Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNTREPRINDERII
MULTIPLE CHOICE
1. Funcţia de creştere a rentabilităţii produselor proprii pe baza analizei costurilor este indeplinita de:
a. compartimentul de control financiar intern;
2. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:
a. rezultatul exercitiului;
c. trezoreria neta;
3. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000
u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N
21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000
u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se
distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite
bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m.
Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m.,
costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare - partea I
utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori:
4. Stiind ca rata marjei nete este 8%, rata de structura a capitalurilor 2,379 si rata rentabilitatii financiare 24%, rata
de rotatie a capitalurilor este:
a. 8,07;
b. 1,26;
c. 1,24;
d. 3,6;
e. 1,5.
5. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie
900.000 u.m.; august 1.000.000 u.m.; septembrie 1.200.000 u.m.; octombrie 1.600.000 u.m.; noiembrie
1.800.000 u.m.; decembrie 2.000.000 u.m.. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna
vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii . Valoarea creantelor
din bilantul exercitiului N+1 va fi:
a. 1.400.000 u.m.;
b. 2.180.000 u.m.;
c. 1.200.000 u.m.;
d. 1.450.000 u.m.;
e. 1.380.000 u.m.
6. Pe baza informatiilor prezentate stabiliti intervalul mediu dintre aprovizionari succesive si stocul curent:
7. Analiza rentabilitatii produselor proprii pe baza calculului costurilor este realizata de:
a. compartimentul de marketing;
b. compartimentul de aprovizionare;
e. compartimentul de desfacere.
E) activ circulant.
b. A+C
c. A+D
d. D+E
e. B+E
b. B+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. C+D
e. managementului financiar-contabil.
c. C+E
d. B+E
e. C+D
13. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra
de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil.
a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%;
14. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie
600.000 u.m., octombrie 500.000 u.m., noiembrie 700.000 u.m., decembrie 300.000 u.m. Creditul furnizori este de
60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :
a. 700.000 u.m.;
b. 1.000.000 u.m.;
c. 300.000 u.m.;
d. 1.500.000 u.m.;
15. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul
C, consumul specific fiind 0,7 tone,
iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona.
_________________________________________________________________________
e. 2.100.000 u.m.
Pe baza informaţiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranţa au urmatoarele valori:
a. 45 zile si 3.150.000 u.m.;
b. 10,3 zile si 721.000 u.m.;
a. 2 340
b. 2 450
c. 2 290
d. 2 920
e. 2 900
17. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie
1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie
4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data
vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi:
a. 2.800 u.m.;
b. 2.360 u.m;
c. 2.400 u.m.;
d. 2.900 u.m.;
e. 2.760 u.m.
18. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: cifra de afaceri 40.000 u.m., activele circulante nete
12.000 u.m.. Care este marimea activelor circulante nete pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei
de afaceri cu 5%?
a. 16.200 u.m.;
b. 12.600 u.m.;
c. 12.000 u.m.;
d. 14.600 u.m.;
e. 40.000 u.m..
20. Pe baza analizei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca indeplineste urmatoarele conditii:
A) capitalurile proprii = capitalurile imprumutate;
B) datoriile pe termen lung = datoriile pe termen scurt;
C) activul imobilizat > datoriile pe termen scurt;
D) activul imobilizat = capitalurile permanente;
E) activul circulant = datoriile de exploatare.
b. B+C
c. A+D
d. B+E
e. D+E
Cash-flow-ul disponibil (CFD), cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDa) si cash-flow-ul disponibil pentru
creditori (CFDcr) vor avea urmatoarele valori (u.m.):
23. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul N+1 12.000
u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna
urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea
incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 108.000 u.m., uniform repartizata in
timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie vor fi:
a. 18.600 u.m. si 19.800 u.m.;
24. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare
12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%,
uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:
a. 1.200 u.m.;
b. 24.300 u.m.;
c. 7.200 u.m.;
d. 7.111,11 u.m.;
e. 145.800 u.m.
25. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare
12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%,
uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:
a. 1.200 u.m.;
b. 24.300 u.m.;
c. 7.200 u.m.;
d. 7.111,11 u.m.;
e. 145.800 u.m.
b. B+E
c. A+C
d. B+C
e. D+E
28. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine:
a. compartimentului financiar - contabil;
b. directorului tehnic;
c. managementului societatii;
c. B+C;
d. A+B+E;
e. C+D.
30. Dispuneti de urmatoarele informatii: venituri din vanzarea produselor finite 3.800 u.m., consumuri de la terti 2.000
u.m., cheltuieli cu amortizarea 200 u.m., rezultatul net 40 u.m., cresterea economica 240 u.m., cheltuieli privind
dobanzile 100 u.m., variatia imobilizarilor 100 u.m., cota de impozit pe profit 25%. Stabiliti varianta corecta:
a. cash-flow-ul de gestiune este de 340 u.m. si societatea a vandut in cursul exercitiului
imobilizari;
b. cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m. si s-a inregistrat o scadere a activelor circulante
nete in cursul exercitiului;
c. valoarea adaugata este de 1.600 u.m., iar cash-flow-ul de gestiune este de 340 u.m.;
d. cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m. si s-a inregistrat o crestere a activelor circulante
nete in cursul exercitiului;
e. activele circulante nete sunt de 340 u.m., iar cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m.
31. Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea urmatoarelor principii de elaborare si functionare a
acestuia:
C) principiul totalitatii;
D) principiul supletei;
a. A+C
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D+E
32. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile
(MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil. u.m., cheltuieli variabile 924 mil. u.m., cota de
impozit pe profit 25%.
34. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 190% si a unei rate a inflatiei de 150%, rata reala a
rentabilitatii economice este:
a. 18 %
b. 16 %
c. 17 %
d. 16,6 %
e. 19 %
b. B+C+D+E
c. C+D+E
d. A+B+C+E
e. A+C+D+E
36. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie
300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m., decembrie 150.000 u.m.. Creditul furnizori este
de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :
a. 350.000 u.m.;
b. 500.000 u.m.;
c. 150.000 u.m.;
d. 750.000 u.m.;
e. 1.050.000 u.m
37. Obiectivul gestiunii financiare pe termen scurt este:
a. asigurarea cantitatii optime de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii;
b. B+E
c. A+C
d. B+C
e. D+E
– in cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 16.000 u.m., s-au vandut
titluri de participare in valoare de 1.000 u.m. si un utilaj la pret de vanzare de 3.000 u.m., cost de achizitie 10.000
u.m., amortizare inregistrata pana in momentul vanzarii 8.000 u.m.;
– tot in cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1.000 u.m. pentru achizitionarea utilajului, s-au
contractat credite bancare pe termen lung de 5.000 u.m. si pe termen scurt de 800 u.m., s-au rambursat rate
scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat capitalul social cu 7.000 u.m.;
– profitul exercitiului N-1 a fost de 8.000 u.m., din care 6.000 u.m. se distribuie sub forma de dividende.
b. 1.700 u.m.;
c. 1.300 u.m.;
d. 900 u.m.;
e. 500 u.m.
A) bugetul productiei;
B) bugetul de trezorerie:
C) bugetul investitiilor;
D) bugetul administratiei;
E) bugetul vanzarilor.
b. B+C+D
c. B+E
d. C+D
e. A+B+C
41. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este
urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in
luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta corecta a incasarilor pe luna
martie a exercitiului N+1.
a. 0 u.m.
b. 16.000 u.m.
c. 44.000 u.m.
d. 60.000 u.m.
e. 28.000 u.m
C) marimea datoriilor;
D) rata dobanzii;
E) nivelul fiscalitatii.
b. A
c. B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D+E
43. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 81.000 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 6.000
u.m.. Costul de depozitare este de 1,2 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de
4.000 u.m.. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori:
a. 300 tone si 2,66 aprovizionari;
e. 90 tone si 4 aprovizionari;
e. pierdere inregistrata.
46. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii au la baza metodele si tehnicile de
executie oferite de:
a. analiza economico-financiara;
b. evaluarea intreprinderii;
c. gestiunea financiara;
d. managementul informational;
b. B+C+D+E;
c. C+D+E;
d. A+B+C+E;
e. A+C+D+E.
50. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m. uniform repartizate,
vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA
19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi:
a. 29.750 u.m. si 35.700 u.m.;
d. se investesc in imobilizari;
b. producerea de imobilizari;
a. A+B+C+D+E;
b. A
c. B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+E+D
b. capital social + prime de capital ± rezerve din reevaluare + rezerve ± rezultat reportat ±
rezultatul exercitiului - repartizarea profitului;
c. capital social + prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din
reevaluare ± rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului;
lung;
e. active pe termen lung + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri
- imprumuturi pe termen lung
56. Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva este data de relatia:
a. EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile - cheltuieli financiare si exceptionale
platibile - impozitul pe profit;
C) bugetul pilot reprezinta de fapt proiectul de buget rezultat in urma testarii diferitelor scenarii si
negocierii lor intre diferitele compartimente si cu conducerea intreprinderii;
b. A+B
c. C
d. A+E
e. C+D
59. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40.500 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 3.000
u.m.. Costul de depozitare este de 0,6 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de
2.000 u.m. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori:
a. 300 tone si 2,66 aprovizionari;
e. 90 tone si 4 aprovizionari.
60. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40.500 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 3.000
u.m.. Costul de depozitare este de 0,6 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de
2.000 u.m. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori:
a. 300 tone si 2,66 aprovizionari;
e. 90 tone si 4 aprovizionari.
b. A+D
c. D+E
d. A+E
e. B+C
63. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al Il-lea (exclusiv TVA) vor fi de 540.000 u.m. uniform repartizate,
vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 450.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA
19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi:
a. 89.250 u.m. si 107.100 u.m
66. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 180% si a unei rate a inflatiei de 140%, rata reala a
rentabilitatii economice este:
a. 18 %;
b. 16,6 %;
c. 40 %;
d. 75 %;
e. 33,3 %
b. A+D
c. D+E
d. A+E
e. B+C
– pentru anul incheiat cifra de afaceri a fost 12.000 u.m., iar activele circulante nete au fost 4.000 u.m
– in anul urmator cifra de afaceri pentru trimestrul I va fi 4.000 u.m
b. 4.000 u.m.;
c. 3.000 u.m.;
d. 5.000 u.m.;
e. 5.333,33 u.m
d. vanzare-cumparare in cote
b. directorului economic;
c. managementului societatii;
d. investitorilor directi;
71. Conform IAS 7 "Situatiile fluxurilor de numerar", pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii:
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri administrative;
B) vanzarea unei linii de productie folosite timp de zece ani;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg an de
activitate;
D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care nu au fost
considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele folosite anterior,
recent aparute pe piata;
a. A+C+E
b. A+B+D
c. C+E+F
d. A+C
e. B+D
72. Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva este data de relatia:
a. A
b. A+D+E
c. B+C
d. C+D+E
e. C+D
73. Urmatoarele activitati pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii, conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de
numerar":
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri administrative;
B) vanzarea unei linii de productie folosite timp de zece ani;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg an de
activitate;
D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care nu au fost
considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele folosite anterior,
recent aparute pe piata
b. A+B+D
c. C+E
d. A+C
e. B+D
b. B+C
c. C
d. C+E
e. B
75. Din bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati comerciale s-au extras urmatoarele informatii: capitaluri
proprii0 2.300 mil. u.m., activ ec1 4.400 mil. u.m., cheltuieli cu dobanzile1 460 mil. u.m., datorii financiare0 2000
mil. u.m., EBIT1 1.012 mil. u.m., datorii financiare1 2.500 u.m. Cota de impozit pe profit
este 25%.
b. -2,72%;
c. 2,35%;
d. 1,65%;
e. -2,35%.
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. A+C+E
e. C+D+E
77. Cantitatile aprovizionate si intervalele dintre doua aprovizionari succesive sunt urmatoarele:
Intervalul dintre doua aprovizionari Cantitatea aprovizionata (kg)
succesive (zile)
40 2.000
50 3.000
30 1.500
60 4.500
70 6.000
Stiind ca necesarul anual de aprovizionat este de 72.000 u.m., stocul curent va fi:
a. 11.360 u.m
b. 45.633,8 u.m
c. 24.600 u.m
d. 11.720 u.m
e. 28.800 u.m
79. Stiind ca rata marjei nete este 9%, rata de structura a capitalurilor este de 2,3 si rata rentabilitatii financiare 24%,
rata de rotatie a capitalurilor este:
a. 1,14
b. 1,16
c. 1,17
d. 1,61
e. 1,41
80. Din bugetul productiei sunt derivate urmatoarele bugete:
b. A+B+C
c. A+B+C+D
d. A+C+E
e. C+D+E
81. Se cunosc urmatoarele informatii: vanzarile aferente semestrului I exercitiului N+1 cresc cu 6% fata de vanzarile
aferente semestrului al II-lea exercitiului N. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii si 60% dupa 30
zile de la data vanzarii; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului I exercitiului N+1 vor fi 254.400 u.m.
uniform repartizate; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului al II-lea exercitiul N au fost uniform repartizate.
d. fondurile banesti;
e. capitalurile intreprinderii.
b. social si economic;
e. statul.
84. Functiile finantelor intreprinderii sunt:
a. de repartitie;
b. de redistribuire;
c. de control;
d. de repartitie si control;
e. de creditare.
b. obtinerea de profit;
c. obtinerea de produse;
d. obtinerea de servicii;
e. maximizarea profitului.
Fluxurile sunt:
a. financiare si reale;
b. materiale si monetare;
c. fixe si circulante;
d. materiale si nemateriale;
b. bunurile necorporale;
c. terenurile si cladirile;
d. masinile si instalatiile;
e. bunurile de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale necesare
activitatii.
b. innoirea instalatiilor;
b. materialele auxiliare;
b. activ - pasiv;
e. datorii - creante.
c. costul capitalului;
d. costuri fixe si variabile;
c. suma a incasarilor;
e. suma a incasarilor.
b. patronilor si statului;
c. tuturor actionarilor;
b. totalitatea activelor;
c. capitalul propriu si datoriile pe termen lung;
d. totalitatea imobilizarilor;
e. totalitatea pasivelor.
b. se realizeaza in productie;
b. profitul net;
c. amortisment;
d. rezultatul exceptional;
e. rezultatul financiar.
b. fondul de protocol;
c. fondul de somaj;
d. fondul de rezerva;
e. fondul de amortisment.
b. imobilizari financiare;
c. utilizari durabile;
d. mijloace fixe;
e. elemente neamortizabile.
111. Se cunosc:
– capital social = 87.000 mii lei;
116. In conditiile unui mediu probabilistic adoptarea deciziei de investitii presupune parcurgerea unui
numar de:
a. doua etape;
b. trei etape;
c. cinci etape;
d. patru etape;
e. sase etape.
117. In situatia in care pentru doua sau mai multe proiecte de investitii exista valori diferite ale sperantei
matematice se opteaza pentru proiectul cu speranta matematica:
a. care tinde la zero;
c. egala cu zero;
d. supraunitara;
118. Cand pentru doua sau mai multe proiecte de investitii se obtine aceeasi speranta matematica, pentru a se opta se
procedeaza astfel:
a. se resping ambele proiecte;
121. Fie un proiect de investitii in valoare de 60.000 mii lei, amortizabil liniar in 6 ani si care aduce profituri brute
anuale de 20.000 mii lei. Rata de actualizare este de 15 %. In conditiile impozitarii actuale VAN si VVN sunt:
a. - 12.302 mii lei si - 28.445,5 mii lei;
122. Un proiect de investitii in valoare de 80.000 mii lei, cu durata de exploatare de 8 ani, in conditiile unei rate de
actualizare de 20 %, are VVN de 43.000 mii lei. In aceste conditii indicele de rentabilitate va fi:
a. 0,888;
b. 1,125;
c. 1,500;
d. 1,632;
e. 1817.
124. In practica financiara, in functie de reglementarea diferita, valoarea de amortizat poate fi:
a. valoarea contabila si valoarea initiala recunoscuta la dobandirea si punerea in
functiune a activului imobilizat;
b. valoarea contabila majorata cu valoarea reziduala estimata sau valoarea contabila
neta;
125. Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 01 decembrie, numarul lunilor de functionare in anul intrarii in functiune
este:
a. 12 luni;
b. 1 luna;
c. 0 luni;
d. 6 luni;
e. 3 luni.
126. Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 01 decembrie, intervalul de timp luat in calculul valorii medii anuale este:
a. 30 zile;
b. 31 zile;
c. 1 luna;
d. 0 luni;
e. 1 an.
127. Pentru un mijloc fix iesit din functiune la 01 noiembrie, numarul lunilor de nefunctio-nare in anul iesirii din
functiune este:
a. 12 luni;
b. 1 luna;
c. 0 luni;
d. 6 luni;
e. 3 luni.
128. In Romania duratele normale de functionare, stabilite in mod centralizat de guvern sunt:
a. orientative, agentii economici avand libertatea de a-si stabili durate de amortizat
mai mari sau mai mici;
c. aprobate pe plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand
posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite;
b. mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatoarele regimuri: liniar, degresiv,
accelerat;
130. O intreprindere a cumparat un mijloc fix in valoare de 100.000 mii lei, cu o durata de functionare de
8 ani, pentru amortizarea caruia incepand cu 2002 se aplica metoda degresiva.
Cotele de amortizare proportionale calculate sunt:
131. Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare - dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de:
a. cel mult 3 ani;
d. 5 ani;
132. Brevetele, licentele, know-how - ul, marcile de fabrica si de comert subscrise ca aport sau
achizitionate se amortizeaza astfel:
a. in cel mult 3 ani;
e. in 5 ani.
d. in 5 ani;
134. Coeficientul de multiplicare prevazut de legislatie in cazul metodei degresive utilizate in Romania
pentru o durata normala de functionare de 8 ani este:
a. 1,5;
b. 2;
c. 1;
d. 0,5;
e. 2,5.
c. nu se supun amortizarii;
136. Pentru un utilaj cu o valoare de 60 mil. lei si cu o durata normala de functionare de 5 ani,
amortismentul cumulat dupa 4 ani, conform regimului de amortizare degresiv utilizat in Romania
este:
a. 50.000 mii lei;
137. O intreprindere achizitioneaza un mijloc fix in luna martie a anului curent a carui valoare de intrare este 60.000 mii
lei, iar durata normala de functionare este de 10 ani. Conform celor 3 regimuri de amortizare utilizate in Romania
(liniar, degresiv si accelerat) amortismentul anului curent este:
a. 6.000; 12.000; 30.000 (mii lei);
139. Amortizarea anuala aferenta cladirilor si construcţiilor speciale ale minelor, carierelor, exploatarilor de minerale
solide se determina:
a. ca amortizare liniara in functie de norma aferenta duratei de functionare din
catalog si valoarea contabila a cladirii;
140. Stocul de materii prime luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie de:
a. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si
intervalul intre doua aprovizionari din anul de baza;
c. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si durata
medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;
d. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si durata
medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;
141. Stocul de produse luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie
de:
a. productia zilnica vanduta prevazuta pentru anul curent si durata medie de stocare a
produselor finite in anul de baza;
in anul de baza;
e. cifra de afaceri zilnica din anul curent si frecventa vanzarilor din anul curent.
142. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de active de exploatare in calculul NFRE:
a. TVA de plata;
b. TVA deductibila;
c. TVA colectata;
d. TVA exigibila;
143. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de pasive de exploatare in calculul NFRE:
a. TVA de plata;
b. TVA deductibila;
c. TVA colectata;
d. TVA exigibila;
– consumul de materii prime din contul de profit si pierdere din anul de baza =
15.126
curent = 20.168
a. 3.999;
b. 6.000;
c. 3.600;
d. 4.000;
e. 5.050.
c. productiei imobilizate;
d. productiei exercitiului;
b. opticii creditorilor;
c. opticii personalului;
d. intereselor actionarilor;
b. de continuitate a exploatarii;
c. de faliment;
e. de absorbtie.
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.
161. Soldul imprumuturilor garantate de stat la sfarsitul anului, exprimat in valuta si in lei, se calculeaza astfel:
a. sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus
rambursari in cursul anului;
b. imprumuturi primite minus rambursari in cursul anului;
a. 15,0 %;
b. 19,1 %;
c. 20,0 %;
d. 10,5 %;
e. 23,3 %.
165. In bilantul, contul de profit si pierdere si declaratia de impozit pe profit sunt inscrise urmatoarele
date (mii lei):
- total pasiv = 500.000 din care:
–
Rata rentabilitatii financiare si rata autonomiei financiare sunt:
a. 11,7 %; 85,7 %;
b. 16,7 %; 60,0 %;
c. 17,1 %; 40,0 %;
d. 14,3 %; 150,0 %.
e. 10,0 %; 66,7 %.
166. Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei):
A. Activ:
– stocuri = 80.000;
– creante = 70.000;
B. Pasiv:
a. 362,5 %; 72,4 %;
b. 100,0 %; 105,0 %;
c. 145,0 %; 75,0 %;
d. 62,5 %; 42,0 %;
e. 25,0 %; 51,7 %.
– stocuri = 80.000;
– creante = 70.000;
B. Pasiv:
b. 0,3; 2,4;
c. 0,5; 1,7;
d. 1,4; 0,7;
e. 0,8; 3,3.
168. In bilantul unei intreprinderi sunt inscrise urmatoarele date (in mii lei): - total pasiv = 150.000 din care:
- capitaluri proprii = 85.000;
b. 1,75;
c. 1,90;
d. 3,75;
e. 1,3.
169. In sens restrans, gestiunea financiara presupune studiul deciziilor care pot fi:
a. decizii pe termen lung;
b. decizii strategice;
c. decizii tactice;
b. coordonarea si antrenarea;
c. informarea si decizia;
d. analiza si indrumarea;
d. metodele de gestiune.
b. economisirea;
c. autonomia functionala;
d. prevederea.
b. scadenta sursei de finantare sa fie mai mica decat durata de existenta a activului
creat pe seama acesteia;
d. durata creditului comercial acordat clientilor sa fie obligatoriu mai mica decat
durata creditului comercial primit de la furnizori;
b. capitalul social plus grupa rezervelor, rezultatelor si fondurilor proprii plus credite
pe termen mediu si lung;
b. lichiditatii in pasiv;
c. scadentelor in activ;
178. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu:
a. Capital propriu minus active imobilizate nete;
179. Care dintre ipotezele urmatoare, atribuite viitorului cert sunt corecte:
a. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele si alege intre mai
multe proiecte;
c. cheltuielile de constituire;
d. amortismentul.
c. criteriul costului;
185. Rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete VAN poate fi:
a. rata rentabilitatii estimata;
c. este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este nula;
d. este acea rata de actualizare pentru care indicele de rentabilitate este supraunitar;
b. situatii certe;
c. situatii aleatoare;
d. situatii optimiste.
b. coeficientului de variatie;
c. coeficientului de corelatie;
d. sperantei matematice.
c. credite obligatare;
d. credite de trezorerie;
d. credite de trezorerie.
195. Amortizarea activelor imobilizate poate fi abordata diferit, existand mai multe conceptii de amortizare:
a. abordarea legala;
b. abordarea interpretativa;
c. abordarea juridico-contabila;
d. abordarea statistica.
197. In Romania valoarea de amortizat, in functie de metoda de amortizare folosita, poate fi:
a. costul activului;
199. Criteriile modelului optimizat pentru determinarea duratei optime de serviciu sunt:
a. criteriul ratei interne de randament;
b. criteriul profitului;
c. criteriul costului;
202. Soldul furnizorilor luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie
de:
a. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si durata
de rotatie a furnizorilor din anul de baza;
b. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si durata
de rotatie a furnizorilor din anul de baza;
b. productia zilnica a exercitiului in preturi inclusiv TVA din anul curent si durata de
rotatie a clientilor din anul de baza;
c. productia zilnica a exercitiului in preturi inclusiv TVA din anul curent si numarul
mediu de zile de acordare credit comercial clientilor;
d. productia zilnica vanduta in preturi inclusiv TVA din anul curent si durata de
rotatie a clientilor din anul de baza;
204. In afara nevoii de fond de rulment de exploatare, nevoia de fond de rulment globala mai cuprinde:
a. nevoia de fond de rulment in afara exploatarii;
c. costul marfurilor;
d. cheltuielile de personal.
c. productia imobilizata;
d. productia exercitiului;
c. productia imobilizata;
c. productia imobilizata;
d. productia vanduta.
c. veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea
creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la
FPS, conform conventiilor;
d. rambursarile de cheltuieli nedeductibile precum si veniturile rezultate din anularea
provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din
stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
d. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau
degradate si neimputabile, inclusiv TVA aferenta acestora.
215. Printre destinatiile profitului net la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome intalnim:
a. rezervele legale;
b. cota managerului;
d. prime anuale;
d. 20 % pentru agentii economici care realizeaza anual cel putin 80 % din venituri din
agricultura.
b. au pana la 6 salariati;
c. au pana la 15 salariati;
218. In economia de piata functiile profitului ar putea capata urmatoarele directii: a. asigura
indeplinirea functiei comerciale a intreprinderii;
b. asigura indeplinirea functiei sociale a intreprinderii;
c. asigura indeplinirea functiei de personal a intreprinderii;
219. La societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat,
precum si la regiile autonome, profitul net se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:
a. pana la 5 % pentru participarea salariatilor la profit;
c. pana la 50 % varsaminte la bugetul de stat sau local in cazul regiilor autonome ori
dividende in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor cu
capital integral sau majoritar de stat;
d. 10 % cota managerului.
TRUE/FALSE
1. Rolul finantelor intr-o intreprindere se manifesta, in primul rand, la nivelul productiei de bunuri si servicii.
4. Indicatorii de echilibru financiar se calculeaza pe baza veniturilor si cheltuielilor din contului de profit si
pierdere.
7. Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente si echilibrate.
8. Echilibrul financiar se manifesta atunci cand intreprinderea are o trezorerie pozitiva.
10. Valoarea adaugata reprezinta cresterea de bogatie obtinuta prin activitatea productiva a intreprinderii.
11. Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determina prin raportarea rezultatelor obtinute la capitalurile investite.
12. Capitalurile permanente sunt formate din capitalul propriu, datoriile pe termen lung si datoriile de exploatare.
13. Bugetele principale ale intreprinderii sunt: bugetul vanzarilor, bugetul productiei, bugetul amortizarii, bugetul
cheltuielilor generale de productie si bugetul de trezorerie.
14. Bugetul de trezorerie are ca functie previziunea incasarilor si a platilor, pornind de la planificarea cheltuielilor, din
care se exclud cele neplatibile, si de la planificarea veniturilor, din care se exclud cele neincasabile.
15. Sursele de finantare atrase sunt formate din veniturile obtinute din vanzarea de produse finite si de marfuri.
16. Sursele imprumutate reprezinta sursele de finantare obtinute din credite bancare angajate de intreprindere.
17. Sursele proprii constituie cea mai sigura sursa de finantare a intreprinderii, determinand autonomia financiara a
acesteia.
20. Investitiile strategice implica un risc redus deoarece presupun extinderea activitatii in zone geografice complet
restructurate.
21. Obligatiunile sunt titluri negociabile, reprezentand un drept de creanta asupra capitalurilor imprumutate unei
societati.
22. Imprumutul obligatar se defineste prin urmatoarele caracteristici: conditiile de emisiune, dobanda remuneratorie,
durata de rambursare si modalitatea de rambursare.
23. Daca capitalurile permanente depasesc nevoia de active imobilizate avem un surplus de resurse, adica un fond de
rulment negativ.
24. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul cifrei de afaceri care asigura acoperirea cheltuielilor si obtinerea de profit.
25. Posturile bilantiere din activ sunt prezentate in functie de gradul crescator de exigibilitate.
26. Posturile bilantiere din pasiv sunt prezentate in functie de gradul descrescator de lichiditate.
28. Riscul economic este dependent de variatia cifrei de afaceri si de pozitia ei fata de pragul de rentabilitate.
29. Rentabilitatea financiara este influentata de diferenta dintre rentabilitatea economica si rata dobanzii si de gradul
de indatorare.
32. Rentabilitatea financiara trebuie sa fie mai mica decat rata dobanzii.
33. Ciclul de exploatare este durata de rotatie a capitalurilor investite in active circulante.
34. Capacitatea de autofinantare este indicatorul care exprima posibilitatea inreprinderii de a-si finanta activitatea de
exploatare viitoare din surse imprumutate.
35. Leasingul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare, prin care chiriasul obtine avantajele legate de
folosinta bunului inchiriat.