Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA CRETIN ,,DIMITRIE CANTEMIR BUCURETI FACULTATEA DE TIINE POLITICE MASTER: STUDII DE SECURITATE SI APARARE DISCIPLINA: RELATII INTERNATIONALE

POSTBIPOLARE SI IMPACTUL LOR ASUPRA SECURITATII

TITLUL LUCRARII: PRIMUL RAZBOI DIN GOLF

PROFESOR: Conf. Univ. Dr. Gen. CONSTANTIN DEGERATU

MASTERANZI: GRIGORE ALEXANDRU CATARICI ANCA-MIHAELA

CUPRINS

INTRODUCERE CAPITOLUL I ORIENTUL MIJLOCIU


1.1 Pozitie geografica. Religie. Potential economic

1.2 Irak si Iran granita rivalitatii CAPITOLUL II Primul Razboi din Golf
2.1 Cauzele izbugnirii conflictului

2.2 Desfasurarea razboiului


2.3 Interventia Statelor Unite ale Americii si a statelor aliate

Operatiunea Desert Storm


2.4 Deznodamantul conflictului iraniano irakian

Concluzii Anexe Bibliografie

INTRODUCERE
Inceputul secolului XX a fost marcat de progresul tehnologic al celei de a doua Revolutii Industriale de la sfarsitul secolului XIX, progres industrial materializat in mare parte prin aparitia unor noi surse de energie, respectiv petrolul, ce a dus la dezvoltarea transporturilor, si electricitatea, care a contribuit esential la dezvoltarea telecomunicatiilor.Privind prin prisma evenimentelor desfasurate in secolul XX putem afirma cu tarie ca secolul XX a fost un secol al conflictelor. Omenirea a trecut prin doua conflicte armate majore respectiv: primul Marele Razboi din 1914-1916 ( numit si Primul Razboi Mondial din 1939 o data cu izbucnirea celui de Al Doilea Razboi Mondial din 1939-1945) in care partile angajate in conflict au facut uz de tot ceea ce inseamna tehnologie existenta in epoca la finalul caruia s-a produs o rupture decisive fata de Vechea Ordine Mondiala(caderea celor 4 imperii German, Austro-Ungar, Otoman si Rus) Esecul rezolvarii crizelor politice aparuate dupa terminarea Primului Razboi Mondial au dus la aparitia fascismului in Italia, la aparitia nazismului in Germania si, implicit la izbucnirea unui nou conflict respectiv Al Doilea Razboi Mondial din 1939-1945, un conflict armat generalizat, considerat cel mai mare si mai ucigator rzboi neintrerupt din istoria omenirii. A fost pentru prima oara cand noile descoperiri tehnologice, telecomunicatiile, aviatia militara, bomba atomica, au fost folosita pe scara larga si impotriva populatiei civile provocand moartea directa sau indirecta a a proximativ de 60 milioane de oameni, militari sau civili. Sfarsitul celui de al doilea Razboi Mondial a insemnat inceputul unui nou razboi, Razboiul Rece, o confruntare deschisa nonmilitara intre doua grupuri de state care aveau ideologii si sisteme politice diametral opuse. Pe de o parte Uniunea Sovietica si aliatii sai adepti ai comunismului impus de Lenin in anii 20 ai secolului trecut numiti si Blocul 3

Rasaritean iar de cealalta parte SUA si aliatii sai adepti ai democratiilor liberale. Din punct de vedere strategic, conflictul rece nu a evoluat intr-un conflict armat, intr-un conflict cald, deoarece ambele parti detineau un arsenal strategic nuclear ceea ce a creat o situatie de blocare reciproca. Conflictul s-a mentinut insa la nivel declarativ. Inceputul anilor 90 ai secolului XX marcheaza sfarsitul Razboiului Rece si inceputul ultimului conflict classic al secolului XX si anume Razboiul din IRAK sin 1990. Rzboiul din Irak din august 1990 martie 1991 a fost probabil ultimul conflict armat clasic din secolul XX, avnd drept combatani pe de o parte pe americani i pe aliaii acestora, iar pe de alt parte pe Saddam Hussein. Sfritul secolului XX a fost dominat de conflicte. Cderea Zidului Berlinului a dus implicit la sfritul comunismului att n URSS, ct i n rile Cortinei de Fier. Rzboiul Rece a luat sfrit datorit lipsei de comunicare n rile comuniste. Limbajul de lemn, controlul totalitar i propaganda stalinist au fost nvinse de rile democratice care promovau muzica rock, libertatea si drepturile omului. Gorbaciov a sesizat noile tendine n societatea contemporan i a observat noi tendine n dezvoltarea formelor de guvernmnt. Propaganda stalinist i controlul paternist asupra mass-mediei trebuia nlturat i nlocuit. Libertatea de exprimare i mass-media, prin difuzarea tirilor necenzurate, muzica, cinematografia duc la globalizarea mondial. Societatea comunist va fi nlocuit treptat cu o societate de consum, omul devenind consumator. Rzboiul din Irak din august 1990 martie 1991 a fost probabil ultimul conflict armat clasic din secolul XX, avnd drept combatani pe de o parte pe americani i pe aliaii acestora, iar pe de alt parte pe Saddam Hussein. Rzboiul din Irak este important pentru c marcheaz un nou nceput n arta rzboiului i anume rzboiul mediatic, fiind primul rzboi transmis n direct de ctre CNN. tirile au fost prezentate n aa fel nct s consolideze imaginea SUA drept lider mondial. SUA a nvins Irakul, iar dup rzboi i-a meninut imaginea de lider mondial politic, economic i militar.

CAPITOLUL I - ORIENTUL MIJLOCIU 1.1 Pozitie geografica. Religie. Potential


Orientul Mijlociu este o zona geografica situat n sudul si estul Mrii Mediterane, care se intinde din estul Mediteranei pana n Golful Persic. Orientul Mijlociu este o subregiune a Asiei, insa unii geografi sustin ca este o parte a Africii. Cele patru culturi principale din Orientul Mijlociu sunt cea evreiasca, cea persana, cea araba si cea turca. Aceste sfere culturale au origini lingvistice si etnice diferite (vezi anexa 1). Diferendele tribale i dinastice, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, au marcat puternic Orientul Mijlociu. Animozitile istorice i culturale i conflictele pentru controlul resurselor naturale, n condiiile meninerii granielor trasate de puterile coloniale dup primul rzboi mondial, au accentuat tensiunile existente. Nici chiar micrile pro-arabe nu au reuit, dup 1950, s nving obstacolele ce stau n calea formrii unui mare stat unic arab. Rnd pe rnd, Egiptul, Siria i Irakul au fost percepute ca o ameninare major la adresa rilor din ntreaga zon, ca urmare a orientrii politice adoptate de liderii celor trei state. Mai mult dect att, majoritatea conductorilor arabi au sprijinit Fora multinaional condus de Statele Unite mpotriva regimului de la Bagdad, pentru nfrngerea armatei irakiene i eliberarea Kuweitului n 1991. Liderii statelor din Orientul Mijlociu nu au privit niciodat cu ochi buni amestecul SUA i cel al Uniunii Sovietice n regiune, ns au cutat s utilizeze disputa dintre cele dou superputeri pentru a-i ntri propriile poziii. Pe acest fond, att diplomaii americani, ct i cei sovietici au fost nevoii s ia adevrate lecii de dans cu lupii nainte de contactele lor cu imprevizibilii conductori ai rilor din zon. i, spre deosebire de reprezentanii Departamentului de Stat, emisarii Kremlinului au avut o problem n plus de rezolvat: ateismul Moscovei era n divergen flagrant cu puternicul sentiment religios al popoarelor din Orientul Mijlociu. Poate c i din aceast cauz, liderii Arabiei Saudite, spre exemplu, s-au situat n tabra antisovietic; ei au respins ntotdeauna, n numele credinei lor i a nvturii lui Mahomed, orice orientare politic ce ar fi putut semna cu comunismul. Att micrile naionaliste, ct i cele revoluionare au fost i sunt considerate extrem de periculoase de ctre conductorii saudii. Pe de alt parte, intransigena religioas a popoarelor din Orientul Mijlociu a

provocat n ultimii 60 de ani conflicte armate extrem de violente: rzboaiele araboisraeliene din 1948, 1956, 1967, 1973; rzboiul dintre Iran i Irak (1980-1988); rzboiul civil izbucnit n Liban n 1975 i invadarea aceluiai stat de ctre armata israelian n anul 1982. Alturi de acestea, pot fi menionate i disputele de ordin teritorial dintre: Siria i Irak, Irak i Arabia Saudit, Siria i Liban, Arabia Saudit i Yemen, Siria i Iordania, Egipt i Libia, Algeria i Maroc, Egipt i Sudan. Petrolul a ncetat de mult s fie doar problema geologilor ori economitilor. Complic n mare msur ecuaiile pe care trebuie s le rezolve politicienii i devine ncet-ncet un factor al vieii sociale ce nu poate fi ignorat, inducnd direct sau indirect relaii nu ntotdeauna uor de sesizat. n lipsa lui, comunitile sociale cer din partea conductorilor aciuni ale cror efecte sunt deseori nepopulare, creeaz presiuni asupra proceselor decizionale, statul devenind fie un raionalizator fie un vector al politicii de putere. Potentialul economic al Orientului Mijlociu , mentionand ca principala sursa economica a acestei zone este petrolul, este imens. Un studiu efectuat in anul 2005 reflecta faptul ca in aceasta zona se afla cele mai mari rezerve de petrol de pe planeta, estimandu-se o cantitate de 742 miliarde de barili (vezi anexa 2). 1.2 Irak si Iran granita rivalitatii Republica Islamic Iran, i pn la 1935 cunoscut internaional ca Persia, este o ar n Asia de sud-vest, situat ntre coasta de nord-est al Golfului Persic i coasta sudic a Mri Caspice. Din anul 1949 sunt folosite att numele Persia ct i Iran. Iran este utilizat ntre funcionari i n contextul politic-statal. Numele Iran este un nrudit cu cuvntul arian" i nseamn teren de aur. Iranul este situat n partea de est a emisferei nordice, n sud-vestul Asiei, fiind considerat ca una din rile Orientul Mijlociu. Geografic, Iranul este situat ntre 44 grade i 63 grade longitudine estic i 25 grade i 39,5 grade latitudine nordic. Iranul prezint o mare diversitate din toate punctele de vedere, chiar i sub aspectul reliefului i climei. Este o ar mare, cu o suprafa de 1.645.258 km, (cam de 3 ori ct Franta, sau ct a V-a parte a S.U.A, deci este mai mare dect Regatul Unit,Franta,Elvetia, Belgia, Olanda i Germania la un loc).

Republica Irak este o ar din Orientul Mijlociu n Asia de Sud-Vest la confluena dintre rurile Tigru i Eufrat care include de asemenea sudul Kurdistanului. Are frontiere cu Kuweitul i Arabia Saudit la sud, Iordania la vest, Siria la nord-vest, Turcia la nord i Iran (Persia) la est. Irakul are o zon ngust de coast la Umm Qasr n Golful Persic.

CAPITOLUL II Primul Razboi din Golf


2.1 Cauzele izbugnirii conflictului

Primul rzboi din Golf, cel iraniano-irakian, a fost declanat n anul 1980 ca urmare a nenelegerilor existente la nivel politic. ntre fundamentalitii iranieni iii care au ajuns la putere n 1979 i l-au alungat pe ahul Reza Pahlavi i liderul sunnit ce se afla la conducere n Irak, situaia s-a tensionat rapid, ca rezultat al opiniilor diferite pe care le aveau ayatolahul Khomeiny, respectiv Saddam Hussein n privina modului cum trebuiau conduse statele musulmane. Iar existena unei minoriti iite n sudul Irakului nu a fcut dect s amplifice temerile conductorului irakian n legtur cu o posibil nlturare a sa de ctre regimul de la Teheran. n consecin, Saddam Hussein a declanat o serie de represalii mpotriva populaiei iite din Irak, fapt ce a strnit un val de proteste n capitala Iranului. A urmat o escaladare a tensiunii dintre cele dou state, iar disputa teritorial a reprezentat doar un ingredient n amalgamul de raiuni politice care au condus la un rzboi pustiitor i inutil. Dup opt ani de suferine impuse celor dou popoare, fr s se nregistreze victoria militar decisiv, ntre cele dou pri s-a ncheiat un armistiiu (august 1988). Cu acel prilej, regimul de la Bagdad renuna la pretenia sa ca Irakul s aib o suveranitate deplin asupra fluviului Shatt-el-Arab. Practic, s-a revenit la sistemul antebelic de folosire n comun a estuarului acelui curs de ap, care constituie n acelai timp i o grani natural ntre cele dou state. Scrisoarea pe care i-a adresat-o Saddam Hussein preedintelui Iranului, la 14 august 1990, dup ce Kuweitul a fost ocupat de armata irakian, nu a fcut dect s confirme faptul c Bagdadul accepta s respecte armistiiul din 1988, s elibereze imediat prizonierii de rzboi iranieni i s aplice prevederile tratatului de la Alger, semnat n 1975. Din acel moment a fost uurat i activitatea observatorilor UNIIMOG (United Nations Iran-Iraq Military Observer Group),

care urmreau de doi ani aplicarea corect a prevederilor acordului de ncetare a focului. Pe de alt parte, liderul irakian a profitat de situaie, retrgndu-i o parte din trupele sale dispuse la frontiera cu Iranul pentru a-i putea consolida regimul de ocupaie din Kuweit. Totodat, decizia lui Saddam Hussein a determinat plecarea grupului de observatori UNIIMOG, al crui mandat a expirat la 28 februarie 1991 i nu a mai fost rennoit de ONU1. Cu toate acestea, problemele dintre Iran i Irak nu au fost soluionate n totalitate. n cursul interveniei Forei multinaionale mpotriva armatei irakiene, pentru eliberarea Kuweitului, Saddam Hussein a reuit s-i trimit n Iran cea mai mare parte a avioanelor sale militare. Superioritatea aerian evident a coaliiei conduse de Statele Unite l-a forat pe liderul de la Bagdad s ncerce aceast metod, cu totul original, pentru a-i ocroti aparatele de zbor achiziionate din Occident i Uniunea Sovietic n cursul rzboiului iraniano-irakian. Un numr de 115 avioane irakiene (24 Mirage F-1, 4 Suhoi-20, 40 Suhoi22, 24 Suhoi-24, 7 Suhoi-25, 12 MIG-23, 4 MIG-29) au reuit s aterizeze n Iran 2, ns Teheranul a anunat c pe aeroporturile sale se afl doar 22 de aparate care aparineau Bagdadului3. Atunci s-a presupus c iranienii au oprit celelalte avioane irakiene n contul despgubirilor de rzboi ce li se cuveneau dup conflictul din 1980-1988 dar, pn n prezent, nu au fost oferite explicaii oficiale privind motivele care au condus la o asemenea decizie i nici amnunte referitoare la soarta acelei flote aeriene. O alt surs de tensiune ntre cele dou state o reprezint minoritatea iit aflat n Irak. Dup nfrngerea suferit n Kuweit de armata irakian, civa lideri ai comunitii iite din sudul rii au declanat, n prima parte a lunii martie 1991, o revolt mpotriva sunniilor condui de Saddam Hussein. Rscoala a fost ns repede nbuit de unitile Grzii Republicane, loiale liderului irakian, i au aprut cu acel prilej discuii legate de un posibil ajutor pe care Teheranul l-ar fi acordat coreligionarilor si din ara vecin. Totul a rmas la stadiul de presupunere, dar acest element de tensiune nu trebuie neglijat cnd se analizeaz relaiile dintre cele dou state, n actualul context internaional. De asemenea, nu trebuie uitate legturile Bagdadului cu comunitile sunnite din Iran, situate att n nordvest (la grania cu Irakul), ct i n estul i sud-vestul rii, precum i problemele cu care se confrunt iranienii dup ce au primit un flux de refugiai afgani n anii 80.
1

The Military Balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies, Oxford, autumn 1991, p. 235. 2 Ibidem, p. 100. 3 Ibidem, p. 100.

Mozaicul religios din regiune i poate permite lui Saddam Hussein s apeleze la populaia afgan (n marea ei majoritate sunnit) mpotriva Iranului, sau a altor state ale lumii. Aspectele privind finanarea se pot rezolva uor, utilizndu-se veniturile obinute din vnzarea att a produselor petroliere irakiene, ct n ultimii doi ani)4. Disputa irakiano-kuweitian din anul 1990 a fost cauzat, la rndul ei, de opiniile politice divergente privind dreptul de control asupra resurselor de hidrocarburi din zon. Mrul discordiei l-a reprezentat preul petrolului pe piaa mondial. Cererile Bagdadului de modificare a graniei dintre cele dou state au fost doar un simplu pretext, folosit de Saddam Hussein pentru a arta c este hotrt s impun kuweitienilor preul care i convenea. Dac n ianuarie 1990, barilul de petrol se vindea cu 20,5 dolari, n iunie 1990 acesta nu mai valora dect 13 dolari5. Discuiile n cadrul OPEC (Organizaia rilor Exportatoare de Petrol) dintre reprezentaii grupului de state care susineau un pre nalt, din care fcea parte i Irakul, i grupul de ri adepte ale preului sczut, n care se aflau Kuweitul, Emiratele Arabe Unite i Arabia Saudit, nu au reuit s lmureasc problemele. Regimul de la Bagdad invoca faptul c o scdere a preului petrolului cu un singur dolar pe baril i reducea veniturile anuale cu un miliard de dolari. n acest sens, ministrul de externe irakian, Tariq Aziz, a declarat, dup invadarea Kuweitului urmtoarele: n bugetul de stat din acest an (1990) a fost prevzut suma de 7 miliarde de dolari pentru achitarea datoriilor, ceea ce reprezint o sum imens, lsndu-ne cu un venit care acoper doar plata serviciilor de baz ale rii noastre. Bugetul nostru se bazeaz pe un pre de 18 dolari/baril, dar de cnd kuweitienii au nceput s inunde lumea cu petrol, preul lui a sczut cu o treime. Cnd ne-am ntlnit din nou la Jidda, la sfritul lunii iulie, Kuweitul a spus c nu este interesat de nici o schimbare. Suntem disperai acum i nu ne putem onora notele de plat pentru importurile de alimente. A fost un rzboi al foametei. Cnd v vei utiliza puterea voastr militar (a Statelor Unite n.a.) doar pentru a v apra?6 i a opiului afgan (cel mai mare productor de opiu din lume este Afganistanul, cu peste 50 000 ha cultivate cu mac opiaceu

2.2 Desfasurarea razboiului


4 5

Ziarul Adevrul economic nr. 43 (499), 24-30 octombrie 2001, p. 34 Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990-1991, n International Security, Center for Science and International Affairs - Harvard University, vol. 17, nr. 2, 1991, p. 149-165. 6 Ibidem, p. 162.

Concurena dintre cele dou superputeri pentru controlul zcmintelor de hidrocarburi - descoperite de britanici, francezi i americani n Irak, Iran i Arabia Saudit n prima jumtate a secolului XX - i a statelor din regiune a fost dur. Din pcate pentru ei, conductorii sovietici nu au reuit s determine schimbarea raportului de fore din Orientul Mijlociu n favoarea lor, dei s-au strduit foarte mult, iar sprijinul pe care Moscova l-a acordat unor lideri politici i militari din Egipt, Siria, Yemen, Libia, Irak, Sudan i Algeria de-a lungul mai multor decenii s-a diminuat semnificativ dup prbuirea Zidului Berlinului. Mai mult dect att, reprezentanii Uniunii Sovietice au refuzat s acorde sprijin militar regimului de la Bagdad dup ce armata irakian a invadat Kuweitul la 2 august 1990. Atitudinea adoptat de Mihail Gorbaciov a permis Statelor Unite s alctuiasc rapid i eficient o coaliie militar multinaional pentru a-l fora pe Saddam Hussein s-i retrag trupele de ocupaie din Kuweit. Operaiunea desfurat de trupele irakiene la 2 august 1990 a fost prima aciune militar violent de mare amploare desfurat n Orientul Mijlociu dup ncheierea Rzboiului Rece. Organizaia Naiunilor Unite a fost surprins de rapiditatea operaiunii realizate de armata irakian, iar tirile despre invazie au amplificat temerile n rndul statelor vecine - n mod deosebit n Arabia Saudit i n Israel. Primul semnal de ameninare major lansat de Saddam Hussein conductorilor kuweitieni a aprut la sfritul lunii mai 1990, cnd a avut loc la Bagdad ntlnirea reprezentanilor statelor arabe pentru analizarea situaiei create n Israel de fluxul de emigrani evrei provenii din Uniunea Sovietic i estul Europei. n cadrul convorbirilor preedintele irakian a criticat personal, printre altele, statele arabe care menineau la un nivel sczut preul petrolului - fiind vizate ndeosebi Arabia Saudit i Kuweitul. Pentru rezolvarea acestei probleme, minitrii petrolului din Irak, Kuweit, Arabia Saudit, Qatar i Emiratele Arabe Unite s-au ntlnit la Jidda, la 10 iulie 1990, i au hotrt s-i limiteze producia de iei cu scopul de a obine creterea preului petrolului de la 13 la 18 dolari/barilul de petrol. Ministrul kuweitian a revenit ns n ziua urmtoare asupra deciziei luate, neacceptnd preul nalt dorit mai ales de irakieni. Cu acel prilej, el a precizat c urma s i reconsidere punctul de vedere n cazul n care celelalte state arabe nclcau limitele de producie stabilite nainte de reuniunea respectiv. Cteva zile mai trziu, n cadrul unei reuniuni a O.P.E.C., acelai ministru kuweitian i-a exprimat intenia de a menine cota de producie a Kuweitului la nivelul 10

stabilit la Jidda doar pn n toamna anului 1990. Aceast msur putea produce n octombrie 1990 o nou scdere a preului petrolului datorit creterii produciei de iei kuweitian i acest fapt a strnit mnia preedintelui Saddam Hussein. Ca urmare a poziiei inflexibile manifestate de reprezentantul kuweitian la masa negocierilor, ministrul de externe irakian a trimis la 16 iulie 1990 omologului su kuweitian, eicul Sabah al-Ahmad, un memorandum prin care solicita s se returneze Irakului 2,4 miliarde dolari pentru petrolul extras de Kuweit din regiunea Rumalia n timpul rzboiului dintre Iran i Irak, teritoriu revendicat de mai mult vreme de irakieni. Totodat, Tarik Aziz solicita plata a 12 miliarde de dolari drept compensaie pentru pagubele provocate economiei irakiene de supraproducia de petrol kuweitian, care generase scderea preului petrolului pe piaa mondial. n acelai memorandum s-au mai cerut anularea datoriei de rzboi pe care o avea regimul de la Bagdad fa de Kuweit - 10 miliarde dolari - i cedarea n favoarea Irakului a insulelor kuweitiene Warba i Babiyan, de unde se putea controla accesul ctre singurul port maritim irakian, Umm Qasr. n cadrul discursului rostit la 17 iulie 1990, cu prilejul Zilei Revoluiei Irakiene, Saddam Hussein a reluat acuzaiile cuprinse n memorandumul trimis de Tarik Aziz eicului Sabah al-Ahmad,, subliniind printre altele "pericolul de otrvire la care este supus economia irakian datorit supraproduciei kuweitiene de petrol"7. Totodat, preedintele irakian a afirmat atunci c exista un plan "inspirat de America pentru a submina interesele i securitatea arabilor" i a susinut c Emiratele Arabe Unite i Kuweitul au participat la "proiectul sionist susinut de imperialiti mpotriva naiunii arabe"8. La finalul discursului, ministrul de externe kuweitian, eicul Sabah al-Ahmad, a fost acuzat de dictatorul irakian c era agent american. "Irakul - a spus n acel moment Saddam Hussein - a devenit singurul aprtor de baz al arabilor; datorit armamentului sofisticat din dotarea armatei irakiene, imperialitii nu vor ndrzni s atace, dar i vor reface planurile de rzboi folosindu-se de agenii lor care conduc Golful"9. Dou sptmni mai trziu, armata irakian a pus n aplicare planul de ocupare a

Apud. Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990-1991, n International Security,Center for Science and International Affairs - Harvard University, vol.17, nr. 2, p.147. 8 Ibidem, p. 160. 9 The Military Balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies, Oxford, autumn 1991, p.19.

11

Kuweitului, iar cteva zile mai trziu a fost anunat anexarea acelui stat de ctre Irak. Dup ncheierea operaiunii militare Furtun n Deert de ctre Fora Multinaional (sfritul lunii februarie 1991), ntre Irak i Kuweit s-au stabilit contacte n vederea demarcrii graniei dintre cele dou state. O comisie ONU s-a deplasat la faa locului i a nceput msurtorile topografice, utilizndu-se ca document de baz acordul semnat la 4 octombrie 1963 de ctre reprezentanii ambelor ri. n aprilie 1991 a sosit n zona respectiv i comisia UNIKOM (United Nations Iraq/Kuweit Observer Mission) pentru a monitoriza activitatea la Khor Abdullah i n zona demilitarizat dintre statele respective. 2.3 Interventia Statelor Unite ale Americii si a statelor aliate

Operatiunea Desert Storm


Cel de-al 107 conflict armat de dupa incheierea Celui De-Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), s-a mai numit si Primul Razboi din Golf, spre a-l deosebi de Al Doilea, reinceput in martie 2003, atunci cand noua administratie Bush, l-a trecut pe seful executivului de la Baghdad, Saddam Hussein, pe lista neagra a terorismului international, invinuit fiind de colaborare cu reteaua Al Qaida, spaima sau mai curand fobia Americii de dupa atentatele din 11 Septembrie 2001. Faptele au contrazis realitatea americanilor, aruncand USA si Marea Britanie, aliatul ei fidel, intr-un razboi de uzura, fara sfarsit, plin de contradictiiStatele europene nu si-au aratat decat cel mult sprijinul diplomatic, iar Franta si Germania au preferat o expectativa militara. In schimb, mai multe state din Europa fost sovietica, precum Romania, Bulgaria si Polonia s-au aruncat in valtoarea evenimentelor. De ce? Despre Operatiunea Furtuna Desertului exista o literatura suficienta, atat istorica, cat si beletristica, materializata in traduceri, recenzii si articole. In Romania s-a urmarit, cel putin in anii 90, imediat dupa Revolutie, catalogarea evenimentelor sub raport istoric, in paralel cu publicarea unor carti, prin intermediul Editurii Militare, destinate cu precadere analistilor militari si trateaza: modalitati de strategie aplicata pe campul de lupta, tehnologiile de ultima ora folosite, harti, imagini, aspecte logistice (logistica sau stiinta

12

aprovizionarii, N. A.). Ne retine in acest context, expus mai sus, cartea analistului Craciun Ionescu, Secretele Operatiunii Furtuna Desertului, Editura Militara, Bucuresti 1991. Cand presedintele George W. H. Bush se pregatea pentru binemeritata odihna de dupa amiaza, ca un adevarat boem texan, la mii de kilometri distanta, in zona Golfului Persic, acele ceasornicelor trecusera de miezul noptii Patru divizii motorizate irakiene, sprijinite sub acoperire de 300 de tancuri invadau Kuweitul, ocupand intregul teritoriu al emiratului vecin (17.800 kmp.) in numai cateva ore. Peste Ocean, mesajul inmanat presedintelui american era simplu: Irak-ul invadeaza in acest moment Kuweitul? Intrebarea atrage un raspuns prin luarea unei decizii. Echipa se aduna in Biroul Oval, intocmai precum fotbalistii americani din NFL, gata de a incepe un meci. Ei sunt: Dick Cheney, secretarul de stat al apararii, John Sununu, secretarul general al Casei Albe, Brent Scoweroft, directorul Consiliului National pentru Securitate si generalul Colin Powell, seful de stat major inter-arme.

Orice decizie finala a unei mari puteri mondiale se ia de comun acord cu alte state aliate sau organizatii internationale, un fel de polita de acoperire. Ce motive ar fi avut Statele Unite sa se implice in acest conflict, data fiind disparitia Cortinei de Fier? In primul rand aurul negru si competitia pe care a declansat-o dupa criza mondiala a petrolului din 1974. Operatiunea Furtuna Desertului are un prolog militar in Scutul Desertului (Desert Shield), acea desfasurare masiva de forte terestre si aero-purtate in Arabia Saudita, spre a preveni un atac al Irak-ului si la adresa altor petromonarhii din regiune. Iata declaratia presedintelui Bush in fata natiunii americane: La ordinul meu, elemente din Divizia a 82 Aeropurtata, precum si unitati ale lui US Air Force, sosesc astazi in Arabia Saudita pentru a ocupa acolo pozitii defensive. Vorbim de un pod aero-terestru defensiv initiat de catre administratia de la Washington spre a-si proteja interesele strategice in Golf, indepartand potentialul pericol al unei invazii irakiene extinse spre statele arabe partenere ale Casei Albe: Bahrain, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite, nu in ultimul rand Kuweitul, ca motivatie principala.

13

Asadar, Operatiunea Desert Fieldinseamna, inainte de toate, intimidarea inamicului pe termen nedeterminat. Cinci portavioane-Lincoln, Enterprise (vedeta binecunoscutului film Top Gun), Eisenhower, Theodore Roosevelt, Guadalcanal-primesc ordinul de a porni in graba spre Golf. US Navy intra in actiune, iar US Air Force nu se lasa mai prejos. Se incarca de zor oameni, munitie, echipamente de protectie, tehnica de lupta de ultima ora. Se iau in calcul fortele destructive ale Desertului Arabic: soarele care arde de la ora 9 dimineata pana la ora 18. Un ceas fara umbra egal tortura, doua ore boala curata la peste 50 de grade Celsius. Efectivele americane cresc pe masura adancirii crizei din Golf. In septembrie ajung la 135.000 de oameni si peste 500 de avioane. Alaturi de contributia americana se va adauga ajutorul statelor arabe prietene si binenteles al Europei Occidentale. In paralel, Organizatia Natiunilor Unite impune Irak-ului cateva rezolutii destul de controversate, pe care le vom trece in revista: Rezolutia nr. 660 din 2 August, prin care se cerea retragerea imediata si neconditionata a fortelor irakiene din Kuweit, urmata, la 6 August-zi fatidica pentru Statele Unite si Japonia, Ziua lansarii primei bombe atomice la Hiroshima in 1945,-de o alta, nr. 661, prin care se solicita boicotarea comerciala, financiara si militara a regimului de la Baghdad. Aceasta rezolutie a intrunit 13 voturi pentru si doua abtineri, Cuba si Yemen. O rezolutie ultimativa, cu numarul 678, a Consiliului de Securitate, cea din 29 Noiembrie, este de fapt un termen limita ce autoriza statele care coopereaza cu Kuweitul sa foloseasca toate mijloacele necesare de intimidare, inclusiv recurgerea la confruntari militare, trecand astfel de pe pozitiile defensive diplomatice la cele ofensive pe calea armelor Intre aceste rezolutii ale Consilului de Securitate se incheaga o diplomatie secreta, un joc de culise. Marii rivali ai Razboiului Rece, URSS vs. USA, se coalizeaza prin intalnirea de la Helsinki, capitala Finlandei, de la 9 Septembrie 1990, dintre presedintii George Bush si Mihail Gorbaciov, artizanul destinderii Est-Vest. Nici o ordine internationala nu este posibila daca statele mai puternice ar putea devora pe vecinii lor mai slabi)-precizeaza actul final semnat. Este ca un joc de domino in care fiecare piesa o rastoarna pe cealalta. Ultimii actori ai Epocii Postbelice inchid o era si deschid o alta. Niciodata Occidentul si Orientul, Vulturul 14

si Ursul, n-au facut o partida mai buna in Mesopotamia si in lume, din inamici devenind amici complici. S-a propus, de catre seful executivului american, dupa adoptarea rezolutiei ultimatum, din 29 Noiembrie 1990, organizarea de convorbiri diplomatice via WashingtonBaghdad. La 12 Decembrie, acelasi an, la Baghdad au avut loc intrevederi intre James Baker si omologul sau Tarek Aziz, cu rezultate ambigue si tergiversari reciproce. A mai urmat o ultima runda de negocieri pe 9 Ianuarie 1991 la Geneva, orasul diplomatiei de pe Lacul Leman, din neutra Elvetie. Intalnirea Baker-Aziz, incheiata cu strangeri de mana amicale a aparut in ochii intregii lumi ca fiind una de facto care sa aduca pacea mult dorita, desi seful diplomatiei de la Baghdad a reafirmat dreptul istoric al Irak-ului si frauda Occidentului.Pe tabla de sah se mai impinge la inaintare o ultima piesa, deplasarea secretarului general al ONU, Perez de Cuellar, la Baghdad, pe 12 Ianuarie. Blocaj, esec, tergiversari. Un alt mare actor, regretatul presedinte francez Francois Mitterand, va intra pe scena spre a-l aborda in fata ziaristilor pe abilul secretar general ONU.Nu cred, astazi 14 Ianuarie, ca ar mai fi loc pentru demersuri diplomatice. Singur Dumnezeu poate sti daca va fi razboi sau pace.Marti, 15 Ianuarie 1991, Dick Cheney semna ordinul dezlantuirii Operatiunii Furtuna Desertului Coalitia s-a pus in miscare, sub comanda Generalului Norman Schwarzkopf, comandantul Fortei multinationale din zona Golfului, insa secretul acelui moment al declansarii Razboiului din Golf a fost pastrat pana in ultimul minut, ora Z. La Bagdad, capitala de pe Tigru este o noapte neagra. Patru milioane de locuitori asteapta cu sufletul la gura ultima numaratoare inversa din zona fierbinte. Va fi o noapte linistita ca precedentele? Aceasta intrebare macina mintile locuitorilor de pe malurile Tigrului, din fosta metropola a califilor, cu putin inainte de miezul noptii. Clipele, orele, minutele trecSirenele ce anunta iminenta unui atac aerian ii trezeste la realitate si primele bombe cad din inaltul cerului. Omul care a deschis atacul aerian a fost tanarul maior John Brozdbent, aflat la mansa unui F-117 A, ultima minune de atunci a electronicii americane, un misterios OZN, cum a fost catalogat de catre americanii nestiutori. Peste Ocean, in Statele Unite, canalele de stiri: ABC, CNN, NBC, CBC, au transmis in direct primele

15

imagini. Daca lumea a urmarit pana atunci in fata televizoarelor, cu suspans, transmisiuni sportive, acum avea posibilitatea in premiera sa vizioneze primul razboi televizat. Ultimul razboi electronic

Razboiul electronic se constituie dintr-un complex de operatiuni aeroterestre de anvergura care urmaresc lovirea eficienta a tintelor militare, cu precadere, cu pierderi civile minime. La Baghdad acele ceasornicelor indicau orele 02:40 AM, respectiv ora 15 PM peste Ocean la Casa Alba. Atacurile aeriene au pornit simultan de pe aeroporturile militare saudite de la Ryadh si Dahran, precum si de pe port-avioanele dislocate in Golful Persic, Marea Rosie si Marea Oman. In premiera s-au folosit cele mai eficiente arme in premiera: rachetele de croaziera Tomahawk, cu o raza de actiune de 2500 km. care pot fi lansate de pe mare spre orice locatie. Sunt ghidate spre tinta prin intermediul satelitilor GPS (Global Position System), ca de altefel intreaga panoplie aeriana cu tot arsenalul sau tactic. Ca avioane s-au folosit pe scara larga F14-Tomcat-vedeta din filmul Top Gun, F18-Hornet, ambele tipuri lansate in lupta de pe puntile uriaselor portavioane. Bombardamentele tactice au fost asigurate de catre avioanele F111 cu geometria variabila a aripilor, folosite cu succes in Lybia in 1986, azi scoase din uz. Aceste bombardiere pot atinge viteze de 2 Mach. Avioane cu platforme radar precum AWACS au avut rolul de a asigura acoperirea fortelor aeriene implicate. Alte aparate care au secondat atacurile aeriene dinspre Arabia spre Irak au fost cele ale US Air Force, F15-Eagle sau F16-Falcon. Avioanele pot fi realimentate in zbor.

Franta, Marea Britanie si Italia au aruncat in confruntarile aeriene aparate Jaguar, Tornado, Mirage si elicoptere Gazelle. Avionica de bord avansata, ochii electronici in infrarosu si camerele de luat vederi au ajutat pilotii foarte mult in reperarea tintelor inamice-aerodromuri militare, baze de antrenament ale Garzii Republicane, comandamente si centre de comunicatii. Atacurile aeriene au durat cinci saptamani. Spre a

16

atrage Israelul in razboi, Irak-ul a lansat rachete de croaziera SCUD spre cateva centre importante din Israel precum Haifa sau Tel Aviv, dar Statele Unite trimit in Israel baterii de rachete PATRIOT. Nu se inregistreaza decat pierderi minime in randurile populatiei civile israeliene, in jur de 250 de raniti. Administratia Bush a intervenit pe langa guvernul israelian pentru ca acesta sa nu riposteze, fapt ce ar fi starnit o confuzie generala in randurile aliatilor arabi din Fortele Coalitiei.

Ofensiva aeriana a pregatit terenul celei terestre prin anihilarea capacitatilor de lupta inamice. Marea batalie terestra sau a celor 100 de ore s-a incheiat cu prabusirea totala a sistemului de aparare irakian si implicit cu eliberarea Kuweitului pe data de 28 Februarie 1991. Efectivele aliate au numarat 750.000 oameni. Legiunea Straina franceza a aruncat in lupta renumita Divizie motorizata Daguet sau Spahii Frantei, in timp ce Statele nite au mizat pe Corpul Puscasilor Marini. 750.000 militari, 28 de state participante, 2000 de tancuri, 1800 avioane, peste 1000 elicoptere, printre care temutele AH 64 Apache, 160 nave de razboi (port-avioane, cuirasate, crucisatoare). O putere de foc devastatoare intr-un razboi necrutator. 2.4 Deznodamantul conflictului iraniano irakian Operatiunile militare au costat intre 30 si 45 miliarde de dolari, din care Germania si Japonia au suportat financiar mare parte. Cine a platit polita neagra? Irak-ul si Kuweitul, ambele state suferind pierderi umane si materiale iremediabile pe termen lung.n condiiile actuale, cnd rzboiul contra terorismului este la ordinea zilei, se poate spune c naiunile democratice pot folosi experiena cptat n cursul confruntrilor cu Saddam Hussein pentru a lupta i mpotriva talibanilor sunnii. Din pcate, procesul de pace n Orientul Mijlociu este, n continuare, extrem de greu de finalizat, ca urmare a intereselor divergente ale liderilor statelor care particip la discuii. Impunerea prin fora armelor americane i britanice nu este dect o soluie temporar, datorit diferenelor de mentalitate ce se nregistreaz ntre societatea occidental i cea islamic. Dac la nivelul conductorilor Arabiei Saudite, Egiptului sau Kuweitului se consider c America este aliatul de baz al celor trei ri, nu acelai lucru l spun oamenii simpli, care locuiesc i

17

triesc n condiii mizere. Creterea demografic spectaculoas din statele arabe i nerezolvarea la timp a problemelor sociale la timp a favorizat nmulirea rapid a simpatizanilor fundamentalismului islamic i, implicit, la proliferarea terorismului. Orice tip de aliane sau parteneriate pentru pace propuse de Statele Unite n Orientul Mijlociu, i nu numai, vor fi acceptate de o clas politic ce dorete s se menin la putere pentru beneficiile pe care i le-a acordat, dar vor fi respinse de majoritatea populaiei, dac ntr-o perioad relativ scurt de timp aceasta nu va reui s ating un nivel de trai decent.

Concluzii
Din punct de vedere militar se preconizeaz victoria forelor militare americanobritanice i ale aliailor lor n Afganistan, dar pe plan politic nu se ntrevd rezultate spectaculoase poate i din cauza faptului c este greu de aflat ce se petrece n spatele uilor nchise. Teritoriul afgan va deveni un imens cimitir de oameni sau un cimitir de bombe? Cine poate ti? Este evident ns faptul c trebuie gsit rapid o soluie politic, deoarece statele din regiune ce se consider nedreptite din motive teritoriale sau de alt natur sunt capabile s conteste n orice moment legitimitatea interveniei militare a Statelor Unite i a Marii Britanii n Orientul Mijlociu.

Anexe
Anexa 1 Sursa: Wikipedia

18

Anexa 2 Sursa: Wikipedia

19

20

Bibliografie
1. Buletinul tiinific al Sesiunii naionale de comunicri tiinifice a Academiei Forelor Aeriene Henri Coand i Centrulu Regional pentru Managementul a Resurselor de Aprare. tiine militare i socio-umane (volum i CD), Anul III, nr.2 (14), Braov, noiembrie 2002, p. 247 256. 2. The Military Balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies, Oxford, autumn 1991, p. 235. 3. Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990 1991, in International Security, Center for Science and International Affairs Harvard University, vol. 17, nr. 2, 1991, p. 149-165. 4. The military balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies, Oxford, 1991, p. 19. 5. Ziarul Adevarul Economic, nr. 43 (499), 24-30 octombrie 2001, p.34 6. http://cssas.unap.ro 7. www.wikipedia.com

21