Principii de baz 1. Repetai o prticic din studiu pn v iese, astfel muchii degetelor se vor obinui cu miscrile.

De exemplu, repetai un vers dintr-o strof pn iese exact cum trebuie, nu v grbii sp trecei la urmtoarele acorduri. 2. Amintiiv greelile fcute i concentraiv ca a doua oar s nu le repetai. 3. Evit greelile prin simplificare i ncetinire. Nu te grbi s repei la tempoul original al melodiei. ncepe mai ncet, vei avea rezultate mai bune. 4. Repetai dac trebuie i de o 80 de ori o fraz muzical, pn aceasta v iese aa cum trebuie.

Acordarea chitrii Sarcina cea mai dificil c un chitarist nceptor este acordarea chitarei. 1. Eu recomand utilizarea unui tuner electric. Dar ce este un tuner? Dictionar: Dicionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 TUNER, tunere, s.n. Radioreceptor de calitate, fr amplificator de putere, proiectat pentru a fi nglobat ntrun sistem audio de nalt fidelitate. [Pr.: tinr] Din engl. tuner. Dictionar: Dicionar ortografic al limbii romane tner s. n., pl. tnere Dictionar: Marele dicionar de neologisme - MDN TNER [TIUNR] s. n. amplificator acordat pe nalt frecven ntr-un receptor radio sau de televiziune. (< engl. tuner) Daca nu ai un tuner (pe care l poi cumpra de la magazinele de specialitate din oraul tu) poti folosi un diapazon. 2. Diapazonul. Se ia un diapazon. se loveste si in timp ce "furca" vibreaza se lipeste capatul care nu vibreaza de chitara (daca este acustica sau clasica). O sa auziti un LA care trebuie sa sune la unison cu coarda 1 (MI - subtire) apasata in pozitia 5. Dupa ce se obtine in felul asta LA pe poz 5 si implicit Mi - coarda libera (Pt coarda 1 cea mai subtire), se poate acorda dupa metoda urmtoare: acordezi intai MI-ul de sus.. si dupaia pui degetu exact deasupra fretului 5 pe MI si 7 pe LA apoi le lovesti pe amandoua cu pana. tre sa acoredzi LA-ul pana cand sunetu obtinut e uniform si nu unduit. acuma faci la fel si la restu, in afara de SOL si SI (aici pui degetu pe 4 pe SOL si pe 5 pe SI). Poziia corzilor imediat mai jos o voi prezenta. 3. De asemena, o alt metod de a acorda chitara este utilizarea unui soft, unde este necesar un microfon. un exemplu l putei gsi aici: tuner download

Puin teorie Notele sunt denumite dup primele apte litere din alfabet.n ordine, acestea sunt: C-Do major D-Re major E-Mi major F-Fa major G-Sol major A-La major B-Si major daca literele de mai sus sunt notate cu litere mici inseamna ca sunt minoresau daca sunt notate cu litere mari si au un m (mic) sunt tot minore.

Dar i cte ceva despre tab-uri: (text preluat de pe http://gyzzard.wordpress.com/2008/01/23/lectia-3/) Tabulaturi cu acorduri [Acord=Sonoritate rezultat din reunirea a cel puin trei sunete, formnd o armonie.

Acord=3 sau mai multe note cantate impreuna. Pe chitara numarul de note=numarul de corzi folosite (minim 3 maxim 6) Un acord este denumit dupa numele notei radacina urmat de denumirea specifica de acord (m=minor,M=major,5,m5....). Acordurile urmate de "m" inseamna acord minor (Ex: Em=mi minor), iar neurmat de nici o alta indicatie reprezinta acord major (ex D=re major). (Denumirile acordurilor se scriu in notatia internationala a notelor. Gasiti aceasta notatie aici) O sa discutam putin despre acorduri in lectiile urmatoare, deocamdata e de ajuns sa intelegeti cum arata o tabulatura.] Aceste tabulaturi (taburi) prezinta locul in care se schimba acordurile cantate. Ex.: Em C D D Em Em La marginea pantei abrupte La un han s-a optit un strain sau [Em]La marginea pan[D]tei [Em]abrupte La un[C] han s-a [D]optit un stra[Em]in Acest tip de tabulatura nu ne spune de cate ori se canta fiecare acord si nici date despre tempo sau alte efecte. Aceste acorduri pot fi cantate si partial. De exemplu daca apare acordul D el poate fi cantat pe parcursul perioadei cat apare cate o coarda odata nu neaparat acord complet, dar acest lucru nu apare specificat, se presupune ca cel care il va canta il va invata ascultand piesa. Pe unele astfel de tabulaturi poate aparea, in prima parte a ei, un text de genu capo on 3, capo 3, capodastro on 3rd fret . Acesta reprezinta folosirea unui capodastru pe freturile 3 ale tuturor corzilor si cantarea acordurilor considerand openul ca fiind fretul 3. 3-ul e o cifra alesa random, poate aparea orice numar de fret de pe grif. In acest exemplu cu fretul 3 acordul G va devenii G=633356 in loc de G=300023. Tabulaturile standard Acestea reprezinta un mod mai explicativ de a scrie o tabulatura. Ex. (Aceiasi tabulatura ca cea de mai sus) Em D Em C D Em

E|00000222000|00000222000| B|00000333000|01111333000| G|00000222000|00000222000|

D|22222000222|22222000222| A|22222222|23333222| E|00000000|00000000| Acest tip de tabulatura reprezinta cele 6 corzi si numarul fretului care se canta pe fiecare coarda. Acesta permite afisarea ciupiturilor pentru un acord. Ex. Dm E|22| B|33| G|2| D|0| A|| E|| De asemenea permite afisarea unor efecte: h hammer on p pull off / hammer off b bend string up r release bend / slide up \ slide down ~ vibrato v vibrato t right hand tap x dead note/muted note (a nu se confunda cu X-ul din definitia acordurilor care inseamna ca acea coarda nu se atinge) Pe langa cele 6 corzi mai poate aparea o coarda care sa contine literele d(down) si u(up), acestea indicand tipul de struming (nu stiu care e termenul romanesc, reprezinta cantarea corzilor printr-o singura miscare. Cred ca termenul e bataie). d=struming de la coarda cu cel mai mare numar pana la cea cu numarul cel mai mic (de sus in jos) u=struming de la coarda cu numarul cel mai mic pana la cea cu numarul cel mai mare (de jos in sus)