Bile Tunad

Cuprins
Argument...............................................................................................................................................3 CAP I. Prezentarea general a zonei Bile Tunad..............................................................................4 1.1 Aezarea geografic....................................................................................................................4 1.2 Ci de acces (harta turistic).......................................................................................................4 CAP II. Potentialul turistic natural al zonei Bile Tunad...................................................................6 2.1 Relieful i geologia......................................................................................................................6 2.2 Climatul.......................................................................................................................................6 2.3 Hidrografia...................................................................................................................................6 2.4 Vegetaie i faun........................................................................................................................7 2.5 Importana potenialului turistic natural pentru activitatea turistic..........................................7 2.6 Msuri de protecie a mediului natural.......................................................................................8 CAP III. Potenialul turistic antropic al zonei turistice......................................................................10 3.1 Vestigii arheologice...................................................................................................................10 3.2 Monumente de art i arhitectur..............................................................................................10 3.3 Elemente de etnografie i folclor..............................................................................................12 Castelul strvechi al familiei Lzr.....................................................................................................14 Cap IV. Baza tehnico-materiala existenta in cadrul zonei turistice....................................................17 4.1 Structuri de primire cu functiuni de cazare (hotel, pensiuni, motel, vile)................................17 4.2 Structuri de primire cu funciuni de alimentaie.......................................................................26 4.3 Baze de tratament......................................................................................................................26 Ape minerale....................................................................................................................................26 4.4 Agenia de turism-intermediari pe piaa turistic.....................................................................29 Cap V. Strategii privind atragerea turitilor n Bile Tunad.............................................................30 5.1. Strategii privind produsele turistice.........................................................................................30 5.2. Strategii privind preurile.........................................................................................................31 5.3 Strategii privind promovarea produsului turistic......................................................................32 5.4 Strategii privind distribuia produsului turistic.........................................................................33 Cap VI. Documente utile n cadrul activitii de turism.....................................................................34 6.1 Programe turistice......................................................................................................................34 CAP VII. Concluzii.............................................................................................................................36 7.1 Mod de promovare a zonei turistice..........................................................................................36 7.2 Puncte tari si puncte slabe ale zonei turistice............................................................................37 7.3 Protectia mediului natural.........................................................................................................38 Anexe...................................................................................................................................................39 Bibliografie..........................................................................................................................................45

Bile Tunad

Argument

Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (resedinta Judetului Harghita); 2.079 locuitori (la 1 iulie 1991). Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici acoperiti cu paduri de brazi si fagi. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp. Localitatea are o clima subalpina, de depresiune montana, cu veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 17,5C) si ierni reci (temperatura medie in ianuarie este de -7C). Regim pluvionar moderat (intre 600 si 700 mmm anual). Muntii asigura un scut protector impotriva vanturilor. Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.

Bile Tunad

CAP I. Prezentarea general a zonei Bile Tunad 1.1 Aezarea geografic

Bile Tunad sunt situate n partea sudic a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, ntre munii Harghita i Bodoc, ntr-un splendid defileu al Oltului. Poziia n teritoriu i confer un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat n aerosoli rinoi i ioni negativi care fac ca staiunea s dispun de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortrii psihice. Oraul Bile Tunad a fost nfiinat, cel mai probabil, n 1842 (cnd vindecarea miraculoas a unui fiu de cioban a atras atenia asupra efectului terapeutic al apelor minerale), iar n anul 1845 s-au pus bazele unei societi pe aciuni n vederea exploatrii staiunii. Cunoscut ca "Mica Elveie", Tunadul este cea mai mic staiune balnear din ar. Distrus n 1849, n timpul revoluiei, oraul a fost reconstruit n 1852, iar numele actual apare n 1861. Despre apele minerale din zona Tunadului exist dovezi scrise nc din secolul al XVIIIlea, cnd se menioneaz existena unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de ctre localnicii satelor din apropiere. Denumit "Perla Ardealului", Tunadul este una dintre cele mai frumoase aezri balneare din Romnia, recomandat pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, urinare i ale sistemului nervos, datorit prezenei diverselor izvoare de ape minerale, mezotermale i mofete.

1.2 Ci de acces (harta turistic)

Bile Tunad

Harta Bile Tunad

Cai feroviare: A 1641 Bucuresti Nord Gr.A 21:03 - Baile Tusnad Hm 01:02 - Baia Mare 08:55

A 1642 A 1644 P 4502 R 407 P 4501 P 4504 A 1561

Baia Mare 17:31 - Baile Tusnad Hm 01:21 - Bucuresti Nord Gr.A 05:25

Sighetu Marmatiei 17:25 - Baile Tusnad Hm 02:39 - Bucuresti Nord Gr.A 06:55

Ciceu 03:16 - Baile Tusnad Hm 04:01 - Brasov 05:45

Episcopia Bihor 21:43 - Baile Tusnad Hm 05:37-Sfintu Gheorghe 06:13 - Brasov 06:46

Brasov 04:04 - Baile Tusnad Hm 05:56 - Deda 09:43

Deda 03:15 - Baile Tusnad Hm 07:13 - Sfintu Gheorghe 08:10 - Brasov 09:19

Iasi 05:28 - Baile Tusnad Hm 12:27 - Sfintu Gheorghe 13:04 - Brasov 13:37 5

Bile Tunad

P 4011 A 1563 P 4014 IC 549 R 941 P 4505

Brasov 11:47 - Baile Tusnad Hm 13:29 - Tirgu Mures 18:51

Brasov 14:24 - Baile Tusnad Hm 15:30 - Iasi 22:36

Tirgu Mures 10:45 - Baile Tusnad Hm 16:25 - Sfintu Gheorghe 17:27 - Brasov 18:26

Brasov 15:30 - Baile Tusnad Hm 16:32 - Tirgu Mures 21:08

Mangalia 11:21 - Baile Tusnad Hm 20:58 - Dej Calatori 02:39

Brasov 19:58 - Baile Tusnad Hm 21:29 - Miercurea Ciuc 22:13 - Ciceu 22:26 Cai auto: Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad - Miercurea Ciuc DN 12 la 67 Km de Brasov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc;

Bacau - Comanesti - Miercurea Ciuc DN 12A.

CAP II. Potentialul turistic natural al zonei Bile Tunad 2.1 Relieful i geologia
Se disting 3 unitti principale de relief: munti cu altitudine pn la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini ntre 400 si 800 m. Relieful muntos se grupeaz n dou lanturi paralele pe directia NV - SE. n partea central sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu vrful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Central (cu vrful Harghita Mdras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu vrful Cucu 1558 m).

2.2 Climatul
Inconjurata de brazi seculari, statiunea beneficiaza de aer curat, ozonizat bogat in aerosoli si ioni negativi si de un climat subalpin. Temperatura medie anuala 8C ( iulie 17,5C, ianuarie -7C) si ierni reci, nebulozitate redusa.

2.3 Hidrografia
Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, 6

Bile Tunad carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.

2.4 Vegetaie i faun

Vegetatia judetului este bogata si variata, fiind formata din paduri de molid, brad, fag, stejar si gorun, care adapostesc importante resurse de fructe de padure: zmeura, affine, merisoare, mure, o gama variata de ciuperci comestibile si plante medicinale. Fauna este foarte bogata datorita intinselor paduri de rasinoase si foioase care acopera masivele muntoase in proportie de 34,5 %. In padurile de rasinoasese intalnesc specii de mamifere raspandite pe intreg lantul carpatic: ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul de scorbura, iar in locurile stancoase si calcaroase ale Hasmasului Mare traieste jderul de piatra. Dintre pasari remarcam: cocosul de munte, iezuca, ciocanitoarea de munte, acvila de munte, sorecarul, huhurezul si buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte si de bradet si pitulicea. In raurile judetului se intalnesc specii de pesti precum: pastravul indigen, zlavoaca, boisteanul si stiuca. Judetul Harghita dispune de bogate resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine.

2.5 Importana potenialului turistic natural pentru activitatea turistic

Este o statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860). Izvoarele sunt recomandate in tratarea nevrozei astenice, a afectiunilor cardiovasculare, endocrine, renale si ginecologice. Exista posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica. In aceasta statiune exista ca posibilitati de agrement Lacul Ciucas, folosit vara pentru canotaj si iarna pentru patinaj. De aici se pot face excursii spre Lacul Sf. Ana, care se afla la 3 ore distanta de mers pe jos. Este unicul lac de origine vulcanica de pe intreg teritoriul Romaniei. Situat la 946 m inaltime, are forma unui sevalet. Apa sa, aproape distilata, nu este potabila din cauza lipsei de saruri minerale. Lacul Sfanta Ana, cunoscut si ca rezervatie naturala, este legat de Baile Tusnad prin poteci turistice. Langa lac se afla o capela romano-catolica cu hramul Sfantei Ana. TINOVUL MOHOS se afla n craterul vecin cu cel al lacului Sfanta Ana. Este o rezervatie floristica cu numeroase raritati botanice de pe vremea glaciaturii (ca de exemplu, Roua Cerului, o planta carnivora). Rezervatia se afla la o altitudine de 1050 m. Intrarea n Tinovul Mohos este recomandata doar cu ghid. STNCA SOIMILOR Nu exista nici un turist care sa nu admire stanca ce se inalta pe malul drept al raului Olt. Cunoscuta ca cel mai faimos foisor din zona, Stanca Soimilor ofera o priveliste rara: statiunea Bailor Tusnad, 7

Bile Tunad crestele Ciumatului si ale Surducului, Lacul Ciucas, intregul defileu al Oltului. Situata la o inaltime de 824 m, Stanca este accesibila urmand potecile ce pornesc din statiune si sunt marcate cu un triunghi rosu.

2.6 Msuri de protecie a mediului natural

1. Protecia aerului

continuarea investigaiilor privind calitatea aerului, punnd accent pe determinarea poluanilor periculoi pentru sntatea populaiei; impunerea elaborrii studiilor i analizelor de impact pentru sursele de poluare cu rol determinant i orientarea fondurilor de investiii spre soluii ieftine i neenergointensive; dirijarea amplasrii noilor obiective potenial poluatoare n afara zonelor de locuit i innd cont de direcia dominant a vnturilor; ntocmirea studiilor la nivel judeean privind emisiile gazelor cu efect de ser, programul de eliminare a substanelor ce epuizeaz stratul de ozon, reducerea polurii produse de traficul rutier i eliminarea pierderilor de gaz natural din sistemele de distribuie i transport; extinderea i modernizarea sistemului de monitorning, optimizarea reelei de supraveghere; dezvoltarea cercetrii pentru tehnologii nepoluante i instalaii de protecie i promovarea unui cadru legislativ complex care s rspund exigenelor naionale i internaionale de protecie atmosferic.

2. Protecia apei

cooperarea celor patru subuniti a R.A. "Apele Romne": S.G.A. Miercurea Ciuc, Reghin, Sighioara, Piatra Neam i cu Poliia Sanitar pentru monitorizarea eficient a calitii apelor; msuri privind buna funcionare a staiilor de epurare a apei existente, ct i instalarea de noi staii de epurare la capacitile noi de producie; reconstrucia ecologic a zonelor: albia rului Olt aval de Miercurea Ciuc cca 5 km; braul mort al rului Trnava Mare aval Odorheiu Secuiesc, cca 3 km; braul mort al rului Trnava Mare aval de Cristuru Secuiesc cca 8 km; rul Homorodul Mic aval de Vlhia i rul Chirui.

3. Protecia solului

definitivarea inventarierii cantitii i suprafeelor ocupate cu diferite tipuri de deeuri; gestiunea civilizat i ecologic a deeurilor i a depozitelor de deeuri: colectarea selectiv a deeurilor; recuperarea i refolosirea la maximum a deeurilor; nchiderea i reconstrucia ecologic a depozitelor care au depit capacitatea; studii de impactla obiectivele cu rol determinant n degradarea splurilor; definitivarea inventarierii terenurilor supuse acidificrilor, eroziunilor, excesului de umiditate, srturrii, alunecrilor de teren, etc. i iniierea lucrrilor agrotehnice specifice; introducerea unui management corespunztor al deeurilor toxice i realizarea unui depozit de substane toxice i periculoase n municipiul Miercurea Ciuc; soluionarea depozitrii corespunztoare a deeurilor urbane i realizarea unor instalaii de incinerare la Miercurea Ciuc i Odorheiu secuiesc; 8

Bile Tunad

realizarea de rampe corespunztoare din punct de vedere ecologic pentru depozitarea i neutralizarea deeurilor, att n mediul urban ct i n cel rural; reconstrucia ecologic a haldelor de steril de uraniu de la Tulghe i Jolotca.

4. Protecia zonelor naturale

interzicerea desfurrii orcror activiti ce pot duce la modificarea sau degradarea aspectului iniial al celor 36 obiective naturale, n scopul conservrii biodiversitii i a habitatelor naturale; activiti de control n aceste zone, potrivit ordinului M.AP.P.M. nr.383/1993; actualizarea listei speciilor ameninate cu dispariia de pe teritoriul judeului i instituirea msurilor de protecie necesare n colaborare cu Academia Romn; identificarea i selectarea unor obiective pilot de reconstrucie ecologic; elaborarea inventarului resurselor biologice utilizabile i a msurilor necesare proteciei habitatelor naturale; reconstrucia ecologic a unor zone umede sensibile: mlatini i turbrii, pentru restabilirea echilibrului ecologic a zonelor respective (terbriile Miercurea Ciuc i Joseni - Remetea, mlatinile din bazinele Ciuc i Gheorgheni, Tinovul Moho) realizarea unor programe de colaborare cu judeele Suceava i Neam, similare cu programul pentru protejarea "Microregiunii Ciomatu" iniiat n colaborare cu judeul Covasna.

5. Protecia zonelor construite

elaborarea documentaiilor de urbanism pentru delimitarea zonelor de protecie (P.U.Z., P.U.D.); iniierea aciunilor de consolidare a monumentelor istorice de valoare naional excepional.

Bile Tunad

CAP III. Potenialul turistic antropic al zonei turistice 3.1 Vestigii arheologice
Pe teritoriul localitatii s-au descoperit obiecte ceramice din epoca straveche si monede romane care atesta locuirea zonei inca din sec. II i. Hr., cat si prezenta romanilor. Pe terenul carierei de piatra ponce s-a descoperit un topor de piatra, frumos slefuit, ce apartine, probabil, epocii neolitice sau epocii bronzului. Prima atestare documentara: 1732, Tusnad; 1913, Tusnadfurdo. Denumire istorica romaneasca: 1821, Tusnad-Bai.

3.2 Monumente de art i arhitectur

Mnstirea Sntul Prooroc Ilie, Toplia Clopotnia i poarta de intrare Clopotnia mnstirii, respectnd tradiia ansamblurilor mnstireti, proporionat ca dimensiune, este aezat la intrarea principal a incintei. Construit din lemn, n anul 1928, dup proiectul arhitectului Patriarhiei Ortodoxe Romne, la acea vreme, Ionescu Berechet, ea respect n mare msur stilul arhitecturii populare romneti, cu elemente stilizate specifice sau adaptate la construcii mai vechi sau mai noi. n cazul de fa, proiectantul folosete ca surs de inspiraie elemente ntlnite la Hanul lui Manuc din Bucureti. 10

Bile Tunad Poarta principal de la intrarea n mnstire este sculptat n lemn de fraii Moldovan din Idicel-Mure i Dumitru Ciobot din Toplia, dup proiectul printelui arhimandrit Mihail Goia. Ansamblul sculptural al porii cuprinde stema Eparhiei de Alba Iulia, Sfnta Treime, medalioanele a trei dintre domnitorii care au ctitorit n Ardeal: Binecredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt, Mihai Viteazul i Sfntul Voievod Martir Constantin Brncoveanu, precum i ale sfinilor romni transitvneni Ilie Iorest i Sava Brancovici, al Sfntului Prooroc Ilie Testiveanul i ale prinilor Patriarhului Miron Cristea, George i Domnia. Sunt reprezentate de asemenea cele apte coline ale Romei, mpratul Traian, lupoaica cu cei doi gemeni, Romulus i Remus, regele Decebal, scene din viata dacilor i steagul dacic. Stlpii portii sunt sculptai cu pomul vieii i coloana infinitului. Biserica mnstirii Biserica de lemn din Stnceni, sat vestit pentru meterii n prelucrarea lemnului, adus n anul 1910 la Toplia, a fost construit n anul 1847, pe locul alteia mai vechi. Dei relativ modest ca dimensiuni (lungimea este de 14 m, iar limea de 5 m), biserica se impune totui ca o construcie de o deosebit frumusee arhitectural. Ea mbin armonios motenirea strbun forma poligonal a pronaosului, ntlnit att n Transilvania, ct i n Moldova - cu noutile constructive ale meterilor moldoveni din secolul al XVIII-lea, i anume absidele laterale poligonale, iar ntre naos i pronaos arcadele de pe pilatri sculptai. Pridvorul, situat pe latura sudic a bisericii, este marcat cu arcade susinute pe stlpi sculptai. Deasupra lui se nal un mic i armonios turn-clopotni, al crui foior, cu stlpi legai prin contrafie, susin acoperiul piramidal. Pereii pronaosului formeaz un pentagon acoperit cu o bolt octogonal, cu fii curbe descrcate pe console. Ilaosul bisericii este acoperit cu o bolt semicilindric sprijinit pe o baz octogonal alungit pe axa est-vest. Cele dou abside laterale ale navei sunt octogonale. Pe cupolele absidelor se mai pstreaz pictura original, realizat n anul 1847 de meterul zugrav Gligorie din Trgul Pietrei (Piatra Neam). Absida altarului, poligonal, este prevzut cu nie, tot poligonale, pentru proscomidie i diaconicon. Bolta altarului, poligonal, este penetrat spre naos de o arcad pe care se afl reprezentarea pictural a lui Iisus Emanuel. Cu excepia celei din zona menionat mai sus, vechea pictur nu s-a pstrat. Ea s-a deteriorat din cauza mutrii bisericii de la Stnceni la Toplia, n consecin, s-a recurs la repictarea bisericii, n tempera, i n acest sens, sa apelat la pictorul Dumitru Belizarie, cunoscut i apreciat n epoc, ndeosebi penfru reorientarea pe care a introdus-o n pictura bisericeasc, i anume revenirea acesteia la tradiiile bizantine i medievale romneti. Astfel, n pronaos, se remarc , tablourile votive n care sunt figurile printilor Patriarhului ctitor, George i Domnia, ale cror morminte se afl n partea vestic a pronaosului, portretul Patriarhului Miron Cristea, n postura de membiu al Consiliului de Regen, sub mantia sa aflndu-i ocrotire suveranul Mihai I. Tabloul votiv l include i pe Nicolae Ivan, episcopul Vadului, Feleacului i Clujului. Dintre 11

Bile Tunad temele picturii naosului se distinge, n chip deosebit, Iisus Pantocrator, nconjurat de puterile cereti. Iconostasul, inspirat din tmpla paraclisului patriarhal din Bucureti, este fcut din lemn de tei filigranat. El a fost sculptat i pictat la Munchen de pictorul George Russu, nepotul Patriarhului. In biseric se afl icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictat de Dumitru Belizarie, pe care Patriarhul Miron Cristea a depus-o pentru o noapte la Sfntul Mormnt al Mntuitorului, sfinind-o apoi la rul Iordan, mpreun cu alte dou icoane ferecate n argint (Maica Domnului cu Pruncul Iisus -Dulcea Srutare i Iisus Arhiereu i Judector).

3.3 Elemente de etnografie i folclor

TOPLITA Celui care vine pe meleagurile harghitane ii recomandam cu toata caldura sa-si includa in program un popas in Toplita si catunele sale. In acest stravechi oras romnesc veti ramane cu siguranta incantat atat de frumusetea locuitorilor, cat si de originalitatea, diversitatea si frumusetea cu totul deosebita a peisajului etnografic. Satele, sau mai exact catunele Toplitei, isi pastreaza, si in zilele noastre, structura caracteristica, de veche traditie, a satelor cu tendinte de rasfirare. Aici se mentin numeroase case construite in intregime din lemn, cu acoperisul din sindrila in patru ape, cu tarnat cu balustrada in partea de la fatada casei, cu amenajarea interiorului cu piese mostenite de la generatiile anterioare. Proportiile caselor incanta privirea si releva talentul mestesugarilor lemnari care le-au faurit. Este indeajuns sa se faca o vizita in Moglanesti, de pilda, pentru ca privind hotarul satului, sa-ti dea seama ca te afli in fata unor terenuri pe care s-a practicat si se mai practica agricultura in terase, sistem stravechi de practicare a agriculturii pe teritoriul Romniei. Tot aici, la sfarsitul lunii aprilie sau in prima jumatate a lunii mai, se poate asista la Sarbatoarea pastorala a suirii oilor la munte, sarbatoare care in esenta ei este aceeasi cu cunoscuta simbrii a oilor din Maramures. La aceasta sarbatoare colectiva iau parte toate gazdele stanii, impreuna cu femeile si copiii lor. Si dupa ce sus pe munte, la stana, are loc masuratul laptelui pentru a se sti cantitatea de produse pe care o va primi fiecare stapan de oi, se taie si se frig cativa miei pe vetre, incepand o petrecere colectiva, spre finele careia, dupa vechea traditie toplitana, se face traista ciobanului, unde fiecare gazda pune pentru ciobanii plecati cu oile la pascut mancare si bautura. Pe hotarul satelor se pastreaza urme ale unei stravechi practici locale legate de cresterea vitelor cornute mari. Se mai poate vedea ici-colo cate o coliba, durata in intregime din lemn, in care se pastra laptele muls pana ce veneau fetele din sat (aceasta o faceau zilnic) sa-l transporte in donite purtate pe cap. Portul popular romnesc

12

Bile Tunad Portului brbtesc romnesc i snt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru var iarii din pnz alb), care urmeaz lejer liniile corpului. n zilele de srbtoare se poart cizme, iar n celelalte, n majoritatea cazurilor, bocanci. Cmaa cu mnec larg, deschis, ajungnd aproape pn la nivelul genunchilor, este strns pe talie cu un erpar frumos ornat. Peste cma, vara se poart o vest neagr, iar n anotimpurile rcoroase i iarna pieptarul nflorat (cojocel din blan ncheiat pe un umr), peste care se mbrac sumanul. Vara, brbaii poart plrie cu boruri mari, iar n timpul iernii cciul nalt, cu vrful ascuit. Portul romncei se distinge prin iia cu mnec rsfrnt i alti pe umr, ca i prin poalele brodate strnse pe talie cu un bru lat, esut din lin i frumos ornat. Parte caracteristic a vemntului femeiesc este i estura de form dreptunghiular din ln, cu alesturi - fota cu vrgulie colorate, fixat mai sus de talie printr-un bru de ln cu ornamentaie bogat. Fetele, dar i femeile tinere i salt colul de jos al fotei, fixndu-i de talie, fcnd astfel vizibil i poala brodat. Se poart ghete cu carmbul nalt, dar i pantofi. Tinerele fete i acoper capul cu un batic imprimat cu trandafiri, lsat pe ceaf, fruntea rmnnd descoperit. Femeile mai n vrst i acoper complet fruntea cu o basma de culoare nchis, legat sub brbie. Peste iie se mbrac pieptarul din piele, cojocelul de blan, ornat cu motive de flori, tivit adesea cu blan. Mrgelele de culoare deschis, cu panglicu, se poart numai de tinere. Iarna, femeile poart bundi din blan de miel sau suman de trei sferturi. Sumanul pn Ia glezne, sau cojocul din blan de miel de aceeai lungime, se poart doar de femeile cele mai vrstnice.

Porile sculptate Reprezint podoaba gospodriei. n secuime, poarta are un farmec deosebit, prezentnd o varietate foarte mare. n general o parte a porii servete circulaiei cruelor, iar o parte separat - porti pentru strad" - intrrii i ieirii persoanelor. Aceste dou pori sunt legate ntre ele, numindu-se poarta legat", sau poarta mare, care poate fi i acoperit. O form specific a acesteia o constituie poarta cu porumbar", n jude fiind cunoscute trei variante ale acesteia. Poarta mare cu porumbar din zona Odorheiului se distinge prin faptul c partea de deasupra portiei se construiete dintr-un panou complet nchis, iar ntreaga suprafa a porii este bogat ornamentat cu motive florale cioplite n relief. Porile din zona Ciucului snt foarte puin ornamentate, iar partea de deasupra porii are gratii. n mprejurimile Cristurului Secuiesc i pe Valea Homoroadelor gsim pori mari cu porumbar, a cror parte de deasupra portiei este ornamentat 13

Bile Tunad printr-una sau mai multe rozete decupate prin traforaj. Porile cu acoperi din mprejurimile Topliei se disting prin linii drepte, zvelte ; acoperiul se remarc prin indrilele mrunte aplicate, rednd diferite motive. O atenie deosebit merit porile de piatr caracteristice prii Tunadului; pilonii lor din piatr cioplit se nal ca nite arcuri de triumf. n aceast zon se regsesc i porile gemene" cu acoperi. Un farmec deosebit al porilor secuieti l constituie invitaiile n versuri: 1. Larg pentru cel cu inim bun, strmt pentru cel cu suflet ru" 2. De eti cu suflet bun, pe poarta asta poi intra, de nu, pe drum n lung i-n lat te poi plimba" 3. Stpnul acestei pori e om iubitor, al drumeului ostenit bun primitor".

3.4 Muzee si case memoriale

Castelul strvechi al familiei Lzr Se afl la numai 200 de metri de centrul comunei Lzarea pe o suprafa de 100*75 metrii. Conform registrului monumentelor judeului Harghita (1992) este declarat monument. Castelul este una din cele mai frumoase construcii renascentiste din Ardeal. Este una din cele mai impuntoare reedine nobiliare din Ardeal. n turnul porii se gsete o inscripie cu litere gotice din anul 1532 (Cristus Maria 1532). Cel mai vechi turn de locuit dateaz din 1450. Trei dintre turnurile din coluri sunt de form rectangular regulat, al patrulea, cel din nord-vest are apte coluri. Pe latura sudic, n centru se afl bastionul de poart, nconjurat de perei ornai bogat n stil renascentist, pe care se pot observa urmele picturilor murale decorative. Castelul i-a cptat forma final n timpul lui Lzr Istvn (fiul lui Lzr Andrs), care a copilrit mpreun cu principele Bethlen Gbor, ulterior unul din oamenii de ncredere al acestuia, judectorul regal al scaunului Ciucului, Gheorghenilor i Casinului, cel care a prezidat adunarea naional secuiasc din Lutia din anul 1596. Stema lui se gsete pe peretele sudic, pe bastionul din stnga porii, mpreun cu inscripia "1632", anul ncheierii construciei. n curte putem vedea o serie de construcii parial n ruin: buctria, locuina personalului de deservire, cuptorul, cazarma, fntna, atelierul de fierrie, grajdurile. ntre anii 1590-1594 n acest castel i-a petrecut copilria una din cele mai importante personaliti transilvane, principele Bethlen Gbor. Castelul a fost devastat n 1707 de trupele austriece ca represalii pentru sprijinul acordat de contele Lzr Ferenc lupttorilor pentru libertate. Castelul a fost renovat de Lzr Ferenc. Lui este atribuit i construcia "palatului mare" (sala cavalerilor), unde se ineau ani la rnd edinele Scaunului. Cu moartea sa se ncheie perioada de glorie a castelului. Incendiile din 1748 i 1872 au contribuit decisiv la degradarea construciei, n care au fost oaspei printre altele domnitorii Moldovei Petru Rare (1527-1538) i Mihnea Vod (1660).

14

Bile Tunad Castelul, ncepnd cu anul 1967 este renovat treptat. Sau terminat lucrrile la cldirea principal folosit azi ca galerie de art, Sala Cavalerilor (Sala de Consiliu), Bastionul Berzelor, este n renovare "Casa Femeilor" i "Bastionul cu Brnz". Sala Cavalerilor este mobilat cu mobilier sculptat cu motive populare locale, cu steme transilvnene, lmpi i alte elemente de decor din fier forjat, opera meterilor populari din jude. Tavanul pictat din lemn a fost de asemenea reconstruit. n cldirea din mijlocul curii, aa zisa "carcer cu coase" erau deinute participanii la rscoalele populare de pe domeniile familiei Lzr. Azi Lzarea este un centru de creaie important pentru artitii plastici din ar. Castelul gzduiete exponatele donate de ctre artitii participani la taberele de creaie ce se organizeaz aici. Galeria de Art "Prietenia" (expoziia de pictur) ocup cele opt sli mari ai bastionului porii si ncperile din "Sala Cavalerilor". Sunt expuse n permanen 150 de picturi din tezaurul artistic bogat format din donaiile artitilor participani la tabra de creaie, expoziia fiind astfel o reprezentare bogat a artei plastice contemporane. Sunt prezeni prin operele lor artiti ca: Aurel Ciupe (Aleea), Bndru Nicolae (sculptura "Lupttorul"), Grigore Patrichi (Figura), Gal Andrs (Cariera), Liviu Suhar (Carnavalul), Barabs Istvn (Pe cmp), Balla Jzsef (Pictorul), Dumitrescu Mircea (Coridorul), Blint Kroly (Tinereea - sculptur n marmur). Aici este expus bustul lui Bethlen Gbor, opera artistului Ferenc Ern. Sala de aproximativ 300 m2 deasupra Slii Cavalerilor gzduiete exponatele de grafic. Taberele de creraie Tabra de Creaie "Prietenia" a luat fiin n 1974. Anual n august 20 de pictori, sculptori, graficieni se ntlnesc aici. Pn n anul 1999 oaspeii taberei au donat peste 1000 de opere de art. Tabra de creaie a avut un rol important n dezvoltarea vieii artistice a judeului Harghita. Parcul de sculpturi de asemenea are n componen cteva opere contemporane semnificative, cum ar fi statuia lui Bethlen Gbora (opera sculptorului Ferencz Ern, 1978), monumentul lui Pusks Klra, femeia care a condus populaia local n confruntarea cu ttarii, Sfinxul din Lzarea, precum i alte statui. Tabra de art popular (Szpteremt Kalka) a luat fiin n 1978, avnd ca scop perpetuarea meteugurilor, a artei populare tradiionale din zon, precum i contribuia prin operele create la restaurarea i remobilarea castelului. Participanii sunt cei care prin anii ce au trecut de la nfiinare au remobilat, reechipat i mpodobit poriunile renovate ale castelului. Mnstirea Sntul Prooroc Ilie, Toplia Muzeul mnstirii Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1995 de P.S. Ioan Selejan episcopul Covasnei i Harghitei. n mod sigur cel care s-a gndit pentru prima dat s amenajeze aici un muzeu a fost nsui ctitorul mnstirii Patriarhul Miron Cristea. Patriarhul o fost contient de numrul foarte mare, de bunuri de o deosebit valoare, precum i riscul ca acestea s fie definitiv risipite i pierdute. Un tnr clugr din partea locului, astzi Arhimandritul Mihail Goia, ajungnd stare al mnstirii, mergnd pe urmele marilor si naintai - ne-am referit la Patriarhul Miron, dar i la arhiereul Emilian Antal a adunat cu rvn i migal, ca un bun cunosctor, tot ceea ce exprim, n forme specifice, spiritul ortodox i romnesc n zona Topliei. 15

Bile Tunad Expoziia permanent a muzeului cuprinde un important fond de icoane pe lemn, datnd din secolul al XVIII-lea. Dintre acestea menionm, n chip deosebit, fragmentele tmplei bisericii Mnstirii Doamnei, pictat n anul 1755, de meterul zugrav Andrei din Sunfalu, precum i icoanele mprteti pictate de acelai zugrav. Icoane pe lemn de o valoare asemntoare i tot de la mijlocul secolului al XVIII-lea provin de la vechile biserici din Toplia i Stnceni. Unele dintre icoanele expuse au fost pictate de un alt renumit meter transilvnean, Pavel Dumbrvean. Icoanele pe lemn din secolul al XVII-lea i din primele decenii ale veacului urmtor sunt legate n mod direct de arta iconografic ortodox din centrul Transilvaniei, lucrri similare fiind frecvente n bisericile din satele de pe Mure i Trnave. Sunt prezentate fragmente ale vechii catapetesme a bisericii din lemn a mnstirii, cea pictat n 1847 de meterul Gligorie din Trgul Pietrii (Piatra Neam). Se remarc icoana mprteasc Iisus Hristos Arhiereu i mprat, flancat de Sfinii Apostoli, icoana Maica Domnului cu Pruncul, flancat de prooroci, precum i temele iconografice rare n pictura de evalet, ca Lupta dintre Nestor i Lie, Maica Domnului n rug, Duminica Orbului. Ducerea Sufletului celui drept, Izvorul Maicii Domnului etc. Muzeul deine o valoroas colecie de icoane pe sticl, din care sunt expuse cteva exemplare reprezehtative pentru sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea. Ne referim n special la icoana Maica Domnului cu Pruncul, provenind de la biserica din Glua, care poate fi atribuit marelui iconar Popa Sandu din Iernueni. Printre valorile deosebite, semnalm icoana nvierea lui Iisus, care provine din biserica de la Porumbenii Mari. Din a doua jumtate a secolului al XIX-lea se remarc icoanele pe sticl reprezentndu-l pe Sfntul Ilie, precum i icoana Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil Expoziia muzeului prezint un mare numr de cri religioase ortodoxe, unele dintre ele fiind unicate sau rariti naionale. Ne referim n special la fragmentele din Psaltirea tiprit n anul 1544 la Mileevo (Serbia) i la manuscrisul cazaniei lui Varlaam, caligrafiat la finele secolului al XVII-lea de erei Mihail, ambele provenind de la biserica parohiei Imper, precum i Cazania lui Varlaam, tiprit la Iai n 1643, i Evanghelia de la Bucureti din 1682. Colecia cuprinde numeroase cri tiprite n secolul al XVIII-lea i n prima jumtate a secolului al XIX-lea n toate centrele tipografice ale vremii. Muzeul prezint, de asemenea, o serie de obiecte liturgice din metal preios sau comun, precum: potirul i discul bisericii Mnstirii Doamnei, din secolul al XVIII-lea; sfenice, cruci sculptate n lemn i ferecate n metal, candele de argint i alam de la mijlocul secolului al XIX-lea; agheazmatarul de argint druit de Episcopul Conon Donici; Evanghelia ferecat n argint, din secolul al XVIII-lea. Muzeul omagiaz n mod deosebit memoria ctitorului, Dr. Elie Miron Cristea, ntiul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne (1925).

16

Bile Tunad

Cap IV. Baza tehnico-materiala existenta in cadrul zonei turistice 4.1 Structuri de primire cu functiuni de cazare (hotel, pensiuni, motel, vile)
Baile Tusnad - Hotel Olt Hotel Olt se afla in centrul statiunii balneare si dispune de 6 camere single, 119 camere double si 3 apartamente. Dotari camere: camere single: pat matrimonial sau 2 paturi separate, baie si tv color; camere duble: 2 paturi separate, baie, tv color (optional); apartament: dormitor, sufragerie, baie. Prtie de schi cu cablu Locuri: 6 camere single 119 camere duble 3 apartamente 17

Bile Tunad Tarife - 2007 Iun. 16 - sept. 15 - min 3 zile Cazare in camera dubla: 120 RON/zi/camera Cazare in regim single: 90 RON/zi/camera Cazare in apartman: 150 RON/nap Pensiune completa: 40 RON/pers Demipensiune: 30 RON/nap/pers Tratament (2 ocazi): 16 RON/pers Facilitti - Servicii: Restaurant Bar de zi Sali de conferinte Piscina acoperita Parcare proprie Drumetii: Ture montane Stnca Soimilor 2,5 km Panorama Ludmila 1,5km Tinovul Mohos 5,7 km Lacul Sfnta Ana 5,5 km Cetatea Blvnyos 10 km Pesteri sulfuroase 8 km Drumetii: Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km Baile Tusnad - Ghimes - 77 km Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km Baile Tusnad - Brasov - 69 km Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km Baile Tusnad - Harghita Bi (Mofeta) - 55 km Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km Pot fi contactat telefonic ntre orele: Luni - Sambata 10 - 18 h Contact: Gl Tibor Fax: (004) - 0266-219 456 Mobil: (004) - 0751-500 635 Bile Tusnad - Hotel Fortuna n Hotelul Fortuna sunt 13 camere, din care patru camere cu dou paturi, sase camere cu pat matrimonial. Avem dou apartamente la dispozitia oaspetilor: un apartament de lux cu jacuzzi si un apartament cu dou camere separate pentru patru persoane. 18

Bile Tunad Capacitatea maxim a camerelor: 26 persoane. Toate camerele au cabin de dus, televizor color, acces la Internet si teras. Cldirea si camerele sunt aranjate n stil rustic. Mai multe detalii... Prtie de schi cu cablu Servicii: TV n camer, room-service, internet Parcare Restaurant pentru 60 de persoane Grdin de var pentru 30 persoane Club, mas biliard Saun, masaj, tratament Unul dintre apartmane are jacuzzi, camerele sunt aranjate cu paturi cu saltele medicinale, panel de dus cu hidromasaj Tratamente si bi cu ap mineral Programe: Vntoare, pescuit, excursii, drumetii montane, plimbri cu caleasca Organizare petreceri, dineuri, conferinte Iarna: snius, plimbri cu sania Locuri: 13 camere, total 26 locuri 13 camere cu 2 paturi Tarife - 2007: Camere cu 2 paturi: 60 /noapte Camere cu pat matrimonial: 60 /noapte Apartament: 99 /noapte * Tarifele de cazare includ micul dejun. Pat suplimentar: 24 /noapte Sauna: 9 /pers Masaj: 15 /pers Sezon de vntoare: 15.05.-30.11 - cerb 15.03.-15.05 - urs 01.09.-30.11 - cprioar 15.09.-30.11 - capr neagr 01.10.-15.02 - mistret 01.04.-15.04 - cocos de munte 01.10.-28.02 - fazan Drumetii: Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km Baile Tusnad - Ghimes - 77 km Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km Baile Tusnad - Brasov - 69 km Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km Baile Tusnad - Harghita Bi (Mofeta) - 55 km Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km 19

Bile Tunad

Tusnad - Hotel Ciucas*** Hotel Ciucas***, situat n statiunea balnear Bile Tusnad, pe drumul national DN12 la 63 km de Brasov si 37 km de Miercurea Ciuc, v asteapt ospitalier cu servicii si dotari deosebite si cu un personal amabil si prietenos. Alegerea ideal pentru momentele dumneavoastra de relaxare. Amplasat ntr-un cadru natural deosebit si dotat cu facilitti pe msura celor mai exigente asteptari Hotelul Ciucas reprezinta alegerea ideeal pentru organizarea de evenimente, simpozioane sau teambuilding. Prtie de schi cu cablu Locuri: n 78 camere si 3 apartamente sunt 165 locuri 78 camere duble 3 apartamente Facilitti - Servicii: Restaurantul dispune de 170 locuri ce pot fi separate pe grupuri (servirea meselor zilnice; mese festive; organizarea de nunti, botezuri sau zile onomastice; organizarea de petreceri ocazionale; organizarea de expozitii culinare) Restaurantul dispune de sonorizare proprie si orchestra la cerere (programe cu dansuri populare sau de societate) Pe terasa restaurantului, intr-un cadru natural deosebit, exista spatiu amenajat pentru servirea mesei pentru nc 60 de persoane. Fiecare camera dispune de acces cu cartel, baie proprie cu dus sau cad baie, televizor si cablu tv cu o gril de 30 de programe, telefon cu acces international si balcon. nchirierea gratuita de jocuri Organizarea de conferinte, expozitii, seminrii, prezentri de produse sau servicii si alte evenimente in functie de cerintele clientilor Organizarea de excursii n imprejurimile statiunii la cele mai importante puncte de atractie Complexul de conferinte, simpozioane si training are o capacitate maxim de 300 de locuri impartite n 5 sli Coffee brake-urile se pot organiza n bar avnd o capacitate de 24 de locuri la mese Tarife - 2008 pana 1 mai: Camer single cu mic dejun: 103 RON/zi Camer duble cu mic dejun: 140 RON/zi Apartament cu mic dejun: 210 RON/zi Apartament lux cu mic dejun: 300 RON/zi Pensiune complet: 70 RON/zi/persoan Demipensiune: 50 RON/zi/persoan Reduceri: Copii sub 7 ani nsotiti de printi beneficiaz de cazare 20 gratuit

Bile Tunad Pentru un pat suplimentar se percepe din valoarea unui loc Drumetii: Ture montane Stnca Soimilor 2,5 km Panorama Ludmila 1,5km Tinovul Mohos 5,7 km Lacul Sfnta Ana 5,5 km Cetatea Blvnyos 10 km Pesteri sulfuroase 8 km Drumetii: Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km Baile Tusnad - Ghimes - 77 km Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km Baile Tusnad - Brasov - 69 km Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km Baile Tusnad - Harghita Bi (Mofeta) - 55 km Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km

Bile Tusnad - Pensiune Sfantu Crsitof Pensiunea Sfantu Cristof, situat la 5 minute distant de centrul orasului, si asteapt oaspetii ntr-o mprejurare comod, cu caracter familiar. Cldirea cu 20 de camere, restaurantul cu 60 de locuri, precum serviciile noastre de wellness si conferint nu numai c anunt, ci n realitate face totul pentru a asigura oaspetilor si un repaus linistit, plin de revelatii. Pensiunea Sfantu Cristof si asteapt oaspetii si n afara sezonului de var, asadar cei dornici de declansare se ntorc cu numr din ce n ce mai mare si n alte anotimpuri. Restaurantul si sala de conferinte ale pensiunii noastre sunt ideale pentru organizri familiare, amicale, conferinte, antrenamente, alte organizri. n acelasi timp, pensiunea noastr d loc expozitiilor cu caracter de continu rennoire ale artistilor contemporane. Prtie de schi cu cablu 21

Bile Tunad Locuri: in 20 camere, total 50 locuri 2 camere cu pat simplu, Baie proprie, Televizor, Internet, Telefon 11 camere cu dou paturi , Baie proprie, Televizor, Internet, Telefon 2 camere cu 3 paturi, Baie proprie, Televizor, Internet, Telefon 5 camere cu 4 paturi, Baie proprie, Televizor, Internet, Telefon Servicii: Camere cu puncte sanitare proprii Tv cablu, internet, telefon in camere Wellness Restaurant cu 60 locuri Sala de conferinta cu 40 locuri Tierea porcului (iarna la cerere) Fript de miel, foc de tabr (cu muzic tigneasc), mersul cu cruta si sania Excursii, ture cu bicicleta Tarife - 2008: Pana 01 aprilie 2008: Cazare: 40 Ron/zi/pers Cazare cu mic dejun: 55 Ron/zi/pers Cazare cu demipensiune: 75 Ron/zi/pers De la 01 aprilie 2008: Camera single: 90 Ron/zi/camera Camera double: 160 Ron/zi/camera Camera cu 3 paturi: 210 Ron/zi/camera Camera cu 4 paturi: 240 Ron/zi/camera * Preturile de mai sus contin micul dejun Reduceri: Copiii pn la vrsta de 2 ani pot vizita gratuit pensiunea noastr n cazul sezrii n aceeasi camer cu printii a copiilor avnd vrsta ntre 3 -12 ani, reducem 50 % din pretul cazrii Pn la vrsta de 6 ani reducem 25 % din pretul alimentrii n pensiune ( demi-pensiune, alimentare complet) n cazul grupurilor reducerea se negociaza Oaspetii nostri avnd vrsta de, sau dup 60 de ani beneficiaz de 5% reducere din pretul camerei alese Excursii: Piatra Soimului 2,5 km Ludmilla kilt 1,5km Tinovul Mohos 5,7 km Lacul Sfnta Ana 5,5 km Cetatea Blvnyos 10 km Pestera Turia 8 km Drumetii: Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km Baile Tusnad - Ghimes - 77 km Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km Baile Tusnad - Brasov - 69 km 22

Bile Tunad Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km Baile Tusnad - Harghita Bi (Mofeta) - 55 km Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km

Bile Tusnad - Pensiunea Szekely Prtie de schi cu cablu Locuri: 10 camere pentru 28 + 2 persoane 2 camere cu 4 paturi 4 camere cu 2 paturi 2 camere cu 6 paturi + 2 paturi suplimentare Toate camerele au grup sanitar propriu Tarife - 2008 extrasezon: Cazare: 52 RON/zi/persoan Cazare + mic dejun: 68 RON/zi/persoan Cazare + demipensiune: 88 RON/zi/persoan Camer dubl pentru 1 pers: 79 RON/camer/noapte Cazare pentru copii sub 10 ani: 39 RON Facilitti - Servicii: Frigidere n camere Curte amenajat Loc de odihn Loc pentru foc Cuptor Leagn Izvor de ap mineral n apropiere Mofett n apropiere Plimbri cu cruta / sania Organizare programe, ghid turistic Vntoare Restaurant, bar Tratamente Parcare n curte sau lng pensiune Excursii: Piatra Soimului 2,5 km Ludmilla kilt 1,5km Tinovul Mohos 5,7 km Lacul Sfnta Ana 5,5 km Cetatea Blvnyos 10 km Pestera Turia 8 km Drumetii: Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km 23

Bile Tunad Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km Baile Tusnad - Ghimes - 77 km Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km Baile Tusnad - Brasov - 69 km Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km Baile Tusnad - Harghita Bi (Mofeta) - 55 km Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km

Bile Tusnad - Apartamentul Veress Bile Tusnad se afla n valea Oltului, la poalele muntilor acoperite cu brazi. Orasul este situat n partea sudica a Depresiuni Ciucului, ntre muntii Harghita si Bodoc. Aceasta statiune balneara are mai multe izvoare de ape minerale si mezotermale, si mofete recomandate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare si a sistemului nervos. Localitatea se afla la o altitudine de 650 m. Cei care vor s se deconecteze ntr-un mediu linistit de munte, s aleag Apartamentul Veress. Cldirea are fundatie de piatr si este construit din lemn de grosime 12x12 cm. Pe baza unui sistem finlandez cu cepuri longitudinale pentru o izolare mai bun si este considerat ca un sistem de constructie bio fr adaosuri materiale sintetice. Interiorul este tencuit si zugravit numai cu var fr alte adaosuri de vopsele de origine sintetica. Prtie de schi cu cablu Locuri: 2 apartamente, total 12 locuri 1. apartament (77,77 mp): Parterul are dou intrri si iesiri, hol, camer de zi, buctrie, baie cu grup sanitar, un dormitor cu dou paturi si mobilier adecvat, un dormitor cu dou paturi, terasa acoperit 24

Bile Tunad 2. apartament (92,71 mp): teras acoperit cu dou intrri la parter, camer de zi cu buctrie, baie si grup sanitar, teras acoperit casa scrii, dormitor cu doua paturi, dormitor cu doua paturi Facilitti-Servicii: baia: cu instalatii sanitare cu ap curgtoare sub presiune de 1,5 atm., cu grupuri sanitare, toalet modern si cu cabine de dus cu perdele. buctria: este dotat cu aparatur necesar pentru gtit: soba de aragaz, cafetier, aparatura de nclzire cu microunde, chiuveta cu apa rece si calda pentru spalarea vaselor, farfurii, linguri, furculite pentru sase persoane tinute n dulapuri nchise si frigider cu congelator. camera de zi este prevazut cu o canapea extensibil pentru dou persoane, are o mas cu sase scaune pentru a servi masa si un televizor legat la sistemul de cablu local toate dormitoarele au cte dou paturi cu veioze si noptiere si dulapuri necesare pentru haine si lenjerie. Exist lenjerie de pat si prosoape pentru fiecare pat. teras nclzire central grtar n grdin parcare n curte ghid turistic teren de tenis este cu zgara rosie si are o suprafat total de 500 mp nchiriere schiuri n apropiere: drum principal 50 m, centru 1000 m, ci ferate 1000 m, alimentar 50 m, restaurant 50 m, strand 500 m Tarife - 2008: Apartman pentru 4 pers: 70 /zi Apartman pentru 5 pers: 75 /zi Apartman pentru 6 pers: 80 /zi Programe: tenis de mas tenis (vara) patinaj (iarna) vntoare, pescuit, excursii, sporturi de iarn Excursii: Piatra Soimului 2,5 km Ludmilla kilt 1,5km Tinovul Mohos 5,7 km Lacul Sfnta Ana 5,5 km Cetatea Blvnyos 10 km Pestera Turia 8 km Drumetii: Baile Tusnad - Miercurea Ciuc - 32 km Baile Tusnad - Sumuleu Ciuc - 37 km Baile Tusnad - Lazarea (Castelul Lazar) - 92 km Baile Tusnad - Lacul Rosu - Cheile Bicazului - 93 km Baile Tusnad - Ghimes - 77 km Baile Tusnad - Corund (ceramica populara) - 108 km Baile Tusnad - Praid, salina - 120 km Baile Tusnad - Sovata, Lacul Ursu - 127 km Baile Tusnad - Sighisoara - 140 km Baile Tusnad - Brasov - 69 km Baile Tusnad - Poiana Brasov - 85 km Baile Tusnad - Bran (castelul Bran, Dracula) - 100 km Baile Tusnad - Harghita Bi (Mofeta) - 55 km Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - 55 km 25

Bile Tunad

4.2 Structuri de primire cu funciuni de alimentaie

4.2.1 Restaurante Restaurant Stanca Soimilor Specific: Romanesc - International Program: 10 - Ultimul Client Nr. locuri: 74 Terasa: 250 locuri Contact Restaurant Stanca Soimilor Baile Tusnad Tel fix: 0266/335.064 Fax: 0266/335.205 E-mail: kontaktturism@nextra.ro Adresa: Baile Tusnad Localitate: Baile Tusnad Judetul: Harghita Regiunea: Centre SPA Descrierea adresei: Pe malul Lacului Ciucas. Servicii si dotari Restaurant Stanca Soimilor Baile Tusnad Restaurant cu o capacitate de 74 locuri. Octogon amplasat in mijlocul Lacului Ciucas, cu o capacitate de 40 locuri. Terasa amenajata intr-un cadru natural, cu o capacitate de 250 locuri. Orchestra proprie. Recomandari Restaurant Stanca Soimilor Baile Tusnad Amplasat intr-un cadru deosebit, pe malul lacului Ciucas, Restaurantul Stanca Soimilor va invita sa petreceti cateva ore de relaxare, impreuna cu familia sau cu prietenii si sa savurati preparatele servite de un personal calificat. La cerere, Restaurant Stanca Soimilor asigura organizarea si serviciile pentru: - mese festive - aniversari - intalniri de afaceri Restaurantul Balaton(Str. Voina 12.) Tel.: 135-096. Restaurant Laleaua:(Str. Voina) 150 locuri, bar, teras. Restaurant Moara la Fgdu: (Str. Morii 36.) 60 locuri. Tel.: 135-590. Restaurant Seiche (Str. Morii 52.) Tel.: 135-295.

4.3 Baze de tratament

Ape minerale Exist 44 izvoare naturale i foraje din care n prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stnescu 1 bis, Apor, Ileana i Mikes) pentru cur extern. Indicaii terapeutice Prin cur intern se pot trata afeciuni digestive, gastrite hipoacide, precum i hepato-colecistite cronice, boli metabolice i neuro endocrine. Prin cur extern bile sunt recomandate n afeciuni 26

Bile Tunad cardiovasculare, tulburri circulare, reumatice i nevroz astenic sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. Sonda nr. 1 Izv. nr.1 Anioni Brom Br0,034 urme Nitric NO3- 2,1 Nitros NO2- urme 0,17 Sulfuric SO4 -- 3,4 4,1 Bicarbonic HCO3- 1052,2 1403,0 Cationi Sodiu Na+ 273,1 Potasiu K+ 14,3 225,3 Litiu Li+ 0,11 Calciu Ca++ 136,7 169,2 Magneziu Mg++ 39,1 83,4 Fier Fe++ 25,7 15,7 Aluminiu Al+++ 4,7 2,6 Alte Acid metasalicilic H2SiO3 72.2 116,0 Acid metaboric HBO2 7,5 Bioxid de carbon CO2 2214,5 1189,2 Mineralizare 3817,034 3311,7 Baze de tratament La Bile Tunad, n pavilionul balnear al policlinicii se efectueaz bi carbogazoase calde, aplicaii cu parafin, hidroterapii i fizioterapii, gimnastic medical, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane i poate cura 800 de pacieni pe zi. Bazinul n aer liber este alimentat de apele Izvorului Bilor. Hotel Tusnad*** este cel mai important reper al statiunii supranumita Perla Ardealului. In anul 2006, hotelul, situat in centrul Tusnadului, a fost renovat partial astfel ca 23 de camere sunt acum clasificate la 3*. Procesul de modernizare continua dar fara a crea neplaceri clientilor care aleg acest hotel pentru odihna, tratament sau evenimente de afaceri. Baza de tratament, la care accesul se face direct din hotel, poate primi 900 de pacienti pe zi la procedurile principale. Facilitati: Toate camerele cu balcon, baie, TV cablu, telefon internaional Magazin cu mrfuri generale Coafur i cosmetic Parcare proprie pzit Camer de bagaje Concierge Fax Xerox Internet wireless, in holul hotelului Club Teren de tenis de cmp Sli de conferin (2x12 locuri, 1x200 locuri) Excursii n mprejurimi cu microbuz propriu Saun Masaj Hidromasaj Fitness Electroterapie Piscin cu ap mineral 27

Bile Tunad Factori naturali de cur ape minerale (carbogazoase, clorurosodice, bicarbonatate) mofete bioclimat (subalpin, bogat n aerosoli i ioni negativi) ape termale Afeciuni tratate cardiovasculare (n principal): cardiopatie ischemic cronic, sechele dup infarct miocardic la min. 3 luni dup externare, hipertensiune arterial esenial, valvulopatii forme compensate, arteriopatii periferice, boli venoase cronice, subieci cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare reumatismale, boli ale sistemului nervos (sechele dup accident vascular cerebral, nevroz astenic), digestive (gastroduodenit cronic, ulcer gastric i duodenal cronic, afeciuni ale vezicii i cilor biliare, hepatite cronice), endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie, boala Basedow), metabolice i de nutriie (diabet zaharat, obezitate), ale rinichiului i cilor urinare (litiaza urinar), respiratorii, boli profesionale (complementar) Tarife cazare: - camere de 3* : 330 RON/pers/loc in cam. dubla (valoare neta pentru agentiile de turism: 297 RON) - camere de 2* : 270 RON/ pers/loc in cam. dubla (valoare neta pentru agentiile de turism: 243 RON) Pachetul va cuprinde urmatoarele servicii: - 6 nopti de cazare cu mic dejun/loc in camera dubla - 2 proceduri /zi, pe baza de recomandare medicala (Bilet de trimitere) Indicatii terapeutice Afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, tulburari circulatorii, afectiuni valvulare si ale miocardului, hipertensiune arteriala, tulburari circulatorii); A fectiuni ale sistemului nervos (nevroza astenica, distonii neurovegetative, stari astenice secundare, stari de oboseala fizica si intelectuala); Afectiuni digestive ( boli ale stomacului, tulburari functionale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare); Afectiuni endocrine ( hipertiroidie usoara, insuficienta suprarenala, boala Basedow) Tipuri de proceduri Bai cu CO2, mofete, bai galvanice, masaj, impachetari cu parafina, bai de plante, masaj Magnetodiaflux, ionizari, cultura fizica medicala, cura interna cu ape minerale, masaj manual reflex, magnetoterapie, cultura fizica medicala, masaj, cura de teren, cura interna. Factori naturali de cura Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate; Mofete; Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant; Baza de Tratament Baza de tratament reprezinta totalitatea spatiilor amenajate pentru aplicare metodelor de tratament specific cu factori terapeutici naturali: ape naturale carbogazoase, mofeta, proceduri de medicina fizica si chinetoterapie sub forma de cura balneara. Kinetoterapia -terapia prin miscare se pate folosi in programele terapeutice de recuperare si profilactice (kinetoprofilaxia). 28

Bile Tunad Hidrokinetoterapia - Utilizarea apei minerale ca mediu de facilitare pentru programele de kinetoterapie. Temperatura apei minerale este de 26g- 31g C, temperatura la care se produc efecte microrelaxante si antialergice. Electroterapia - terapie fizicala care foloseste forme diferite de curent electric ( curent galvanic, curent de joasa fregventa, curent de fregventa medie, curent de inalta frecventa, unde scurte, microunde, ultrasunete), radiatii inflarosii, ultraviolete si lasser, campuri magnetice de joasa frecventa. Necesita personal specializat, asistenti medicali fizioterapeuti. Masoterapia - un grupaj de exercitari mecanice de tip manual asupra tegumentului. Masajul manual este efectuat de personal medical specializat- maseuri sau asistenti medicali, specialitatea masoterapie. Terapia locala - foloseste ca factor terapeutic vectorul temperatura care poate fi tramsferata corpului prin intermediul unui suport termic cum ar fi parafina. Parafina se aplica sub forma de placa de parafina la temperatura de 50g C circa 15-20 minute. Hidroterapia - balneatia externa cu apa minerala carbogazoasa in scop terapeutic, penru factorul termic, de presiune, biochimic (bioxidul de carbon dizolvat in apa), a vasodilatator. Temperatura apei este de 32-34g C. Durata unei sedinte este de 15 min si necesita supravechere de personal necalificat medical. Hidromasaj - dus subacval partial si general, sub forma de jet de apa sub presiune proiectat de tegument. Presiunea jetului de apa este de 2-4 kg/cm2.

4.4 Agenia de turism-intermediari pe piaa turistic

Adria Tour Odorheiu-Secuiesc Descriere: Servicii de turism. Turism intern/international. Adresa: Strada Beclean 21, Odorheiu Secuiesc, judetul Harghita Telefoane: 0266-218.008 Website: www.adriatour.ro Agentia de Turism Harghita Tours Odorheiu Secuiesc Descriere: Agentie vanzari si intermediere bilete de avion. Tour-operator. Agentie de turism. Adresa: Strada Tomcsa Sndor 2/3, Odorheiu Secuiesc, judetul Harghita Telefoane: 0266-218.430 Website: www.galtour.ro Alia-Tur Impex SRL Miercurea-Ciuc Descriere: Servicii de turism. Agentie de turism. Adresa: Telefoane: Website: Strada George Cosbuc 41, judetul Harghita 0266-372.458 www.alibabatour.com

Asociatia de Turism si de Ocrotire a Naturii Miercurea-Ciuc Descriere: Organizatie non-guvernamentala. Servicii de turism. Protectia mediului. Adresa: Strada Mller 4/C/14, Miercurea-Ciuc, judetul Harghita Telefoane: 0266-322.746 29

Bile Tunad Website: www.asco.ro

Cap V. Strategii privind atragerea turitilor n Bile Tunad 5.1. Strategii privind produsele turistice
Scopul politicii de produs este acela ca pe baza concluziilor desprinse din studierea cantitativ i calitativ a cererii s se asigure adaptarea sa la mediul intern i extern. Aceasta se poate realiza prin: proiectarea, selecionarea i introducerea pe pia a unui produs turistic care satisface cu succes nevoile unui segment al pieei; dezvoltarea produselor existente. Dei, zonele turistice din Romnia nu se afl la acelai nivel de dezvoltare, ele au numeroase atribute comune, care fac posibil identificarea unor tipuri de strategii care vizeaz oferta fiecreia dintre ele. Aceste strategii trebuie s aib n vedere crearea unui produs turistic bazat pe caracteristicile proprii turismului din ara noastr, a unui produs competitiv, de calitate care s satisfac cerinele ct mai multor segmente de turiti. Astfel, pot fi adoptate patru tipuri principale de strategii ale produsului turistic :

strategie de difereniere, comparativ cu ofertele rilor concurente; strategie de diversificare a prestaiilor turistice; strategie de flexibilitate; strategie de cretere a calitii.

Strategia de difereniere comparativ cu ofertele rilor concurente trebuie s se bazeze pe crearea unui produs turistic original, atrgtor, care s valorifice superior resursele terapeutice, resursele mediului natural, dar i antropic, dar i celelalte categorii de resurse turistice existente n ara noastr. Caracterul de originalitate, asigurat de calitatea factorilor naturali de cur, trebuie completat i prin combinarea, n cadrul programelor turistice, cu alte oferte, n funcie de apropierea staiunii de puncte valoroase din punct de vedere turistic. 30

Bile Tunad Produsele originale oferite turitilor trebuie s asigure, tot ca element de difereniere, servicii de calitate, printr-un personal competent profesional, prin implementarea managementului calitii totale. Strategia de diversificare are n vedere satisfacerea cerinelor ct mai multor segmente de turiti, n special prin dezvoltarea ofertei pentru turismul de sntate, de bunstare. n plus, pentru noile segmente de turiti, fr probleme medicale, se pot valorifica variate forme i activiti turistice n zona staiunilor balneare, date fiind complexitatea i varietatea potenialului turistic. Astfel, pot fi dezvoltate i promovate drumeia montan, odihna i recreerea, practicarea sporturilor de iarn (schi fond, schi alpin, sniu) i a altor sporturi i activiti de agrement ( alpinism, deltaplan, parapant, cicloturism i altele), turismul de afaceri, cultural, etc. Aceste forme acoper o larg palet a motivaiilor i preferinelor turistice, precum i o extindere a sezonului turistic, care poate i trebuie s acopere cea mai mare parte a anului. Strategia de flexibilitate se caracterizeaz prin posibilitatea adaptrii permanente a ofertei la cerinele turitilor i se bazeaz pe o bun cunoatere a pieei, o previzionare a fluxurilor turistice, a motivaiilor i necesitilor consumatorilor. Flexibilitatea ofertei turistice poate fi asigurat prin conceperea i promovarea unor programe turistice adecvate fiecrui segment de pia, prin adaptarea permanent a acestora la schimbrile cererii. Dac oferta construit este rigid, n schimb pachetele de servicii oferite, activitile de animaie, combinaia de forme de turism, de prestaii .a.m.d. pot fi adaptate i mbuntite conform exigenelor manifestate de turiti. Un rol esenial n acest sens revine personalului lucrtor n turism, care trebuie s adopte un comportament corespunztor, o atitudine deschis fa de clientel contribuind la atragerea acesteia. Strategia de cretere a calitii este esenial pentru competitivitatea produsului turistic romnesc. ntreaga reea de dotri turistice de la cazare la tratament trebuie s comercialize servicii de o calitate superioar celei existente, pentru a asigura competitivitatea produsului turistic. De aceea sunt necesare o cretere a gradului de confort n spaiile de cazare i alimentaie, o mai bun calitate a ofertei de agrement i servicii profesioniste din partea personalului medical din bazele de tratament.

5.2. Strategii privind preurile

Odat conturat oferta turistic, este necesar luarea n considerare i a celorlalte componente ale mixului de marketing i strategiilor aferente. Astfel, politica de pre trebuie abordat n strns corelaie cu celelalte componente ale mixului de marketing. Stabilirea preurilor produselor turistice se va face n funcie de nivelul calitativ i structura serviciilor oferite, de ciclul de via al produsului, de elasticitatea cererii, precum i de obiectivele urmrite. Pentru turismul romnesc, considerm c cele mai potrivite strategii de pre pot fi urmtoarele: 1. o strategie a preului sczut, utilizat pentru ptrunderea pe piee externe n care clientela deine venituri i pentru ctigarea unor piee cu o concuren puternic; 2. o strategie a preului ridicat, care poate fi adoptat pentru unele produse inedite sau de foarte bun calitate. Desigur, factorul esenial n asigurarea competitivitii unor asemenea produse este corelarea preului ridicat cu calitatea nalt a prestaiilor turistice; 3. o strategie a preurilor forfetare aplicabil aranjamentelor turistice (comercializate sub formula totul inclus), care ar putea fi mai mult utilizate pentru sejururi active, dar mai ales pentru circuitele turistice (organizate sau semiorganizate); 4. o strategie de difereniere a preurilor, corelat cu strategia de difereniere a produselor turistice, pe de o parte, iar pe de alt parte, cu caracteristicile cererii sezonalitate, segmente de consumatori, modalitate de organizare a cltoriei; 31

Bile Tunad 5. o strategie de flexibilitate a preurilor, n sensul unei adoptri permanente la fluctuaiile cererii, la modificarea condiiilor de pe piaa turismului romnesc, la concuren; n stabilirea preurilor n turismul romnesc trebuie avut n vedere i latura psihologic a acestora: un pre prea sczut va determina nencrederea n calitatea serviciilor oferite, pe cnd un pre prea ridicat poate anihila cererea. n plus, aceste praguri sunt foarte diferite de la o pia la alta: un pre ridicat pentru turitii romni poate nsemna un pre foarte sczut pentru turitii germani sau israelieni.

5.3 Strategii privind promovarea produsului turistic

Strategiile de promovare a turismului romnesc reprezint acea parte din strategiile mixului de marketing turistic care are ca obiectiv principalele aciuni promoionale ce vizeaz aceast form de turism, fie prin strategiile de atragere, orientate spre cerere, fie de mpingere axate pe ofert. Procesul de promovare ca element al mixului de marketing turistic ncepe cu analiza i formularea clar a obiectivelor promoionale. Acestea se refer la: identificarea audienei int, determinarea rspunsului cutat, selectarea i formularea mesajelor desemnate s ating scopul, selectarea mediului pentru transmiterea efectiv a mesajelor la audiena int, alocarea bugetului pentru realizarea i transmiterea mesajelor, evaluarea efectelor asupra audienei int, respectiv colectarea i analiza feed-back-ului. Obiectivele promoionale pot fi de consolidare, creare sau schimbare a atitudinilor i comportamentului consumatorului de produse turistice. Promovarea produsului turistic se refer la cile de informare i de convingere prin care clientela turistic este determinat s ia decizii de cumprare. Principalele mijloace de comunicaie pentru activitatea promoional sunt: publicitatea, promovarea vnzrilor, relaiile publice i vnzarea profesional, a cror combinare eficient formeaz coninutul mixului promoional. Publicitatea cuprinde toate aciunile care au scop prezentarea unui mesaj n legtur cu un serviciu, produs, marc sau ntreprindere i implic nsemnate eforturi financiare. n vederea planificrii activitii promoionale se va ine cont de faptul c obiectivele de publicitate pot fi n funcie de audiena-int, de informare, de convingere sau de reamintire a imaginii produsului respectiv. Publicitatea informativ este utilizat n cazul lansrii pe pia a unui produs turistic, respectiv pentru crearea cererii iniiale. Publicitatea de convingere se folosete pentru nvingerea concurenei, deci pentru crearea cererii selective. Publicitatea de reamintire este utilizat pentru produsele aflate n etapa de maturitate urmrindu-se consolidarea imaginii create anterior. Promovarea vnzrilor a fost definit ca fiind o iniiativ de ncurajare a cumprrii unui produs sau serviciu. Pentru realizarea promovrii vnzrilor se realizeaz din timp urmtoarele aciuni: stabilirea obiectivelor promovrii; alegerea modului de distribuie (vnzare direct, prin tour-operator sau prin agenie de turism); stabilirea merchandising-ului; realizarea pachetelor de servicii i stabilirea preului acestora de regul mai sczut dect suma preurilor serviciilor individuale; stabilirea discounturilor ce se acord cumprtorilor; 32

Bile Tunad stabilirea unor bunuri de consum sau servicii complementare ce se ofer gratuit o dat cu cumprarea pachetului de servicii turistice; evaluarea succesului promovrii vnzrilor. Relaiile publice cuprind activitile desfurate de ntreprinderile turistice n scopul meninerii i mbuntirii legturilor cu firmelor colaboratoare sau cu cu publicul. n turism noiunea de public include publicul intern (angajaii i familiile lor, acionarii sau proprietarii) i publicul extern (turitii i turitii poteniali, ntreprinderile de turism concurente, ntreprinderile colaboratoare, comunitatea local, oficialitile centrale i locale, media etc). Importana utilizrii relaiilor publice este dat i de caracteristicile produsului turistic (intangibilitatea, perisabilitatea, eterogenitatea, inseparabilitatea) i fac ca decizia de cumprare s fie mult influenat de elemente psiho-emoionale, informaiile transmise de la om la om avnd un rol hotrtor. Vnzarea profesional, dei este considerat a fi cel mai eficient instrument al mixului promoional pentru formarea preferinelor cumprtorului i convingerea lui n luarea deciziei, n cazul produsului turistic cur balnear doar participarea la trguri i expoziii este cu adevrat eficient. n ceea ce privete diferenierea mixului promoional pe sezoane pornindu-se, pe de o parte, de la natura produsului turistic, iar pe de alt parte, de la caracteristicile pieei n ansamblu i ale segmentelor de populaie avute n vedere, elementele eseniale de difereniere sunt publicitatea i promovarea vnzrilor. Promovarea produsului turistic este foarte important n crearea imaginii despre calitatea produsului oferit. Succesul unui produs pe pia depinde ntr-o mare msur de modul n care cel ce realizeaz acel produs reuete s comunice eficient potenialilor clieni i intermediarilor dimensiunea calitativ a ofertei lor.

5.4 Strategii privind distribuia produsului turistic

n momentul distribuiei produsului turistic, se disting mai multe variante de aciune; fiecare nterprindere va decide asupra stategiei alese n funcie de obiectivele stabilite, de potenialul propriu, de segmentele de turiti vizate, de strategia concurenei, de relaiile anterioare cu distribuitorii, precum i de influena canalelor de distribuie asupra volumului vnzrilor pe fiecare pia n parte. Sunt evideniate trei variante ale strategiei de distribuie, care credem c pot fi adoptate i n cazul de fa, evident, inndu-se seama de factorii prezentai mai sus. Acestea sunt: 1. distribuia selectiv , care presupune alegerea i utilizarea acelor intermediari care sunt considerai a desfura o activitate eficient. Astfel, pe piaa intern, vor putea fi selectate marile agenii de turism, care i-au fcut deja un nume nu numai pe piaa romneasc i care presteaz servicii de calitate, constituindu-se ca parteneri pe piaa extern. Fiecare ntreprindere prestatoare de servicii i alege partenerii n funcie de puterea proprie de negociere, de renumele acestora i de costurile implicate. Utiliznd aceast strategie, prestatorul poate controla mai bine anumite segmente de pia, poate s se adapteze mai repede modificrilor care intervin n structura sau n preferinele clienilor. 2. distribuia exclusiv, care implic utilizarea unui singur intermediar pe o anumit pia; aceasta este posibil atunci cnd pe acea pia exist o agenie cu o mare putere comercial, care dezvolt o politic de promovare activ i care poate influena o clientel numeroas; 3. distribuia intensiv, care reunete de fapt comercializarea prin intermediari diveri a produsului turistic (forma organizat) cu vnzarea direct (turismul neorganizat).

33

Bile Tunad

Cap VI. Documente utile n cadrul activitii de turism 6.1 Programe turistice
Program naturist BioTusnad, Complex Hotelier Ciucas 3*, Baile Tusnad Pret: 858 RON Durata: 7 sau 14 nopti Transport: individual Cazare: Complex Hotelier Ciucas 3* Servicii incluse: - cazare - alimentatie specifica fiecarui tip de program - tratamentele aferente acestora Descriere: Program: Tratament Perioada: 2 martie - 5 iulie 2008 Localitate: Baile Tusnad Zona turistica: Covasna-Harghita Tarif: de la 858 lei/pers./pachet TIP PROGRAM: Program standard: 1 saptamana (Durata); 858 lei (Tarif) Program standard: 2 saptamani (Durata); 1738 lei (Tarif) Program de initiere in cura de slabire, diminuarea celulitei: 1 saptamana (Durata); 968 lei (Tarif) Program de initiere in cura de slabire, diminuarea celulitei: 2 saptamani (Durata); 1848 lei (Tarif) Program VIP: 34

Bile Tunad 1 saptamana (Durata); 1078 lei (Tarif) Program VIP: 2 saptamani (Durata); 2178 lei (Tarif) Nota: - tariful este exprimat in lei/pers./pachet - accesul animalelor de companie este interzis Descriere pachet: - program standard: program de detoxifiere, program lactovegetarian, include 5 proceduri zilnice - program de initiere in cura de slabire, diminuarea celulitei: contine masaje anticelulitice cu geluri specifice, impachetari si alte tratamente care ajuta la scaderea in greutate - program V.I.P.: include programul standard + servirea in camera; cazarea se face in apartamente de 4* (cu/fara jacuzzi); alimentatie naturista diversificata Programarile se fac cu 2 saptamani inainte. Serii de tratament: 1. 02.03.2008 - 1 saptamana 08.03.2008- 2 saptamani 15.03.2008 2. 16.03.2008 - 1 saptamana 22.03.2008- 2 saptamani 29.03.2008 3. 30.03.2008 - 1 saptamana 05.04.2008- 2 saptamani 12.04.2008 4. 13.04.2008 - 1 saptamana 19.04.2008- 2 saptamani 26.04.2008 5. 27.04.2008 - 1 saptamana 03.05.2008- 2 saptamani 10.05.2008 6. 11.05.2008 - 1 saptamana 17.05.2008- 2 saptamani 24.05.2008 7. 25.05.2008 - 1 saptamana 31.05.2008- 2 saptamani 07.06.2008 8. 08.06.2008 - 1 saptamana 14.06.2008- 2 saptamani 21.06.2008 9. 22.06.2008 - 1 saptamana 28.06.2008- 2 saptamani 05.07.2008 Servicii incluse: - cazare - alimentatie specifica fiecarui tip de program - tratamentele aferente acestora Nu sunt incluse: - taxa hoteliera Numar camere: 94 Numar locuri: 188 Localizare: - complexul hotelier Ciucas este situat pe DN 12 Facilitati: - hotelul a fost renovat si modernizat in 2007 - fiecare camera dispune de acces cu cartela, baie proprie cu dus sau cada baie, TV cablu cu o grila de 30 de programe, telefon cu acces international si balcon - restaurant (170 locuri, din care 130 in sala principala si 40 la separeu) - terasa de vara (60 locuri) - bar (40 locuri) cu terasa (10 locuri) - centru de conferinte (5 sali cu o capacitate de 300 persoane) - parcare privata gratuita - inchiriere gratuita de jocuri - baza de tratament dotata cu sala de gimnastica, kinetoterapie (pentru fitness si wellness), sauna, masaj, jacuzzi (cu plante, cu cristale, cu sare sau cu arome), salina, bai galvanice, electroterapie, laserterapie, ultrasunete, infrarosii, impachetari cu produse naturale (parafina, impachetari termice 35

Bile Tunad cu ceai si alge, impachetari cu namol activ termic, impachetari cu spirulina, impachetari cu ciocolata calda, impachetari cu cafea), cabinet medical de specialitate

CAP VII. Concluzii 7.1 Mod de promovare a zonei turistice

Transilvania Travel este agentia de turism tour-operatoare care are ca obiect principal de activitate gestionarea locurilor de cazare din unitatile hoteliere si de alimentatie publica din portofoliul de turism al SIF Transilvania. In plan secundar, Transilvania Travel ofera si servicii turistice pentru destinatii externe. Oferta noastra este unica in Romania prin cele peste 21.000 de locuri de cazare in cele 61 de hoteluri aflate in portofoliul SIF Transilvania, raspandite pe litoralul Marii Negre la Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun, Venus si Saturn, in statiuni balneare si montane precum Baile Felix, Tusnad, Covasna, Buzias, Predeal si in orasele Brasov si Ploiesti. O destinatie pentru toate anotimpurile Statiunea Tusnad a fost supranumita Perla Ardealului pentru decorul de o frumusete rara, aerul ozonat si serviciile de tratament de foarte buna calitate. Astazi, dupa o jumatate de secol de functionare ca statiune balneara, Tusnad isi mentine acest renume. Apele minerale de aici sunt folosite in scop terapeutic iar mofeta, care reprezinta emanatiile naturale de bioxid de carbon - gaz uscat, asa cum este valorificata in cura balneara la noi in tara, este un fenomen unic in lume. In baza de tratament a hotelului Tusnad sunt tratate afectiuni cardiovasculare, tulburari circulatorii, afectiuni ale miocardului, ale sistemului nervos, cele digestive si endocrine. 36

Bile Tunad Tusnad ramane o destinatie tentanta in orice anotimp iar pentru zilele cu vreme buna pentru excursii, merita vizitate obiectivele turistice din zona dintre care cel mai faimos este Lacul Sf. Ana, singurul lac de origine vulcanica din Romania. Afectiuni tratate:

cardiovasculare (in principal): cardiopatie ischemica cronica, sechele dupa infarct miocardic la min. 3 luni dupa externare, hipertensiune arteriala esentiala, valvulopatii forme compensate, arteriopatii periferice, boli venoase cronice, subiecti cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare reumatismale boli ale sistemului nervos (sechele dupa accident vascular cerebral, nevroza astenica) digestive (gastroduodenita cronica, ulcer gastric si duodenal cronic, afectiuni ale vezicii si cailor biliare, hepatite cronice) endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie, boala Basedow) metabolice si de nutritie (diabet zaharat, obezitate) ale rinichiului si cailor urinare (litiaza urinara) respiratorii boli profesionale (complementar)

Factori naturali:

ape minerale (carbogazoase, clorurosodice, bicarbonatate) mofete bioclimat (subalpin, bogat in aerosoli si ioni negativi) ape termale

Nu ratati:

Lacul Sfanta Ana, singurul lac de origine vulcanica din tara - 950 m altitudine Lacul Rosu - 115 km Tinovul Mohos - 1056 m altitudine Stanca Soimilor - 848 m altitudine zacamantul de turba de la Mogod ruinele cetatii dacice Piscul Cetatii rezervatia naturala Piatra Soimului excursii in orasele cetati Brasov, Sighisoara biserica franciscana in stil baroc din Sumuleu, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal cetatea taraneasca fortificata Carta Movila Tatarilor si Castelul Contelui Lazar din Lazarea monumentul Szekler din Siculeni manastirea ortodoxa Sfantul Ilie din Toplita cetatea Miko din Miercurea Ciuc - 30 km cetatea medievala din Odorheiul Secuiesc Muzeul National Secuiesc, Muzeul de Arta si Biserica reformata in stil gotic (secolul XIV) din Sfantu Gheorghe

7.2 Puncte tari si puncte slabe ale zonei turistice

Turism-Puncte tari 37

Bile Tunad - Mediu natural relativ intact; - Locuri de pelerinaj, evenimente religioase; - Putere deosebit de atragere a turitilor, poziie geografic central; - Monumente ale naturii; - Tradiii istorice, culturale i etnografice bogate; - Ospitalitate tradiional; - Cretere cantitativ a turismului n ultimul deceniu. - Infrastructur de transport n comun degradat; Turism-Puncte slabe - Privatizare trgnat, instabilitate legislativ; - Turism cu pronunat caracter sezonal; - Decderea staiunilor de odihn i balneoclimaterice; - Nivelul sczut al calitii serviciilor turistice; - Slab organizare, politic economic eronat; - Lips de disponibilitate pentru cooperare a actorilor locali; - Poluare vizual a mediului; - Lipsa unei optici favorabile dezvoltrii turismului; - Lipsa cererii de servicii turistice pe piaa intern.

7.3 Protectia mediului natural

Cu ocazia Zilei Pamantului, Apemin Tusnad SA, impreuna cu Huron Import- Export SRL, Solaris Trade SRL si Asociatia Tinutul Secuiesc Verde, au demarat un amplu proiect de curatenie de primavara. In perioada 25-26 aprilie, intre localitatile Miercurea Ciuc si Baile Tusnad s-au curatat imprejurimile drumului E578, precum si malurile si albia raului Olt. "Apemin Tusnad face deja de 6 ani curatenie de primavara pe valea Oltului, de fapt aceasta a fost unul dintre primele astfel de demersuri din regiunea noastra. In timp, actiunea a capatat un contur mai mare si am reusit sa implicam din ce in ce mai multe organizatii si oameni. Suntem multumiti de rezultatele de anul acesta si speram sa stabilim o traditie cu aceasta actiune, si ca pe viitor sa atragem si mai mult interes. Deasemenea, putem spune ca demersul nostru de acum 6 ani, a fost un fel de catalizator pentru protectia mediului in regiunea nostra si ne bucura enorm ca an ce trece din ce in ce mai multe actiuni de protectia mediului sunt intreprinse de ONG-uri de profil, de firme sau pur si simplu de voluntari." (Balazs Becsi Zsolt, Director General, Apemin Tusnad SA). Anul acesta au fost aproximativ 700 de persoane implicate in actiunea de curatenie, majoritatea din localitatile incluse in program - locuitori ai comunelor dintre Miercurea Ciuc si Baile Tusnad, elevi de la scolile din aceste localitati si din municipiu, angajati ai firmelor partenere si organizatoare, dar si voluntari care s-au inscris prin urma promovarii actiunii in presa locala. Mult sprijin a venit din partea copiilor, aproape 300 de elevi din scoli primare s-au inscris la actiune. Au fost adunate aproximativ 18 tone de deseuri (inclusiv PET-uri), care au fost transportate la gropile de gunoi a localitatilor aferente. Partenerii actiunii au fost: Agentia pentru Protectia Mediului Harghita, Directia Apelor Harghita, Directia pentru Drumuri si Poduri Harghita, Perla Harghitei SA, Primaria Municipiului Miercurea Ciuc, consiliile locale ale comunelor incluse in program: Sancraieni, Sansimion, Santimbru, Cozmeni, Sanmartin, Tusnad Sat, Baile Tusnad, Fundatia Jozsef Attila, Fundatia pentru Partneriat, Cercul Ecologic Harmatfu, Tusnad Cylcing Team, Consiliul Tinerilor din Zona Miercurea Ciuc, firma DirectWeb SRL si scolile primare din comunele vizate. Parteneri media: Fun FM Miercurea Ciuc, Szekely TV, Csiki Hirlap. 38

Bile Tunad In perioada urmatoare, Apemin Tusnad si Agentia pentru Protectia Mediului Harghita, vor organiza o campanie de protectia mediului, in cadrul careia se vor distribui pungi din hartie in supermarketurile mari din Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc, doua dintre cele mai mari orase din judet.

Anexe

39

Bile Tunad

Baile Tusnad

40

Bile Tunad

41

Bile Tunad

42

Bile Tunad

43

Bile Tunad

44

Bile Tunad

Bibliografie
1. http://www.infoturism.ro/complexe-balneare/baile-tusnad/ 2. http://www.bailetusnad.ro/ 3. http://www.travelworld.ro/statiuni/baile_tusnad.php 4. http://bailetusnad.in-romania.ro/ 5. http://www.tusnad.ro/ 6. www.tourismguide.ro/html/orase/Harghita/Baile%20Tusnad/galerie_foto_baile_tusnad.php 7. Ioan Lacatusu, Vasile Lechintan, Violeta Patrunjel - Romanii din Covasna si Harghita

45