Sunteți pe pagina 1din 2

Prin i de succes: Negocierea cu cel mic, lec ie substan ial de via (III)

Elena Badea / 13 Jul 2012 16:02 n acest ultim capitol dedicat tehnicilor de negociere ntre prin i i proprii copii, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pni oar prezint un ultim set de idei, care pot influen a cre terea rela iei ntre cele dou genera ii, sftuindu-i pe cei direct interesa i ca aspectele detaliate n cele trei episoade ale acestei prime microserii dedicate educa iei copilului s fie ndemnuri la reflec ie i reconsiderare. 1.Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pnioar, doctor n tiine ale Educaiei n cadrul Facultii de Psihologie i tiinele Educaiei, recomand prinilor s nvee s spun NU propriilor copii, chiar dac refuzul unor cerine ale celor mici este uneori destul de greu. n susinerea acestui sfat, profesorul Pnioar arat c, uneori, copiii sunt foarte persuasivi i exist riscul ca printele s cad n capcana unei manipulri din partea minorului. Trebuie s fii ateni la faptul c micuul nva s v manipuleze, nva c poate obine ce vrea de la dumneavoastr dac se poart ntrun fel care v sensibilizeaz. Mai trziu vei ajunge s i oferii tot ce vrea chiar dac comportamentul lui nu mai este cel dorit, spune distinsul profesor, preciznd c, dei, la nceput, este greu ca un printe s spun NU, cel puin, un refuz ofer valoarea cedrii din partea adulilor responsabili cu educaia celor mici. Nu i facei cadouri pe care copilul nici mcar nu le-a solicitat. Iar cnd totui cedai rugminilor lui spunei: Fac acest lucru, dar doar pentru tine! (vezi i Lacombe, 2005), recomand profesorul Pnioar, artnd c, astfel, se construiete o plaj pentru reciprocitate, exemplificnd i cu o situaie foarte des ntlnit n viaa de zi cu zi. Copilul v cere bani pentru Mall i i spunei: este prea mult, ce zici de suma X?. Dup ce negociai i ajungei la o sum acceptabil pentru amndoi i putei cere: OK, i dau banii atia, dar vreau ca nainte s pleci s i faci curat n camer!. Potrivit profesorului Pnioar, specialitii n negociere avertizeaz c prinii trebuie s cear ceva la schimb nainte de a oferi ei favoarea solicitat, pentru c, dup ce minorul i-a satisfcut cererea, prinilor le va fi mult mai dificil s i conving. Totodat, prinii nu trebuie s uite c, n mijlocul unei negocieri, dac fac inaccesibil o cerere a prii adverse trebuie mcar s ofere ceva n schimb, ntruct copilul nu trebuie s aib impresia c el ntotdeauna pierde i prinii ntotdeauna ctig, fapt ce va determina o rzvrtire, care atunci cnd va ajunge la apogeu, va produce o mic explozie, ce va deteriora relaia printe-copil. 2. nvai s exprimai furia, este un alt sfat al distinsului profesor, deoarece copilul trebuie s contientizeze c i prinii si sunt fiine umane, cu emoii i sentimente. Totui, aa cum subliniaz Pruitt i Rubin, manifestarea furiei trebuie s fie fcut n interiorul unor comportamente corecte social i mai presus de orice trebuie s ne ntrebm: Care este adevrata problem? Ce simt n legtur cu asta? Ce vreau cu adevrat?, susine profesorul Pnioar, care afirm c, astfel, prinii pot descoperi c nu comportamentul micuului este adevrata problem. 3. Nu n ultimul rnd, printele trebuie s-i neleag copilul, s dea dovad de empatie, s vad problema i din punctul de vedere al copilului, ntruct un copil percepe realitatea, altfel dect un adult, recomand profesorul Pnioar. Pentru un copil, faptul c a stricat jucria care tocmai i-a fost cumprat nu nseamn c a pierdut banii dai pe ea (viziunea adultului), ci c nu mai are cu ce s se joace. Ori, dac pentru printe, lucrurile stau mult mai simplu (cel puin n aparen) deoarece dac negocierea nu reuete poate s i impun punctul de vedere (n cel mai ru caz ncearc un sentiment de vinovie dac vede mhnirea micuului), acesta din urm pierde ns totul: jocul favorit, timpul petrecut cu printele, ceva dulce etc, susine specialistul Pnioar, recomandnd, n final, prinilor deprinderea unui limbaj comun cu copilul, precum i nvarea artei de a negocia cu cel mic, astfel nct ntreg procesul educaional al minorului s foe ct mai natural. Cite te mai mult pe performante.ro

Copiii se cearta. Cum mediezi conflictele?


Atunci cand conflictele sau aceeasi problema continua sa apara, faceti-va timp sa ghidati copiii printr-o sesiune mai minutioasa de solutionare a problemelor, folosind Fisa de Lucru pentru Rezolvarea Problemelor. Medierea aplica fiecare pas al procesului F-A-X, inainte si inapoi, ambelor tabere. Putem folosi acest proces cu oricare alte doua persoane: frati, copii si prietenii lor sau doi adulti. Stabiliti o ora pentru a discuta problema Mai intai, acordati-le o perioada de calmare, atunci cand copiii sunt prea suparati pentru a discuta problema in mod calm. Inainte de a incepe, stabiliti cateva reguli de baza, cum ar fi fara intreruperi sau ocarari. Spuneti-le copiilor ca amandoi vor avea o sansa egala de a fi ascultati si de a raspunde la ceea ce are de spus celalalt. Permiteti-i fiecarui copil sa isi impartaseasca sentimentele si versiunea asupra conflictului Notati sentimentele si grijile fiecarui copil pe foaia de lucru, apoi cititi-le cu voce tare pentru a va asigura ca sunt precise. Acceptati diferente de perceptii si opinii. Lasati fiecare copil sa raspunda comentariilor celuilalt copil La acest pas, ei pot adauga noi informatii sau isi pot exprima dezacordul. Aveti grija sa nu fiti distrasi de dezbaterile referitoare la cine ce a facut. Treceti rapid la urmatorul pas. Rezumati problema cu propriile voastre cuvinte, incercand sa va concentrati asupra adevaratelor probleme ale conflictului. Faceti un brainstorming pentru solutii. Notati toate ideile. Nu le evaluati inca. Nu le etichetati ca fiind "a lui" sau "a ei". Odata ce o idee a fost sugerata, ea nu apartine nimanui. Este pur si simplu o idee. Acest lucru previne sentimentele ranite atunci cand o idee este respinsa ori cineva spune "Vezi, eu am avut dreptate!" Evaluati ideile, cerand parerea fiecarui copil referitoare la o anumita idee. Pe masura ce ei le evalueaza, obtineti detalii specifice referitoare la modul in care acel plan va functiona efectiv. Decideti-va asupra unei solutii cu care toata lumea este de acord. Daca disciplina este necesara, asteptati sa discutati aceste optiuni la pasul corespunzator. Exista mai multe inconveniente daca disciplinati mai devreme: Copiii cred ca nu le respectam sentimentele sau intelegem perspectiva. Copiii interpreteaza gresit disciplina ca pedeapsa, pentru ca ea pare a fi o reactie, nu un raspuns planificat. Parintele preia controlul asupra problemei. Unul sau ambii copiii vor avea resentimente fata de voi si celalalt frate pentru ca l-a bagat in bucluc. Incurajati-i sa incerce solutia pentru o perioada de proba. Reveniti mai tarziu sau reamintiti-le de intelegerea lor daca problema reapare. Intrebati-i daca intelegerea functioneaza. Dati-le de inteles ca veti actiona ca mediator, dar ei sunt responsabili de solutionarea propriilor probleme. Incurajati-i sa incerce sa rezolve conflictele de unii singuri, inainte de a veni cu ele in fata voastra. Poate parea ca procesul de mediere are prea multi pasi, dar fiecare pas invata abilitati importante si are beneficii specifice. Pe masura ce mediem mai des, procesul decurge mai rapid si mai lin si copiii vin cu mai multe idei. Pe masura ce le observam dezvoltarea abilitatilor, putem sta mai mult la marginea conflictelor lor. Trebuie sa fim rabdatori in timp ce ei avanseaza de la nivelul la care se afla acum la cel de persoane capabile sa solutioneze probleme in mod independent. Dupa o perioada, putem rationaliza procesul pentru copii mai mici, copii mai experimentati sau atunci cand trebuie sa rezolvam probleme pe fuga. Scopul nostru final este de a spune: "Am increderea ca voi doi puteti rezolva aceasta problema", de a crede acest lucru si de a ne indeparta. Atunci cand copiii stiu ca nu vom lua partea nimanui si nu vom actiona ca arbitri in certuri, ci vom pune responsabilitatea inapoi in terenul lor , exista mai putine sanse sa ne foloseasca in moduri nepotrivite. Urania Cremene Primul expert in parenting din Romania Citeste mai multe despre "Problemele frecvente intre frati", in urmatoarea editiw de weekend "Cum sa-i cheltuiesti".