Sunteți pe pagina 1din 35

Centrul Istoric

Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191

Centrul Istoric Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 al Sibiului Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191

al Sibiului

Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191

- Hermannstadt. Tânăr din 1191 al Sibiului Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt.
- Hermannstadt. Tânăr din 1191 al Sibiului Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt.

Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191

- Hermannstadt. Tânăr din 1191 al Sibiului Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEAN Ă FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL Ă Instrumente Structurale 2007-2013 Sibiu baroc update 2

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

EUROPEAN Ă FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL Ă Instrumente Structurale 2007-2013 Sibiu baroc update 2 3
EUROPEAN Ă FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL Ă Instrumente Structurale 2007-2013 Sibiu baroc update 2 3

Instrumente Structurale

2007-2013

PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL Ă Instrumente Structurale 2007-2013 Sibiu baroc update 2 3 Centrul Istoric Centrul Istoric

Sibiu baroc update

2 3 Centrul Istoric Centrul Istoric
2
3
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Centrul Istoric

Centrul Istoric

4

6

8

Centrul Istoric Centrul Istoric 4 6 8 Cuvânt înainte Sibiu. Scurt istoric 10 Piața Mare 12

Cuvânt înainte

Sibiu. Scurt istoric

10 Piața Mare

12

Palatul Brukenthal

16

Casa Albastră

20

Casa Hecht

24

Casa Haller

26

Casa Lutsch

30

Casa Parohială Romano-Catolică

34

Piața Huet

 

36

Liceul „Samuel von Brukenthal”

38

Casa Calfelor

42

Casa Parohială Evanghelică

46

Piața Mică

50

Podul Minciunilor

54

Casa Artelor

56

Casă, nr. 22

58

Pasajul Aurarilor

60

Muzeul de Istorie a Farmaciei

64

Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor (Casa Hermes)

66 Hartă

5

60 Muzeul de Istorie a Farmaciei 64 Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor (Casa Hermes) 66 Hartă

Panoramă a Centrului Istoric din Sibiu

Cuvânt înainte

Sibiul este combinaţia neobişnuită şi atrăgătoare între un oraş istoric - o fortăreaţă care încă îşi mai păstrează centurile de apărare - şi un oraş foarte conectat la prezent şi la realităţile din ţară şi din Europa.

Pe străzile înguste pavate cu piatră se aliniază imobile cu însemnătate istorică. Pieţele centrale prind viaţă şi se umplu de oameni care găsesc aici un loc de întâlnire, dar şi o scenă perfectă pentru evenimentele culturale care animă centrul istoric. Muzee valoroase ale oraşului sunt găzduite de clădiri impunătoare situate în Piaţa Mare, Piaţa Mică sau Piaţa Huet.

Pe lângă valoroasele clădiri şi obiective istorice şi turistice, centrul Sibiului se inundă de forfota magazinelor, de vocile artiştilor, de sunete de orchestră sau de chitară electrică, de bucuria oamenilor care savurează centrul, de paşii grăbiţi ai celor care lucrează aici.

6 Vă invit să descoperiţi un oraş în care istoria şi prezentul formează o realitate
6
Vă invit să descoperiţi un oraş în care istoria şi prezentul formează o realitate
unică, un oraş în care cultura inundă şi spaţiul public.
7
Bine aţi venit la Sibiu!
Primarul Municipiului Sibiu
Reprezentant Legal
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Centrul Istoric

Centrul Istoric Scurt istoric Plimbându-vă pe străzile din centrul Sibiului de astăzi nu se poate să

Scurt istoric

Plimbându-vă pe străzile din centrul Sibiului de astăzi nu se poate să nu remarcaţi, chiar şi în treacăt, patina celor 821 de ani de existenţă atestată, de- finitiv impregnată în arhitectura stradală ce o poartă şi azi cu o demnă frumuseţe austeră. Pieţele, scările, pasajele pietonale, logiile boltite sunt tot atâtea nestemate pe care vremurile le-au risipit aici, la poala Carpaţilor. „Stadt”-ul, adică oraşul, care se va dezvolta peste atâtea veacuri drept municipiul Sibiu de astăzi, a fost fondat în Evul Mediu clasic, în secolele XII-XIII, după „tipicul” aşezărilor medievale ale Europei de atunci.

Prima menţiune documentară este datată la 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirmă prezenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, cu sediul la Sibiu. Documentul confirmă astfel organizarea bisericească a coloniştilor sosiţi aici, la graniţa estică a imperiului. În timpul domniei regelui Geza al II-lea (1141 - 1162) şi mai târziu, a regelui Béla al III-lea (1172 – 1196) au rămas astfel organizaţi în cultul lor (religios). Locuitorii germani numesc Sibiul „Hermannstadt”. Sub această denumire este şi menţionat pentru prima dată la 1366. În 1224, regele Geza al II-lea a conferit emigranţilor teutonici, denumiţi şi saxoni, o serie de privilegii, reconfirmate ulterior şi de regele Andrei al II-lea. Aceste privilegii includeau statutul de „oaspeţi” (ai regelui), libertatea personală, dreptul la proprietate transmisibilă, dreptul de a se organiza administrativ şi judiciar autonom, autonomie bisericească, imunităţi fiscale, privilegii comerciale, limitarea îndatoririlor militare, la care se adăuga şi dreptul comunităţilor de a fortifica aşezările pe care le întemeiau. De altfel, aşezarea Sibiului pe axa principalului drum care leagă Occidentul de spaţiul sud dunărean şi Constantinopol, impunea măsuri de apărare în contextul creşterii puterii otomane de atunci. Cu toate acestea, prima agresiune a fost invazia mongolă (1242) care devastează complet aşezarea iniţială a Sibiului,

8 situată atunci în lunca Cibinului şi din care acum avem „oraşul de jos”.

Matei Corvin (1458-1490) acordă Sibiului calitatea de „oraş liber regesc” cu privilegiul de „depozit” şi constituie – 1485 - „Universitatea Săsească”, care reprezenta o entitate politică, administrativă şi juridică autonomă, aflată sub autoritatea Comitelui şi a Judelui regal.

Din complexul fortificat pe terasa înaltă a Cibinului (oraşul de sus), a fost păstrat un fragment de zid, cu elemente ale arhitecturii romanice, înglobat în Casa Altemberger (primăria veche, actualul muzeu de istorie). Reedificarea oraşului în luncă şi pe terasa Cibinului, va urma principiile şi modul de construcţie specifice unui burg ridicat în 1366 la rang de oraş.

Între 1692-1792 Sibiul va fi capitala Transilvaniei şi sediul, atât al Guvernului cât şi al Generalului Comandant al Transilvaniei, ca Mare Principat al coroanei imperiale Habsburgice. A redevenit oficial capitala Transilvaniei şi între 1850 –1867, dar şi după ce Transilvania a fost încorporată Ungariei (1867-1918).

9 Centrul Istoric
9
Centrul Istoric

Sibiu 1808, Franz Neuhauser

Din 1918 şi până la sfârşitul anului 1919, Sibiul a fost din nou şi oficial
Din 1918 şi până la sfârşitul anului 1919, Sibiul a fost din nou şi oficial

Din 1918 şi până la sfârşitul anului 1919, Sibiul a fost din nou şi oficial capitala Ardealului, aici desfăşurându-şi activitatea Consiliul Dirigent al Transilvaniei.

a fost din nou şi oficial capitala Ardealului, aici desfăşurându-şi activitatea Consiliul Dirigent al Transilvaniei.
a fost din nou şi oficial capitala Ardealului, aici desfăşurându-şi activitatea Consiliul Dirigent al Transilvaniei.
Notabil este şi faptul că oraşul a fost, încă din sec. XIX, principalul centru politic

Notabil este şi faptul că oraşul a fost, încă din sec. XIX, principalul centru politic şi cultural al românilor din Transilvania. Aici a luat fiinţă primul partid politic

XIX, principalul centru politic şi cultural al românilor din Transilvania. Aici a luat fiinţă primul partid
al românilor din Ardeal, aici s-a născut şi trăieşte ardent ASTRA, aici s-a stabilit sediul

al românilor din Ardeal, aici s-a născut şi trăieşte ardent ASTRA, aici s-a stabilit sediul Mitropoliei Ardealului, au funcţionat importante ziare şi reviste şi au

Astăzi, asupra celui ce-şi pierde paşii pe străzile sau pieţele flancate de atâtea bijuterii baroce, se revarsă stenic discreta armonie a generaţiilor cu fastuosul

sau pieţele flancate de atâtea bijuterii baroce, se revarsă stenic discreta armonie a generaţiilor cu fastuosul
sau pieţele flancate de atâtea bijuterii baroce, se revarsă stenic discreta armonie a generaţiilor cu fastuosul
sau pieţele flancate de atâtea bijuterii baroce, se revarsă stenic discreta armonie a generaţiilor cu fastuosul
fost constituite primele guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919).
fost constituite primele guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919).

fost constituite primele guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919).

cadru natural în care a crescut oraşul acelui „Hermann” întemeietor.

guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919). cadru natural în care a crescut oraşul acelui „Hermann” întemeietor.
guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919). cadru natural în care a crescut oraşul acelui „Hermann” întemeietor.

Piaţa Mare, vedere de ansamblu

Centrul Istoric

Centrul Istoric

10

PiaţaMare

(1) Palatul „Brukenthal” (2) Casa Albastră (3) Casa Hecht (4) Casa Haller (5) Casa Lutsch (6) Casa Parohială Romano-Catolică

11

„Brukenthal” (2) Casa Albastră (3) Casa Hecht (4) Casa Haller (5) Casa Lutsch (6) Casa Parohială
„Brukenthal” (2) Casa Albastră (3) Casa Hecht (4) Casa Haller (5) Casa Lutsch (6) Casa Parohială

Palatul Brukenthal, imagine de epocă

Centrul Istoric

Centrul Istoric

12

1
1

Palatul

„Brukenthal ”

Piaţa Mare, nr. 4

A fost edificat în 1785 ca reşedinţă a baronului Samuel von Brukenthal, Guvernatorul Transilvaniei. Pentru

edificarea palatului au fost demolate mai multe construcţii din substanţa originară a pieţei, proprietatea

soţiei sale, născută Klokner. Potrivit planurilor arhitectului Anton Ekhard Martinelli, perioada de construcţie

a palatului este 1778 – 1785.

Clădirea este de factura barocului vienez, cu un portal monumental din piatră şi ancadramente din piatră la ferestre, organizată în jurul a două curţi interioare, despărţite printr-o galerie, cu un frumos portal susţinut de atlanţi, etajul întâi de onoare conservând în formă originară trei saloane cu tapet pictat din mătase damaschinată. Portalul realizat de sculptorul Simon Hoffmeyer, include blazonul din stuc aurit al baronului. Clădirea nu a suferit modificări, fiind astfel în substanţa ei originară. Prin testamentul Baronului von Brukenthal, palatul a trecut în administraţia Consistoriului Evanghelic, împreună cu vasta colecţie de pictură şi biblioteca baronului. Atât biblioteca, cât şi pinacoteca baronului au fost deschise publicului încă din timpul vieţii guverna- torului, pinacoteca devenind publică prin testamentul acestuia. Este prima pinacotecă publică din România.

13

guverna- torului, pinacoteca devenind publică prin testamentul acestuia. Este prima pinacotecă publică din România. 13

HANS MEMLING (c. 1435 – 1494), Portret de bărbat citind

TIZIANO VECELLIO DA CADORE (1485 – 1576), Ecce Homo

HANS MEMLING (c. 1435 – 1494) Portret de femeie rugându-se

JAN VAN EYCK (c. 1390 – 1441), Omul cu tichie albastră

14 15 Centrul Istoric Centrul Istoric
14
15
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Casa Albastră, faţadă

Centrul Istoric

Centrul Istoric

16

2
2

CasaAlbastră

Piaţa Mare, nr. 5

Casa de la nr. 5 „Casa Albastră”, a cărei denumire datează din anul 1819, este semnificativă pentru modul în care în epoca barocului târziu, proprietarul Baronul von Möringer a înţeles să o modifice, etajul casei fiind construit de el însuşi (1734). În această casă, în corpul din spate,

s-au desfăşurat între 1768-1783, spectacole de teatru. În 1810 clădirea a fost cumpărată de către magistratul oraşului. Ca toate clădirile publice, frontonul unghiular care încheie faţada, păstrează stema oraşului.

În 1844 clădirea a găzduit Academia de Drept, devenind între 1858-1862 sediul Societăţii de Ştiinţe Naturale. Aici a locuit Emil Sigerus. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, „Casa Albastră” a fost sediul Gestapo-ului.

17

locuit Emil Sigerus. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, „Casa Albastră” a fost sediul Gestapo-ului.

Aspect din Galeria de Artă Românească

18 19 Centrul Istoric Centrul Istoric
18
19
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Casa Hecht, faţadă

Centrul Istoric

Centrul Istoric

3
3

CasaHecht

Piaţa Mare, nr. 8

Încă din secolul al XV-lea în această casă a funcţionat monetăria Sibiului, ea aparţinând iniţial unor bancheri florentini, apoi patricianului Georg Hecht (primar al Sibiului - 1493), proprietatea trecând în stăpânirea familiei Wayda timp de 237 de ani, fiind apoi vândută cu 20.000 de guldeni „Universităţii

Săseşti”(1821).

20

Construcţia iniţială a fost edificată în secolul XIV şi modificată în secolul XV, substanţa murală păstrând elemente ale goticului târziu la toate nivelele, bolţi cu nervuri, profilatură, portaluri gotice. Actualul aspect al faţadei a rezultat printr-o „modernizare” din secolul XIX care a modificat com- plet stilul propriu renascentist al faţadei originare. Casa rămâne reprezentativă prin numeroasele elemente gotice şi de Renaştere conţinute în interior.

În această clădire s-au organizat primele slujbe în spiritul reformei lui Luther, al cărui iniţiator la Sibiu a fost Johann Hecht, fiul lui Georg.

În 1745, odată cu inaugurarea liniei poştale Viena-Sibiu, aici va funcţiona primul oficiul poştal din

21

Transilvania. Mult timp au locuit aici comiţii saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti,

Transilvania. Mult timp au locuit aici comiţii saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti,

Transilvania. Mult timp au locuit aici comiţii saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti,
instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.

instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.

instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.
saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti, instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.

Piaţa Mare

22 23 Centrul Istoric Centrul Istoric
22
23
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Centrul Istoric

Centrul Istoric

24

4 Casa Haller, faţadă
4
Casa Haller, faţadă

CasaHaller

Piaţa Mare, nr. 10

A fost edificată în secolul XIV în stil gotic, fiind prima dată menţionată în 1472

fiind modificată în stilul Renaşterii în secolul XVI. A aparţinut unor senatori

ai oraşului, devenind în 1537 proprietatea familiei Haller care a stăpânit-o

tot restul de 345 de ani. Casa păstrează în substanţa ei elemente gotice, sistemul de boltire şi de susţinere a bolţilor. Aceasta reţine un element

caracteristic goticului şi anume: turnul locuinţă din curte, cu două etaje

şi timpan ascuţit terminat în floroane de piatră, un bovindou la etajul întâi

şi o scară în spirală. Accesul în incintă se face printr-un portal care, ca şi ancadramentele din piatră ale ferestrelor, este specific Renaşterii. De asemenea, fresca exterioară cu lei este repusă în valoare prin restaurarea operată în 2006. Imobilul este reprezentativ pentru proprietatea unui pa- trician, negustor, monetar al Sibiului cu participaţii la minele de aur din Baia Mare şi bancher, apoi primar şi jude regal al Sibiului Peter Haller.

25

cu participaţii la minele de aur din Baia Mare şi bancher, apoi primar şi jude regal

Casa Lutsch, faţadă

Centrul Istoric

Centrul Istoric

5
5

CasaLutsch

Piaţa Mare, nr. 13

Casa din Piaţa Mare nr. 13 a fost edificată în secolul XIII, fiind refăcută în secolul XV ca rezidenţă de onoare a oraşului pentru găzduirea suveranului şi voievodului Transilvaniei, aflaţi în vizită la Sibiu. A fost proprietatea patricie- nilor Altemberger, Haller şi Lutsch, ajungând în cele din urmă în proprietatea oraşului.

26

În substanţa ei păstrată, clădirea este un edificiu gotic târziu cu elemente de Renaştere care, înainte de „modernizarea” din 1830, prezenta la faţadă un turn locuinţă cu trei etaje avansat spre piaţă, elevaţia faţadei cu un etaj terminându-se prin două timpane în unghi ascuţit cu floroane de piatră în coama şarpantelor. Toate ferestrele aveau ancadramente din piatră profilată, proprii stilului Renaşterii.

Aspectul de astăzi corespunde conceptului arhitectonic al începutu- lui de secol XIX. Pe locul actualului imobil, anterior anului 1424, se afla

27

un sediu al prepoziturii, iar în curte exista o capelă care a rezistat până
un sediu al prepoziturii, iar în curte exista o capelă care a rezistat până

un sediu al prepoziturii, iar în curte exista o capelă care a rezistat până

un sediu al prepoziturii, iar în curte exista o capelă care a rezistat până
un sediu al prepoziturii, iar în curte exista o capelă care a rezistat până
la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta oraşului din 1699).

la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta oraşului din 1699).

la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta oraşului din 1699).
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta
curte exista o capelă care a rezistat până la începutul secolului XVIII (este indicată pe harta

Piaţa Mare, Turnul Bisericii Parohiale Romano-Catolice

28 29 Centrul Istoric Centrul Istoric
28
29
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Centrul Istoric

Centrul Istoric

30

6 Casa Parohială Romano-Catolică
6
Casa Parohială Romano-Catolică

CasaParohială

Romano-Catolică

Piaţa Mare, nr. 2

Alipită Bisericii Romano-Catolice Iezuite „Sf. Maria” (1726-1733), clădirea face parte din complexul eclezial ridicat în 1739 pe locul unor clădiri publice demolate, mai puţin subsolurile în care sunt prezente elementele specifice construcţiilor Sibiului gotic. De asemenea, corpul din dreapta din Piaţa Mare păstrează şi parterul vechii clădiri din secolul XV. Clădirea a fost destinată găzduirii preoţilor Bisericii şi Colegiului Iezuit. Întregul complex a fost edificat în spiritul Contrareformei promovate de Casa Habsburg ca suverani ai Imperiului şi principi ai Transilvaniei într-un oraş profund protestant. Ansamblul arhitectonic – biserica, colegiul - este ilustrativ ca citat cul- tural specific expresiei Iluminismului vienez.

31

În secolul XIX, până la construcţia actualului Liceu „Gheorghe Lazăr”, a funcţionat aici Colegiul de
În secolul XIX, până la construcţia actualului Liceu „Gheorghe Lazăr”, a funcţionat
aici Colegiul de Stat (Gymnasium(Staats-)K.u.).

Piaţa Mare, fântână arteziană

Piaţa Mare, concert fanfară

32 33 Centrul Istoric Centrul Istoric
32
33
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Piaţa Huet, vedere de ansamblu

34

Piaţa

Huet

(7) Liceul „Samuel von Brukenthal” (8) Casa Calfelor (9) Casa Parohială Evanghelică

35

Centrul Istoric Centrul Istoric
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Liceul “Samuel von Brukenthal”, faţadă

Centrul Istoric

Centrul Istoric

36

Liceul „Samuel von Brukenthal”

Piaţa Huet, nr. 5

Clădirea cu nr. 5 din Piaţa Huet este o clădire publică construită în 1786 fără a fi modificată până în prezent. Construcţia a fost realizată după demolarea unor construcţii din secolul XIV, în care a funcţionat şcoala elementară a oraşului din 1380. Noul local corespundea nevoilor învăţământului gimnazial şi liceal legiferat de guvernul imperial.

7
7

Clădirea este de factură barocă, incluzând în aula liceului o „chatedra”, o structură monumentală din lemn cu strane şi baldachin, destinată prezenţei rectorului liceului cu prilejul ceremoniilor şcolare, pre-

cum şi mobilă autentică, posibil unicat în România. La Colegiul Brukenthal au învăţat Nicolaus Olahus,

37

comitele saşilor Harteneck, guvernatorul Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din
comitele saşilor Harteneck, guvernatorul Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din

comitele saşilor Harteneck, guvernatorul Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din

comitele saşilor Harteneck, guvernatorul Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din
comitele saşilor Harteneck, guvernatorul Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din
Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).

Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).

Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).
Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii din Cernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).

Podul Minciunilor, calfe călătoare

Casa calfelor, detaliu

Centrul Istoric

Centrul Istoric

8
8

CasaCalfelor

Piaţa Huet, nr. 3

Clădirea de la nr. 3 conexă Turnului Scărilor, este parte a primei centuri de fortificaţie din secolul XIII. Forma exterioară actuală este o „modernizare” din secolul al XIX-lea. Construcţia alipită turnului a fost o casă de comercianţi, micul corp prin care se ajunge în turn datând de la sfârşitul secolului XIX. Pe zidul de nord se păstrează un ancadrament de fereastră de Renaştere. Pereţii sunt pictaţi în frescă, datată din prima jumătate a secolului al XVI-lea.

38

Este prima casă a calfelor situată în afara graniţelor Germaniei, Elveţiei sau Franţei. O veche lege a breslaşilor din Europa, spune că ucenicii acestora, atunci când devin calfe, trebuie să facă o călătorie – o iniţiere în viaţă şi în meseria aleasă. Sibiul continuă această tradiţie şi astăzi, fiind cel mai estic oraş din Europa care şi astăzi are o casă unde calfele pot locui în timpul călătoriei lor. La renovarea ei au lucrat împreună calfe din diferite asociaţii şi ţări, iar în fiecare vară se organizează aici ateliere în care lucrează calfe călătoare. Pe strada Cetăţii au loc demonstraţii de măiestrie meşteşugărească, strada transformându- se într-un mic sat de bresle.

39

Cetăţii au loc demonstraţii de măiestrie meşteşugărească, strada transformându- se într-un mic sat de bresle. 39

Piaţa Huet, calfe la lucru

Concurs de desene

40 41 Centrul Istoric Centrul Istoric
40
41
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Casa Parohială Evanghelică, detaliu

Casa Parohială Evanghelică

Centrul Istoric

Centrul Istoric

42

9
9

Casa

Parohială

Evanghelică

Piaţa Huet, nr.1-2

Este construită din patru corpuri distincte, fiecare din ele ridicate în etape diferite. Importantă este faţada acestei clădiri datorită elementelor artistice decorative. Portalul realizat de marele maestru al breslei pietrarilor, sculptorul Andreas Lapicida, este tipic trecerii de la stilul gotic la cel renascentist. Clădirea a suportat modificări la începutul secolului al XIX-lea, însă în ultimii ani a avut parte de serioase lucrări de restaurare, în urma cărora s-au decopertat şi restaurat două picturi murale cu caracter religios şi un blazon care îi aparţine lui Matei Corvin, regele Ungariei din acea perioadă. Bla- zonul este al preotului Johannes din Alţîna datat 1502.

43

Piața Huet

44 45 Centrul Istoric Centrul Istoric
44
45
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Piaţa Mică

Centrul Istoric

Centrul Istoric

46

PiaţaMică

(10) Podul Minciunilor (11) Casa Artelor (12) Casă, nr. 22 (13) Pasajul Aurarilor (14) Muzeul de Istorie a Farmaciei (15) Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor

47

Casă, nr. 22 (13) Pasajul Aurarilor (14) Muzeul de Istorie a Farmaciei (15) Fosta Casă a
Casă, nr. 22 (13) Pasajul Aurarilor (14) Muzeul de Istorie a Farmaciei (15) Fosta Casă a

Turnul Sfatului

Piaţa Mică, manifestări sportive în aer liber

48 49 Centrul Istoric Centrul Istoric
48
49
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Podul Minciunilor, detaliu

Podul Minciunilor, detaliu

Centrul Istoric

Centrul Istoric

50

10
10

Podul

Minciunilor

Podul numit “al minciunilor” face trecerea între Piaţa Mică şi Piaţa Huet. Trecerea iniţială era susţinută de un gang boltit. Actualul pod de fontă a fost turnat în 1859 şi inaugurat în 1860; este primul pod de fier din Transilvania. Funcţia lui este de pasaj aso- ciat unei intenţii decorative bine servită prin calitatea finisajelor, a decoraţiunilor de factură gotică care includ frumoase steme ale oraşului Sibiu.

Legendele legate de numele podului spun că acesta scârţâie la fiecare minciună spusă de cei care îl trec, ameninţând să se rupă sub „greutatea” unei minciuni mai mari!

51

la fiecare minciună spusă de cei care îl trec, ameninţând să se rupă sub „greutatea” unei

Piaţa Mică, manifestări artistice în aer liber

52 53 Centrul Istoric Centrul Istoric
52
53
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Casa Artelor, fațadă

Centrul Istoric

11
11

CasaArtelor

Piaţa Mică, nr. 21 (fosta Hală a Măcelarilor)

Este o construcţie gotică prototipică, documentată din 1370, proiectată şi utilizată ca hală comercială, parterul al măcelarilor, etajul al postăvarilor şi cojocarilor (secolele XVI-XVII). La începutul secolului XVIII, etajul a fost folosit ca depozit de cereale. În 1765 aceasta a fost folosită ca sală de spectacole pentru trupa teatrală condusă de Gertraut Bodenburgerin, la fel în 1787 când trupa Düwald pune în scenă aici piese de Shakespeare, Goethe, Lessing, Goldoni, Voltaire sau Beaumarchais. Din secolul XIX redevine sediul măcelarilor din oraş. Denumirea de „Casa Artelor” datează din peri- oada comunistă când Muzeul Brukenthal obişnuia să deschidă aici expoziţii temporare.

54

Caracteristică este galeria deschisă de la parter, care era destinată desfacerii mărfurilor. Pe frontispiciul în
Caracteristică este galeria deschisă de la parter, care era destinată desfacerii
mărfurilor. Pe frontispiciul în stuc figurează stema oraşului Sibiu, realizată în 1787 cu
prilejul unei restaurări. Forma actuală este rezultatul restaurării riguroase din 1964.
Centrul Istoric

55

Casă, Sala Frescă

56

12
12

Casă

Piaţa Mică, nr. 22

Clădirea este realizată pe zidul al doilea al centurii de fortificaţie din care este inclusă substanţa murală, cu forma actuală realizată în secolul al XVII-lea. O tranziţie de la Renaştere la Baroc se remarcă prin fresca complexă din încăperea principală de la parter. Fresca include scene de vânătoare şi ilustrări ale Vechiului Testament, mitul Ester Ahasver şi Judecata lui Solomon. Pictura datează din 1631. Pe

bolta în cruce a încăperii în stuc, se află un blazon executat în 1694.

57

Centrul Istoric Centrul Istoric
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Pasajul Aurarilor, diferite ipostaze

Casa Breslei Aurarilor

Pasajul Aurarilor, diferite ipostaze

Centrul Istoric

Centrul Istoric

58

13
13

Pasajul

Aurarilor

Piaţa Mică, nr. 24

Pasajul care uneşte Piaţa Mică cu Piaţa Aurarilor, respec- tiv a doua incintă cu a patra incintă a oraşului, aparţine Turnului de Apărare al Aurarilor. Aici s-au păstrat gangul de trecere şi primul nivel. Partea de sus a fost modificată şi construită în secolul XVI, când s-a ridicat etajul ca- sei, turnul fiind transformat în locuinţă şi alipit casei.

59

în secolul XVI, când s-a ridicat etajul ca- sei, turnul fiind transformat în locuinţă şi alipit

Muzeul de Istorie a Farmaciei, intrare

Centrul Istoric

Centrul Istoric

60

14
14

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Piaţa Mică, nr. 26

Casa de la numărul 26, actualul Muzeu de Istorie a Farmaciei, datează în forma actuală din 1568, fiind a treia farmacie ca vechime din Sibiu. Imobilul a funcţionat ca locuinţă, oficiu şi laborator al farmacistului farmaciei „La Ursul Negru”, din anul 1600 până în 1972. În 1972 s-a deschis aici primul şi singurul muzeu din România dedicat farmaciei. Organizat ca muzeu, parterul cu logie

deschisă reproduce cu acurateţe modul de organizare a unei farmacii de epocă cu oficina la parter şi laboratorul la subsol, spaţiul principal adăpostind colecţii istorice de mobilier, vase de farmacie, echipament de laborator de farmacie.

61

spaţiul principal adăpostind colecţii istorice de mobilier, vase de farmacie, echipament de laborator de farmacie. 61

Muzeul de Istorie a Farmaciei, imagini interior

Muzeul de Istorie a Farmaciei, imagini interior

62 63 Centrul Istoric Centrul Istoric
62
63
Centrul Istoric
Centrul Istoric

Casa Hermes, faţadă (dreapta)

Centrul Istoric

Centrul Istoric

64

15
15

Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor (Casa Hermes)

Piaţa Mică, nr. 11

Numele de „Casa Hermes” i-a fost atribuit în 1867 când în clădire a funcţionat Asociaţia Meseriaşilor. Elevaţia casei este modernă (secolul XIX), în stil neogotic. A fost ridicată pe locul unde anterior fiinţa locuinţa Comitelui Frank von Franckenstein şi ulterior a Comitelui Isaac Zabanius. În prezent, în clădire funcţionează muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”.

Clădirea veche a aparţinut succesiv comiţilor saşi: Johannes Lulay, Valentin Frank şi Johann Sachs von Harteneck.

65

Clădirea veche a aparţinut succesiv comiţilor saşi: Johannes Lulay, Valentin Frank şi Johann Sachs von Harteneck.

© Primăria Municipiului Sibiu

Centrul Istoric

66 Centrul Istoric
66
Centrul Istoric

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 111 409 E-mail: info@mdrt.ro www.mdrt.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, Bucureşti Telefon: 0372 144 000 Fax: 0372 144 001

Primăria Municipiului Sibiu, strada S. Brukenthal, nr. 2, tel/fax: (0269) 208800/811 www.sibiu.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

SIBIU BAROC UPDATE Primăria Municipiului Sibiu Februarie 2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

67

SibiuSibiu- Hermannstadt.- Hermannstadt.TânărTânărdindin11911191

Hermannstadt.- Hermannstadt.TânărTânărdindin11911191 SibiuSibiu- Hermannstadt.-

SibiuSibiu- Hermannstadt.- Hermannstadt.TânărTânărdindin11911191

Hermannstadt.- Hermannstadt.TânărTânărdindin11911191 Vă mulțumim că protejați natura! SibiuSibiu-

Vă mulțumim că protejați natura!

Vă mulțumim că protejați natura! SibiuSibiu- Hermannstadt.-

SibiuSibiu- Hermannstadt.- Hermannstadt.TânărTânărdindin11911191

Vă mulțumim că protejați natura! SibiuSibiu- Hermannstadt.- Hermannstadt.TânărTânărdindin11911191