Sunteți pe pagina 1din 32

FB_AN2_SEM2_FP

FINANŢE PUBLICE

TRUE/FALSE

1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.

2. Metodele si tehnicile de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt grupate in: clasice si
moderne

3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.

4. Veniturile si cheltuielile publice se inscriu in buget in sumele lor totale, conform principiului bugetar
privind specializarea bugetara.

5. Principiul anualitatii bugetare se refera doar la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba
bugetul, nu si la perioada de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor.

6. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul echilibrului bugetar.

7. Intocmirea bugetelor extraordinare reprezinta o abatere de la principiul echilibrului bugetar.

8. Sistemul de exercitiu prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si


cheltuielilor aferente acelui an, dar incasate/cheltuite si dupa expirarea sa, ceea ce conduce la
prelungirea perioadei de exercitiu bugetar.

9. Sistemul de gestiune consta in inchiderea bugetului la data expirarii anului bugetar.

10. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de exercitiu, iar anul bugetar nu coincide
cu anul calendaristic.

11. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar coincide cu
anul calendaristic.

12. Intre sistemul de gestiune si sistemul de exercitiu, ca practici de intocmire a bugetului, nu exista nici un
fel de deosebire.
13. Principiul specializării bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor pe surse de provenienţa si a
cheltuielilor pe categorii, conform clasificatiei bugetare.

14. Principiul transparentei bugetare si principiul publicitatii bugetului reprezinta unul si acelasi principiu.
15. Acceptiunea moderna privind deficitul bugetar considera ca deficitul bugetar voluntar devine un mijloc de
relansare a activitatii economice, in conditiile in care conjunctura nu are caracter inflationist.

16. Gradul de indatorare a tarii se calculeaza ca raport procentual intre datoria publica totala si PIB.

17. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea bugetului
de stat.

18. Inflatia si gradul de indatorare sunt fenomene care nu au legatura intre ele.

19. Inflatia si indatorarea nu au legatura cu evolutia finantelor publice.

20. Inflatia si indatorarea statului se genereaza reciproc.

21. Inflatia si indatorarea statului nu reprezinta factori cu influenta asupra finantelor publice.

22. Inflatia si indatorarea statului reprezinta factori foarte importanti care se manifesta in conjunctura actuala,
cu impact asupra finantelor publice.

23. Monetarismul (sau Scoala de la Chicago) are o viziune identica, in comparatie cu keynesianismul, privitor
la domeniul monetar.

24. Scoala libertariana accepta interventiile statului-providenta.

25. Scoala libertariana acuza statul-providenta ca este un factor de anchilozare a societatii.

26. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, s-a extins foarte mult.

27. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, era foarte restrans.

28. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, se limita la un set restrans de servicii publice.

29. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, includea o importanta latura sociala.

30. Gandirea libertariana are ca punct central ideea ca toti oamenii au un set de drepturi care nu pot fi negate,
anulate sau confiscate in interesul colectivitatii.

31. Conform punctului de vedere libertarian, statului ii este permis sa intervina pentru a afecta drepturile de
proprietate ale unor indivizi in favoarea altora, prin redistribuirea veniturilor.

32. Adeptii teoriei libertariene considera indreptatita existenta unui "stat minimal".

33. Adeptii teoriei libertariene considera ca doar un "stat minimal" are legitimitate morala, deoarece el nu incalca
«drepturile naturale» ale indivizilor, intre care dreptul la viata si proprietate.

34. Finantele publice reprezinta o stiinta veche, care si-a conturat obiectul de studiu inca din antichitate.
35. Finantele publice nu au nici o legatura cu relatiile economice si sociale.

36. In perioada statului-providenta, conceptul de finante publice avea un pronuntat caracter juridic.

37. In perioada statului-jandarm, impozitele reprezentau un rau necesar.

38. In perioada statului-providenta, se respecta cu strictete principiul echilibrului bugetar.

39. In perioada statului-jandarm, cheltuielile publice erau limitate la maximum.

40. Doctrina interventionista corespunde cu epoca statului-jandarm.

41. Doctrina interventionista incurajeaza infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte, acordarea de
subventii si de facilitati fiscale pentru intreprinderile particulare.

42. Masurile interventioniste ale statului pot viza combaterea somajului si redresarea economiei stagnante.

43. Economia de oferta se incadreaza in teoriile privind interventionismul.

44. Conform economistilor de oferta, statul poate si trebuie sa-si extinda aria misiunilor sale traditionale.

45. In cadrul noilor abordari liberale privind evolutia finantelor publice, se includ: monetarismul, scoala
libertariana, scoala optiunilor colective si economia de oferta.

46. Economia de oferta condamna orice politica de reglare a cererii si rolul statului-providenta, militand
pentru manifestarea liberei initiative ca singura in masura sa produca avutie.

47. Adeptii economiei de oferta propun cresterea cheltuielilor publice, indeosebi a celor care vizeaza protectia
sociala.

48. Economistii de oferta propun cresterea ratei fiscalitatii si, pe aceasta baza, sporirea cheltuielilor publice.

49. Conform orientarilor economiei de oferta, extinderea interventiilor economice si sociale ale statului a
condus la excese de reglementare, de cheltuieli publice si prelevari obligatorii, cu efecte negative asupra
incitarii la munca, economisirii si investirii.

50. Economistii de oferta afirma ca extinderea interventiilor economice si sociale ale statului, nu reprezinta o
frana in desfasurarea activitatilor economice.

51. Relatiile financiare publice nu au nici o legatura cu relatiile banesti.

52. Relatiile financiare publice reflecta un transfer de valoare.


53. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice presupune o contraprestatie directa si
imediata.
54. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice nu are caracterul de transfer de putere de
cumparare.

55. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice este rambursabil si presupune o
contraprestatie.

56. Intre relatiile financiare publice si relatiile banesti exista o legatura de la parte la intreg.

57. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice reprezinta un proces unitar si neintrerupt.

58. Relatiile financiare publice reprezinta suportul de formare a relatiilor banesti in ansamblul lor.

59. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la persoane fizice si
juridice catre stat.

60. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la stat catre persoane
fizice si juridice .

61. Metoda automata sau a penultimei reprezinta o metoda clasica de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor
bugetare.

62. Metoda evaluarii directe a indicatorilor bugetari, presupune stabilirea unui ritm mediu de variatie a
indicatorilor bugetari pe o perioada de 5-10 ani.

63. Metoda majorarii sau diminuarii presupune intocmirea proiectului de buget luand ca baza de calcul
executia bugetara a penultimului an bugetar.

64. Metoda automata sau a penultimei consta in calculul indicatorilor bugetari, pentru fiecare sursa de venit
sau categorie de cheltuieli, pe baza executiei preliminare a bugetului pe anul in curs.

65. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari au la baza analiza cost-avantaje sau cost-
beneficiu.

66. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari nu isi propun sa coreleze cheltuielile bugetare la
nivelul tuturor institutiilor publice participante la implementarea unui anumit proiect/obiectiv.
67. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari vizeaza urmarirea eficientei proiectelor/actiunilor
care se finanteaza din bani publici.
68. Metodele moderne de cuantificare a indicatorilor bugetari presupun alegerea dintre mai multe variante de
bugete, a celei care maximizeaza rezultatele obtenabile la acelasi nivel al costurilor sau a variantei in
care se obtin aceleasi efecte cu costuri minime.

69. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un
singur document.

70. Inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un document unic, raspunde principiului
specializarii bugetare.

71. Principiul unitatii bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor si cheltuielilor bugetare in sumele lor
totale, interzicand compensarea dintre venituri si cheltuieli.

72. Intocmirea bugetelor autonome si extraordinare reprezinta o abatere de la principiul universalitatii


bugetare.

73. Bugetele anexa - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - evidentiaza, de obicei, incasari si plati care
au caracter temporar pentru bugetul de stat.

74. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi
in asteptare.

75. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul universalitatii bugetare -evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

76. Bugetele anexa - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.

77. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul neafectarii veniturilor bugetare -evidentiaza de
obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

78. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul transparentei bugetare -evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
79. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul specializarii bugetare - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

80. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul anualitatii bugetare - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

81. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul echilibrului bugetar - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

82. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul publicitatii bugetare - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
83. Bugetele extraordinare - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in
asteptare.

84. Bugetele autonome- ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.

85. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul anualitatii bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.

86. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul specializarii bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.

87. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul echilibrului bugetar - au caracterul unor
conturi in asteptare.

88. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul universalitatii bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.

89. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul publicitatii bugetului - au caracterul unor
conturi in asteptare.

90. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul transparentei bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.

91. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul neafectarii veniturilor bugetare -au caracterul
unor conturi in asteptare.
92. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a veniturilor pe categorii si a cheltuielilor
bugetare pe destinatii.

93. Legea finantelor publice si legea bugetara anuala reprezinta, in Romania, unul si acelasi act normativ.

94. Bugetul general consolidat se mai numeste si buget de stat.

95. Intre bugetul de stat si bugetul general consolidat nu este nici o diferenta.

96. Bugetele locale reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

97. Bugetele locale nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

98. Bugetul de stat reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

99. Bugetele fondurilor speciale nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.


100.Bugetul asigurarilor sociale de stat nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

101.Bugetele locale reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.

102.Bugetele locale se intocmesc separat de bugetul administratiei centrale de stat.

103.Fondurile speciale reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.

104.Bugetul asigurarilor sociale de stat reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.

105.Respectarea principiului specializarii bugetare este obligatorie doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a
bugetelor locale.

106.Principiul specializarii bugetare se respecta doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a bugetelor locale.
107. Principiile bugetare se respecta cu strictete la intocmirea si executia bugetului.

108. In practica bugetara nu se mai respecta principiile bugetare.

109. In practica bugetara se constata o serie de abateri de la principiile bugetare.

110. In practica, abatarea de la principiul specializarii consta in intocmirea de bugete autonome.

111. In practica, abatarea de la principiul neafectarii veniturilor bugetare consta in intocmirea de bugete
autonome.

112. In practica, abatarea de la principiul universalitatii bugetare consta in intocmirea de bugete autonome.

113. In practica, abatarea de la principiul unitatii bugetare consta in intocmirea de bugete autonome.

114. In practica, abatarea de la principiul specializarii bugetare consta in intocmirea de bugete deficitare.

115. In practica, abatarea de la principiul specializarii bugetare consta in intocmirea de bugete plurianuale.

116. In tara noastra bugetul statului se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar nu
coincide cu cel calendaristic.

117. In tara noastra bugetul statului se intocmeste conform sistemului de exercitiu, iar anul bugetar coincide
cu cel calendaristic.
118. Sistemul de exercitiu, ca practica de intocmire a bugetului statului, se mai numeste si sistem de gestiune.

119. Principiul specializarii bugetare consta in inscrierea in bugetul statului a veniturilor si cheltuielilor in
sumele lor totale, si nu doar a soldurilor dintre ele.
120. Utilizarea deficitului bugetar al statului ca mijloc de relansare a economiei, conform acceptiunii
moderne privind deficitul bugetar, poate avea loc in orice conditii economice si monetare (chiar si in
cazul unei inflatii ridicate).

121. Gradul de indatorare a tarii se calculeaza ca diferenta intre PIB si datoria publica totala a tarii.

122. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca diferenta intre serviciul datoriei publice si datoria
publica totala.

123. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca raport procentual intre veniturile fiscale ale statului si
PIB.

124. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca diferenta intre veniturile publice totale si datoria publica
totala.

125. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca raport procentual intre veniturile publice totale si datoria
publica totala.

MULTIPLE CHOICE

1. Finantele publice reprezinta:


a. transfer de valoare cu caracter de putere de cumparare

b. transfer de valoare fara putere de cumparare

c. relatii de vanzare-cumparare

d. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate cu privire la finantele publice

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la finantele
publice

2. Impozitul:
A) reprezinta o plata baneasca

B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice

C) reprezinta o plata obligatorie

D) reprezinta o plata facultativa

E) reprezinta o plata nerambursabila

F) reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat

G) presupune o contraprestatie din partea statului

a. A,B,C,G;
b. A,C,E,F;

c. B,D,E,F;
d. A,C,D,F

e. C,D,E,G

3. Creditul public:
A) nu este rambursabil
B) este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de
alta parte
C) presupune o contraprestatie
D) nu presupune o contraprestatie
E) este rambursabil
F) se contracteaza pentru necesitati de trezorerie
G) nu se contracteaza pentru necesitati de trezorerie
H) se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat
I) reprezinta o obligatie pentru creditor
J) reprezinta un instrument de politica economica
K) realizeaza o redistribuire a PIB

a. A,B,C,E,H,I,K; B,D,F,G,H,J,K; B,C,E,G,J,H,K; A,B,C,D,F,J,K;


B,C,E,F,H,J,K;
b.

c.

d.

e.

4. Bunurile publice se caracterizeaza prin:


a. Consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi.

b. Consum indivizibil si concurential, presupunand o plata.

c. Accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa.

d. Consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata.

e. Toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.

5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. conditioneaza relatiile banesti

b. reprezinta un transfer de valoare in dublu sens

c. se suprapun prefect cu relatiile banesti

d. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale

e. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat

6. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:


a. cheltuieli curente si cheltuieli de capital

b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii

c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive

d. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale

e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale

7. Definitia impozitului precizeaza ca:


1) este rambursabil

2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice

3) are caracter definitiv

4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata

5) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice

6)
6) presupune o contraprestatie directa si imediata

a. 1,3,4;
b. 1,3,6;

c. 2,3,4;

d. 2,5,6;

e. 3,4,5.

8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:


a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala

b. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie

c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie

d. reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor publice, mai costisitoare


decat impozitele

e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor


urmatoare

9. Dintre urmatoarele enunturi, care nu reprezinta o trasatura a procesului bugetar?


a. continuitate ciclica

b. caracter decizional

c. specializarea bugetara

d. caracter politic

e. caracter democratic

10. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta etape ale procesului bugetar?
a. elaborarea proiectului de buget

b. executia bugetului

c. ratificarea de catre Presedintele tarii a proiectului de buget aprobat de Parlament

d. aprobarea bugetului

e. controlul si aprobarea executiei bugetului

f) incheierea si aprobarea contului de executie bugetara

11. Stiind ca urmatoarele enunturi reprezinta etape ale procesului bugetar, ordonati-le cronologic.
1) aprobarea bugetului

2) executia bugetului

3) incheierea si aprobarea contului de executie bugetara

4) elaborarea proiectului de buget

5) controlul si aprobarea executiei bugetului

a. 3,5,2,1,4;
b. 4,3,1,2,5;

c. 2,3 5,4,1;

d. 4,1,2,3,5;
e. 5,3,1,2,4.

12. Oferta bunurilor publice este:


a. perfect sesizabila

b. conditionata de plata unui tarif sau taxa

c. indivizibila, neconcurentiala, nu presupune o plata

d. indivizibila si are loc in detrimentul altor persoane

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu caracterizeaza oferta bunurilor publice

13. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:


a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului

b. foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de


activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice

c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,


acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total

d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala

e. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)

14. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:


a. rata presiunii fiscale

b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o


perioada de un an

c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada

d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte

e. marimea inflatiei la un moment dat in economie

15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza

b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor

c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa

d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui


credit public

e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor

16. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa
destinatie?
a. unitatea bugetara

b. specializarea

c. universalitatea

d. neafectarea veniturilor bugetare

e. anualitatea

17. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale

b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare

c. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive


d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o
avansare de PIB

e. cheltuieli temporare, virtuale si definitive

18. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:


a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa

b. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital

c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu


inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare

d. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata

19. Prin intermediul finantelor publice se realizeaza:


a. distribuirea cheltuielilor intre sectorul particular si cel public

b. repartizarea veniturilor intre banci si clientii acestora

c. un amplu proces de redistribuire a veniturilor si averilor intre persoanele fizice si


juridice

d. repartizarea averilor intre mediul urban si cel rural

e. doar repartizarea veniturilor intre persoanele fizice si juridice, prin intermediul


statului

20. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu?
a. unitatea bugetara

b. specializarea

c. universalitatea

d. neafectarea veniturilor bugetare

e. anualitatea

21. Consolidarea creditului public reprezinta:


a. o modalitate rapida de procurare a creditului public

b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat


in incapacitate de plata

c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile


imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara
termen de rambursare

d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in


incapacitate de plata

e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui

nou imprumut cu o dobanda mai redusa

22. Relatiile financiare publice:


a. conditioneaza relatiile banesti

b. nu au nici o legatura cu relatiile banesti

c. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale

d. sunt conditionate de relatiile banesti

e. se suprapun in totalitate cu relatiile banesti


23. Conversiunea creditului public reprezinta:
a. o modalitate rapida de procurare a creditului public

b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata

c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile


imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau
fara termen de rambursare

d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in


incapacitate de plata

e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut public avand o dobanda mai redusa

24. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala

b. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea


de mobilizare a fondurilor financiare publice

c. se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand


pretul acestora

d. prin intermediul lor statul acopera necesitatile de bunuri si servicii publice


considerate prioritate in diverse perioade.

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice

25. Resursele financiare publice nu includ:


a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii

b. imprumuturile de trezorerie

c. veniturile fiscale

d. veniturile bugetare nefiscale

e. salariile personalului angajat in administratia publica

26. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
a. imprumuturile interne

b. veniturile din capital

c. varsamintele de la intreprinderile de stat

d. imprumuturile externe

e. veniturile fiscale

27. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie?

a. ponderea veniturilor fiscale in PIB


b. ponderea cheltuielilor publice in PIB

c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general


consolidat

d. ponderea datoriei publice in PIB

e. ponderea deficitului bugetar in PIB

28. Curba Laffer este:


a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie

b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie

c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul


veniturilor fiscale ale statului

d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie

e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului


de stat

29. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:


a. se stabileste prin legea bugetara anuala

b. se stabileste prin legea finantelor publice

c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor


Publice

d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative

e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor


fiscale reprezentate pe Curba Laffer

30. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei
presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv

b. cresterea veniturilor populatiei

c. reducerea competitivitatii pe plan international

d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale

e. riscul de inflatie prin fiscalitate

31. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala

b. se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului

c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie

d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie

e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor


urmatoare

32. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor

c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa

d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare unui credit


public

e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor

33. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:


a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
b. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata

c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu


inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare

d. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata

34. Consolidarea creditului public reprezinta:


a. o modalitate rapida de procurare a creditului public

b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat


in incapacitate de plata

c. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in


incapacitate de plata

d. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile


imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara
termen de rambursare

e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa

35. Deficitul bugetar poate aparea in:


a. tari cu economie de piata dezvoltata

b. tari in curs de dezvoltare

c. tari cu economie de tranzitie

d. toate categoriile de tari enumerate mai sus

e. nici una dintre categoriile de tari enumerate

36. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:


a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut

b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc


componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)

c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare

d. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului

e. fenomenele conjuncturale internationale

37. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale creditului
public?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia

b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului

c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune


investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice

d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia

e. repudierea creditului public.

38. Pentru comensurarea gradului de indatorare a statului se calculeaza raportul procentual dintre:
a. Veniturile si cheltuielile publice ale statului pe o perioada de un an bugetar

b. Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB

c. Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB

d. Datoria publica totala si PIB


e. Cheltuielile publice totale si numarul de locuitori ai tarii

39. Din definitia impozitului reiese ca:


A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) este rambursabil
C) are caracter definitiv
D) presupune o contraprestatie directa si imediata
E) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
F) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
a. A;B;C;
b. A;C;F;
c. A; D;E;
d. B;C;D
e. C;D;F;

40. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?


a. reprezinta o prelevare obligatorie

b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili

c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice

d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata

e. reprezinta o prelevare definitiva

41. Care dintre urmatoarele enunturi caracterizeaza bunurile publice?


a. Consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi.

b. Consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata.

c. Consum indivizibil si concurential, presupunand o plata.

d. Accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa.

e. Toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.

42. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat

b. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale

c. reprezinta un transfer de valoare in dublu sens

d. se suprapun prefect cu relatiile banesti

e. conditioneaza relatiile banesti

43. Procesul de constituire si dirijare a fondurilor financiare publice:


a. are ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri
sociale

b. se realizeaza prin intermediul sistemului bancar

c. se realizeaza prin intermediul agentilor economici

d. se realizeaza prin intermediul statului

e. se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari

44. Procesul constituirii si dirijarii fondurilor financiare publice:


a. are ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei
din mediul urban

b. se realizeaza prin intermediul bancilor

c. se realizeaza prin intermediul agentilor economici

d. are ca scop corectarea partiala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri


sociale, provenite din repartitia primara a veniturilor si averilor
e. toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice
sunt adevarate

45. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:


a. universalitatii bugetare

b. specializarii bugetare

c. anualitatii bugetare

d. unitatii bugetare

e. echilibrului bugetar

46. Veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie, potrivit principiului
bugetar al
a. universalitatii bugetare

b. unitatii bugetare

c. anualitatii bugetare

d. neafectarii veniturilor bugetare

e. specializarii bugetare

47. Veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu. Este enuntul carui principiu
bugetar ?
a. anualitatea

b. specializarea

c. universalitatea

d. unitatea bugetara

e. neafectarea veniturilor bugetare

48. Dintre principiile bugetare unul impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in
sumele lor totale. Care anume?
a. unitatea bugetara

b. neafectarea veniturilor bugetare

c. universalitatea bugetara

d. echilibrul bugetar

e. specializarea bugetara

49. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt

b. un act juridic

c. instrument la indemana agentilor economici

d. instrument contabil si financiar la nivel central

e. un act politic

50. Selectati enunturile care coincid cu rolul bugetului


A de echitate orizontala si verticala
B redistributiv
C de neutralitate
D alocativ
E de reglare
a. A,B,C;
b. B,D,E;
c. A,C,D;
d. B,C,D;
e. C,D,E.

51. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat

b. bugetul de stat

c. bugetele locale

d. bugetele societatilor de asigurari si reasigurari

e. bugetele fondurilor speciale

52. Care dintre urmatoarele enunturi coincide cu explicarea caracterului de buget consolidat:
a. functia de redistribuire a bugetului

b. faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente

c. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de


bugete

d. posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice


dintr-o anumita perioada

e. nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat

53. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:


a. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale

b. cheltuieli curente si cheltuieli de capital

c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive

d. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale

e. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii

54. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:


a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului

b. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)

c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,


acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total

d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala

e. foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de


activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice

55. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale

b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare

c. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive

d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o


avansare de PIB

e. cheltuieli temporare, virtuale si definitive

56. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala

b. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea


de mobilizare a fondurilor financiare publice

c. se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand


pretul acestora
d. au ca scop finantarea de bunuri si servicii publice, precum si efectuarea de
transferuri in scopuri sociale

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice

57. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?


a. aduc foloase tuturor membrilor societatii

b. se folosesc in comun, de ele beneficiind mai multe persoane in acelasi timp

c. accesul/consumul nu este conditionat de plata unui tarif sau a unei taxe.

d. consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata.

e. toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.

58. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa: a. conditioneaza
relatiile banesti
b. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale
c. se suprapun prefect cu relatiile banesti

d. realizeaza o ampla redistribuire a veniturilor si averilor

e. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat

59. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:


a. se realizeaza prin intermediul agentilor economici

b. se realizeaza prin intermediul sistemului bancar

c. reprezinta un proces unitar si neintrerupt

d. se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari

e. au ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri


sociale

60. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:


a. se realizeaza prin intermediul agentilor economici

b. se realizeaza prin intermediul bancilor

c. au ca scop corectarea partiala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri


sociale, provenite din repartitia primara a veniturilor si averilor

d. au ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei
din mediul urban

e. toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice


sunt adevarate

61. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:


a. universalitatii bugetare

b. specializarii bugetare

c. unitatii bugetare

d. anualitatii bugetare

e. neafectarii veniturilor bugetare

62. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar
cheltuielile dupa destinatie?
a. unitatea bugetara

b. specializarea
c. universalitatea

d. neafectarea veniturilor bugetare

e. anualitatea

63. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile
bugetare in ansamblu?
a. unitatea bugetara

b. specializarea

c. universalitatea

d. anualitatea

e. neafectarea veniturilor bugetare

64. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in
sumele lor totale?
a. unitatea bugetara

b. neafectarea veniturilor bugetare

c. specializarea bugetara

d. echilibrul bugetar

e. universalitatea

65. Dintre urmatoarele enunturi referitoare la bugetul statului care este adevarat?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt

b. exprima relatii economice in forma baneasca

c. un act juridic si politic, fiind un instrument contabil si financiar

d. toate enunturile de mai sus sunt adevarate

e. nici unul dintre enunturile de mai sus nu este adevarat

66. Dintre urmatoarele enunturi care coincid(e) cu rolul finantelor publice?


A) alocativ
B) redistributiv
C) de reglare
D) de echitate orizontala si verticala
E) de neutralitate
a. A,B,E ;
b. B,C,D ;
c. A,B,C;
d. B,C,E;
e. C,D,E.

67. Dintre urmatoarele enunturi care reprezinta veriga bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat

b. bugetul de stat si bugetele locale

c. bugetele fondurilor speciale

d. toate enunturile de mai sus

e. nici unul dintre enunturile de mai sus

68. Caracterul de buget consolidat decurge din:


a. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea diferentelor dintre diverse categorii de
venituri si cheltuieli

b. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de


bugete
c. faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente

d. posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice


dintr-o anumita perioada

e. nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat

69. Corespunzator clasificatiei economice, cheltuielile bugetare se impart in urmatoarele grupe:


a. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii

c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive

d. cheltuieli curente si cheltuieli de capital

e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale

70. Criteriul functional de clasificare a cheltuielilor publice:


a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului

b. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)

c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,


acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total

d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala

e. grupeaza cheltuielile publice dupa domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau


alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice

71. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale

b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare

c. cheltuieli temporare, virtuale si definitive

d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o


avansare de PIB

e. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive

72. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea
de mobilizare a fondurilor financiare publice

b. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala

c. se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand


pretul acestora

d. concretizeaza cea de a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice si


anume, cea de repartizare (distribuire) a fondurilor financiare publice

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice

73. Definitia impozitului precizeaza ca:


A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice

B) presupune o contraprestatie directa si imediata

C) este o prelevare catre stat cu caracter definitiv

D) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice

E) nu presupune o contraprestatie directa si imediata

F) prelevarea se realizeaza in scopul finantarii cheltuielilor publice


a. A;B;C; F
b. B;C;D;F;

c. A;C;E;F

d. A;C;D;E;
e. C;D;E;F.

74. Identificati afirmatia falsa cu privire la impozit:


a. este o prelevare obligatorie

b. este datorat de catre stat persoanelor fizice si juridice

c. este o prelevare definitiva

d. este o prelevare fara contraprestatie directa si imediata

e. este datorat si platit in bani de catre contribuabili

75. Resursele financiare publice se constituie in cea mai mare proportie din:
a. impozite directe

b. veniturile din capital

c. veniturile fiscale

d. impozite indirecte

e. TVA

76. Intre resursele financiare publice se includ:


a. veniturile bugetare nefiscale

b. imprumuturile de trezorerie

c. veniturile fiscale

d. toate veniturile de mai sus

e. nici unul dintre veniturile de mai sus

77. Care este indicatorul de cuantificare a presiunii fiscale din economie?


a. raportul procentual dintre datoria publica si PIB

b. ponderea cheltuielilor publice in PIB

c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general


consolidat

d. ponderea veniturilor fiscale in PIB

e. ponderea deficitului bugetar in PIB

78. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Curba Laffer este falsa?
a. sugereaza ca rate prea ridicate ale fiscalitatii distrug bazele asupra carora sunt
asezate impozitele

b. sugereaza ca exista un punct de maxim in evolutia veniturilor fiscale, care


corespunde nivelului optim al ratei presiunii fiscale

c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul


veniturilor fiscale ale statului

d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie

e. este o reprezentare cu aspect teoretic, deoarece nu conduce la identificarea


punctului de maxim al ratei (presiunii fiscale) fiscalitatii

79. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:


a. se stabileste prin legea bugetara anuala

b. se stabileste prin legea finantelor publice

c. se calculeaza ca raport procentual intre veniturile fiscale si PIB pe o perioada de un


an
d. reprezinta acea marime a ratei presiunii fiscale, careia ii corespunde valoarea
maxima a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer
e. este dat de valoarea medie a ratei presiunii fiscale la nivelul Uniunii Europene

80. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei
presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv al agentilor economici si a competitivitatii acestora pe
plan international

b. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale

c. riscul de inflatie prin fiscalitate

d. toate enunturile de mai sus

e. nici unul dintre enunturile de mai sus

81. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este falsa?
a. are caracter contractual, rambursabil si presupune o contraprestatie din partea
statului

b. are aceleasi surse de formare ca si creditul comercial

c. reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si


juridica, pe de alta parte

d. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor


urmatoare

e. reprezinta o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente


pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar

82. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa

b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor

c. creditul public nu intra in competitie cu creditul particular, mai ales cand capitalul
autohton disponibil in economie este insuficient

d. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele


anterioare ale statului in cauza

e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor

83. Rambursarea unui credit public se poate realiza prin:


a. repudierea actiunilor creditului public

b. incapacitate de plata

c. depreciere monetara

d. toate modalitatile enumerate mai sus

e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la rambursarea
creditului public

84. Consolidarea reprezinta:


a. o operatiune de plasare a creditului public

b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a


intrat
in incapacitate de plata
c. o modalitate amortizare a creditului public

d. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat,


cu
inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare

e. o operatiune de modificare a conditiilor de plasare a creditului public

85. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:


a. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului

b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc


componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)

c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare

d. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut

e. fenomenele conjuncturale internationale

86. Printre efectele in plan economic si social ale creditului public nu se numara:
a. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice

b. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia

c. cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului

d. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia

e. repudierea creditului public.

87. Printre indicatorii de evidentiere a gradului de indatorare a statului se numara si raportul procentual
dintre:
a. Veniturile si cheltuielile publice ale statului comensurate pe o perioada de un an
bugetar

b. Cheltuielile publice ale bugetului general consolidat si numarul de locuitori ai tarii

c. Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB

d. Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB

e. Datoria publica totala si PIB

88. In prezent, conjunctura economico-financiara interna, in care se manifesta finantele publice, cuprinde:
A dezvoltarea si internationalizarea schimburilor
comerciale; B cresterea cheltuielilor publice de la o
perioada la alta;

C dependenta economiilor tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie de de finantarea si de

investitiile externe; D integrarea tot mai multor


state in Uniunea Europeana; E reabilitarea economiei
de piata;

F transformarea permanenta a mediului financiar si monetar.

a. A,C,D;
b. B,E,F;
c. B,D,E;

d. A,E,F;

e. C,D,E.

89. Noile abordari liberale privind finantele publice includ:


A economia de oferta;

B doctrina interventionista;

C doctrina referitoare la statul-jandarm;

D scoala optiunilor colective;

E scoala libertariana;

F monetarismul.

a. A,B,C,D;
b. B,D,E,F;

c. A,D,E,F;

d. A,B,E,F;

e. B,C,D,E.

90. Dintre urmatoarele enunturi, selectati functiile finantelor publice formulate de Richard si Peggy
Musgrave:
A de alocare;
B de reglare;
C de repartitie;
D de control;
E de distribuire.
a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. A,B,E;
d. A,D,E;
e. C,D,E.

91. Corespunzator functiei finantelor publice de distribuire enuntata de Richard si Peggy Musgrave, prin
politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;

b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de munca;

c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de plati;

d. inregistrarea unei rate sporite a cresterii economice;

e. nici unul dintre enunturile de mai sus.

92. Corespunzator functiei de reglare a finantelor publice enuntata de R. si P. Musgrave, prin politica fiscala a
statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;

b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de munca;

c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de plati;

d. inregistrarea unei rate sporite a cresterii economice;


e. toate enunturile de mai sus.

93. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:


A reprezinta relatii sociale denatura economica B
au evoluat continuu, odata cu evolutia statului C se
realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata; D
satisfac nevoile cu caracter colectiv

E realizeaza un transfer de valoare intre sectorul bancar si agentii economici

a. A,C,D;
b. B,D,E;
c. A,E,F;

d. A,B,D;

e. C,D,E.

94. Dintre metodele moderne de cuantificare a indicatorilor bugetari fac parte:


A Metoda de planificare, programare si bugetizare
B Metoda majorarii sau diminuarii
C Metoda denumita baza bugetara zero
D Managementul prin obiective
E Metoda automata sau a penultimei
F Metoda evaluarii directe
G Bugetele bazate pe programe
H Rationalizarea optiunilor bugetare

a. A,B,D,F,H;
b. A,D,E,G,H;

c. C,D,E,F,G;

d. A,C,D,G,H;

e. A,C,D,E,H.

95. Dintre metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari fac parte:


A Metoda de planificare, programare si bugetizare
B Metoda majorarii sau diminuarii
C Metoda denumita baza bugetara zero
D Managementul prin obiective
E Metoda automata sau a penultimei
F Metoda evaluarii directe
G Bugetele bazate pe programe
H Rationalizarea optiunilor bugetare

a. A,C,D;
b. B,C,E;

c. C,D,F;

d. B,D,F;

e. B,E,F.

96. Pentru executia veniturilor si cheltuielilor:


a. legea finantelor publice nu face nici o precizare

b. prevederile bugetare se considera limite minime pentru venituri si limite si maxime


pentru cheltuieli

c. prevederile bugetare se considera limite maxime pentru venituri si limite si minime


pentru cheltuieli

d. prevederile bugetare se considera limite minime atat pentru venituri cat si pentru
cheltuieli

e. nici unul dintre enunturile de mai sus nu este adevarat.

97. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a cheltuielilor
publice?______________________________________________________________________
1 elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB______________________________
2 ponderea cheltuielilor publice in PIB________________________________________
3 cheltuieli publice care revin in medie pe un locuitor____________________________
4 ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice_______________
5 cheltuielilor publice in valori absolute nominale_______________________________
a. 1,3,5
b. 2,3,4

c. 1,2,3

d. 3,4,5

e. 2,3,5

98. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a veniturilor
publice?______________________________________________________________________
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB_______________________________
2 ponderea veniturilor publice in PIB_________________________________________
3 venituri publice in valori absolute reale______________________________________
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor publice_______________________
5 venituri publice in valori absolute nominale__________________________________

a. 1,3,5
b. 2,3,5

c. 1,2,3

d. 3,4,5

e. 2,3,4

99. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de analiza a structurii
veniturilor publice?_____________________________________________________________
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB_______________________________
2 ponderea veniturilor publice in PIB_________________________________________
3 ponderea impozitului pe venit in totalul impozitelor directe______________________
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale________________________
5 ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale______________________
6
a. 1,2,3
b. 2,3,5,

c. 3,4,5,

d. 1,2,5

e. 2,3,5

100. Finantele publice reprezinta:

c. relatii social-economice manifestate in


forma baneasca
a. transfer de valoare cu caracter de d. toate afirmatiile de mai sus sunt
putere de cumparare adevarate cu privire la finantele
b. transfer de valoare efectuat in dublu publice
sens: de la persoane fizice si juridice
catre stat si invers

101. Corespunzator functiei finantelor publice de alocare enuntata de Richard si Peggy Musgrave, prin
politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:

a. obtinerea unui grad acceptabil al d. inregistrarea unei rate sporite a


stabilitatii preturilor; cresterii economice;
b. atingerea unei mai mari ocupari a e. nici unul dintre enunturile de mai sus.
fortei de munca;

c. realizarea unei situatii mai solide a


balantei de plati;

102. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

a. raportul procentual dintre veniturile cele indirecte


fiscale si totalul veniturilor publice pe
d. raportul procentual dintre veniturile
o perioada de un an fiscale si PIB
b.
cuantificarea economiei subterane intr-

o anumita perioada e. marimea inflatiei la un moment dat in


c.
economie
raportul dintre impozitele directe si

103. Pe baza urmatoarelor date:


– cheltuielile bugetului
central................................................................................. ..............895 350 mld um

– cheltuielile bugetului
asigurarilor sociale de stat............................................................. .......245 700 mld um

– cheltuielile fondurilor
speciale.............................................................................. ..................85 270 mld um

– cheltuielile bugetelor
locale.......................................................................................... .......175 450 mld um

– transferuri intre bugetul


central si bugetele locale...................................................................... ..22 900 mld um
– PIB in anul curent 2 205 500
mld um

– PIB in anul anterior 2


193 660 mld um

– cheltuielile bugetului
public national in anul anterior.................................................. ......... 1 169 600 mld um

– numar locuitori in
anul curent........................................................................................... .....38 mil loc

– numar locuitori in
anul anterior........................................................................................ .....37,2 mil loc

sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB, pentru anul curent.
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un
locuitor, in anul curent fata de anul anterior.

C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB.

a. A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: c. A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C:


0,859 1,259
b. A: 62,26%; B: 2,601 mil um / loc; C:
1,100

104. Pe baza urmatoarelor date:


– cheltuieli de personal 35
870 mld um

– cheltuieli materiale si servicii


...................................................................... ......41 690 mld um

– cheltuieli de capital 18 750


mld um

– subventii 19 875 mld um

– transferuri 31 650 mld um

– PIB 239 680 mld um

– cheltuieli bugetare totale in


perioada anterioara...................................... .....146 890 mld um

– PIB in perioada anterioara


........................................................................ .238 640 mld um

sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte

B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata


de perioada anterioara

C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea


PIB Mentionati modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.

a. A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002 c. 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295

b. 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873

105. Pe baza urmatoarelor date:


– cheltuieli pentru ordine
publica si siguranta nationala........................................39 550 mld um

– cheltuieli pentru
invatamant........................................................ ..............43 690 mld um

– cheltuieli pentru
sanatate................................................................ ...........38 480 mld um

– cheltuieli pentru
transport si comunicatii................................. .................36 420 mld um

– cheltuieli pentru
protectie sociala.............................................. ..............128 360 mld um

– cheltuieli pentru aparare


............................................................... ........................55 670 mld um

– cheltuieli pentru
agricultura.......................................................... .............25 990 mld um
– cheltuieli pentru
industrie........................................................... .................9 590 mld um

– cheltuieli pentru
dobanzi la datoria publica..................... ..........................15 880 mld um

– alte cheltuieli bugetare


........................................................................... .............41 500 mld um

– PIB in perioada curenta 1


081 470 mld um

– cheltuieli bugetare totale


din anul anterior................................. ...........................429 810 mld um

– PIB in perioada
anterioara................................................................. ......995 830 mld um

– cheltuieli economice in
perioada anterioara................................ ..........................87 130 mld um

sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale. (Se aplica
formula (4).)
B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada anterioara
(mentionati la indicatorii dinamicii)

C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB. (Se aplica formula (6).) Mentionati
modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.

D)

a. 67,79%; B: 1,94; C: 1,402 b. 52,69%; B: 1,28; C: 0,873


c. 60,97%; B: 0,83; C: 0,144

S-ar putea să vă placă și