurile nu trebuie sa perforeze intreg peretele, pentru a impiedica substantele sa se scurga la extremitati.(Fig. 2.89)
34
Pentru guri pana la 2 m adncime este nevoie de maini cu rotopercutor;
ciocanul pneumatic este adecvat pana la 4 m. Nu se admite extragerea de eantioane (carate). Gurile sunt injectate cu o pasta foarte fluida, in cazul in care zidria este foarte degradata si are goluri mari. De aceea, se introduce infuzorul si se umplu eventualele fisuri, avnd mereu grija ca substanele injectate sa nu refuleze, dupa care incepe impregnarea.
In zidria plina, operaia necesita uneori o zi; alteori cteva ore. Deoarece ultima faza este indepartarea tencuielii, aceasta va impiedica oxigenarea substanei injectate, care va polimeriza elibernd bioxid de carbon in atmosfera. Dupa cteva sptmni, polimerizarea este finalizata. La finalul operaiei, materialul de umplutura este dispersat pe o raza de 20 cm in jurul infuzorului (Fig.2.90).
35
b. Injectarea sub presiune (Fig.2.91) este folosita pentru impregnarea cu substane care nu sunt solubile in apa. Presiunea (nu mai mare de 5 atm.) ajuta la reducerea timpului de impregnare si indepartare a apei din pori. Operaiunea se desfoar in mai multe faze, alternnd perforarea cu injectarea.
In prima faza se ndeprteaz tencuiala pana la 40 cm sub nivelul celui mai ridicat planseu, daca este vorba de impregnare pe orizontala, urmrind nivelul liber al terenului. Sunt fcute guri cu diametrul de 10 mm la distante de 10 sau 12 cm si la adncimi de la 10 pana la 20 cm, in funcie de tipul de zidrie. Dupa saturare aparatele de injectare sunt extrase. Apoi, gaura este prelungita si rencepe impregnarea (Fig.2.92).
36
Pentru zidaria din caramida sunt necesare 2 gauri (Fig.2.93 a), in functie de modul de tesere.Presiunea este de 5 atm. Pentru materiale non-
absorbante (Fig.2.93 b si 2.94) gaurile sunt facute pe doua randuri (la 15 cm pe primul rand, si la 25 sau 35 cm pe cel de-al doilea) la adancimea de 20 cm si presiunea de 2 atm (Fig. 2.95).
Pentru zidriile uscate problemele sunt cauzate de golurile neregulate si de natura materialului prezent in acestea (pamant, substane organice). Dupa prelevarea probelor pentru studierea consistentei si a morfologiei zidriei, se realizeaz o pre-consolidare a materialului de umplutura care va duce la impregnarea (la partea superioara) a pereilor invecinati. Tencuiala este aplicata la sfritul celei de-a treia faze; ea trebuie sa fie macroporoasa pentru a evita capilaritatea, permind respiraia.
37
Metodele fizice in cazul planseelor sunt folosite pentru evita accesul umiditii in elementele de inchidere orizontale (plansee intermediare, finisaje) care in general sunt produse de condens, de apele meteorice sau ascensiunea capilara a apei din teren. Aceste dezavantaje sunt evitate prin folosirea unor ecrane impermeabile (Fig.2.96, 2.97). Ecranele superficiale sunt folosite pentru a impedica trecerea apei prin zidrie, din mediul exterior spre cel interior, pentru a proteja structura impotriva degradrilor de origine chimica consecine ale aciunilor chimice ale agenilor atmosferici, sau/si ale polurii atmosferei. Aceste bariere pot fi realizate cu ajutorul metodelor fizice sau chimice. Barierele realizate prin metode fizice sunt folosite inainte de toate pentru a anticipa fenomenele de infiltrare si formare a condensului in masa elementului atunci cand nu exista izolaie termica in perete sau acoperi. In acest caz vaporii prezeni in incapere la temperaturi mari, ptrund si condenseaz in punctul in care temperatura este egala cu temperatura de roua, umezind elementul de
38
construcie. Astfel de probleme sunt cu atat mai grave cu cat ncperile sunt au o umiditate interioara mai ridicata (bai, buctarii, etc.) si cu cat sezonul rece este mai lung. Remediul consta in indepartarea tencuielii care acoper elementul, examinarea acestuia si apoi aplicarea unui strat termoizolator care limiteaz transmisia cldurii, impiedicand atingerii valorii temperaturii de roua.
Cu ajutorul metodelor chimice se realizeaz bariere superficiale sau impregnri. Barierele superficiale se executa prin vopsire sau aplicarea unui jet (spray). In ultimul caz, picaturi disperse se imprastie in atmosfera si se depoziteaz formnd o bariera impermeabila care inchide toti porii. Daca ajung pe plante, picaturile disperse inchid porii, sufocandu-le. In acelai mod sunt periculoase si pentru oameni, de aceea exista masuri specifice care trebuie luate in astfel de cazuri (Fig.2.99). Aceste metode care constau in acoperirea zidriei cu substane impermeabile (Fig.2.100), au si dezavantaje, deoarece satureaz porii la suprafaa impiedicand peretele sa respire, astfel ca vaporii din interior, atunci cand se formeaz, pot sa produc umflri locale ale stratului de hidroizolatie, distrugandu-l si facandu-l inutil. Din acest motiv, atunci cand se opteaz pentru acest tratament este necesar sa se tina cont de macro- si mocro-climat, precum si de caracteristicile zidriei.
39
Impermeabilizarea se poate face cu: - rasini poliesterice care se contracta la intarire formnd mici fisuri. Este recomandabil sa se faca mai multe straturi sau sa se adauge rasini pe baza de silicon, ca material elastic, in proporie de aproximativ 3%. - copolimeri de clorura de vinii, care costa mai puin, exista soluii gata preparate si se intaresc la orice temperatura.
Tendina de a forma pelicule face necesar ca la aplicare substanele sa fie foarte diluate, pentru a permite o mai buna ptrundere (soluii de rasini in proporie de 20 sau 30%) - rinile epoxidice sunt cele mai costisitoare, dar dau rezultatele cele mai bune. Au capacitate mica de ptrundere (de cca.1 mm) iar grosimea peliculei variaz, urmnd neregularitatile suprafeei peretelui. Impregnarea este diferita fata de hidroizolare. In cazul impregnrii, soluia pe baza de rasini ptrunde in interiorul porilor facandu-i impermeabili. Respiraia nu este impiedicata; deplasarea vaporilor fiind permisa, obtinandu-se astfel o reducere a umiditii interioare in doar cteva sptmni. Puterea de ptrundere variaz de la 3 la 20 mm. Rinile folosite sunt: - rasini pe baza de silicon - stearati de aluminiu, calciu, zinc etc.
40
- rasini tari - silicati solubili in apa Rinile tari si stearatii rezista bine in mediu alcalin, dar au putere mica de ptrundere; rinile tari formeaz o pelicula care nu permite respiraia. Daca sunt adugate in procente mici (0.1, 0.2%) la rinile pe baza de silicon, se obine cea mai buna soluie de compromis. Silicatii solubili sunt combinaii monomerice de etil-siloxan si de substane alcaline (sodiu sau potasiu) care reacioneaz datorita acidului carbonic (produs de umiditatea aerului in combinaie cu bioxidul de carbon) la o viteza in funcie de temperatura; dupa 12 ore , in orice condiii, procesul este complet. Moleculele de silicat se formeaz in gurile superficiale, impiedicand ptrunderea umiditii, dar si o a doua impregnare. Nu in ultimul rand, silicatii au o stabilitate chimica dezavantajoasa in comparaie cu rinile pe baza de silicon, iar rezistenta lor fata de substanele alcaline scade in timp. Principiul este cel mai rapid si mai spontan. Problema umiditii este rezolvata daca apa este impiedicata sa ajung la zidrie. Soluiile pentru eliminarea igrasiei sunt aplicate in special la fundaiile zidriilor si constau in: - drenuri; - metode bazate pe electro-osmoza. Tehnologiile de drenare constau in realizarea de spaturi in jurul elementelor de zidrie ale infrastructurii si execuia unei umpluturi din bolovani si pietri pentru a crea o zona fara caplaritate in jurul cldirii. Un tub instalat la baza umpluturii colecteaz si evacueaz apa (Fig.2.101). Cand nu este posibil sa se efectueze astfel de sapaturi , se face drenarea la distanta. Tot in astfel de situaii, se pot executa spaturi la o distanta care sa nu provoace alunecri; mrimea distantelor este in funcie de natura (coeziunea) terenului. La baza spturii un tub colecteaz apa si o indeparteaza (Fig.2.102); in acest scop, spaiul spturii se umple cu piatra pentru a permite apelor meteorice sa ajung la tubul colector inainte de ajunge in contact cu peretele. In jurul cldirii se executa un pavaj care acoper terenul rmas intre perete si zona de sptura. Numai pardoseala va absoarbi umiditatea pe o adncime de 40 sau 50 cm. Pentru aceasta, este suficient sa se creeze un drenaj pe aceasta grosime. Atunci cand nu se pot executa spaturi, drenul se realizeaz deasupra nivelului planseului.
41
42
Daca fundaiile se gsesc intr-un teren saturat cu apa, cu un strat inferior absorbant (de exemplu pietri) spaturile sunt executate pana la acest strat; apele colectate vor fi absorbite de un astfel de teren. Aceasta soluie poarta denumirea de pu absorbant (Fig.2.103 a si b). Ca urmare, se va obine o coborre a pnzei freatice in jurul cldirii.
Fig. 2.103 a)
43
Fig. 2.103 b)
Metoda electro-osmozei a fost conceputa si patentata in Elveia, unde s-au fcut primele aplicaii. Diferena de potential dintre terenul de la o anumita adncime si zidrie determina deplasarea apei inspre polul negativ - in acest caz, terenul (Fig.2.104). Spre deosebire de aceasta, exista si metoda bazata pe principiul inversrii polaritii: Un fir de cupru este pus in contact cu peretele (ngropat sau fixat lejer pe suprafaa), la o inaltime de 80 cm de la pardoseala (Fig.2.105); apoi cteva elemente din cupru sunt inserate in zidrie si legate cu fir de cupru la distante de 50 cm intre ele (Fig.2.106). Circuitul este inchis cand se face legtura cu terenul, sub nivelul primului planseu. Adncimea se stabilete in faza de proiectare in funcie de modul de msurare a potenialului.
44
45

Umiditatea in Elementele de Zidarie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Umiditatea in Elementele de Zidarie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Umiditatea in elementele de zidarie noiembrie 2010