Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FINANŢE PUBLICE
TRUE/FALSE
2. Metodele si tehnicile de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt grupate in: clasice si
moderne
4. Veniturile si cheltuielile publice se inscriu in buget in sumele lor totale, conform principiului bugetar
privind specializarea bugetara.
5. Principiul anualitatii bugetare se refera doar la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba
bugetul, nu si la perioada de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor.
10. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de exercitiu, iar anul bugetar nu coincide
cu anul calendaristic.
11. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar coincide cu
anul calendaristic.
12. Intre sistemul de gestiune si sistemul de exercitiu, ca practici de intocmire a bugetului, nu exista nici un
fel de deosebire.
13. Principiul specializării bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor pe surse de provenienţa si a
cheltuielilor pe categorii, conform clasificatiei bugetare.
14. Principiul transparentei bugetare si principiul publicitatii bugetului reprezinta unul si acelasi principiu.
15. Acceptiunea moderna privind deficitul bugetar considera ca deficitul bugetar voluntar devine un mijloc de
relansare a activitatii economice, in conditiile in care conjunctura nu are caracter inflationist.
16. Gradul de indatorare a tarii se calculeaza ca raport procentual intre datoria publica totala si PIB.
17. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea bugetului
de stat.
18. Inflatia si gradul de indatorare sunt fenomene care nu au legatura intre ele.
21. Inflatia si indatorarea statului nu reprezinta factori cu influenta asupra finantelor publice.
22. Inflatia si indatorarea statului reprezinta factori foarte importanti care se manifesta in conjunctura actuala,
cu impact asupra finantelor publice.
23. Monetarismul (sau Scoala de la Chicago) are o viziune identica, in comparatie cu keynesianismul, privitor
la domeniul monetar.
26. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, s-a extins foarte mult.
28. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, se limita la un set restrans de servicii publice.
29. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, includea o importanta latura sociala.
30. Gandirea libertariana are ca punct central ideea ca toti oamenii au un set de drepturi care nu pot fi negate,
anulate sau confiscate in interesul colectivitatii.
31. Conform punctului de vedere libertarian, statului ii este permis sa intervina pentru a afecta drepturile de
proprietate ale unor indivizi in favoarea altora, prin redistribuirea veniturilor.
32. Adeptii teoriei libertariene considera indreptatita existenta unui "stat minimal".
33. Adeptii teoriei libertariene considera ca doar un "stat minimal" are legitimitate morala, deoarece el nu incalca
«drepturile naturale» ale indivizilor, intre care dreptul la viata si proprietate.
34. Finantele publice reprezinta o stiinta veche, care si-a conturat obiectul de studiu inca din antichitate.
35. Finantele publice nu au nici o legatura cu relatiile economice si sociale.
36. In perioada statului-providenta, conceptul de finante publice avea un pronuntat caracter juridic.
41. Doctrina interventionista incurajeaza infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte, acordarea de
subventii si de facilitati fiscale pentru intreprinderile particulare.
42. Masurile interventioniste ale statului pot viza combaterea somajului si redresarea economiei stagnante.
44. Conform economistilor de oferta, statul poate si trebuie sa-si extinda aria misiunilor sale traditionale.
45. In cadrul noilor abordari liberale privind evolutia finantelor publice, se includ: monetarismul, scoala
libertariana, scoala optiunilor colective si economia de oferta.
46. Economia de oferta condamna orice politica de reglare a cererii si rolul statului-providenta, militand
pentru manifestarea liberei initiative ca singura in masura sa produca avutie.
47. Adeptii economiei de oferta propun cresterea cheltuielilor publice, indeosebi a celor care vizeaza protectia
sociala.
48. Economistii de oferta propun cresterea ratei fiscalitatii si, pe aceasta baza, sporirea cheltuielilor publice.
49. Conform orientarilor economiei de oferta, extinderea interventiilor economice si sociale ale statului a
condus la excese de reglementare, de cheltuieli publice si prelevari obligatorii, cu efecte negative asupra
incitarii la munca, economisirii si investirii.
50. Economistii de oferta afirma ca extinderea interventiilor economice si sociale ale statului, nu reprezinta o
frana in desfasurarea activitatilor economice.
55. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice este rambursabil si presupune o
contraprestatie.
56. Intre relatiile financiare publice si relatiile banesti exista o legatura de la parte la intreg.
57. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice reprezinta un proces unitar si neintrerupt.
58. Relatiile financiare publice reprezinta suportul de formare a relatiilor banesti in ansamblul lor.
59. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la persoane fizice si
juridice catre stat.
60. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la stat catre persoane
fizice si juridice .
61. Metoda automata sau a penultimei reprezinta o metoda clasica de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor
bugetare.
62. Metoda evaluarii directe a indicatorilor bugetari, presupune stabilirea unui ritm mediu de variatie a
indicatorilor bugetari pe o perioada de 5-10 ani.
63. Metoda majorarii sau diminuarii presupune intocmirea proiectului de buget luand ca baza de calcul
executia bugetara a penultimului an bugetar.
64. Metoda automata sau a penultimei consta in calculul indicatorilor bugetari, pentru fiecare sursa de venit
sau categorie de cheltuieli, pe baza executiei preliminare a bugetului pe anul in curs.
65. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari au la baza analiza cost-avantaje sau cost-
beneficiu.
66. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari nu isi propun sa coreleze cheltuielile bugetare la
nivelul tuturor institutiilor publice participante la implementarea unui anumit proiect/obiectiv.
67. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari vizeaza urmarirea eficientei proiectelor/actiunilor
care se finanteaza din bani publici.
68. Metodele moderne de cuantificare a indicatorilor bugetari presupun alegerea dintre mai multe variante de
bugete, a celei care maximizeaza rezultatele obtenabile la acelasi nivel al costurilor sau a variantei in
care se obtin aceleasi efecte cu costuri minime.
69. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un
singur document.
70. Inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un document unic, raspunde principiului
specializarii bugetare.
71. Principiul unitatii bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor si cheltuielilor bugetare in sumele lor
totale, interzicand compensarea dintre venituri si cheltuieli.
73. Bugetele anexa - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - evidentiaza, de obicei, incasari si plati care
au caracter temporar pentru bugetul de stat.
74. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi
in asteptare.
75. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul universalitatii bugetare -evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
76. Bugetele anexa - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
77. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul neafectarii veniturilor bugetare -evidentiaza de
obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
78. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul transparentei bugetare -evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
79. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul specializarii bugetare - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
80. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul anualitatii bugetare - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
81. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul echilibrului bugetar - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
82. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la pricipiul publicitatii bugetare - evidentiaza de obicei,
incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.
83. Bugetele extraordinare - ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in
asteptare.
84. Bugetele autonome- ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul unor conturi in asteptare.
85. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul anualitatii bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.
86. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul specializarii bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.
87. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul echilibrului bugetar - au caracterul unor
conturi in asteptare.
88. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul universalitatii bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.
89. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul publicitatii bugetului - au caracterul unor
conturi in asteptare.
90. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul transparentei bugetare - au caracterul unor
conturi in asteptare.
91. Conturile speciale de trezorerie - ca abatere de la principiul neafectarii veniturilor bugetare -au caracterul
unor conturi in asteptare.
92. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a veniturilor pe categorii si a cheltuielilor
bugetare pe destinatii.
93. Legea finantelor publice si legea bugetara anuala reprezinta, in Romania, unul si acelasi act normativ.
95. Intre bugetul de stat si bugetul general consolidat nu este nici o diferenta.
104.Bugetul asigurarilor sociale de stat reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.
105.Respectarea principiului specializarii bugetare este obligatorie doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a
bugetelor locale.
106.Principiul specializarii bugetare se respecta doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a bugetelor locale.
107. Principiile bugetare se respecta cu strictete la intocmirea si executia bugetului.
111. In practica, abatarea de la principiul neafectarii veniturilor bugetare consta in intocmirea de bugete
autonome.
112. In practica, abatarea de la principiul universalitatii bugetare consta in intocmirea de bugete autonome.
113. In practica, abatarea de la principiul unitatii bugetare consta in intocmirea de bugete autonome.
114. In practica, abatarea de la principiul specializarii bugetare consta in intocmirea de bugete deficitare.
115. In practica, abatarea de la principiul specializarii bugetare consta in intocmirea de bugete plurianuale.
116. In tara noastra bugetul statului se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar nu
coincide cu cel calendaristic.
117. In tara noastra bugetul statului se intocmeste conform sistemului de exercitiu, iar anul bugetar coincide
cu cel calendaristic.
118. Sistemul de exercitiu, ca practica de intocmire a bugetului statului, se mai numeste si sistem de gestiune.
119. Principiul specializarii bugetare consta in inscrierea in bugetul statului a veniturilor si cheltuielilor in
sumele lor totale, si nu doar a soldurilor dintre ele.
120. Utilizarea deficitului bugetar al statului ca mijloc de relansare a economiei, conform acceptiunii
moderne privind deficitul bugetar, poate avea loc in orice conditii economice si monetare (chiar si in
cazul unei inflatii ridicate).
121. Gradul de indatorare a tarii se calculeaza ca diferenta intre PIB si datoria publica totala a tarii.
122. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca diferenta intre serviciul datoriei publice si datoria
publica totala.
123. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca raport procentual intre veniturile fiscale ale statului si
PIB.
124. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca diferenta intre veniturile publice totale si datoria publica
totala.
125. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca raport procentual intre veniturile publice totale si datoria
publica totala.
MULTIPLE CHOICE
c. relatii de vanzare-cumparare
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la finantele
publice
2. Impozitul:
A) reprezinta o plata baneasca
a. A,B,C,G;
b. A,C,E,F;
c. B,D,E,F;
d. A,C,D,F
e. C,D,E,G
3. Creditul public:
A) nu este rambursabil
B) este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de
alta parte
C) presupune o contraprestatie
D) nu presupune o contraprestatie
E) este rambursabil
F) se contracteaza pentru necesitati de trezorerie
G) nu se contracteaza pentru necesitati de trezorerie
H) se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat
I) reprezinta o obligatie pentru creditor
J) reprezinta un instrument de politica economica
K) realizeaza o redistribuire a PIB
c.
d.
e.
5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. conditioneaza relatiile banesti
6)
6) presupune o contraprestatie directa si imediata
a. 1,3,4;
b. 1,3,6;
c. 2,3,4;
d. 2,5,6;
e. 3,4,5.
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
b. caracter decizional
c. specializarea bugetara
d. caracter politic
e. caracter democratic
10. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta etape ale procesului bugetar?
a. elaborarea proiectului de buget
b. executia bugetului
d. aprobarea bugetului
11. Stiind ca urmatoarele enunturi reprezinta etape ale procesului bugetar, ordonati-le cronologic.
1) aprobarea bugetului
2) executia bugetului
a. 3,5,2,1,4;
b. 4,3,1,2,5;
c. 2,3 5,4,1;
d. 4,1,2,3,5;
e. 5,3,1,2,4.
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu caracterizeaza oferta bunurilor publice
15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
16. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa
destinatie?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
e. anualitatea
17. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale
d. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata
20. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
e. anualitatea
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut public avand o dobanda mai redusa
24. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
26. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
a. imprumuturile interne
d. imprumuturile externe
e. veniturile fiscale
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative
30. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei
presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv
31. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
32. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
37. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale creditului
public?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
38. Pentru comensurarea gradului de indatorare a statului se calculeaza raportul procentual dintre:
a. Veniturile si cheltuielile publice ale statului pe o perioada de un an bugetar
42. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat
b. specializarii bugetare
c. anualitatii bugetare
d. unitatii bugetare
e. echilibrului bugetar
46. Veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie, potrivit principiului
bugetar al
a. universalitatii bugetare
b. unitatii bugetare
c. anualitatii bugetare
e. specializarii bugetare
47. Veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu. Este enuntul carui principiu
bugetar ?
a. anualitatea
b. specializarea
c. universalitatea
d. unitatea bugetara
48. Dintre principiile bugetare unul impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in
sumele lor totale. Care anume?
a. unitatea bugetara
c. universalitatea bugetara
d. echilibrul bugetar
e. specializarea bugetara
49. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt
b. un act juridic
e. un act politic
51. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat
b. bugetul de stat
c. bugetele locale
52. Care dintre urmatoarele enunturi coincide cu explicarea caracterului de buget consolidat:
a. functia de redistribuire a bugetului
55. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale
56. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice
58. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa: a. conditioneaza
relatiile banesti
b. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale
c. se suprapun prefect cu relatiile banesti
d. au ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei
din mediul urban
b. specializarii bugetare
c. unitatii bugetare
d. anualitatii bugetare
62. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar
cheltuielile dupa destinatie?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
e. anualitatea
63. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile
bugetare in ansamblu?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
d. anualitatea
64. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in buget in
sumele lor totale?
a. unitatea bugetara
c. specializarea bugetara
d. echilibrul bugetar
e. universalitatea
65. Dintre urmatoarele enunturi referitoare la bugetul statului care este adevarat?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt
67. Dintre urmatoarele enunturi care reprezinta veriga bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat
71. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale
72. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea
de mobilizare a fondurilor financiare publice
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice
c. A;C;E;F
d. A;C;D;E;
e. C;D;E;F.
75. Resursele financiare publice se constituie in cea mai mare proportie din:
a. impozite directe
c. veniturile fiscale
d. impozite indirecte
e. TVA
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
78. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Curba Laffer este falsa?
a. sugereaza ca rate prea ridicate ale fiscalitatii distrug bazele asupra carora sunt
asezate impozitele
80. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei
presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv al agentilor economici si a competitivitatii acestora pe
plan international
81. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este falsa?
a. are caracter contractual, rambursabil si presupune o contraprestatie din partea
statului
82. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
c. creditul public nu intra in competitie cu creditul particular, mai ales cand capitalul
autohton disponibil in economie este insuficient
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
b. incapacitate de plata
c. depreciere monetara
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la rambursarea
creditului public
86. Printre efectele in plan economic si social ale creditului public nu se numara:
a. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice
c. cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
87. Printre indicatorii de evidentiere a gradului de indatorare a statului se numara si raportul procentual
dintre:
a. Veniturile si cheltuielile publice ale statului comensurate pe o perioada de un an
bugetar
88. In prezent, conjunctura economico-financiara interna, in care se manifesta finantele publice, cuprinde:
A dezvoltarea si internationalizarea schimburilor
comerciale; B cresterea cheltuielilor publice de la o
perioada la alta;
a. A,C,D;
b. B,E,F;
c. B,D,E;
d. A,E,F;
e. C,D,E.
B doctrina interventionista;
E scoala libertariana;
F monetarismul.
a. A,B,C,D;
b. B,D,E,F;
c. A,D,E,F;
d. A,B,E,F;
e. B,C,D,E.
90. Dintre urmatoarele enunturi, selectati functiile finantelor publice formulate de Richard si Peggy
Musgrave:
A de alocare;
B de reglare;
C de repartitie;
D de control;
E de distribuire.
a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. A,B,E;
d. A,D,E;
e. C,D,E.
91. Corespunzator functiei finantelor publice de distribuire enuntata de Richard si Peggy Musgrave, prin
politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;
92. Corespunzator functiei de reglare a finantelor publice enuntata de R. si P. Musgrave, prin politica fiscala a
statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;
a. A,C,D;
b. B,D,E;
c. A,E,F;
d. A,B,D;
e. C,D,E.
a. A,B,D,F,H;
b. A,D,E,G,H;
c. C,D,E,F,G;
d. A,C,D,G,H;
e. A,C,D,E,H.
a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. C,D,F;
d. B,D,F;
e. B,E,F.
d. prevederile bugetare se considera limite minime atat pentru venituri cat si pentru
cheltuieli
97. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a cheltuielilor
publice?______________________________________________________________________
1 elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB______________________________
2 ponderea cheltuielilor publice in PIB________________________________________
3 cheltuieli publice care revin in medie pe un locuitor____________________________
4 ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice_______________
5 cheltuielilor publice in valori absolute nominale_______________________________
a. 1,3,5
b. 2,3,4
c. 1,2,3
d. 3,4,5
e. 2,3,5
98. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a veniturilor
publice?______________________________________________________________________
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB_______________________________
2 ponderea veniturilor publice in PIB_________________________________________
3 venituri publice in valori absolute reale______________________________________
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor publice_______________________
5 venituri publice in valori absolute nominale__________________________________
a. 1,3,5
b. 2,3,5
c. 1,2,3
d. 3,4,5
e. 2,3,4
99. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de analiza a structurii
veniturilor publice?_____________________________________________________________
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB_______________________________
2 ponderea veniturilor publice in PIB_________________________________________
3 ponderea impozitului pe venit in totalul impozitelor directe______________________
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale________________________
5 ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale______________________
6
a. 1,2,3
b. 2,3,5,
c. 3,4,5,
d. 1,2,5
e. 2,3,5
101. Corespunzator functiei finantelor publice de alocare enuntata de Richard si Peggy Musgrave, prin
politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:
– cheltuielile bugetului
asigurarilor sociale de stat............................................................. .......245 700 mld um
– cheltuielile fondurilor
speciale.............................................................................. ..................85 270 mld um
– cheltuielile bugetelor
locale.......................................................................................... .......175 450 mld um
– cheltuielile bugetului
public national in anul anterior.................................................. ......... 1 169 600 mld um
– numar locuitori in
anul curent........................................................................................... .....38 mil loc
– numar locuitori in
anul anterior........................................................................................ .....37,2 mil loc
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB, pentru anul curent.
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un
locuitor, in anul curent fata de anul anterior.
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte
a. A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002 c. 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295
– cheltuieli pentru
invatamant........................................................ ..............43 690 mld um
– cheltuieli pentru
sanatate................................................................ ...........38 480 mld um
– cheltuieli pentru
transport si comunicatii................................. .................36 420 mld um
– cheltuieli pentru
protectie sociala.............................................. ..............128 360 mld um
– cheltuieli pentru
agricultura.......................................................... .............25 990 mld um
– cheltuieli pentru
industrie........................................................... .................9 590 mld um
– cheltuieli pentru
dobanzi la datoria publica..................... ..........................15 880 mld um
– PIB in perioada
anterioara................................................................. ......995 830 mld um
– cheltuieli economice in
perioada anterioara................................ ..........................87 130 mld um
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale. (Se aplica
formula (4).)
B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada anterioara
(mentionati la indicatorii dinamicii)
C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB. (Se aplica formula (6).) Mentionati
modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.
D)