Sunteți pe pagina 1din 9

OLIMPISMUL SI MISCAREA OLIMPICA

Olimpismul este o doctrina a fraternitatii dintre trup si suflet. Pierre de Coubertain Istoria spune ca in timpuri stravechi, Hercule, cel mai puternic barbat i-a provocat pe cei patru frati ai sai la o intrecere inainte ca zeii din Olympia sa decida pentru arena Jocurilor Olimpice antice. Data este 776 i. Ch. perioada in care competitiile au devenit oficiale sub numele de Olympiades.Acestea cuprindeau cursa de viteza (129,25 m), cursa dubla, cursa de 24 de stadii (4614 m), saritura in lungime, aruncarea sulitei si a discului.Jocurile, care au luat forma unui festival al sportului au fost tinute neintrerupt timp de circa 1.200 de ani , pana in anul 393 cand Theodosius a interzis organizarea a acestui eveniment. In timpul Olimpiadelor, pacea dainuia in toata Grecia. JO Antice durau 5 zile si erau rezervate cetatenilor greci liberi, fiind exclusi sclavii, metecii, taranii si femeile.Atletii se antrenau timp de 10 luni si, inainte de deschiderea Jocurilor, urmau un stagiu de o luna langa Olympia. Atletii se infruntau in cinci discipline: aruncarea discului, saritura in lungime, aruncarea sulitei, alergarea si tranta.Ziua a cincea era dedicata alergatorilor.Prima era dolichos, proba de fond desfasurata pe distanta de 5000 m.dupa aceea urmau cursele de viteza pe 400 m.Dupa-amiaza aveau loc probele numite de greci atletism greu, adica tranta, pancratiul si pugilatul, lupte brutale si fara multe reguli. Arbitrii desemnau invingatorii.In a sasea zi, festivitati si un banchet maret ii celebrau pe castigatori, care primeau ramuri sau coroane din frunze de maslin.La revenirea in patria lor, erau primiti triumfal, fiind tratati ca eroi pe toata durata vietii. In onoarea lor se ridicau statui in jurul magnificului Templu al lui Zeus, de langa Padurea lui Altis si stadionul Olympia .
1

JO au castigat faima si respect din anul 1896, cand la initiativa baronului Pierre de Coubertain acestea au fost restaurate, rezultand JO moderne. Parintele JO Moderne a readus Greciei faima reusind sa organizeze prima editie a JO restaurate intre 6-15 aprile 1896 la Atena. La acea editie au participat 241 de sportivi din 14 tari. Acestia s-au intrecut in 43 de probe. Ca o curiozitate , este de amintit ca toti sportivii participanti erau de sex masculin , fapt care reuseste sa aminteasca de Jocurile Olimpice Antice.

SIMBOLURILE OLIMPICE 1. Deviza olimpica. Deviza olimpica Citius, Altius, Fortius!" (mai repede, mai sus, mai puternic!) a fost atribuita lui Coubertain. Citius mai repede se adreseaza mintii. Altius mai sus se adreseaza sufletului. Fortus mai puternic se adreseaza corpului. 2. Drapelul olimpic. Drapelul olimpic conceput de Coubertain in 1913, este alb, fara bordura, lung de 3m si lat de 2m. Simbolul olimpic este plasat in centrul drapelului si are dimensiunile de 2,06m pe 0,6m. Drapelul olimpic a fost inalat prima data pe un stadion olimpic cu ocazia Jocurilor Olimpice din 1920 de la Anvers (Belgia), drapelul purtand de aceasta data si deviza.

3. Emblema olimpica. Emblema olimpica este un desen integrat care asociaza cercurile olimpice (simbolul olimpic) unui alt semn distinctiv.

4. .Juramantul olimpic. Un moment cu totul deosebit in ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice il reprezinta depunerea juramantului. Un concurent al arii gazda, aflat pe estrada, tnand cu mana stanga un col al drapelului olimpic, cu mana dreapta ridicata in sus, in mod solemn, rosteste juramantul urmator: In numele tuturor concurentlor promit ca vom lua parte la aceste Jocuri Olimpice respectand si urmand regulile ce le conduc intr-un spirit de sportivitate pentru gloria sportului si onoarea echipelor noastre!" Apoi, un arbitru al arii gazda, aflat pe estrada, tinand cu mana stanga un col al drapelului olimpic, cu mana dreapta ridicata in sus, in mod solemn rosteste juramantul urmator: In numele tuturor arbitrilor si oficialilor promit ca vom indeplini functiile noastre in deplina impartialitate respectand si urmand regulile ce le conduc intr-un spirit de sportivitate". Semnificatia este ca "spiritul de sportivitate" se regaseste in ambele juraminte, juramantul arbitrilor include si "oficialii" si, in mod deosebit, juramantul sportivilor se incheie cu formula "pentru gloria sportului si onoarea echipelor noastre" prin echipa inelegand delegata olimpica" deci, patria, desi intrecerea olimpica se desfasoara intre sportivi, nu intre natiuni. 5. . Imnul olimpic. Imnul olimpic este cel aprobat de C.I.O. la a 55-a sesiune a sa de la Tokyo in 1958. Pentru prima oara, in 5 aprilie 1986, pe stadionul din Atena, cu ocazia primei editii a Jocurilor Olimpice Moderne, un ansamblu coral a interpretat cantata poetului grec Kostis Palamas, pe muzica lui Spiro Samara. Cantata a fost intonata apoi in cadrul intrecerilor sportive organizate cu ocazia aniversarii primei editii a Jocurilor Olimpice din 1896. Aceasta interpretare a fost data uitarii pana in 1957 cand vaduva compozitorului i-a scris varului sau Jean Katseas, membru C.I.O. pentru Grecia ca nu are nici o pretentie la drepturile de autor care i s-ar cuveni ca mostenitoare a soului ei si ar fi foarte
3

bucuroasa daca acest imn s-ar adopta ca Imn Olimpic Internatonal". Interventa Anei Samara a venit "in momentul in care Societatea drepturilor de autor a cerut o suma fabuloasa pentru imnul compatriotului Michel Spisak, ales dintre alte 392 de partituri din 40 de ari, in urma unui concurs pentru imnul Jocurilor Olimpice de la Melbourne si astfel, pe stadionul olimpic de la Roma, in 1960, pe un aranjament pentru fanfara de Domenico Fontini, a rasunat imnul primei editii a Jocurilor Olimpice din 1896, care a ramas in continuare imnul oficial al Jocurilor Olimpice". 6. Flacara olimpica. Flacara olimpica este flacara ce se aprinde la Olympia, sub autoritatea C.I.O. In ceremonialul modern, in grupul vestalelor se afla una care, indeplinind rolul marii preotese, aprinde primul foc in oglinda parabolica, il transporta intr-o palnie pana la locul unde va aprinde prima tora si o inmaneaza celui dintai alergator din stafeta olimpica. Acesta este momentul declansarii "Pacii olimpice". La adunarea Generala O.N.U. (1994), s-a apreciat ca apelul pentru "Pacea olimpica", lansat de C.I.O., contribuie la aplicarea principiilor Chartei Natunilor Unite si "indeamna statele membre sa respecte aceasta pace, incepand cu sapte zile inaintea deschiderii si terminand cu sapte zile dupa inchiderea acestora". Ceremonialul flacarii olimpice simbolizeaza ideea de universalitate, continuitate si are o deosebita dimensiune estetica si profunda spiritualitate. Tora olimpic a fost introdus la Olimpiada din 1936 de la Berlin. 7. Medalia olimpica. Conform Cartei Olimpice sportivii clasati pe primele 3 locuri , la fiecare proba sportiva in parte primesc medalii si diplome onorifice astfel : Locul I ( medalie de aur } , Locul II ( medalie de argint) si Locul III (medalie de bronz). Medaliile sunt gravate pe fata cu un episod din sportul respectiv ,iar pe cealalta cu emblema JO si anul. medaliile au un diametru de 60 mm si o grosime de 3mm. Mai jos se afla fotografiile medaliilor de la JO Moderne, Editiia I de la Atena din anul 1986 (foto stg.) si de la Editia XXVIII de la Atena din anul 2004 (foto dr.).

8. Mascota olimpica. Mascota olimpic, un animal sau o figur uman reprezint motenirea cultural a rii gazd i a fost introdus la Jocurile din 1968 din Mexico. A nceput s joace un rol important de la JO din 1980 de la Moscova cu debutul ursuleului Misha.

9. Limba oficiala. Limbile oficiale ale Jocurilor Olimpice Moderne sunt ENGLEZA si FRANCEZA. Miscarea olimpica este condusa de Comitetul International Olimpic (CIO) , cu sediul la Laussanne , fondat la data de 23 iunie 1894 de catre insusi baronul Pierre de Coubertain. In 1994, orasul Laussanne a fost declarat Capitala Olimpica. Pe langa CIO , fiecare stat are un Comitet Olimpc National.Astfel Comitetul Olimpic Roman ( COR ) s-a fondat in anul 1914.

In anul 1924 , Romania participa pentru prima oara la JO , obtinand o medalie de bronz , atribuita echipei de rugby. Delegatia Romniei a fost prezenta la toate editiile Jocurilor Olimpice incepand cu anul 1924, exceptie facand doua editii de vara, cele din 1932 si 1948 si una de iarna, cea din 1960. De la Editia a VIII-a de la Paris din anul 1924 si pana la Editia a XXVIII-a din anul 2004 de la Atena , delegatia Romaniei are in palmares la JO de vara 264 de medalii , din care 82 de aur, 88 de argint si 114 de bronz. Amintim doar cateva nume: Bella Karoly, Maria Simionescu, Octavian Bellu, Mariana Bitang si Dan Grecu la gimnastica; Ion Kunst-Ghermanescu, Nicolae Nedeff si Constantin Popescu la handbal; Nicolae Navasart, Radu Hutanu si Ivan Potzaichin la kaiac-canoe; Ion Cornianu si Ion Crisnic la lupte; Stefan Petrescu, Lazar Baroga si Stefan Achim la haltere; Victor Mociani, Nicolae Gioga si Mircea Roman la canotaj; Ioan Ster, Ion Puica, Viorica Viscopoleanu, Nicolae Marasescu la atletism, Doina Sava la natatie; Farkas Paneth la tenis de masa, celebri antrenori care s-au facut cunoscuti in arenele olimpice, cu elevi de exceptie. Istoria sportului romanesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generatii, din care s-au nascut, au crescut si s-au afirmat marii performeri, sportivii de elita ai Romaniei. In aceasta carte de aur sunt inscrise numele: Nadia Comaneci, cea mai buna sportiva a secolului al XX-lea, Ivan Potzaichin, Amiralul flotei de kaiac-canoe, Elisabeta Lipa, canotoarea secolului XX, Iosif Sarbu, (primul campion olimpic roman), Ion Corneliu, Iolanda Balas, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puica, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Nicolae Linca, Francisc Vastag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitica Pricop, Vasile Dba, Sanda Toma, Valeria Racila, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi si Constanta Burcica, Georgeta
6

Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivas, Ecaterina Szabo, Simona Amnar, Lavinia Milosovici, Maria Olaru, Catalina Ponor, Marius Urzica, Andreea Raducan, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Stefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pirvulescu si Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gatu, Cornel Otelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarna Mihai Bira, Alexandru Papana, Ion Panturu si Gheorghe Girnita, precum si multi altii, medaliati la cele mai prestigioase competitii olimpice, mondiale si europene care au dus faima sportului romanesc. Academia Olimpica Romana (A.O.R.) a fost constituita la 21 martie 1991, in baza hotararii Adunarii Generale a Comitetului Olimpic Roman (C.O.R.). Pierre de Coubertin si generatia sa au reusit sa revolutioneze Olimpismul, acreditandu-l drept unul dintre reperele spirituale ale epocii moderne, performanta posibila pentru ca au abordat fenomenul prin prisma universalitatii sale. Ei au privit Jocurile Olimpice, Miscarea Olimpica si Olimpismul nu ca pe un ornament al civilizatiei istoriei, ci ca pe o componenta necesara ei. Scopul Olimpismului este acela de a pune, mai presus de orice, sportul in serviciul dezvoltarii armonioase a omului, in vederea incurajarii crearii unei societati pacifiste, preocupanduse de pastrarea demnitatii umane.

Pn n 2010, Jocurile Olimpice au fost gzduite de 41 de orae din 22 de ri. n 2012, Londra va deveni primul ora care gzduite Jocurile Olimpice moderne de trei ori.Numrul din parantez de dup ora/ar arat de cte ori oraul/ara respectiv au gzduit Jocurile Olimpice.
Jocuri Olimpice de var An Ediie Ora gazd Atena (1) Paris (1) ar Grecia (1) Frana (1) Edii e Jocuri Olimpice de iarn Ora gazd ar

189 I 6 190 II 0 190 III 4

Saint Louis (1) Statele Unite (1) Grecia Marea Britanie (1)

190 Intercal Atena 6 s 190 IV 8 191 V 2 Londra (1)

Stockholm (1) Suedia (1)

191 VI 6 192 VII 0 192 VIII 4 192 IX 8 193 X 2 193 XI 6 194 XII 0 194 XIII 4 194 XIV 8 195 XV 2 195 XVI 6 196 XVII 0 196 XVIII 4 196 XIX 8 197 XX 2 197 XXI 6 198 XXII 0 198 XXIII 4 198 XXIV 8 199 XXV 2 199 4 199 XXVI 6 199 8 200 XXVII 0 200 2 200 XXVIII 4 200 6

Berlin (anulate) Anvers (1) Paris (2) Amsterdam (1) Los Angeles (1) Berlin (1) Helsinki (anulate) Londra (anulate) Londra (2) Helsinki (1) Melbourne Roma (1) Tokyo (1) Mexico (1) Munich (1) Montral (1) Moscova (1) Los Angeles (2) Seul (1) Barcelona (1)

Germania (anulate) Belgia (1) Frana (2) Olanda (1) Statele Unite (2) Germania (1) Finlanda (anulate) Marea Britanie (anulate) Marea Britanie (2) Finlanda (1) Australia (1) Italia (1) Japonia (1) Mexic (1) Germania (2) Canada (1) URSS (1) Statele Unite (3) Coreea de Sud (1) Spania (1) I II III IV (V) (V) V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII Chamonix (1) St. Moritz (1) Lake Placid (1) Garmisch-Partenkirchen (1) Garmisch-Partenkirchen (anulate) Cortina d'Ampezzo (anulate) St. Moritz (2) Oslo (1) Cortina d'Ampezzo (1) Squaw Valley (1) Innsbruck (1) Grenoble (1) Sapporo (1) Innsbruck (2) Lake Placid (2) Sarajevo (1) Calgary (1) Albertville (1) Lillehammer (1) Frana (1) Elveia (1) Statele Unite (1) Germania (1) Germania (anulate) Italia (anulate) Elveia (2) Norvegia (1) Italia (1) Statele Unite (2) Austria (1) Frana (2) Japonia (1) Austria (2) Statele Unite (3) Iugoslavia (1) Canada (1) Frana (3) Norvegia (2)

Atlanta (1)

Statele Unite (4) XVIII Nagano (1) Japonia (2)

Sydney (1)

Australia (2) XIX Salt Lake City (1) Statele Unite (4)

Atena (2)

Grecia (2) XX Torino (1) Italia (2)

200 XXIX 8 201 0 201 XXX 2 201 4

Beijing (1)

China (1) XXI Vancouver (1) Canada (2)

Londra (3)

Marea Britanie (3) XXII Soci (1) Rusia (1)