Sunteți pe pagina 1din 24

Boli infectioase Curs 1 ENCEFALOMIELITA INFECTIOASA AVIARA

7 Oct 2008

Boala virala a puilor de gaina, curca, fazan, prepelita, exprimata prin tremuraturi ale capului si gatului, ataxie, paralizie. Etiologie: Virus din fam. Picornaviridae, genul Enterovirus, proteina virala VP1 VP4, ARN dublu catenar. Tulpini identice serologic. Tropism enteric, patogenitate si neurotropism variabil. Epidemiologie: Receptivitate: toate categoriile de varsta, forme clinice pana la 3 sapt. Factori de risc: statusul imun (imunitate vitelina pana la 21 zile), varsta (tineretul e mai sensibil), maturitatea imunologica. Surse: asternutul, gaini infectate in perioada de ouat (oua infectate timp de 13 zile, mai multe saptamani excratie fecala), oua incubate. Cai de transmitere: verticala (prin ou), orizontala (fecalo-orala, in eclozionator). Morbiditatea: f (statusul imun) foarte mare. Patogeneza: Incubatie 7 zile in transmiterea verticala, minim 11 zile in transmiterea orizontala. X in duoden viremie diseminare in viscere si muschii scheletici. Eliminare fecala timp de cateva luni. Tablou clinic: Ataxie progresiva, sprijin pe jarete, tremuraturi ale capului si gatului, paralizii, supravietuitorii nu realizeaza sporul, dezvolta catracta, la adult reduce ouatul cu 5-10%. Tablou lezional: Focare albicioase in musculoasa stomacului triturator, cataracta la adulti. Histologic: encefalomielita nepurulenta limfocitara, perivascularita limfocitara si focare microglioza. Leziuni patognomonice: microglioza in nucleus rotundus si nucleus ovoides, glioza cerebeloasa. Cromatoliza centrala a neuronilor din trunchiul cerebral. Infiltratie limfocitara a musculoasei proventricolului si a stomacului triturator. Diagnostic: Izolarea virusului pe embrioni SFP inoculati intravitelin din creier, pancreas, duoden. Izolarea virusului pe pui SPF de 1 zi inoculati intracerebral. Izolarea pe celule primare cerebelare. Imunofluorescenta pe sectiuni de SNC. Reactii serologice: Elisa, imunodifuzie (test calitativ nu si cantitativ), virus neutralizare. Diag diferential fata de: Boala Newcastle, Boala Marek, encefalite cu arbovirusuri, carente E, A, B1, intoxicatii, encefalite micotice. Profilaxie: Vaccinare (vaccinuri vii, inactivate). Boli infectioase Curs 2 Boala Marek Complexul leucoze sarcom Reticuloendotelioza Boala lui Gumboro Anemia infectioasa 1 Viroze Imunosupresoare Celule tinta sistemul limfoid 14 Oct 2008

Sistemul imun la pasare Organe limfoide - bursa Fabricius, timusul - se dezvolta din viata embrionara, involueaza la maturitate Organe limfoide: populate inainte de ecloziune cu celule limfoide din organele primare splina, tonsilele cecale, placile Payer, BURSITA INFECTIOASA AVIARA (boala de Gumboro, nefrozo-nefrita infectioasa aviara) Boala infecto-contagioasa imunodepresiva (f virulenta tulpinii si statusul imunologic), produsa de un virus parazit intracelular al celulei limfoide. Raspandire: 1957 1962 Gumboro (SUA) Cosgrove descrie o boala acuta la pui. Pana in 1972 a cuprins tot globul cu aviculture intensiva. Winterfeld izoleaza un virus din rinichi, iar Hitchner din bursa Fabricius (degenerescenta si necroza limfoida) Etiologie: Birna virus: BI catenar, RNA Antigen precipitat de grup identificat prin ID, IF, Elisa. 2 serotipuri: I si II, variatii multiple in cadrul fiecaruia. Serotip I: patogenitate variabila in limite foarte largi la pui SPF de 7, 14, 21 si 28 de zile mortalitatea a fost de 1, 55, 73 si 100%. Patogenitate in crestere, consecutiv mutatiilor punctuale foarte frecvente, selectie, deriva genetica. Foarte rezistent la: eter, cloroform, 2 < pH < 12, 5 ore la 56 oC, 30 min la 70oC, dezinfectii 1-2% timp de 60 min. Insensibil la: dezinfectante iodurate, fenolice, derivati de amoniu cuaternar, crezoli. Eficiente: formolul numai la 20oC, formaldehida si cloramina T. Se cultiva pe embrion de gaina de 10 zile. Se izoleaza pe embrioni SPF moarte embrionara dupa 3-5 zile cu leziuni edematoase si hemoragice in tes conj s.c. Epidemiologie: Receptivitate: gaina (gazda naturala), infectie subclinica face curca, rata. Prepelita si porumbelul rezista la infectie experimentala. Factorii de rasa: hibrizii industriali Leghorn alb sunt mai sensibili. Cei de 3-6 sapt sunt mai sensibili. Infectia sub 3 sapt e subclinica imunodepresie severa. Surse: multe, primare (fecale la 2-10 zile p.i. = dupa ingerare, NU dupa 15 zile) si secundare. Morbiditate 50-100%, mortalitate dupa a 3a zi cu peak la 5-7 zile, 5-15%. Efective indemne: clinic dupa a 4a sapt de viata, la ingrasare, mortalitate 30%, exceptie la 18 sapt tineret inlocuire 70% mortalitate. Dinamica: enzootic. Patogeneza: Virusul prezent in bursa Fabricius la 4-6 zile p.i unde persista pana la 10 zile (IF). Viremie scurta, stricta, 2-3 zile p.i. Virusul nu se gaseste in splina si timus. Imunodepresie: proportionaa cu varsta la momentul infectiei: la puii > 21 zile indiferenta la puii > 5 zile nu interfera imunizarea contra ID 2

- la puii de o zi depresie severa, risc de cadere imunologica fata de Newcatle (ND), LTI (laringotraheita aviara), bronsita infectioasa aviara (IB), coccidoza, Marek, salmoneloze. Tablou clinic: Incubatie 2-3 zile. Ciugulire pericloacala. Diaree apoasa, coaguli de sange. Abatere, prostratie, deshidratare (pasarile nu beau apa), horiplumatie. Repitere dupa 5-7 zile (aspect clinic sanatos) Tablou lezional: Deshidratare, culoare inchisa a musculaturii, nefroza-urati. Bursa edematiata, congestionata, marita in greutate si in volum (a3a zi) cu atrofie la 1/3 1/6 din normal dupa a 8a zi. Hemoragii intramusculare. Histopatatologic: la 48 h p.i in bursa Fabricius: degenerescenta si necroza a limfocitelor din medulara, proliferare reticulocitara, hipertrofia tesutului conjunctiv interfolicular; supraincarcare lipidica a macrofagelor splenice; populatia de plasmocite din glanda Harder de 5-10 ori mai mica. ME virus in citoplasma celulelor. Diagnostic: Suspiciune: clinic si leziuni. Confirmare: a) izolare din bursa pe MCA de embrion SPF (atentie pasaje oarbe); caracterizare antigenica prin SN sau IF b) ID direct ape criosectiuni de bursa. Supraveghere: ID, SN (seroneutralizare), Elisa Anticorpii apar la cca 15 zile p.i si persista minim 3 luni. Combatere: Electroliti in apa de baut. Confort termic. Profilaxie: Igiena: curatire, dezinfectie tancuri si conducte cu Virkon S 0,5%, stergere podea, aplicare Virkon S, spalare, uscare, pulverizare Virkon S larg in afara usilor. Medicala: parintii protejeaza descendentii: - anticorpi maternali persista 3 sapt: vaccine inactivat adjuvant la reproducatori la varsta de 10-15 sapt - puii dupa disparitia anticorpilor vitelini, vaccin viu: PBG98, D78 (Intervet), Winterfeld, SAL (Solvay), Pasteur. Boli infectioase Curs 3 ANEMIA INFECTIOASA A PUILOR DE GAINA Boala imunodepresiva, anemie plastica, atrofie limfoida generalizata, circovirus. Raspandire: Japonica 1977, izolare identificare 1979, pe tot globul. Agent cauzal: primar (anemie infectioasa), asociat (sindr hemoragic, dermatita anemica, boala aripilor albastre). Etiologie: AND monocatenar, fara anvelopa, sferic-izometric, diametru 19-24 nm. Biologie: X (se replica) in nucleul celulelor hematopoetice. Rezista la solventi organici, o ora la 56oC, la dezinfectanti comerciali, stabil la pH 3. 3 21 Oct 2008

Epidemiologie: Receptivitate: pui de gaina, descreste cu varsta, intervale critice 1-4, 4-14 si peste 14 zile. Factori: anticorpi maternali, maturitate imunologica, tulpina, rasa. Cale de transmitere: verticala (ou dupa 1-6 sapt p.i.) si orizontal (respirator sau digestiv foarte rar). Patogeneza: Factori: calea si varsta infectarii. Ou puii pana la 2 sapt linia hematopoetica anemie grava exitus. Coabitare tineret-adulte viremie anemie discreta eliminare vitelina/fecale. Tablou clinic: Incubatie cca 8 zile. Abatere,, anorexie, letargie, cap atarnand pe gat, paliditatea mucoaselor moarte in cca 12 zile p.i. (33%). In infectia naturala: semne clinice si leziuni la varsta de 2-4 sapt. Supravietuitorii se remit complet. Perioada de incubatie nu se stie. Modificari biologice: scade hematocritul eritrocite imature granulocite si trombocite la 16 zile p.i. Tablou lezional: Sange partial coagulat sau plasma decolorata, atrofia precoce a timusului, decolorarea maduvei osoase (femur), atrofie hepatica, hemoragii ale mucoaselor si muschilor. Histopatologic: panmieloftizie, atrofie limfoida generalizata, depletie limfoida in medulara si corticala timica, degenerescenta liniei hematopoetice (timus si ficat), celule gigant celule cu incluzii eozinofile intranucleare, atrofie bursala, splenica, tonsile cecale uneori focare necrotice si proliferare reticulara. Medulograma: rare eritrocite, granulocite, tombocite, infiltratie cu adipocite. Diagnostic: Suspiciune: anemie, modificari hematopoetice, atrofie limfoida si aplazie medulara. Confirmare: Nu se practica in mod curent. Izolare din virus (din ficat, sange necoagulat, continut cloacal) pe MDCC MSB1. Identificare virus IF, SN. Diag de supraveghere: ELISA, seroneutralizare (SN), IF indirecta. Diag dif fata de: boala Marek (nu apare la 2 sapt, la o luna putin probabil, ea apare la 6-7 sapt), boala de Gumboro (se confunda cand nu sunt anemiile ca expresie clinica), adenoviroze (sunt foarte multe incat nu sunt specii care sa nu cunoasca cel putin un adenovirus), mocotoxine, intoxicatii cu sulfonamide. Combatere: Nu exista tratament specific. Antibioterapie anihiliaza efectul imunodepresiei. Profilaxie: Vaccinare reproducatori 14-18 sapt, vaccin viu. Supraveghere serologica reproducatori. RETICULOENDOTELIOZA Ansamblul afectiunilor induse de un grup de virusuri inrudite, responsabile de naninsm si limfoame. Etiologie: Retrovirusuri (onco) C contaminanti vaccinuri de ovocultura. Morfol: virusurile grup leucoze-sarcom. Glicoproteine de invelis si proteine structurale p29 = determinanti antigenici majori de grup. Tulpini: 4

REV-T asociat cu virus helper, nu se multiplica TC, foarte patogena gena rel (+ gag, env) Mai multe tulpini inrudite cu REV-T: - Virusul sincitial al puilor, virusul anemiei infectioase a ratelor, virusul necrozei splinei, tulpini din tumori spontane. - Se multiplica TC, gene gag, env, pol, nu induc sindroame acute. Epidemiologie: Receptivitate: gaina, rata, curca, prepelita, fazan, bibilica. Transmitere: orizontal (contact direct viremie tranzitorie) si vertical (viremice, sperma). Dinamica: sporadico-enzootica. Patogeneza: REV-T: tumori, neoplazii supraacute cu moarte 1-6 zile p.i mortalitate 100%, hipertrofii. Tablou clinic: Sindr de nanism: piticie, atrofie bursa Fabricius, timus, ingrosari ale nervilor periferici, acoperire defectuoasa cu penaj, proventriculita, enterita, anemie, necroza splenica si hepatica, imunodepresie umorala si celulara. Neoplazii cornice: - activeaza oncogena myc, limfoame exprimate dupa 20-40 sapt de latenta, hipertrofie tumoraka in ficat, splina, bursa Fabricius leucoza limfoida, proliferare monomorfa cu limfoblasti B - latenta pana la 10 sapt, tumori in organele interne, nervi periferici Restructurari imunologice: Anticorpi anti p29, absenta anticorpior NU exclude infectia (curci viremice, fara anticorpi). Diagnostic: Dif: leucoze sau sarcom, Marek, boala limfoproliferativa. Izolare virus din plasma, sange total, suspensii tumori (cca 2-3 sapt). Identificare ECP, IF, FC, ELISA cu AcMo p29. Evidentiere anticorpi: serologia negative nu exclude. Profilaxie: Supraveghere effective cu ELISA AcMo p29. Identificare virus in albumen. Identificare masculi infectati. Igiena preventiva a transmiterii orizontale. Boli infectioase Curs 4 CORIZA CONTAGIOASA AVIARA Boala infectocontagioasa, produsa de Haemophilus Paragallinarum, inflamatie acuta a mucoasei nazale si a sinusurilor infraorbitale si conjunctivita catarala si fibrinoasa Istoric: 1920, 1960 incadrarea agentului causal. Etiologie: Haemophilus Paragallinarum. Cocobacil, imobil, nesporulat 0,4 0,8 m / 1-3 m, gram negative, bipolar, in cultura izolat sau lanturi scurte. Factor X: hemina (protoporfirina necesara respiratiei bacteriene. Factorul de varsta: NAD (oxidoreducere: aerob/anaerob facultative, la izolare + CO2. Structura antigenica: 1. 3 serotipuri A,B,C sau I, II, III neidentificate prin aglutinare pe lama. 2. 2-3 tipuri de hemaglutinare ha (LT, ST), ha 1/A, B; ha 2/A, B,C. 5 28 Oct 2008

Sensibilitate: 24 h la 6oC in formol 0,25%; 2-10 minute la 45o-55oC; mai multe zile la +4oC; 424 h la 18oC 20oC; ani de zile la congelare si liofilizare Epidemiologie: Receptivitate: gaina, fazanul si bibilica rar. Prepelita si gasca experimental. Factori de risc: 1. intrinseci: varsta: toate categoriile, evolutie mai grava la adulte (4-8sapt 90% > 3 luni 100%). Starea sanitara: infectii intercurente, imunodeficiente. 2. extrinseci: factori de mediu: conditii de exploatare: densitate mare, oscilatii de temperature. Umiditate (sezoniera), stresul individual si de grup, avitaminozele. Surse: animalele trecute prin boala devin purtatori si eliminatori, animalizarea (trecerea de la o gazda la alta) creste patogenitatea. Cai de transmitere: orizontala: cohabitarea (respirator si digestiv). Dinamica: enzootica, raspandire in functie de tara, regiune, an. Morbiditate maxima si mortalitate mica. Patogeneza: Bacteria adera la epiteliul mucoaselor respiratorii. Hiperemie si edem in lamina proprie descuamare epiteliala hiperplazia epiteliului glandular din cavitatile nazale, sinusuri, trahee. Modificari la 20 ore p.i, gravitate maxima la 7-10 zile p.i Tulpinile foarte virulente pot afecta aparatul respirator inclusive sacii aerieni. Tablou clinic: Incubatie 3-7 zile, evolutie clinica acuta sau supraacuta. Stranut frecvent, scuturari ale capului, sensibilitate la palpatia capului, jetaj seros, mucos, mucopurulent; respiratie bucala, inflamatia conjunctivelor, a sinusurilor infraorbitare uni sau bilateral, pleoape umflate, dureroase, lipsite de secretia mucopurupenta = cap de bufnita; inapetenya, diaree, slabire, caderea ouatului cu 10-40 %. Evolutie in corelatie cu agresivitatea tulpinii si existenta infectiilor intracurente. Vindecarea cronica:cca 10 zile. Tablou lezional: Inflamatie catarala a cailor respiratorii superioare si a sinusurilor (roseata tumefactie, exudatie) Inflamatie catarala a conjunctivelor, crestei, barbitelor. Histopatologic: degenerescenta celulara, hiperplazia epiteliului mucos si glandular, infiltratie PMN in lamina proprie. Diagnostic: Suspiciune: dificila, factori: virulenta tuplinii, statusul efectivului. Confirmare: - izolare: identificare: material patologic pasari in viata, lichid sinusal sau exudat traheal; insamantare pe geloza cu sange sau incubat la 37oC, + CO2 24-48h. - identificare: proprietati biochimice, serotipizari, aglutinare pe lama, ID, IHA. Serologic: RFC, hemaglutinarea pasiva, imunoflorescenta. Ac Mo: serotipizare tulpini. Tratament: E (eritromicina), Gm (gentamicina), Sm (streptomicina), Te (tetraciclina), furazolidona, sulfamide, trimetroprim. Nu asigura sterilizarea bacteriologica!!! Profilaxie: Sanitara: eliminarea pasarilor bolnave si vindicate carantina 6

dezinfectie pastrarea statusului in effective indemne Vaccinare: in zone cu antecedente: culture inactivate cu formol si adjuvante: Al(OH)3, ulei mineral concentratie 108 UFC/ml vaccinare la 10-20 sapt (eventual rapel) durata protectiei: 6-8 luni reproductie si ouatoare BOLI RESPIRATORII ALE PASARILOR 1. virale acute: sindromul infectios rinotraheita cap umflat bronsita infectioasa aviara laringotraheita infectioasa aviara bronsita prepelitei 2. bacteriene: acuta: coriza contagioasa cronica MRA RINOTRAHEITA INFECTIOASA (RTI, TRT) SINDROMUL INFECTIOS AL CAPULUI UMFLAT (SET, SHS)

Boala infectioasa virala, rinotraheita acuta la curca sau tumefierea capului la gaina, expresia clinica potentata de infectia cu E. coli. Economie: Mortalitate variabila, moderata, scaderea performantelor Etiologie: RTIV SIGTV Pneumovirus apartinand Paramyxoviridae, 7 polipeptide structurale, din care 2 glicozilate, 2-3 polipeptide nestructurale. Cultiva pe EG (inoculare vitelina), FEG pasaje oarbe. ECP celule rotunjite, foarte mari, detasate, sincitii, incluzii citoplasmatice acidofile. Virus G si virus C: reactii incrucisate bidirectional prin SN. Virus G: tulburari respiratorii: gaina si curca. Epidemiologie: Africa de S prima semnalare 1980 Franta, Anglia. Receptivitate: curci, gaini, bibilici, fazanul experimental, nu palmipedele si porumbeul, rasele de carne, reproducatori la debutul pontei. Transmitere: orizonatala cohabitare; aerogen: poarta de intrare: mucoasa respiratorie, nazal, ocular; oral: apa de baut. Patogeneza: 2-3 zile incubatie. X in epiteliul ciliat traheal ciliostaza reactie inflamatorie si imunologica distrugere cili si epiteliu eliberare virus si porti de intrare flora bacteriana. Restructurari imunologice: Anticorpi SN, IFI, ELISA 7 zile dupa debutul clinic Anticorpii persista 9 sapt Infectie experimentala, persistenta mai mare in efective conventionale. Anticorpi vitelini dispar dupa 2 sapt. 7

Anticorpi circulanti anticorpi protectori. Tablou clinic: Broiler de curca (2-3 sapt): tuse, jetaj, lacrimo-nazal, lacrimare 7-10 zile (100 % morbiditate). Vindecare sau complicari bacteriene mortalitate 30 %, intarziere in crestere. Bibilica coriza infectioasa. Curci adulte reproductie: - beninga clinic. Tuse, jetaj, cca 5 zile (15-30%), scadere ouat cu 15 % la 2 zile dupa debutul clinic, remitere completa dupa 10-12 zile. Durata 2-3 sapt. Gaina, bibilica: raluri, jetaj oculo-nazal discret, urmate de umflarea capului: pleoape, periocular, sinusuri, mandibula, ceafa. Somnolenta, deshidratare, pierderi echilibru, torticolis. BRONSITA INFECTIOASA AVIARA Boala infectocontagioasa, virala a puilor de gaina si gainilor ouatoare. Istoric: 1930 Dalnotc de N (SUA). Economic: Diminuarea sporului mediu, scaderea ratei de conversie a furajului, confiscari de abator, mortalitate frecventa (ag secundari), scaderea productiei de oua. Etiologie: Familia Coronaviridae, genul Coronavirus. Pleomorf, diametrul 90-100 nm, prelungiri inferioare de maciuca (corona), asimetrie helicoidala, ARN dublu catenar, v. recombinari. 3 proteine structurale: S (S1 si S2), N si M. S2 imunitate mediate cellular. S1 hemaglutinanta. Serotipuri: 7 in SUA si 1 in Australia. IHA si SN, ELISA, anticorpi MO, secventializare RNA. Rezistenta in mediu 4 sapt. Sensibil la dezinfectate. M41 Massadrusset Florida, Clarc 33, Arhansas 99 Conneticut SE 17 Georgia New Hampshire Epidemiologie: Receptivitate: puii de toate varstele, grava la puisori 5-12 zile. Calea de transmitere: aerosoli enzootie rapida, purtatori asimptomatici. Dinamica: enzootie explorative, morbiditate mare, mortalitate mica. Patogeneza: Tropism pt endoteliul traheal, rinichi, aparat genital. Virus prezent in trahee, pulmon, rinichi, bursa Fabricius 1-7 zile p.i si in fecale 20 zile p.i. Anticorpii maternali la puii pana la 14 zile. Restructurari imunologice: Anticorpii nu au rol unic in protectie (vaccinare la 1 zi in ciuda existentei anticorpilor maternali ffi. IMC testul de transformare limfoblastica f citotoxicitate dependenta de anticorpi. Vaccinare ig A in trahee, gl Harder Tablou clinic: Incubatie 18-36 ore Stranut, jetaj, raluri traheale, tuse (pana la 6 sapt) Febra, apatie, aglomerarea pasarilor. Tulpini nefrogene horiplumatie, fecale moi, mortalitate. La adulte: caderea ouatului, oua anormale (extern si intern), scaderea eclozionabilitatii. 8

Histopatologic: Hiperplazie celulara, deciliere. Detasarea celulelor rotunjite. Fibroblasti. Infiltratie limfocitara in submucoasa si mucoasa noduli limfoizi cu heterofile. Nefrita interstitiala. Tablou lezional: Obstructia bronhiilor la tineret. Ovarite acute la adulte. Ovule de consistenta normala. Membrana vitelina e modificata ca si elasticitate si consistenta; ovulele au aspect de saci, au aspect de pana, diforme, cu pierderea infundibilului vitelusului, ovule pediculate, cu pete hemoragice. Boli infectioase Curs 5 03 Nov 2008

Diagnostic: Izolare si identificare virus: Material patologic: trahee, pulmon, rinichi, oviduct, amygdale cecale (refrigerate, nu congelate). Pasari santinela!!! Substrat de izolare: ou embrionat 9-11 zile i.a, piticism, nefroza, mortalitate embrionara. Inele traheale in vitro. Serologic: SN: diferentiaza tulpinile, cel mai specific; IHA: diferentiaza serotipurile, mai sensibila; ELISA: estimarea raspunsului vaccinal uniformitatea imunitatii pasive. Tratament: Nu exista tratament specific. Cresterea temperaturii ambulante. Antibiotice, minerale si vitamine in apa de baut. Profilaxie: Dezinfectii, effective cu varsta uniforma, de origine unica. Vaccinuri: vii (i. ocular, i. nazal, i. traheal, in apa, aerosoli); inactivate (14-20 sapt). LARINGOTRAHEITA INFECTIOASA AVIARA Boala infectocontagioasa, virotica, acuta, accese de sufocare, tuse, expectorat sangvinolent. Etiologie: Herpesvirus apartinand subfamiliei Alfaherpesviridae. Cubic, cu anvelopa, AND, capsida icosaedrala. Glicoproteine: 60, 90, 115 205 kd imunogene. Sensibil la caldura (37 39 o C distrugere), agenti lipolitici, dezinfectante. Nu exista diferente antigenice. Epidemiologie: Receptivitate: gaina, fazanul, paunul. Factori de varsta la gaina: purtatori si eliminatori discontinue. Surse de infectie: pasari bolnave, purtatoare (8 zile p.i) Dinamica: enzootica exploziva, morbiditate 90-100 %, mortalitate 5-70 % (10-20 % media). Patogeneza: 1. virus atasare de suprafata celulara patrundere prin pinocitoza AND viral migreaza in nucleu si initiaza multiplicarea virala incluzii intranucleare virusul formeaza anvelopa proprie si este eliminate in trahee. 2. virusul X in tractusul respirator, viremia secundara posibila sau absenta 9

3. p.v.

unii subiecti cantoneaza virusul in ganglionii trigemen de unde se poate reactiva 15 luni

Tablou clinic: Incubatie 6-12 zile (infectie naturala) sau 2-4 sapt (i.traheal). Jetaj, tuse, sufocare, dispnee, mucus sangvinolent. In formele moderate: jetaj oculo-nazal persistent si conjunctivita, sinuzita (uneori hemoragica), tuse, scaderea ouatului. In 10-14 zile afecteaza un efectiv, vindecare. Tablou lezional: Edem si congestie la nivel conjunctival, sinusuri intraorbitale Laringotraheita hemoragica, coaguli de sange pe cioc. Afectate uneori bronhiile, pulmonii, sacii aerieni. Histopatologic: Hipertrofia celulelor epiteliale, pierderea cililor. Infiltratie de celule mononucleare in mucoasa si submucoasa. Incluzii intranucleare. Diagnostic: Suspiciunea: dificila in formele moderate. Confirmarea: Examen histopatologic: incluzii intranucleare in epiteliul traheal Identificare virus in trahee prin IF sau testul imunoperoxidazei Infectia experimentala cu exudat traheal la pui indemni si imunizati Izolare virus pe ou embrionat, i.a, noduli identificare prin IF, imunoperoxidaza, ME. Anticorpi: ELISA, SN, ID, IF. Profilaxie: Vaccinuri: intermediar attenuate, in zone endemice adm: i.ocular, i.nazal, in apa, in aerosoli. Incalzirea adaposturilor la 37-38oC timp de 48 ore. ADENOVIROZE AVIARE Familia adenoviridae Gen Mastadenovirus bovine 1949 Gen Aviadenovirus: CELO, GAL: - 3 grupe: - CELO, GAL, virusul bronsitei prepelitei, virusul hepatitei cu incluzii - Virusul enteritei hemoragice a curcii, virusul bolii splinei marmorate si al splenomegaliei puilor de gaina. - Virusul sindromului caderii ouatului la gaina si rata BRONSITA PREPELITEI SINDROMUL CADERII OUATULUI EDS 76 Etiologie: Adenovirus grup III: se cultiva pe celule primare renale/hepatice de embrion de gaina, pe fibroblaste embrionare de rata si gasca. Ubicvitar. Epidemiologie: Receptivitate: gaina, rata, gasca. Surse: asternut, obiecte de inventar, pasari salbatice. Cai de transmitere: vertical; orizontal fecale contaminate cu secretii din oviduct. Dinamica: enzootica. Tablou clinic: 10

Depigmntarea oualor, oua mici, cochilie fragile, rugoasa, albumen apos. Durata evolutiei 4-10 sapt, scadere a productiei cu 10-14 oua/gaina (40% din productie). Tablou lezional: Ovar inactive, oviduct atrofiat, edem. Histopatologic: incluzii intranucleare in epiteliul glandei cochiliare a oviductului, infiltratie limfocitara. Diagnostic: Izolare virus. Identificare: ECP + moarte embrionara + hemaglutinine in lichidul alantoidian Serologic IHA, ELISA, SN, FC, ID. Profilaxie: Nu exista tratament. Separarea ecloziunilor, controlul miscarii si transporturilor, curatenie si dezinfectia adaposturilor dupa fiecare serie. Recoltarea rapida a oualor. Vaccin inactivat, uleios: 14-16 sapt, imunitate la 7 zile postvaccinare, peak anticorpi 2-5 sapt p.v dureaza pana la 1 an. Boli infectioase Curs 6 SPIROCHETOZA AVIARA sau BORELIOZA Boala infectioasa septicemica, produsa de Borrelia anserina, afecteaza gaina, gasca. Este transmisa de capusi. Sindrom febril, anemie, paralizii. Istoric: 1890 Cucaz Zaharov in sange: Spirocheta (treponema) anserine 1903 Argasidaele vectori 1901 Romania regiunile de ses. Etiologie: Borrelia anserine, spiralata, 6-20, 6-12 spire, refringent, mobil. Tinctorial: Giemsa, Fontana-Tribondeau, in frotiu izolata sau gramezi. Cerinte culturale: medii cu ser, peptone, glucoza, microaerofil. Sensibil la actiunea factorilor fizici si chimici, la chimioterapie (As, Bimut) si antibiotice (penicilina). Se distrug usor la pH discret acid. Epidemiologie: Receptivitate: galinacee, palmipede (bobc de gasca). Factorii de varsta influenteaza receptivitatea. Curca, rata, porumbel, canar, barza sunt receptive. Surse: pasari bolnave, ectoparaziti: Argas, ixodes, Dermanyssus, ornitodorus (vectori si gazed intermediare) 2 ani )se transmite ereditar de la capusa la descendenti, prin ou). Transmitere: inoculare vectori; choabitare fecalo-orala. Dinamica: enzootie sezoniera mai-august. Patogeneza: Inoculare sau ingerare ficat, splina, maduva osoasa din maduva osoasa 4-6 zile sange (23 zile) liza spirochete. Sindrom febril, anemie, leucocitoza, nefroze tisulare: - exitus tineret in pirexie sau normalizare dupa 2-3 zile la adulte. Tablou clinic: Incubatie: 3-5-7-10 zile; acut, supraacut sau cronic. Supraacut: febra, cianoza, abatere. 11 11 Nov 2008

Acut: febra, abatere, somnolenta, inapetenta, anemie severa, diaree, paralizia membrelor si gatului moarte precedata de convulsii; rareori cronicizare. Cronic: abatere, mers ebrios, diaree, aripi cazute, slabire, moarte in 2-3 sapt. Artrite la gaste. Imunitate de lunga durata. Tablou lezional: Anemie: scadere numar globule rosii si globule imature. Acut: splenomegalie (violacee) si hepatomegalie (degenerare). Cronic: necroze splenice si hepatice, cu margini neregulate. Enterita catarala hemoragica, hipertrofie si degenerescenta renala, miocardoza, pericardita fibrinoasa. Diagnostic: Suspiciune: ancheta epidemiologica (sezon + ectoparaziti) + examen clinic + diagnostic anatomopatologic. Confirmare: frotiu de sange colorare Giemsa, Fontana-Tribondeau, izolata sau gramezi. Bioproba (bacterioscopic) cu triturat din ficat sau sange pe gaini indemne. Serologie aglutinare pentru fromele cornice. Combatere: Dezinsectii si dezinfectii adaposturi. Tratament pasari bolnave cu antibiotice din grupa penicilinelor. Profilaxie: Pastrarea indemnitatii. Profilaxie specifica vaccine din sange infectat, diluat, fenolat. PSEUDOMONOZA AVIARA Etiologie: Pseudomonas aeruginosa, foarte rezistent. Epidemiologie: Receptivitate: gaina, curcanul, fazanul, porumbelul, rata, gasca, mai frecvent la 1 zi 1-2 luni. Surse: epifit tub digestiv + cai respiratorii anterioare; apa, aer, sol. Transmitere: verticala ou, fecalo-orala. Factori favorizanti: supraaglomerare, calitate furaje, medicatie. Dinamica: enzootica, oportunista. Tablou clinic: Acut la tineret si cronic la adulte. Tineret: abatere, hipertermie, somnolenta, anorexie, catar nazal si conjunctival, diaree, deshidratare, moarte in 3-4 zile, edem cap. Adulte: inaparent, sters, diaree verde-albastra, scadere productie oua, slabire progresiva (cahexie consecutive diareei), fenomene nervoase atitudini anormale paralizii. Tablou lezional: Nu sunt caracteristice. E dominat de manifestari circulatorii. In formele acute dar si cornice se adauga prezenta in tubul digestive a coloratiei verde-albastrui, uneori chiar al mucoasei respiratorii colorate in verde-albastrui. Impregnarea cuticulei proventricolului si a stomacului triturator (mucoasa e ingrosata si foarte aderenta la stratul conjunctiv) Tineret: enterita catarala, fecale verde-albastrui, mucoasele faringe-verde ingrosata. Hemoragii punctiforme diseminate in mucoasa proventricolului. Diagnostic: Confirmarea: examen bacteriologic. Medii de cultura cu sange sau speciale. 12

Antibiograma pt ca e rezistenta la marea majoritate a antibioticelor. Profilaxie: Imunoprofilaxie de necesitate cu anaculturi. Boli infectioase Curs 7 ORNITOZA sau PSITACOZA (CLAMIDOZA AVIARA) 1929 Argentina Boala infecto-contagioasa, comuna omului si altor specii de animale. Se numeste ornitoza pentru ca apare la pasari. Etiologie: Chlamydia psitaci sferici paraziti intracelulari obligatoriu. Epidemiologie: Receptivitate: 130 specii de pasari: gasca, rata, pui, fazan, curca, porumbel, gugustiuci, perusi. Mamifere: cal, bovine, oaie, caine, pisica, dihor, soarece, hamster. Omul accidental. Cale de transmitere: respiratorie (pulmon, saci aerieni, pericard, sange), transovarian. Portaj: 6 luni. Clinic: Infectii inaparente de durata, slabire, sindrom febril, enterita, tulb respiratorii, anorexie, refuza deplasarea, deshidratare, 20-30% mortalitate in 3 luni. Cianoza crestei, barbitei, carunculi, pleoape uscate lipite, cruste conjunctivita. Intarziere in crestere, amiotrofie. La gaina tulburari nervoase. Lezional: Aerosaculita (opacifiere, edematiere), edem pulmonary, congestie. Pericardita, perihepatita fibrinoasa, idem intestin. Hipertrofie hepatica, hemoragii sau mici focare in crestere. Hipertrofie splenica-psitacide + epansament peritoneal. Continut intestinal gelatinos-apos galben verzui. Diagnostic: Izolare: soarece: intranasal sau intraperitoneal incluzii ou embronat TC Hela, mckoy, KB Amprenta organe: - incluzii (Giemsa, stamp, Gimenez) Serologie: RFC RFC-modificat, ELISA probe perechi. Tratament: Tetraciclina 400 g/tona, 7-14 zile. REOVIROZE AVIARE Respiratory enteric orphan, ARN, dublucatenar. Reovirusuri mamifere, aviare (11 serotipuri). Implicatii: Artrita virala si tenosinovita. Asociat la: sindromul de malabsorbtie, tulburari respiratorii, hidropericardita, enterita, boli autoimune, boala aripilor albastre. Etiologie: Virus icosaedral, rezistent la solventii organici, dezinfectante si caldura. E stabil 6 ore la 56oC, la 3 < pH < 9. 18 Nov 2008

13

Se cultiva pe ou embrionat intravitelin, intraalantoidian: moarte embrionara, hemoragii subcutanate in 7 zile postinoculare. Se remarca plaje de liza si necroze pe TC primare de ficat sau rinichi de embrion de gaina, VERO. Agent comun de grup + agenti (SN: pentru neutralizare si identificare si ELISA). Diferente de patogenitate. Epidemiologie: Receptivitate: puii de gaina, sensibilitatea diminua cu varsta. Sursa: fecale apa, furaj. Transmitere: verticala sau orizontala. Morbiditate: 90%. Mortalitate: 6%. Patogeneza: Virus X in epiteliul intestinal in 24-48 ore diseminare in toate tesuturile articulatia tibiotarsiana, organe limfoide, epiteliul oviductului excretie prelungita sistemul imun imatur, persistenta in anumite tesuturi apar anticorpi antinucleari. Tablou clinic: Produc diferite entitati: artrita-sinovita, malabsorbtie. Debut clinic la varsta de 3-4 saptamani. Evolutie acuta sau cronica. Forma acuta: prostratie, imobilitate, puii piperniciti. Forma cronica: tumefierea bilaterala a articulatiei tibiotarsiene, tendonul gastrognemian dur si fibros. Deplasare dificila, decubit frecvent. Sindromul de malabsorbtie: intarziere in crestere, diaree, deplumare, rata conversiei necorespunzatoare, probleme osoase, tulburari locomotorii din prima sapatamana toata viata. Morbiditate: 5-15%, exceptional 40%, mortalitate 27%. Tablou lezional: Acut: inflamatia articulatiei tibiotarsiene, hipertrofie si edem al tendonului si fasciilor tendinoase. Petesii pe membranele sinoviale, exudat hemoragic in articulatii. Rupture tendonului 12-16 saptamani edem si hemoragie in lungul tibiei si tarsului cu aspect de hematom. Cronic: ingrosarea tendonului gastrocnemian. Aderente fascii-tendon-piele. Diagnostic: Confirmare: evidentiere reovirus prin IF in tesutul articulatiei pe criosectiuni; izolare virus pe ou embrionat sau TC (primare din ficat de embrin de gaina); identificare: ME, IF, imunoprecipitare. Serologie: ELISA (raspuns imun pozitiv la reproducatori), diferite serotipuri. SN: diferite serotipuri. Profilaxie: Vaccinare reproducatori cu S 1133 viu, atenuat. Vaccine inactivat polyvalent. Masuri de igiena generala la reproductie si incubatie. VIROZELE RATELOR 1960 prima semnalare. Enterovirus. Tablou clinico-lezional: Afecteaza ratele de o zi pana la 4 saptamani. Transmitere verticala. Morbiditate 100%. Enzootie exploziva. 14

Evolutie acuta: apatie, ochi inchisi, decubit lateral + pedalari, opistotonus, exitus mortalitate 100%. Leziuni: Coloratie subicterica, hepatomegalie, hemoragii subcapsulare, uneori congestie cu hipertrofia splinei si rinichiului. Profilaxie: Vaccinarea reproducatorilor, vaccine viu modificat. Se fac 2 administrari cu 1-2 luni, inainte, de ouat. Vaccinat de necesitate: la o zi s.c. sau transfixic prin membrana plantara. BOALA DERZSY 1972 gasca, ulterior si la rata, in Franta apoi in Ungaria. Etiologie: Parvovirus. Tablou clinico-lezional (palmipede nevaccinate): Bobocii de rata Barbarie: - forma acuta: boala de 3 saptamani, inapetenta, sete excesiva, slabire rapida. Bobocul de rata Mulard: intarziere in crestere, anomalie a ciocului (mai scurt, fara curbura, asemeni ciocului de gasca). Bobocul de gasca: - forma acuta: bobocii de 15-21 de zile, nedezvoltati, tuleii cad, inceteaza cresterea, 20-30% cahectici, cu abdomenul dilatat, ascetic., supravietuitorii nu au valoare economica. Leziuni: Slabire cahexie, pericardita fibrinoasa, perihepatita, aerosaculita, ascita. Profilaxie: Vaccinare la rate de reproductie, tulpina modificata sau adjuvanta. Imunitate constant ape toata perioada de pona. Imunitate pasiva transmisa: 15-18 zile. Interes economic: elimina pierderile prin nerealizarea sporurilor. ENTERITA VIROTICA A RATELOR sau PESTA RATELOR Produsa de un herpesvirus. Receptivitate: ratele Barbarie. Tablou clinico-lezional: Forma acuta: diaree, lacrimare, mortaliate mica dar persistenta in timp (saptamani). Forma cronica: la adulte scade ouatul. Profilaxie: Vaccinare reproducatori.

15

Boli infectioase Curs 8

25 Nov 2008

BOLI ALE SUINELOR EXPRIMATE PRIN SIMPTOMATOLOGIE NERVOASA


Proprietati ale enterovirusurilor: - ARN, sferice - rezistente la chloroform, eter, 3h la 56oC - rezista luni de zile la to camerei in fluide biologice (5 luni la 15oC) - rezista la 2<pH<9 - sensibil la formol, hipoclorit, iodofori - 3 tipuri de ECP grupate serologic: - prin SN in 8 serogrupe - prin FC in 11 serogrupe I serogrup 1-7, 11, Teschen-Talfan II serogrup 8 III MEDI A-E BOALA TESCHEN TALFAN Boala infecto-contagioasa, enterovirus porcin tip 1, asimptomatica sau polioencefalomielitica (febra, convulsii, tremuraturi, pareza). Raspandire: Tot globul, Europa Centrala, Teschen, Anglia, Talfan. Etiologie: Virus specific enterovirusuri de grup serologic 1, ECP I. Epidemiologie: Toti porcii, indifferent de varsta, lipsiti de anticorpi. Imunitatea colostrala dureaza pana la 5-6 saptamani, boala apare dupa intarcare. Surse: fecalele porcilor infectati, adaposturile. Cale de transmitere: digestiva. Dinamica: enzootica. Patogeneza: Poliomielita umana. 1. ingestie umana multiplicare SRE intestine si limfonoduli fara anticorpi viremie pirexie localizare SNC si maduva spinarii leziuni neuronale. 2. virus eliminate din celulele SRE din ileon si intestine gros in fecale, cateva saptamani. 3. vindecare apar anticorpi serici si IgA intestinale. Tablou clinic: Forma severa: Teschen. Forma moderata: Talfan. Pareza enzootica benigna: Danemarca. Polioencefalomalacie: Canada, SUA, Australia. Forma Teschen: posibila la toti porcii fara anticorpi 40-41oC, incoordonari in mers, abatere, anorexie excibilitate urmata de rigiditate musculara, tremuraturi, convulsii paralizii, urmate adesea de moarte dupa 3-4 zile de evolutie unii subiecti se vindeca Boala Talfan: posibila la porcii tineri, sugari sau intarcati; la 50-100% din porcii fatati 16

hiperemie, incoordonari, ataxie, urmata de pareze (pozitia cainelui sezand) sau subiectii se vindeca

vindecare
-

Tablou lezional: Macroscopic: porc slab, cu musculatura emanciata in formele cornice. Microscopic: encefalomielita limfocitara degenerare neuronala si neuronofagie, perivascularita limfocitara, meningita in cortexul cerebral, dar mai ales cerebelos si in coarnele ventrale ale maduvei spinarii Boala Talfan: leziuni neuronale numai in coarnele ventrale medulare. Diagnostic: Suspiciune: tablou clinic + epidemiologie + tablou lezional. Confirmare: FC, ELISA, SN pozitive obliga la confirmare prin izolarea virusului din SNC. Animalele cu forma cronica nu au virus in SNC!!!! Combatere: Forma Teschen obligatoriu declarabila; stamping-out. Profilaxie: In zonele endemice vaccinare cu vaccine viu atenuat. ENCEFALITA CU VIRUS HEMAGLUTINANT Boala infectioasa acuta, exprimata prin depresie, anorexie si voma sau encefalomielita, la tineretul suin. Raspandire: 1962 Canada, 1969 Anglia. Etiologie: Corona virus, stabil la 4<pH<10 Ecp sincitial. Se cultiva pe PK, PK15, IBRS2, adaptabil pe soarece. Poseda hemaglutinina (eritrocite de soarece, sobolan, gaina) hemadsorbite Unic antigenic fata de celelalte coronavirusuri Inrudit cu virusul diareei neonatale a viteilor si cu coronavirusul respirator uman. Stabil la solventi lipidici, 30 minute la 56oC. Epidemiologie: Receptivitate; porcul, exista numeroase infectii sebclinice virus ubiquitar, prevalenta serica 100% (495 Anglia, 75% Germania), Danemarca, Franta, Belgia. Suedia effective ELITA indemne. Cale de transmitere: pe calea mucoasei nazale si bucale. Dinamica: enzootic. Patogeneza: Virusul realizeaza multiplicarea in tonsile, pulmon, intestine subtire. Are loc excretia virusului in mediu in 6-8 zile si astfel ajunge in SNC periferic. 1. nas tonsile trigemen nucleul trigemen din creier 2. intestine nervul vag ganglion senzitiv al vagului creier 3. mucoasa bucala plex intestinal SNC, maduva spinarii Tablou clinic: 1. encefalomielita acuta: depresie brusca, stranut, par mat, rugos encefalomielita (tremuraturi, hiperestezie, mers ebrios, retropulsie, decubit, pedalari, nistagmus, opistotonus) 17

2. boala vomismentelor si epuizarii la sugari: precedate uneori de tuse, stranut. Supt interrupt brusc, voma, scrasniri, apetit hidric prezent, voma constipatie exitus. Supravietuitorii pitici. Evolutia focarului : 2-3 saptamini. Tablou lezional: Cahexie, distensie abdominala. Encefalomielita nepurulenta (puntea Varolio, coarnele dorsale ale maduvei spinarii), pneumonia peribronhiolara. Diagnostic: Izolarea virusului in primele 2 zile de la debut, identificare prin hemadsorbtie. Serologic: SN, IHA, IF probe perechi. Diagnostic diferential: boala Feschen, boala Aujeszky Combatere: Nu necesita decat zooigiena, respectarea programului de adm a apei, combaterea deshidratarii ca terapie. Profilaxie: Vaccinare. ENCEFALO-MIOCARDITA PORCULUI Boala infectioasa acuta a porcilor, in primele 4 luni de viata, mortala. Raspandire: 1958 1983 Panama, Florida, Australia, Noua Zeelanda, Africa de S, Cuba. Serologic 28% in Anglia. Etiologie: Enterovirus din genul Cardivirus, familia Picornaviridae (enterovirusuri murine): diferente de patogenitate intre tulpini. Tulpini diabetogene pentru om, pathogen pentru SNC la om: anticorpi la om 1-50% fara a se asocia cu diabet, encefalite, miocardite. Epidemiologie: Receptivitate: forme clinice mortale la porcii sub 20 saptamani, rata mortalitatii pana la 100% la unele cuiburi. Rezervor: sobolanii intestine; primate, soareci, elefanti, porc. Cale: ingestia de sobolani morti, apa si furajele contaminate cu dejectii ale sobolanilor. Nu a fost demonstrate transmiterea prin cohabitare intre porci. Nu se transmite transplacentar si prin lapte de la scroafe infectate. Patogeneza: La 2-5 zile post infectie se realizeaza viremia, virusul se gaseste in splina, limfonoduri. Anim mor in maxim 2 sapt. Virusul e prezent in cantitati de 10 pana la 100 de ori in miocard, splina, ficat, pancreas, rinichi decat in sange si o cantitate foarte mica in SNC. Tablou clinic: Discret, modificari de comportament alimentar, depresie, inapetenta, tulburari digestive vagale (voma, dispnee), moartea survine prin effort consecutive lezarii miocardului. Tablou lezional: Congestie cutanata in regiunile declive. Mici cantitati de fibrina in cavitati datorita factorilor bacterieni. Hepatomegalie, edem mesenteric, ascita, edem pulmonary (secundar insufic cardiace). 18

Dialatatia cordului drept, epicardita fibrinoasa uneori. Leziuni ale musculaturii scheletice. Fibrozarea zonelor necrozate la supravietuitori, cicatrici. Zone decoloratede 2-15 mm in miocardul ventricular drept uneori cu centru sau striatiuni cretoase necroza miocardica cu infiltrate inflamator de limfocite si macrophage. Diagnostic: Diagnostic diferential: hipovitaminoza E, hiposelenoza, infarct post embolic, boala edemelor, febra aftoasa. Confirmare: izolare virus din cord sau splina pe soricei, fibroblaste embrionare de soarece. Identificare: SN a ECP. Combatere: Evitare eforturi, stress, excitatii reduce mortalitatea. Deratizare, dezinfectie cu derivati de clor si iod. Profilaxie: Vaccin cu focar formolizat, adjuvantat, folosit cu rezultate satisfacatoare in Afrca de S. Boli infectioase Curs 9 2 Dec 2008

CAUZALITATEA BOLII DIAREICE LA PORC IN FUNCTIE DE VARSTA De la Liviu COLIBACILOZE Etiologie: Patotipuri de E.coli: cocobacil gram negative, capsulat, ciliat cili peritrichi, diametru + MI. Caracterizare biochimica: kit-uri pt 50 caractere. Serotipizare: O 173 tipuri, K 80 tipuri ~ I F (pili-Fimbrii) un numar crescand, H 58. Factori de virulenta: enterotoxic ETEC: nu patrunde in enterocit, doar adera la suprafata enterocitului cu ajutorul adezinelor. Produc toxine care produc un dezechilibru electrolitic. enteropatogen EPEC enteroagregativ A (ttaching and) E (ffacing) EC = EAgEC enterohemoragic EHEC Identificarea factorilor de virulenta: bioproba sau hibridizare, PCR. O tulpina de E. coli = unul sau mai multi factori de virulenta = patotip. Epidemiologie: Receptivitate: purceii din primele ore de varsta pana la 2 sapt dupa intracare. Factori de risc: - depinde de gazda: varsta, statusul imun, secretia lactate. - dependenti de ambient: presiune microbiana, tipul de boxa de fatare, zonele dejectiilor, umiditatea, ventilatia. - dependenti de agentul causal: factori de virulenta (diminua peristaltismul, LT, ST): F5 K99 la purceii sub 2 sapt, F6 = 987P la purceii sub 6 zile, tulpini septicemice (moarte, cronic) - un anumai poate gazdui simultan mai multe patotipuri (maxim 25) diferite O, biotip, rezistotip, cu dominante ce variaza. Surse: - purtatori si eliminatori: eliminare de scurta durata prin fecale; eliminare discontinua vaginala, uterina (parturitie, estru, gestatie); portaj in intestine (intestinul gros pana la 107 UFC/ml < 1% din total flora) - purceii diareici Cai de transmitere: digestive ingestie; ombilical; mucoasa naso-faringiana. 19

Dinamica: infectie exogena sau endogena, morbiditate = 1-60% = ~ mortalitate; enzootica. Patogeneza: Septicemia colibacilara: E.coli traverseaza intestinal, trece in tesuturi extraintestinale. Rezista la C, evita fagocitoza, se dezvolta in fluide organice. Are loc eliberarea citotoxinelor si apare soc endotoxic: hipotermie, presiunea sangelui scade, tahicardie, scade volumul sistolic, coagulare vasculara diseminata. Enterotoxiemie bacilara: tulpina adera la suprafata celulei, se multiplica si apar enterotoxine. pHul intestinal tinde catre alcalin. Deshidratare, diaree, dezechilibru electrolytic, hipercalemie., insufic circulatory, soc, exitus. Hipersecretia intestinala pH alcalin, isotona, proteine, % mare de Na si K (cripte vilozitati). Rolul colostrului: - IgG, IgM previne septicemia, IgA - IgA - % maxim in laptele scroafei dupa perioada colostrala, rezista la proteaza, > IgG2, IgM. - IgG > la fatare, absorbabile, previne septicemia. - lizozim lapte ETEC enterotoxina jejun (3 sapt) modificari microscopice: epiteliul vilozitatilor: migrare neutrofile, scurtare vilozitati jejun ileon test de toxicitate. Interactiuni sinergice cu alti enteropatogeni E.coli + retrovirus (creste susceptibilitatea la toxine aditivare). Concluzie: septicemia la nou nascuti agamaglobulimici; enterotoxiemia: colonizare si proliferare tulpini ETEC. Diaree neonatala primele 4 zile. Diaree prucei > 1 sapt pana la intarcare. DIAREEA COLIBACILARA SINDROM ENTERIC ACUT GASTROENTERITA LA PURCEI IN PRIMA SAPTAMANA Etiologie: Patotipuri specifice de E. coli. Colonizeaza intestinal subtire: produc toxine Lt si ST. Tablou clinic: Diaree: severitate factori de virulenta, de varsta, de statut imun si gazda. Deshidratare, acidoza metabolica, moarte uneori fara diaree (2-3h dupa fatare). Fecale apoase, gri albicioase spre brun. Tablou lezional: Deshidratare, razele osoare se vad prin piele. La deschiderea cav: lapte nedigerat in stomac, coagulat, dilatatia intestinului subtire. Uneori gasim continut sangvinolent in lichidul din tubul digestive. Histopatologic: congestia lamina propriei, neutrofile si macrofage, necroza vilozitatilor, colonizare multifocala pe enterocite. Diagnostic: Diagnostic diferential fata de dizenteria anaeroba, GET, diaree cu rotavirus, coccidioza. Orientativ:: pH fecale alcalin., frotiu intestinal dominat de cocobacili gram -. Confirmare: izolare E.coli + identificarea factorilor de virulenta. Determinare endotoxina si citotoxina prin bioproba. Determinare adezine fimbriale teste serologice: aglutinare, IF, ELISA. Imunoperoxidaza pe sectiuni formulate incluse in parafina. Tratament: Trebuie instituit rapid. Scop: distrugere E. coli, corectare dezechilibre, corectare factori favorizanti. Realizare: antibioterapie, bacteriofagi, fluidoterapie, glucoza per os, clorpromazina, bencetimidina, loperamida (inhiba functia secretorie pentru a compensa efectul endotoxinei). 20

Corectare factori de zooigiena: 30-40oC in adapost. Profilaxie: Reducerea presiunii microbiene in mediul prin igiena Temperature in adapost la sugari, pardoseala maternitatii. Igiena maternitate: umiditate, temperature, constructia boxei. Carantina profilactica. Totul plin, toul gol. Dieta, colonizare intestine cu Streptococcus faecium. Profilaxia agalaxiei la scroafe. Imunitate umorala: asigurata de colostru si lapte: inhiba aderenta, neutralizeaza toxinele IgA, IgM, IgG. Vaccinare mame: hranire scroafe cu cultura in lapte de continut intestinal cu o luna inainte de fatare, asigura un status imun difuz. Vaccinuri comerciale: vaccinuri integrate inactivate, vaccinuri subunitare fimbriale: ADN recombinant; la 6 2 sapt inainte de fatare. Autovaccin izolare de E.coli, inactivarea lor si administrare. Tulpini nou aparute ETEC negative, factori necunoscuti. Administrarea orala de protease exogene: bromelaina inhiba atasarea F4. Boli infectioase Curs 10 BOALA EDEMELOR Boala infectioasa produsa de tulpini hemolitice, E.coli, simptomatologie nervoasa si edeme palpebrale, edem al peretelui stomacului si mesenteric. 1938 Irlanda; raspandita pe tot globul. Etiologie: E.coli hemolitice O138 K81, O139 K82, O141 K85, O149. Adezine, verotoxine = SLT Shika-like. Epidemiologie: Receptivitate: purcei 10-14 zile dupa intarcare. Factori de risc: purceii eutofici, portajul, schimbarea brusca a tipului de alimentatie modificari de flora. Dinamica: sporadica-endemica, stationara, mortalitate 80%, evolueaza in efectiv circa 2 saptamani. Patogeneza: Incetare supt, schimbare alimentatie, alcalinizare pH, ratie hiproteica aderenta endotoxina creste permeabilitate vasculara edeme, hemoragii. SLT: creste tenisunea arteriala. Endotoxine, hemolize: rol neelucidat. Tablou clinic: Supraacut: purcei morti. Acut: anorexie, incoordonari, ataxie, paralizie, decubit, tulburari nervoase hiperexcitabilitate, hiperestezie, tremuraturi, pedalari, nistagmus, scrasniri din dinti, accese epileptiforme. Edemul pleoapelor, congestii, cianoza, petesii in regiunile cu piele fina. Vomitari, diaree hemoragica, tulburari respiratorii, edem glotic, moarte prin axfisie in 24-36h. Tablou lezional: Eritem cutanat in regiunile ventrale. Edeme in: peretele stomacal pe marea curbura (sero-gelatinos 1-2 cm), peretii vezicii biliare, mezenterul colonului spiralat, peretele colonului. 21 9 Dec 2008

Limfonodulii mezenterici mariti, edematiati, congestionati. Exudat peritoneal cu stiuri de fibrina; idem la pleura si pericard. Histopatologic: leziuni degenerative in peretii vasculari angiopatie. Diagnostic: Suspiciune: clinico-epidemiologic. Confirmare: izolare E.coli hemolitic, serotipizare. Profilaxie: Alimentatia la intarcare: introducere fortata furaje 01 ( cu adios de lapte si glucoza). Furajare restrictionata la intarcare: 300 g pe zi cu crestere in 2-3 sapt sau furaj jumatate proteina si energie digestibila si excedent de fibre. Dieta la intarcare: ziua 1 apa si temperatura, ziua 2,3,4 50g, 150g, 250g, furaj 01, ziua 5 dieta hidrica, start ziua 6 cu 50g pe zi. Tratament: Dieta hidrica 24h. Refurajare dupa 24h cu lapte, furaje verzi, vitamine, sulfamide, antibiotice. Sulfat de Mg 7% cate 200-400 ml, per os, 3 zile consecutiv. INFECTIA CU ROTAVIRUS GASTROENTERITA TRANSMISIBILA
-

Intestinul subtire particularitati morfologice: lungime (intestine porc): 18-20 m segment al tubului digestive in care au loc digestia si absorbtia nutrientilor prezinta 3 portiuni: duoden, jejun si ileon peretele intestinal are 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Epiteliul mucoasei: - simplu prismatic cu platou striat. INFECTIA CU CORONAVIRUS Coronavirus uman om guturai Virusul gastroenteritei porcine transmisibile porc gastroenterita Coronavirusul porcin porc afectiuni respiratorii Virusul diareei epidemice a porcului porc enterita Virusul peritonitei infectioase a felinelor feline enterita, peritonita Coronavirus felin enteric feline enterita Coronavirus canin canine enterita Coronavirus al iepurelui iepure peritonita, nefrita, pancreatita Coronavirus uman OC43 om guturai, enterita Virusul hepatitei murine soarece rinita, enterita, hepatita Virionii:

aspect pleomorf, sferici, ovoidali inveliti genom de tip ARN monocatenar, liniar, sens pozitiv, circa 30kd Structura antigenica: antigene de suprafata antigene interne: - implicate in declansarea recunoasterii immune si activarea diferitelor clase de limfocite premergatoare a raspunsului imun Proprietati hemaglutinante: hemaglutineaza hematii de om, soarece, sobolan, pasare virusul nu evolueaza spontan. Actiunea agentilor fizici si chimici:
-

22

inactivate la solventi organici, formol sensibili la caldura si pH scazut inactivitate mentinuta prin conservare la 4oC timp scurt si la -70oC timp

indelungat Trecerea prin boala det sinteza anticorpilor specifici protectori, reprezentati prin IgA la niv mucoasei intestinale si IgG la niv circulant. Protectia e cu atat mai mare cu cat cantitatea de IgA sintetizata sau dobandita prin consum de colostru e mai mare. Desi receptivitatea e uniforma indiferent de varsta, expresia clinica si finalitatea ei variaza in raport cu varsta: purceii infectati in prima sapt de viata exitus 100%, iar adultii dezv o infectie benigna, se vindeca, pot sa elimine virusul o perioada de timp si dezvolta anticorpi specifici. Daca susceptibilitatea e uniforma indifferent de varsta, gravitatea ei e invers proportionala cu varsta. La purceii ce au depasit 2 sapt mortalitate 60-70%, cei care ajung la o luna 1 din 2 supravietuiesc. Purcei care nu mai sunt sugari supravietuiesc bolii. Se numeste si boala vizitatorilor pt ca intr-o crescatorie unde se aflau anim sanatoase boala s-a declansat dupa o vizita real fara adoptarea masurilor de biosecuritate ocazie cu care a fost vehiculat virusul. S-a manifestat brutal, porcii fiind descoperiti imunologic. Tablou lezional: Modificari la niv peretelui jejunului datorita distrugerii, denudarii epiteliului vilozitatilor si scurtarii vilozitatilor (raport 1:1 fata de 1:7 la jejunul normal). Aceasta scurtare subtirea peretelui jejunului una din caracteristicilor diareeilor produse de virusuri. Exitus 100% la purceii de o sapt. Impactul economic e dezastruos. Profilaxie: Medicala: - trecerea prin infectie se soldeaza cu aparitia de anticorpi specifici. Vaccinuri adm parenteral nu au fost in stare sa induca protectie decat 55-65%. Vaccin monovalent pt a preveni gstroenterita transmisibila. Vaccine polivalente. Solutia ideala: vaccinarea scoafelor in ultima luna de gestatie cu 2-3 sapt inainte de parturitie pt ca purceii sa primeasca prin colestru IgA care sa le protejeze mucoasa gastrica. Asa a fost rezolvata problema transmiterii. Infectia dirijata de la purceii care au murit au selectat doar jejunul, numai jujunul subtire, transparent, l-au triturate, si l-au administrat oral in hrana scoafelor. Astfel scoafele au dezvoltat anticorpi pe care i-au transmis purceilor. Nu trebuie sa folosim in omogenare decat segmentele de jejun cu semnele caracteristice gastroenteritei transmisibile. DIAREEA EPIDEMICA Difera in mod semnificativ prin valorile mortalitatii in raport cu varsta. Susceptibilitatea porcului e aceeasi. Purceii nu mor decat 70%. Pierderile economice sunt mai mici. Gradul de afectare al jejunului, raportul de subtiere al jejunului e de 1:3. Aceleasi principii de imunoprofilaxie. Identificare pe celule renale de porc.

23

24