Sntate i securitate n munc

Cursant: Andries Ionut

Principiile de baza ale primului ajutor

In toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se: asigure locul accidentului; ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca; stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata; actioneze corespunzator cand persoana accidentata sau bolnava este lipsita de cunostinta; aline durerea; stabileasca prioritatile.

Asigurarea locului accidentului: personalul de prim ajutor trebuie, in primul rand, sa asigure securitatea persoanei accidentate si a celor din jur, cat si a lui insusi. De fapt, aceasta inseamna scoaterea persoanei accidentate din zona in care a avut loc accidentul, daca exista pericol de incendiu, explozie, etc. Prevenirea agravarii situatiei Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii, personalul de prim ajutor trebuie sa examineze accidentatul/accidentatii. El/ea va trebui sa evalueze situatia si sa inteleaga cauzele care au provocat-o. Tratamentul stabilit a se aplica in urma acestei evaluari nu trebuie sa contribuie la agravarea situatiei. Cateva exemple asupra modului in care personalul de prim ajutor trebuie sa gandeasca si sa actioneze pentru a preveni agravarea situatiei in timpul tratamentului.

1. Pentru a preveni sufocarea, asezati persoana care si-a pierdut cunostinta in pozitie laterala, stabila.

2. Hemoragia trebuie sa fie oprita rapid, pentru a preveni pierderea inutila a sangelui. In cazul sintomelor si a indiciilor de oase fracturate, personalul de prim ajutor va lua masurile necesare pentru prevenirea agravarii fracturii si a perforarii pielii de catre oasele fracturate. 3. Cand temperatura aerului este scazuta, trebuie sa se previna scaderea inutila a temperaturii corpului. Preluarea controlului Asigurarea locului accidentului. Pentru a preveni implicarea altor persoane in accident, este necesar sa se asigure locul accidentului. In accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalarea semnalelor de avertizare sau prin semnale luminoase de avertizare. Nu uitati sa opriti motoarele masinilor implicate in accident. In caz de pericol de foc, explozie sau avalanse, persoanele accidentate trebuie puse la adapost. Imaginea de ansamblu asupra situatiei. In timp ce evaluati gravitatea accidentului si numarul persoanelor accidentate, asezati toate persoanele care si-au pierdut cunostinta, in pozitie laterala, stabila. Evaluati cat mai rapid cu putinta nevoia de ajutor. Repartizati pe cei care va ajuta pe langa persoanele afectate. Raportarea accidentului. Telefonati la numarul special stabilit pentru cazurile de urgenta si solicitati ajutor imediat din partea politiei, spitalului si a pompierilor. Un raport corect trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: Cine telefoneaza ? Indicati adresa si numarul de telefon de la care telefonati ; Ce s-a intamplat ? Coliziune, incendiu, explozie de gaze, etc. Dati informatii despre felul ajutorului care trebuie sa fie trimis la locul accidentului si numarul de personae accidentate. Comunicati daca este nevoie de echipament special ;

Unde este locul accidentului ? Locul, strada, numarul ; Cereti confirmarea raportului: cereti ca raportul sa va fie repetat pentru confirmare.

Cand aceste sarcini prioritare au fost indeplinite, asigurati-va ca se poate trece la reluarea traficului rutier, ocolindu-se locul accidentului. Liderul trebuie sa verifice daca totul functioneaza normal si daca vreunul dintre ajutoare are nevoie de asistenta sau trebuie sa fie inlocuit.

Primul ajutor in caz de accidente electrice

Accidentele

datorate

curentului

electric

apar

in

urma

trecerii

acestuia

prin

corpul uman sau datorita producerii unui arc electric. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda. Consecintele accidentelor electrice pot fi variate:

sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este suficienta o descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac;

sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax); sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament); arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.) Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman

pot fi nsotite si de patologie asociata de obicei traumatica (fracturi, plagi).

Primul ajutor n caz de electrocutare Conduita de urmat n cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori:

Vrsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate; de exemplu, copiii au rezistenta la nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele n vrsta care au afectiuni cardiace sunt mult mai expuse n cazul unui accident;

Timpul scurs pna cnd persoana a primit asistenta medicala; reanimarea trebuie ntreprinsa ct mai rapid posibil (n primele 5 minute); Tensiunea si intensitatea curentului electric; un curent de intensitate mare produs de tensiuni nalte poate carboniza tesuturile n locurile unde rezistenta este cea mai mare; Gradul de umiditate n mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de electricitate. Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata

de ntreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentnd risc vital pentru salvator. Cnd acest lucru este imposibil, victima trebuie ndepartata cu ajutorul unui lemn, avnd grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Dupa aceea se urmeaza una dintre variante: - Daca pacientul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se nveleste cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei; - Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului la carotide se ncepe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura la gura (5 compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii gura la gura), care nu se va ntrerupe pna la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare). - Daca pacientul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe o parte sau n pozitia laterala de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul activitatea respiratorie si cardiaca.

Important de retinut

In general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc tulburari cardiace/neurologice; Arsurile prin arc electric se trateaza ca cele termice; Gravidele electrocutate se transporta obligatoriu la spital pentru evaluare chiar daca nu prezinta vreo tulburare oricare ar fi ea (risc de moarte fetala); Arsurile interne urmeaza n general traietele vasculo-nervoase si nu pot fi evaluate ca si consecinte imediat; Trasnetul asociaza ntotdeauna electrizare, arsura termica, traumatism sifototraumatism ("arsura" retinei prin intensitate luminoasa foarte mare); Este o greseala ca un pacient electrocutat sa fie lasat la locul accidentului sau lasat sa plece

la domiciliu fara o evaluare completa intr-o unitate spitaliceasca.