Sunteți pe pagina 1din 78

FFB_AN_II_LIMBAJE_SI_BAZE_DE_DATE

LIMBAJE SI BAZE DE DATE

TRUE/FALSE

1. Tipul de data este folosit pentru descrierea unei mulţimi de obiecte care au aceeaşi
reprezentare. T

2. In limbajul Visual Basic stabilirea proprietatilor se face cu fereastra Propreties. T

3. Fereastra de editare a codului in Visual Basic cuprinde caseta cu lista Object si caseta cu lista
Procedure. T

4. O forma (formular) poate contine descrierea grafica a ei si controalele sale impreuna cu


proprietatile, constante, variabile si proceduri externe, subrutine de tratare a evenimentelor,
proceduri generale. T

5. Obiectele care apartin aceleiasi clase pot avea evenimente proprii. F

6. Tipul de data este utilizat pentru descrierea unei multimi de fisiere care au aceeasi reprezentare. F

7. Clasa este notiunea de limbaj care defineste tipul de fisier. F

8. Mostenirea permite constituirea de noi tipuri de obiecte si clase intr-o ierarhie de module,
prin rescriere si recodificare. T

9. Metodele sunt operatii care pot regasi sau actualiza starea unui obiect, stare care este
memorata in variabilele instantelor sale. T
10. Identitatea unui obiect este acea proprietate a obiectului care il distinge de alte obiecte. T

11. Persistenta este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care
le-a creat. T

12. Barele cu instrumente dau acces lent la comenzile utilizate frecvent in mediul de
programare. F

13. Fereastra Toolbox furnizeaza o serie de instrumente utilizate in timpul proiectaţii pentru a
plasa controale pe formular. T

14. Fereastra Properties afiseaza culorile proprietatii pentru formularul sau controlul selectat. T

15. In crearea unei aplicatii se lucreaza cu proiecte care contin urmatoarele fisiere:
♦ un fisier pentru fiecare forma (.FRM);
♦ un fisier pentru fiecare forma care contine controale cu proprietati care au ca valori date binare
(.FRX);
♦ un fisier pentru fiecare clasa de module (.CLS);
♦ un fisier pentru fiecare modul standard (.CAS);
♦ un fisier pentru fiecare control utilizator (.VBX si BCX);

♦ un fisier proiect care pastreaza evidenta tuturor componentelor proiectului (.VBP).


In momentul in care au fost definite toate componentele unui proiect, acesta poate fi transformat
intr-un fisier executabil (.EXE). F

16. Fisierul de date poate fi definit ca o colectie de date memorata pe un suport tehnic, intr-o succesiune de
inregistrari. T
DIF: USOR

17. Visual Basic este un limbaj care permite dezvoltarea aplicatiilor WINDOWS de tip GUI
(Graphic User Interface) si se bazeaza pe notiunea de eveniment (de tip event-driven), in
sensul ca un cod ramane inactiv pana cand este apelat de un eveniment. T

18. In mediul integrat de dezvoltare Visual Basic, Open Project inchide proiectul curent dupa
salvarea schimbarilor facute si deschide un proiect existent, cu formele (formularele),
modulele si obiectele utilizator listate in fisierul proiect. F

19. Scrierea codului in limbajul Visual Basic se face in fereastra de editare a codului (Code Editor). Acest cod
consta in instructiuni ale limbajului, constante si declaratii. T

20. Tehnicile de organizare a datelor in colectii de date sunt: clasa si baza de date. F

21. Organizarea datelor in fisiere are ca avantaj redundanta scazuta a datelor. F

22. Conceptele folosite in organizarea datelor sunt: entitate, clasa, atribut. F

23. Descrierea structurii modelului de date presupune definirea operatoriilor si a regulilor de


integritate care actioneaza asupra modelului. F

24. Modelul de date relational prezinta urmatoarea anomalie de actualizare: la inserare nu se pot
introduce noi realizari pentru o inregistrare subordonata daca nu sunt cunoscuti superiorii. F

25. Obiectul reprezinta conceptual un atribut cu continut propriu, care se deosebeste de ceea ce il
inconjoara. F
26. Incapsularea este o caracteristica a obiectelor prin care metodele si atributele acestuia sunt
accesate direct de catre un agent extern. F

27. Notiunea de aplicaţie informatica nu este similara cu aceea de sistem informatic. T

28. Polimorfismul permite invocarea pentru obictele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi
nume dar semantica si implementare diferita. Polimorfismul este asociat cu incapsularea. F

29. Analiza problemei de rezolvat si realizarea algoritmului este o etapa ce presupune elaborarea
unui enunt complet al problemei, stabilirea modalitatilor de organizare si de reprezentare a
datelor de intrare si de iesire, elaborarea schemei logica de sistem care defineste
echipamentele din configuratia calculatorului ce participa la procesul de prelucrare a datelor,
realizarea algoritmului ce presupune elaborarea si reprezentarea acestuia in limbaj pseudocod
sau sub forma schemei logice de program. T

30. Compilarea programului este o etapa ce are drept scop codificarea algoritmului, adica
conversia acestuia in conformitate cu instructiunile unui limbaj de programare; pentru aceasta
codificare, se foloseste un editor de texte; acest editor poate fi independent sau poate face
parte din mediul integrat de dezvoltare (IDE); se obtine astfel programul-sursa (codul-sursa
al programului) care este scris intr-un limbaj similar cu limbajul natural, dar inca inaccesibil
sistemului de calcul. F

31. Limbajele de programare se definesc formal prin alfabet, vocabular si gramatici (fapt ce
permite compilarea sau interpretarea lor). T

32. Programarea bazata pe obiecte, OBP (Object-Based Programming) utilizeaza conceptele de


procedura si subprogram. F

33. Polimorfismul defineste caracteristica unei metode de a se comporta in mod diferit in functie
de clasa de obiecte careia ii apartine. Polimorfismul asigura invocarea pentru obiectele de
diferite tipuri a metodelor cu acelasi nume, dar semantica si implementare diferita. O metoda
se comporta diferit in functie de clasa de obiecte careia ii apartine. T
DIF: USOR

34. Un mediu de programare este un sistem de programare care asista utilizatorul este asistat in
proiectarea si codificarea algoritmilor si a datelor, respectiv in editarea si depanarea
programelor. F

35. SGBD Microsoft Access are schema bazei de date constituita din colectiile de rapoarte si poate
fi utilizata prin manipularea interogarilor. T

36. SGBD Microsoft Access nu permite exportarea structurii de tabele, definitii de interogari,
formulare, rapoarte si module. F

37. SGBD Microsoft Access necesita un sistem de operare pe 32 de biti, precum Windows 2000
sau Windows NT. T

MULTIPLE CHOICE

1. Se da urmatoarea problema:
Sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata
pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul zilelor de intarziere pentru fiecare
dintre facturi. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intarziere - 5%, intre 15 si 30 de zile -
8%, peste 30 de zile - 10%.
Citeste nrserie(i), Schema logica de rezolvare a problemei este prezentata in
valf(i), nrzile(i), fig. 1.1. Sa se stabileasca care sunt structurile de control folosite in
i=1,^ schema logica?

SumaPTotal=SumaPTotal+S
SumaP(i)=Valf Afişează nrserie(i),
(i)+
umaP(i)
(i)+| Valf(i)v nrZile(i),
Valf(i)*8/1
Valf(i)*5/100
Valf(i)*10/10
00 SumaP(i)
0

Afişează SumaPTotal
I
1 i=i+1

STOP

Fig.1.1

a. alternativa cu doua ramuri d. alternativa cu repetitie apriori


b. alternativa generalizata
c. binomiala

2. Care dintre cuvintele de mai jos lipseste din sintaxa generala a instructiunii Visual Basic: Select
Case

Case Else
End Select?

a. Case Of c. Case Is
b. Case On d. Case Are

3. Care dintre cuvintele de mai jos lipseste din sintaxa generala a instructiunii VB:

Else...
End If?

a. That... c. Those...

b. Then... d. Where...

4. Rezolvarea problemelor cu ajutorul tehnicii de calcul presupune transpunerea algoritmului de


rezolvare in comenzi adresate sistemului de calcul. Rezultatul se obtine parcurgand etapele
procesului de prelucrare a datelor, folosind limbajele de programare adecvate. Care dintre
urmatoarele variante nu este etapa a procesului de prelucrare a datelor?
a. Analiza problemei de rezolvat c. Intocmirea schemei logice

b. Analiza morfologica d. Stabilirea algoritmului

5. Limbajele de macroasamblare sunt limbaje din generatia 2, rezultate prin gruparea unor
secvente de instructiuni realizatoare ale unor operatii de rutina intr-o macroinstructiune. Cum
se numeste instructiunea acestui tip de limbaj?
a. instructiune procedurala c. instructiune de asamblare

b. instructiune de macroasamblare

6. Indiferent de limbajul utilizat in rezolvarea problemei, in activitatea de concepere si lansare in


executie a unui program trebuiesc parcurse mai multe etape. Care dintre aceste etape este

eronata? d. implementarea programului

a. analiza problemei

b. proiectarea programului
c. stabilirea fisierelor

7. Ce reprezinta editarea de legaturi?


a. transformare a programului sursa in c. transformare a programului sursa in
program obiect b. transformare a programului obiect in program executabil
program executabil

8. Mediul integrat de dezvoltare Visual Basic are urmatoarea prezentare:

Care dintre variantele de mai jos nu corespunde cu denumirea unei ferestre din mediul de lucru
prezentat mai sus:

a. caseta cu instrumente d. editare a denumirii fisierului

b. editare a codului e. proiectare a formularului (formei)

c. proprietati

9. Cea mai simpla instructiune este cea de atribuire, formatul ei este:


a. LET variabila=expresie c. LET variabila= READ

b. LET variabila=IF

Rem sau Read


10. Comentariile incep cu cuvantul cheie:
a. Rem sau " " c.
b. Read sau " "

11. Organizarea datelor in fisiere prezinta avantaje si dezavantaje. Care dintre variantele urmatoare
este un
avantaj ?
a. redundanta ridicata d. dependenta programelor fata de date

b. izolarea datelor e. localizare rapida prin indexare

c. actualizarea datelor

12. Care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect?


a. structura, modelul;

b. clasa, tipul;

c. structura, modelul, persistenta;

d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor;

e. clasa, metoda, persistenta.

13. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o
problema care sa permita conversia in diverse valute a unei sume exprimate in lei:
a. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV.Text=Sumavalut else

If optVL.Value=True
Then
Sumavalut=txtSV.Text
Curs=txtCurs .Text
Sumalei=Sumavalut*C
urs
txtSL.Text=Sumalei

E
nd
if
E
nd
if

b. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text
Curs=txtCurs. Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV. Text=Sumavalut else

If optVL.Value=True
Then
Sumavalut=txtSV.Tex
t Curs=txtCurs .Text
Sumalei=Sumavalut*
Curs
txtSL.Text=Sumalei

E
n
d
if
E
n
d
if

c. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text
Curs=txtCurs. Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV. Text=Sumavalut If
optVL.Value=True Then
Sumavalut=txtSV.Text
Curs=txtCurs .Text

Sumalei=Sumavalut*Curs
txtSL.Text=Sumalei End if
End if

d. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text
Curs=txtCurs.Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV.Text=Sumavalut else

If optVL.Value=True Then
Sumavalut=txtSV.Text
Curs=txtCurs.Text
Sumalei=Sumavalut*Curs
txtSL.Text=Sumalei

End if

e. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text Curs=txtCurs.
Text Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV. Text=Sumavalut else
If optVL.Value=True Then
Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs
.Text Sumalei=Sumavalut*Curs
txtSL.Text=Sumalei

14. In ce consta universalitatea unui algoritm:


a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a
operatiilor;

b. in prezentarea vizuala a fluxului de date;

c. in existenta unei scheme logice;

d. in scrierea corecta a programului;

e. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari.

15. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru o problema care se refera la plata taxei de scolarizare pentru un numar de 20 de
studenti. Pentru fiecare student se cunosc ca date de intrare numele sumaachit. Se vor afisa
acei studenti care nu au achitat taxa de scolarizare.
a. For I=1 to 20

nume=InputBox("introduceti nume student")


sumaachit= InputBox("introducetisuma achitata") If
sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit
Print nume,sumaachit,sumarest

End If Next I
b. For I=1 to n
nume=InputBox("introduceti nume student")
sumaachit= InputBox("introducetisuma achitata")
If sumaachit<taxa Then
Sumarest=taxa-sumaachit

Print nume,sumaachit,sumarest
End If Next I

c. For I=1 to 20

nume=InputBox("introduceti nume student") sumaachit= InputBox("introducetisuma


achitata") If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit Print nume,sumaachit,sumarest
Next I

d. For I=1 to 20

nume=InputBox("introduceti nume student") sumaachit= InputBox("introducetisuma


achitata") If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit Print nume,sumaachit,sumarest

End If

e. For I=1 to 20

nume=InputBox("introduceti nume student")


sumaachit= InputBox("introducetisuma achitata")

If sumaachit<taxa Then

Sumarest=taxa.0

Print nume,sumaachit,sumarest

End If Next I

16. Caracteristicile unui algoritm sunt:


1) Determinismul
2) Redundanta
3) Universalitatea
4) Finitudinea
5) Persuasiunea
6) Identificabilitatea. Specificati raspunsul corect:
a. 2+5+6

b. 1+3+4

c. 1+2+3+4+5+6

d. 1+2+3

e. 4+5+6

17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru
problema: Se cunosc urmatoarele date de intrare: numarul de studenti ai unei grupe nr=25;
valoarea taxei de scolarizare taxa=300 $. Pentru fiecare student se introduce: numele (nume) si
suma achitata (sumaach). Sa se afiseze numele (nume) studentilor care nu au achitat taxa de
scolarizare si suma pe care trebuie sa o achite (sumarest).
a. For i = 1 To 25

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") sumaach =


InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma
achitata", 300)

If sumaach < taxa Then

sumarest = taxa - sumaach


Print nume; Tab(20); sumaach; Tab(40); sumarest nr = nr
+ 1 Next i

Print String(50, "=")

Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

b. For i = 1 To 25
nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu")
sumaach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma

achitata", 300)

If sumaach < taxa Then

sumarest = taxa - sumaach

Print nume; Tab(20); sumaach; Tab(40); sumarest nr


= nr + 1

End
If
Next
i

Print String(50, "=")

Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

c. For i = 1 To 25

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") sumaach =


InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma

achitata", 300)

If sumaach < taxa Then

sumarest = taxa - sumaach

Print nume; Tab(20); sumaach; Tab(40); sumarest nr = nr


+1

End If

Print String(50, "=")

Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

d. For i = 1 To 25

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") sumaach =


InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma

achitata", 300)

If sumaach < taxa Then

sumarest = taxa - sumaach

Print nume; Tab(20); sumaach; Tab(40); sumarest

End
If
Next
i
Print String(50, "=")
Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr e.
For i = 1 To 25

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") sumaach =


InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma

achitata", 300)

If sumaach > taxa Then

sumarest = taxa - sumaach

Print nume; Tab(20); sumaach; Tab(40); sumarest nr = nr


+1

End
If
Next
i

Print String(50, "=")

Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

18. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:


1) Colectia de date
2) Limbajul Visual Basic
3) Descrierea datelor
4) Relatiile dintre date
5) Programare
6) Tastatura calculatorului.
Specificati raspunsul corect:

a. 2+5+6

b. 1+3+4

c. 1+2+3+4+5+6

d. 1+2+3

e. 4+5+6

19. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Pentru o grupa de studenti se cunosc: numarul de studenti in grupa=50,
numele (nume) si notele obtinute de fiecare la doua examene (nota1 si nota2). Se cere sa se
calculeze media fiecarui student, sa se afiseze numele studentilor bursieri (medie>=9) si ale
studentilor care obtin burse de merit (medie=10).
a. For i = 1 To N
nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 =
InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 =
InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 +
nota2) / 2 Select Case media

Case Is 10

tipbursa = "de merit"

Case Is >= 9

tipbursa = "de studiu"


Case Else

tip_bursa = " — "

End Select
Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tipbursa Next i

b. For i = 1 To 50

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") notai =


InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 =
InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2
Select Case nota1
Case Is 10

tipbursa = "de merit" Case Is >= 9


tipbursa = "de studiu" Case Else

tip_bursa = " — " End Select

Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tipbursa Next i

c. For i = 1 To 50

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 =


InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 =
InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2
Select Case media

Case Is 10

tipbursa = "de merit"

Case Is >= 9

tipbursa = "de studiu" Case Else

tip_bursa = " - - - " End Select

Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tipbursa

d. For i = 1 To 50

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 =


InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 =
InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2
Select Case media

Case Is 10

tipbursa = "de merit"

Case Is >= 9

tipbursa = "de studiu" Case Else

tip_bursa = " - - - "

Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tipbursa Next i

e. For i = 1 To 50

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 =


InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 =
InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 +
nota2) / 2 Select Case media

Case Is 10

tipbursa = "de merit"

Case Is >= 9

tipbursa = "de
studiu" Case Else

tip_bursa = " - - - "


End Select

Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tipbursa


Next i

20. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o
problema care calculeaza salariul mediu si abaterea specifica pentru fiecare salariat din cei 10 ai
unui agent economic.

a. suma=0
For i=1 to 10

Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar
suma=suma+Salariu(i) Next i

Media=CLng(suma/10) Msgbox("Salariul
mediu este"+Str(Media)) For i=1 to 10

Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next
i
b. suma=0
For i=1 to 10

Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i

Media=CLng(suma/10) Msgbox("Salariul mediu


este"+Str(Media)) Abatere(i)=Salariu(i)-Media
Next i

c. suma=0

For i=1 to 10

Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i

Media=CLng(suma/10)

Msgbox("Salariul mediu este"+Str(Media)) For i=1 to 10


Abatere(i)=Salariu(i) Next i

d. suma=0

For i=1 to 10

Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i

Msgbox("Salariul mediu este"+Str(Media)) For i=1 to 10

Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i

e. suma=0

For i=1 to 10

Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i

Media=CLng(suma/10) Msgbox("Salariul mediu


este"+Str(Media)) For i=1 to 10

Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i

21. Finitudinea unui algoritm consta:


a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a
operatiilor;
b. in prezentarea vizuala a fluxului de date;

c. in existenta unei scheme logice;

d. in scrierea corecta a programului;

e. in faptul ca algoritmul este finit in spatiu (ca descriere) si in timp (ca executie).

22. Instructiunile repetitive in Visual Basic realizeaza:


a. operatiuni de calcul;

b. operatiuni de salt;

c. operatiuni de alegere a unei variante din mai multe posibile;

d. implementarea operatiilor care se repeta de un numar de ori sau se repeta pana


cand o variabila contor respecta conditia stabilita;

e. operatiuni de comparare.

23. Arhitectura bazei de date se refera la:


a. baza de date propriu zisa, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date,
incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.
b. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, incarcarea datelor,
exploatarea si intretinerea bazei de date.

c. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri
manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

d. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor,
exploatarea si intretinerea bazei de date.

e. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor,
dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

24. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
a. relatie sau inregistrare.

b. relatie sau atribut.

c. relatie sau camp de date.

d. relatie sau tabel.

e. relatie sau ierarhie.

25. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: pentru o lista cu 15 produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se
afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata - tva si valoarea cu tva - val, stiind:
codul produsului -codpr, denumirea produsului - denpr, cantitatea - cant si pretul unitar -
pret_u.
a. For i = 1 To 15

val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=cant+tva

Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva

Next i

b. For i = 1 To 15

val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=val+tva

Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva

c. For i = 1 To 15

val=cant*pret_
u
tva=val*19/100
val=val+tva
Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva

Next i

d. For i = 1 To n

val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=val+tva
Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva

Next i e. For i = 1 To 15

val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=val+tva

Print codpr, denprod, cant, pret_u, val

Next i DIF:

26. Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori,
sunt:
a. baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri
manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

b. nivelul logic, nivelul de analiza a sistemului si nivelul de proiectare a structurii


bazei de date.

c. nivelul logic, nivelul de analiza si nivelul fizic.


d. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul de exploatare a bazei de date.

e. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul fizic.

27. Structura arborescenta a unei colectii de date este caracterizata de existenta:


a. unei relatii de ordine intre elementele colectiei de date.

b. unei relatii de ordine intre elementele sistemului ierarhic superior si elementele


sistemului ierarhic inferior.

c. unei structuri punctuale intre elementele colectiei de date.

d. unei structuri retea intre elementele colectiei de date.

e. unei structuri liniare intre elementele colectiei de date.

28. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se
afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata - tva si valoarea cu tva - valoare,
stiind: codul produsului -codprodus, denumirea produsului - denprodus, cantitatea -
cantitate si pretul unitar - pretunitar.
a. n=InputBox("INTRODUCETI NUMĂRUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1 If
i=n+1 Then

End
Else
val oare=cantitate * pretunitar
tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i

b. n=InputBox("INTRODUCETI NUMĂRUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1 If
i=n+1 Then

End
Else
val oare=cantitate * pretunitar
tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva
Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

Next i

c. n=InputBox("INTRODUCETI NUMĂRUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n If
i=n+1 Then
End
Else

val oare=cantitate * pretunitar


tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

Next i

d. n=InputBox("INTRODUCETI NUMĂRUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1 If
i=n+1 Then

End
Else
val oare=cantitate * pretunitar
tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

e. n=InputBox("INTRODUCETI NUMĂRUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then val oare=cantitate *


pretunitar tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If
Next i

29. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:


a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea
procesului care le-a creat.

b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui
obiect si modul in care se executa operatiile.

c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,


dar cu semantica si implementare diferita.

d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand


rescrierea si codificarea.

e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de


clasa de obiecte careia ii apartine.
30. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea
secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze dobanda (dobanda) pentru suma
depusa la banca (suma)
atunci cand se aplica procente diferite ale ratei dobanzii (rata) in
functie de termenul de
maturizare al depozitului (t), astfel:
_______________________________________________________________________

Se utilizeaza formula de calcul a dobanzii: dobanda=(suma*rata*t)/1200.

a. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")
Select Case t

Case Is = 1

dobanda=(suma)/1200 Case Is = 3

dobanda=(suma*3)/1200 Case Is = 6

dobanda=(suma*6)/1200

Case Is = 12

dobanda=(suma*12)/1200 End Select

b. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")

Select t Case Is = 1

dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 3

dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 6

dob anda=(suma*22*6)/1200

Case Is = 12

dobanda=(suma*23*12)/1200 End Select

c. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")
Select Case t

Case Is = 1

dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 2

dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 3

dob anda=(suma*22*6)/1200 Case Is = 4

dobanda=(suma*23*12)/1200 End Select


d. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")
Select Case suma
Case Is = 1

dobanda=(suma*20)/120
0 Case Is = 3

dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6

dob anda=(suma*22*6)/1200
dobanda=(suma*23*12)/1200

e. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in
luni:")
Select Case t
Case Is = 1

dobanda=(suma*20)/12
00 Case Is = 3

dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6

dob anda=(suma*22*6)/1200

Case Is = 12

dobanda=(suma*23*12)/1200
End Select

31. In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural
sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
a. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei
legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb).

b. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea atributelor si


stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

c. identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de


asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

d. identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de


identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere.

e. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de


asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.
32. Dupa gradul asocierii (maximele cardinalitatii), tipurile de legaturi intre entitati se clasifica
in:
a. Asocieri partiale si asocieri totale (complete).

b. Asociere de tip „multi-la-unu", asocieri de tip „unu-la-multi", asocieri de tip


„multi-la-multi".

c. Asocieri partiale, asocieri totale (complete), asocieri binare, asocieri recursive si


asocieri complexe.

d. Asocieri binare, asocieri recursive si asocieri complexe.

e. Asociere de tip „unu-la-unu", asocieri de tip „unu-la-multi", asocieri de tip „multi-


la-multi".

33. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze rata corespunzatoare unei anuitati (anuitate), cu plata in rate, la
un nivel fix al dobanzii, cunoscand: rata anuala a dobanzii (rata), numarul total de perioade de
plata pe durata de viata a anuitatii (nper) si valoarea actuala a imprumutului (pv). Se utilizeaza
functia financiara predefinita pmt(rate, nper, pv), unde rate este rata lunara a dobanzii. Datele de
intrare se introduc din casete-text.

a. Private cmdCalcul()
Dim rata Ăs Double
Dim rate Ăs Double
Dim nper Ăs Integer
Dim pv as Double

Dim anuitate Ăs Double rata=Val(txtRata)


nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtĂnuitate=Format(anuitate,"######0.00")

End Sub
b. Private
cmdCalcul_Click()
Dim rata Ăs Double
Dim rate Ăs Double
Dim nper Ăs Integer
Dim pv as Double

Dim anuitate Ăs Double rata=Val(txtRata)


nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate,
nper,pv)
txtĂnuitate=Format(anuitate,"######0.00"
)

End Sub
c. Private cmdCalcul_Click()
Dim rata Ăs Double Dim rate
Ăs Double Dim nper Ăs
Integer Dim pv as Double Dim
anuitate Ăs Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtĂnuitate=Format(anuitate)

End Sub

d. Private cmdCalcul_Click()

Dim rata Ăs Double

Dim rate As Double Dim nper As


Integer Dim pv as Double Dim
anuitate As Double rata=Val
(txtRata) nper=Val (txtNp er)
pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100)
txtAnuitate=Format(anuitate,"######0.00") End Sub e.
Private cmdCalcul_Click() Dim rata As Double Dim rate As
Double Dim nper As Integer Dim pv as Double Dim anuitate
As Double rata=Val(txtRata) nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate,
nper,pv) txtAnuitate=Format(anuitate,"######0.00")

34. Organizarea datelor in fisiere prezinta urmatoarele dezavantaje:


a. Redundanta ridicata, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea
datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan
acelasi date, dependenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine
raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

b. Redundanta scazuta, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea


datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan
acelasi date, dependenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine
raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

c. Redundanta scazuta, acces usor la date, izolarea datelor, actualizarea datelor


creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi
date, dependenta programelor fata de date.

d. Redundanta ridicata, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea


datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan
acelasi date, independenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine
raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

e. Redundanta ridicata, acces usor la date, izolarea datelor, actualizarea datelor


creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi
date, dependenta programelor fata de date, posibilitatea de a obtine raspunsuri
rapide la probleme neprevazute.
35. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se selecteze societatile comerciale (den_sc), in functie de cifra de afaceri
(cifa) si de rata profitului (rata_profit), astfel: cifra de afaceri cifa>2.500.000.000 si
profit>400.000.000.
a. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ SOCIETĂTII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")

If(cifa>=2500000000) And (profit>=400000000) Then


MsgBox „Nu se selecteaza"
Else
MsgBox „Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"

End If

b. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ SOCIETĂTII:")


cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")

If (cifa<=2500000000) Ănd (profit<=400000000) Then

MsgBox „Nu se selecteaza"

Else

MsgBox „Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"

c. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ SOCIETĂTII:")


cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")

If (cifa<=2500000000) Ănd (profit<=400000000) Then


MsgBox „Nu se selecteaza"

MsgBox „Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"

End If

d. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ
SOCIETĂTII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")

If (cifa<=2500000000) Ănd (profit<=400000000) Then

MsgBox „Nu se selecteaza"

Else

MsgBox „Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"

End If
e. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ SOCIETĂTII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")

If (cifa<=2500000000) Ănd (profit<=400000000)

MsgBox „Nu se selecteaza"

Else

MsgBox „Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"

End If

36. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare
sunt:
a. erori de algoritm

b. erori de executie

c. erori de asamblare
d. erori de schema logica

e. erori de codificare numite si erori de sintaxa.

37. Etapa de scriere a programului este:


a. o reprezentare prin schema logica

b. o reprezentare prin pseudocod

c. elaborarea unui algoritm

d. activitatea de codificare a algoritmului, adica de reprezentare a lui in termenii unui


limbaj de programare

e. activitatea de transformare a programului obiect in program executabil

38. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o
societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare:
codprod - codul produsului; denprod - denumirea produsului; cant - cantitate; pret - pretul.
Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele
produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 6.000.000 lei.
a. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire
produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret

If VAL >6000000 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33);


VAL End If Next i
b. For i=1 To M

codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")

denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs")

cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")

pret=InputBox(„Introduceti pretul")

VAL=cant*pret

If VAL >6000000 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL


End If Next i

c. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret

If VAL <6000000 Then


Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
d. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret*0.19 If VAL >6000000 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End
If Next i

e. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret

If VAL >6000000 Then


Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End
If

39. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea
problema:
Sa se intocmeasca statul de plata a salariului net (salnet) pentru cei 34 de angajati ai unei societati
comerciale (fiecare angajat se identifica prin marca), stiind salariul brut (sal_brut) si impozitul ce
se calculeaza conform cu grila de impozitare (limita1, limita2, limita3) in vigoare.
a. For i=1 To N
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)

Case Is <=limita1

sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18


Case (limita1+1) To limita2

sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case


(limita2+1) To limita3

sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-

limita2)*0.34

Case Is >limita3

sal_net(i)= sal_brut(i)-3 *limita 1*0.18-2* (limita2-limita 1)*0.23 -(limita3


-limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4 End Select Next i

b. For i=1 To 34

marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:") Select
Case sal_brut(i) Case Is <=limita1

sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limital+1) To


limita2
sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3

sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34

Case Is >limita3

sal_net(i)= sal_brut(i)-3 *limita 1*0.18-2* (limita2-limita 1)*0.23 -(limita3 -

limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4

Next i

c. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)

Case Is <=limita1

sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limita1+1) To


limita2

sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3

sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34
Case Is >limita3
sal_net(i)= sal_brut(i)-3 *limita 1*0.18-2* (limita2-limita 1)*0.23 -(limita3 -

limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4

End Select

d. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)

Case Is <=limita1

Case (limita1+1) To limita2

Case (limita2+1) To limita3

Case Is >limita3

End Select

Next i

e. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)

Case Is <=limita1

sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limita1+1)


To limita2

sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3

sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34
Case Is >limita3
sal_net(i)= sal_brut(i)-3 *limita 1*0.18-2* (limita2-limita 1)*0.23 -(limita3 -limita2)*0.34-
(sal_brut(i)-limita3)*0.4

End Select
Next i

40. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:


a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns
la aparitia evenimentelor

b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment


dat

c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca


nici o reactie din partea aplicatiei informatice
d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale

e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in
special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

41. Definirea unui model de date presupune identificarea urmatoarelor elemente:


a. date de intrare si date de iesire

b. arbore, graf si retea

c. elemente de creare, consultare, actualizare, sortare, ventilare si fuzionare

d. structura modelului, operatorii care actioneaza asupra structurilor de date si


regulile de integritate

e. redundanta ridicata, dificultatile de acces la date, izolarea datelor si dependenta


programelor fata de date

42. Organizarea datelor in fisiere are urmatoarele dezavantaje:


a. Redundanta scazuta a datelor

b. Stergerea datelor

c. Dependenta programelor fata de date

43. In organizarea datelor se urmaresc mai multe obiective cum ar fi:


a. Redundanta datelor sa fie ridicata

b. Timpul de acces la date sa fie minim

c. Guparea datelor in colectii omogene

44. Principalele tipuri de obiecte identificate sunt:


a. obiecte elementere, obiecte simple si obiecte complexe

b. obiecte simple, obiecte compozabile si obiecte complexe

c. obiecte elementere, obiecte compuse si obiecte complexe

d. obiecte partiale, obiecte compuse si obiecte complexe

e. obiecte simple, obiecte compuse si obiecte multivaloare

45. Mostenirea prezinta urmatoarele caracteristici:


a. conduce la rescrierea codului pentru fiecare subclasa in parte
b. clasele mostenesc toate atributele si metodele superclasei din care fac parte

c. conduce la reutilizarea codului pentru fiecare superclasa in parte

46. Caracteristicile unui algoritm sunt:


a. determinismul, universalitatea, finitudinea
b. determinismul, automatizarea prelucrarilor, finitudinea

c. automatizarea prelucrarilor, universalitatea, tranparenta in prelucrare

47. Structurile de control fundamentale sunt.


a. Structura de tip liniar, structura de tip alternativ si structura repetitiva

b. Structura de tip liniar, structura de tip alternativ si structura decizionala

c. Structura de tip modular, structura de tip alternativ si structura repetitiva

48. Mediul Windows implica trei concepte de baza:


a. butoane, evenimente, metode

b. ferestre, obiecte de interfata, metode

c. butoane, evenimente, mesaje

d. ferestre, evenimente, mesaje

e. obiecte de interfata, evenimente, metode

49. Barele cu instrumente din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permit:


a. afisarea contextuala a comenzilor utilizate in mod frecvent

b. accesul rapid la comenzile utilizate frecvent in mediul de programare

c. accesul la instrumentele utilizate in proiectare pentru plasarea controalelor in


formular

50. Fereastra Toolbox din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite:


a. afisarea contextuala a comenzilor utilizate in mod frecvent

b. afisarea formularelor si metodelor din cadrul proiectului curent

c. accesul la instrumentele utilizate in proiectare pentru plasarea controalelor in


formular

51. Fereastra Properties din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite:


a. accesul rapid la comenzile utilizate frecvent in mediul de programare

b. afisarea listei de valori caracteristice formularului sau controlului selectat

c. accesul la instrumentele utilizate in proiectare pentru plasarea controalelor in


formular

52. Fereastra Code Editor din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite:
a. este o fereastra suplimentara si este folosita in procesul de depanare a aplicatiilor

b. afisarea listei de valori caracteristice formularului sau controlului selectat

c. introducerea codului aplicatiei si este utilizata ca editor de texte


53. Un proiect VB este constituit din urmatoarele:
a. forme, controale, proprietati, metode, proceduri eveniment, proceduri generale,
componente fizice

b. forme, indecsi, proprietati, metode, proceduri eveniment, proceduri generale,


componente fizice

c. forme, controale, proprietati, metode, proceduri eveniment, proceduri generale,


module

54. Operatorii & si + sunt operatori:


a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logici

55. Operatorii () [] sunt operatori:


a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logici

56. Operatorii NOT, AND si OR sunt operatori:


a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logici

57. Operatorul A este un operator:


a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice


e. logici

58. Functiile Lcase(expresie) si Ucase(expresie) sunt:


a. functii financiare

b. functii de editare

c. functii statistice

d. functii de afisare

e. functii pentru siruri de caractere

59. Functiile DDB si PMT sunt:


a. functii financiare

b. functii de editare

c. functii statistice

d. functii de afisare

e. functii pentru siruri de caractere

60. Secventa urmatoare de comenzi:


If A< B then
C=B-A Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print "C=",C

End If End If

pentru Ă=3 si B=10 afiseaza:


a. C=3

b. C=0

c. C=-7

d. nu afiseaza nimic
e. C=10

61. Secventa urmatoare de comenzi:


If A< B then
C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print "C=",C

End If End If

pentru Ă=10 si B=3 afiseaza:

a. C=-7

b. C=0
c. C=7

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

62. Secventa urmatoare de comenzi:


C = A - B Select Case C Case Is < 0

C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C=5

b. C=0

c. C=100

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

63. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
Select Case C Case Is < 0
C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C=5

b. C=0

c. C=100

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

64. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 5 C = C - i

Next i Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=0

c. C=-10

d. nu afiseaza nimic

e. C=-4

65. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B

For i = 1 To 5 step2

C = C - i Next i Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=0

c. C=-10

d. nu afiseaza nimic

e. C=-4

66. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0
C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Next i
Print "C=", C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

67. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B

For i = 1 To 2

Select Case C Case Is < 0


C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Next i
Print "C=", C

pentru Ă=5 si B=10 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

68. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A Else

If C = 0 Then
C = 100 Else
C = A - B End If End If Next i

Print "C=", C

pentru Ă=5 si B=10 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa


b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

69. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A Else

If C = 0 Then
C = 100
Else C = A - B
End If End If Next i

Print "C=", C

pentru Ă=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

70. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A Else

If C = 0 Then
C = 100 Else
C = A - B End If End If

Print "C=", C

Next i

pentru Ă=10 si B=5 afiseaza:


a. C= - 5 si C=5

b. C=5 si C=5

c. C=5 si C= -5

d. C= - 5 si C= - 5

e. C=100

71. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A Else

If C = 0 Then
C = 100 Else
C = A - B End If End If

Print "C=", C Next i


pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C= - 5 si C=5

b. C=5 si C=5

c. C=5 si C= -5

d. C= - 5 si C= - 5

e. C=100

72. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0

C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C Next i


pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C= - 5 si C=100

b. C=5 si C=100

c. C=0 si C= 100

d. C= - 5 si C= 5

e. C=100

73. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0
C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza:


a. C= - 5 si C=100

b. C=5 si C=100

c. C=0 si C= 100
d. C= - 5 si C= 5

e. C=100

74. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 For j = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0

C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 5 End Select Next j Next i

Print "C=", C

pentru Ă=5 si B=10 afiseaza:

a. C= - 5

b. C=5

c. C=0

d. C= - 15

e. C=10

75. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 For j = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0
C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 5 End Select Next j Next i
Print "C=", C

pentru Ă=10 si B=5 afiseaza:

a. C= - 5

b. C=5

c. C=0

d. C= - 15

e. C=10

76. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 For j = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0

C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 5 End Select Next i Next j

Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C= - 5

b. C=5

c. C=0

d. contine erori de sintaxa

e. C=10

77. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2 For j = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0

C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 5 End Select Next j

Print "C=", C Next i


pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C= 5 si C= 0

b. C=5

c. C=5 si C= 5

d. contine erori de sintaxa

e. C=10

78. Secventa urmatoare de comenzi:


C=A-B
For i = 1 To 2
For j = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0 C
= C - B Case
0 C = 5 End
Select Next j
Print "C=", C
Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C= 5 si C= 0

b. C=5

c. C=0 si C= - 5
d. contine erori de sintaxa

e. C=10

79. Din punctul de vedere al compunerii, datele se clasifica in:


A date elementare sau scalare C date memorate
B date introduse cu tastatura D date compuse

a. A, B c. A, D
b. A, C d. B, D

80. Dupa gradul asocierii si dupa obligativitatea participarii la asociere, tipurile de legaturi intre
entitati
se diferentiaza in:

A) asocieri partiale de tip „ unu la unu "; E) asocieri totale de tip „ unu la unu ";
B) asocieri partiale de tip „ unu la multi"; F) asocieri partiale de tip „ multi la multi";
C) asocieri neordonate de tip "multi la G) asocieri neordonate de tip "unu la multi"
multi"
D) asocieri totale de tip „ unu la multi"; H) asocieri totale de tip „ multi la multi".

a. A, B, C, D d. A, B, D, E, F
b. B, D, E, G e. D, E, F, G, H

c. D, E, F, G

81. Care este secventa de program Visual Basic corecta?


a. Do c.
Do
Cant = InputBox("Introduceti Cant = InputBox("Introduceti

cantitatea materialului: ") cantitatea materialului: ")

Pu = InputBox("Introduceti pretul Pu = InputBox("Introduceti pretul

unitar al materialului: ") Cant = InputBox("Introduceti


cantitatea materialului: ")
Vmftva = Cant * Pu
Pu = InputBox("Introduceti pretul
Print Tab(20); Cant; Tab(48); Pu; Tab(70); unitar al materialului: ")
Vmftva
Vmftva = Cant * Pu
Loop UntilMsgBox("CONTINUATI? ", vbYesNo)
= vbYes Print Tab(20); Cant; Tab(48); Pu;
Tab(70); Vmftva

b. Do
Loop UntilMsgBox("CONTINUATI? ", Cant = InputBox("Introduceti cantitatea
vbYesNo) = vbNo materialului: ")

unitar al materialului: ") Pu = InputBox("Introduceti pretul


Vmftva = Cant * Pu unitar al materialului: ")

Print Tab(20); Cant; Tab(48); Pu; Tab(70); Vmftva = Cant * Pu


Vmftva
Print Tab(20); Cant; Tab(20); Pu;
Loop Until TextBox("CONTINUA TI? ", vbYesNo) = Tab(20); Vmftva
vbNo
Loop Until MsgBox("CONTINUA TI? ",
vbYesNo) = vbNo

d.Do

82. Tehnica diagramelor entitate-asociere consta in:


A identificarea componentelor (entitatilor)
B identificarea asocierilor dintre entitati
C codificarea asocierilor
D identificarea atributelor
E identificarea obiectelor predefinite
F precizarea atributelor de identificare a entitatilor

a. A, B, D, E
b. A, B, C, D, E

c. A, B, C, D, F

d. B, E, F

e.B,C, D,
E, F

83. In reprezentarea prin diagrama entitate-asociere, legaturile dintre entitati sunt reprezentate prin:

A arce neorientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la
asociere.
B primitive
C arce orientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la
asociere.
D entitatile participante la asociere
E nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere

a. A, B
b. B, C

c. D, E

d. A, C

84. Modelul ierarhic contine ca structuri de baza:


a. o multime de tabele obtinute prin metoda normalizarii
b. o multime de grafice ce prezinta ierarhia organizatiei economice

c. tipuri de inregistrari care grupeaza toate atributele unei entitati

d. clase de obiecte ce sunt definite prin abstractizare din entitatile desemnate

e. o multime de inferiori care pot avea mai multi superiori

85. "Triada de aur" specifica oricarui sistem de calcul este compusa din:
a. reprezentare -afisare - tiparire

b. stocare - prelucrare- prezentare date

c. adunare - scadere si inmultire date

d. introducere, memorare si afisare date

86. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,
urmatoarele tipuri de enunturi:
A Scheme logice
B Rezultate
C Probleme de rezolvat
D Declaratii
E Instructiuni

a. A, B
b. B, C

c. C, D

d. D, E

87. Identificatorul reprezinta orice sir de caractere alfanumerice ce se foloseste in calitate de:

A nume de variabila sau constanta intr-un program


B eticheta de regasire a unui punct din program
C nume de procedura sau de functie
D nume diverse
E nume comune
F nume atasat unei unitati logice de memorie externa (hard disc, discheta, compact disc, memorie flash
etc.).

a. A, C, D, E
b. A, B, C, F

c. B, C, D, E

d. B, C, E, F

e. A, B, D, F
88. Dictionarele de informatica definesc
algoritmul ca:

a. A, B, C

b. B, D, E

c. A, B, E

d. C, D, E

90. Din punct de vedere structural, un program poate avea in compunere mai multe:

A Subprograme
B Hiperprograme
C Superprograme
D Module

a. A, B
b. B, C

c. C, D

d. A, D

91. Diferenta dintre tipul de data si clasa este urmatoarea:


a. tipul de data este destinat pentru definirea de sabloane utilizate pentru controlul
static al expresiilor de limbaj, in timp ce clasele sunt declaratii destinate generarii
si manipularii obiectelor care prezinta proprietati si comportament diferit;

b. tipul de data este destinat pentru definirea de declaratii utilizate pentru controlul
static al expresiilor de limbaj, in timp ce clasele sunt sabloane destinate generarii si

manipulaţii obiectelor care prezinta proprietati si comportament comun; c. tipul de data


este destinat pentru definirea de declaratii utilizate pentru controlul static al expresiilor de limbaj,
in timp ce clasele sunt sabloane destinate generarii si manipularii obiectelor care prezinta
proprietati si comportament diferit.

92. Intre clase si obiecte se stabilesc relatii astfel:


A asociatii binare intre doua clase;
B asociatii n-are intre mai multe clase;
C relatii intre obiect si clasa din care face parte;
D relatii intre probleme de rezolvat
E relatii intre obiectele aceleiasi clase.

a. A, B, C, D
b. B, C, D, E

c. A, C, D, E

d. A, B, C, E
93. Visual Basic prezinta caracteristici specifice:
A programarii structurate;
B programarii bazate pe obiecte;
C programarii dirijate de evenimente;
D orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare);
E programarii inteligente.

a. A, B, C, D
b. B, C, D, E

c. A, B, C, E

d. A, C, D, E

94. In cadrul pachetului de birotica Microsoft Office, a fost inclus ca limbaj de dezvoltare un
subset al Visual Basic, denumit:
a. Visual Basic for Advanced Studies - VBAS;

b. Visual Basic for Academic Studies - VBAS;

c. Visual Basic for Applied Problems- VBAP;

d. Visual Basic for Application - VBA;

e. Visual Basic for Access - VBA.

95. Cutia cu instrumente, Toolbox, asigura instrumentele predefinite folosite in timpul proiectarii:
a. Formularului

b. Tabelului

c. Interogarii

d. Raportului
e. Modulului
DIF: MEDIU

96. In Visual Basic, din punctul de vedere al utilizatorului, proiectul


are in compunere:

C o caseta speciala pentru tratarea intreruperilor


D o caseta din care se alege evenimentul la care se reactioneaza prin codul scris pentru procedura in
fereastra principala (Procedure).

a. A, B, C
b. A, C, D

c. B, C, D

d. A, B, D

100. SGBD Microsoft Access este un sistem:


a. relational;

b. mutual;

c. de retea;

d. arborescent;

e. ierarhic.

101. SGBD Microsoft Access stocheaza toate componentele unei baze de date intr-un singur fisier
cu extensia:
a. doc

b. xls

c. ppt

d. mbd

e. mdb

102. SGBD Microsoft Access afiseaza obiectele care formeaza baza de date in fereastra:
a. Select View;

b. Database;

c. Forms;

d. Windows;

e. Query.
103. In SGBD Microsoft Access, butonul Open are ca efect:
a. proiectarea structurii obiectului;

b. desenarea obiectului;

c. afisarea obiectului selectat pentru o utilizare normala;

d. afisarea componentelor SGBD Microsoft Access;

e. afisarea rapoartelor.

104. Proprietatea Caption caracteristica sistemului Access, stabileste:


a. cum se introduc datele in cadrul campului;

b. afisarea titlurilor numelor de camp in modul de afisare Datasheet;

c. dimensiunea maxima a datelor care pot fi stocate in tipul de camp respectiv;

d. modul de afisare al datelor;


e. modul de control al datelor.
105. Ce reprezinta un tabel in Access:
a. un obiect pentru obtinerea situatiilor de iesire;

b. un obiect pentru modificare de date;

c. un obiect pentru stocarea datelor;

d. un obiect pentru creare de legaturi intre tabele;

e. un obiect dedicat interogarilor.

106. In Microsoft Access, cheia primara a unei baze de date reprezinta un atribut sau un grup de
atribute ale caror valori satisfac mai multe proprietati. Una dintre proprietatile
urmatoare nu face parte dintre proprietatile cheii primare:
a. Unicitatea cheii primare

b. Valoarea unei chei primare nu trebuie sa fie NULL

c. Valoarea unei chei primare nu se modifica intr-o perioada scurta de timp

d. Valoarea unei chei primare poate fi duplicata

e. In cazul bazelor de date foarte mari, dimensiunea campului pe care este definita
cheia primara trebuie sa fie cat mai mica.

107. In Microsoft Access, baza de date este formata din mai multe tipuri de obiecte.
a. tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile istorice, macro-ul

b. tabelul, interogarea, formularul, raportul, selectia, macro-ul, modulul

c. tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul, modulul

d. tabelul, interogarea, formularul, raportul, informatia, macro-ul, modulul


DIF: MEDIU

e. tabelul, interogarea, formularul, raportul, grupul de date, macro-ul, modulul

108. Proprietatea Field Size caracteristica sistemului Access, stabileste:


a. cum se introduc datele in cadrul campului;

b. afisarea titlurilor numelor de camp;

c. dimensiunea maxima a datelor care pot fi stocate in tipul de camp respectiv;

d. modul de afisare al datelor;

e. modul de control al datelor.

109. Ce reprezinta un raport in Access:


a. un obiect pentru introducerea de date;
b. un obiect pentru modificare de date;

c. un obiect pentru interogare;

d. un obiect pentru creare de legaturi intre tabele;

e. un obiect prin intermediul caruia utilizatorul are posibilitatea de a prezenta date in


format printabil.

110. In Access, functiile care asigura efectuarea interogarilor de grup sunt:


A Sum
B Min
C Max
D Avg
E Rnd
F Count

a. A, B, C, D,
E
b. B, C, D, E
c. C, D, E, F
d. A, B, C, D,
F

111. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
A evenimente care fac referire la date.
B evenimente de focalizare.
C evenimente asociate cu alte evenimente.
D evenimente asociate butoanelor de la tastatura.
E evenimente asociate mouse-ului.

a. A, B, C, D
b. A, B, C, E
c. A, B, D, E

d. A, B, C

112. O interogare in Access permite, intre altele:

a. Vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o


ordine specificata
b. Vizualizarea si modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date

c. Vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o


baza de date

d. Vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o


baza de date

e. Vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o


ordine specificata.

113. In Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:


a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.

b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-


un simbol.

c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.

d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.

e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care


este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor
evenimente.

114. In proiectarea bazelor de date relationale, domeniul reprezinta:


a. un obiect concret sau abstract al realitatii.

b. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita
perioada de timp.

c. gradul tabelului.

d. numarul de inregistrari ale bazei de date.

e. o serie de comenzi pe care Access-ul le executa automat la aparitia unui


eveniment.

115. In Access, interogarile se clasifica in:


a. interogari de selectie si interogari dynaset.
DIF: MEDIU

b. interogari de selectie si interogari de actiune.

c. interogari de selectie si interogari de selectare a acelor inregistrari care satisfac


criteriile impuse de utilizator.

d. interogari de actiune si interogari de stergere.

e. interogari de actiune si interogari de adaugare.

116. In Access, rapoartele sunt alcatuite din doua tipuri de informatii:


a. Informatii de structura si informatii de ordin functional stabilite la crearea
raportului.

b. Informatii de structura si informatii despre controale, sectiuni, elemente de grafica


decorative.

c. Informatii de structura.

d. Informatii de structura si informatii reprezentand datele propriu-zise.

e. Informatii reprezentand datele propriu-zise.

117. In Access, fereastra pentru interogarile de selectie, Select Query, este alcatuita din doua
sectiuni :
a. sectiunea pentru tabele.

b. sectiunea pentru tabele si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea


interogarilor si a tabelelor.

c. sectiunea pentru tabele si sectiunea sub forma de grila pentru specificarea


campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor.

d. sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor


conditii de selectare a inregistrarilor.

e. sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor


conditii de selectare a inregistrarilor si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru
selectarea interogarilor si a tabelelor.

118. Lansarea in executie a sistemului Access duce la aparitia pe ecran a unei casete de dialog Microsoft
Access cu posibilitatea de a selecta una din cele trei optiuni pentru care este si Blank Access Database.
Optiunea Blank Access Database permite:
a. deschiderea unui fisier de baze de date deja creat

b. inchiderea tuturor fisierelor de baze de date

c. inchiderea proiectului

d. deschiderea unui fisier de baze de date gol

e. inchiderea fisierelor de baze de date si parasirea sistemului Access


119.In Access, interogarile de selectie se utilizeaza:
A Pentru efectuarea unor calcule
B Pentru regasirea datelor din rapoarte
C Pentru regasirea datelor din unul sau mai multe tabele
D Pentru gruparea datelor dupa anumite criterii
E Pentru calculul datelor din rapoarte

a. A, C, D
b. A, B, E

c. B, C, E

d. B, D, E

120. In Access, grupa de proprietati Format:


a. grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv (sursa datelor,
reguli de validare a datelor etc.)

b. grupeaza o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul carora le sunt
asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente

c. grupeaza proprietatile referitoare la infatisarea unui obiect (culoare, dimensiune,


mod de vizualizare etc.)

d. arata numarul coloanei din tabelul asociat controlului cu care este asociat

e. indica tipul sursei din care vor fi luate valorile din lista

121. In sistemul Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:


a. Adaugarea unui camp unui tabel

b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel

c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date

d. Ştergerea unui camp dintr-un tabel

e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de


date

B Row
C Name
D Microsoft
E Show
DIF: MEDIU

a. A, B
b. C, D

c. B, E

d. A,E

YES/NO

1. Schema logica pentru calculul dobanzii aferente unui depozit bancar in functie de termenul de
depunere este prezentata in fig.1.2.
Fig.1.
2.
Structurile de control utilizate sunt de tip repetitiv? NO

2. Este adevarat ca in Visual Basic un fisier pentru fiecare modul standard are extensia .BAS? YES

3. IDE consta din urmatoarele elemente: YES


♦ bara cu meniuri;
♦ meniurile contextuale;

♦ barele cu instrumente;

♦ fereastra Toolbox;

♦ fereastra Proj ect Expl orer;

♦ fereastra Properties;

♦ utilitarul Object Browser;

♦ fereastra Form Designer;

♦ fereastra Code Editor;

♦ fereastra Form Layout;

♦ fereastra Immediate, Locals, Watch.

4. Meniurile contextuale contin comenzi rapide pentru actiunile efectuate uzual. YES

5. Este corecta urmatoarea secventa de program? YES


For I = 1 TO 150 Step 2
A=I*2
Debug.Print A

Next I

6. Este corecta urmatoarea secventa de program? NO


Suma = 1
DO
Debug. Print Suma Suma = Suma
+ 3 LOOP Until Variabila> 50
DIF: MEDIU

7. Ciclarea este asigurata prin formatul general Do ... Loop. Ciclarile implementeaza operatiile care se
repeta de un anumit numar de ori, ciclarea repetandu-se pana cand se indeplineste o conditie
specificata, intalnita la inceputul sau sfarsitul ciclarii. YES

8. Codul din proiectele realizate in Visual Basic se divide in blocuri de dimensiuni mai mici
numite proceduri. YES

9. In Visual Basic, numele obiectelor pot avea maxim 40 de caractere, trebuie sa inceapa cu o
litera si pot contine toate tipurile de caractere. NO

10. In Visual Basic, tipurile de date definte de utilizator se obtin prin combinarea mai multor
tipuri de date existente in structuri de date. YES

11. In Visual Basic, sintaxa generala a instructiunii If este: If ... Then ... Else ...End If. YES

12. In SGBD Microsoft Access, fereastra Database contine urmatoarele tipuri de obiecte:
tabelul,interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul si modulul. YES

13. Sistemul Access stocheaza intern datele calendaristice sub forma unor numere in virgula
mobila pe 8 octeti, ora fiind reprezentata ca o fractiune dintr-o zi. YES

14. In Access, datele de tipul numar cu incrementare automata (AutoNumber) au proprietatea ca


sunt incrementate automat si pot primi valori reale. NO

15. In Access, butonul Open (deschide), sau alegerea optiunii Open din meniul rapid, are ca efect
efectuarea modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator. NO

16. In SGBD Access, relatiile se constituie prin precizarea unei legaturi intre un camp sau o
combinatie de campuri ale unui tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. YES

NUMERIC RESPONSE

1. Prin cate caractere este desemnata extensia unui fisier component al fisierului proiect ? 3
2. Cate etape sunt necesare pentru realizarea unei aplicatii Visual Basic? 3

3. Cate structuri de control fundamentale exista in Visual Basic? 3

COMPLETION
1. In programarea orientata pe obiecte, comportamentul este specificat in asociere cu instantele
prin metode

2. Editarea de legaturi constituie activitatea de transformare a programului obiectin


format electronic

3. Se da urmatoarea problema:
Se cere sa se intocmeasca schema logica pentru calculul salariului mediu si al abaterilor specifice pentru
fiecare salariat al agentului economic. Numarul de salariati al fiecarei sectii este de 10. Schema logica
este prezentata in fig. 1.3. Schema logica are mai multe structuri de control repetitive
DIF: MEDIU

Fig. 1.3

4. Instructiunea DO WHILE LOOP este o instructiune de ciclare

5. In mediul integrat Visual Basic sunt disponibile doua stiluri de lucru diferite si anume:
interfata pentru un singur document (SDI) sau interfata multi document(MDI).

6. Codul din aplicatiile scrise in VB se imparte in blocuri de dimensiuni mai mici numite proceduri
7. Functia de editare in Visual Basic denumita format se foloseste pentru a afisa o expresie
intr-o forma stabilita.

8. Codul consta din instructiuni, constante si declaratii.

9. Morfologia, cuprinde ansamblul regulilor de modificare a formei cuvintelor, in contextul


intrebuintarii lor.

10. Limbajele cod-masina sunt limbaje din generatia zero, cu o sintaxa si semantica specifica
fiecarui sistem electronic de calcul, folosind siruri de simboluri, ale sistemului de numeratie binar.

11. Proiectarea programului pe calculator are drept scop elaborarea unui algoritm care detaliaza
Rezolvarea problemei.

12. Compilarea programului, constituie activitatea de traducere a programului sursa scris intr-un
limbaj de nivel inalt in program obiect, exprimat in instructiuni cod-masina.

13. Polimorfismul permite invocarea pentru obiectele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi
nume dar semantica si implementare diferita.

14. Mediul Windows implica trei concepte de baza: ferestre, evenimente, mesaje.

15. Restrictiile pentru mentinerea corectitudinii datelor poarta numele de reguli de integritate.

16. Atributul se mai numeste camp.

17. Limbajul de programare este un limbaj artificial ce se foloseste pentru definirea unui sir de
instructiuni- care pot fi prelucrate si executate pe un calculator.

18. Compararea datelor este tipul de prelucrare prin care se verifica existenta unor relatii de
ordine intre doua date.
DIF: MEDIU

19. Atributele reprezinta proprietati distincte ale entitatilor. insa ele se pot referi si la

asocierile dintre entitati.

20. Pentru asigurarea corectitudinii datelor se folosesc reguli de integritate.

21. Teorema lui Boehm si Jacopini arata ca orice algoritm poate fi reprezentat ca o

combinatie a celor trei structuri de control fundamentale: secventiala, alternative si repetitive.

22. Instructiunile de salt realizeaza trecerea de la secventa de instructiuni curenta din program
la o secventa de instructiuni situata in alt punct al programului.

23. Distinctia intre obiecte si valori se realizeaza prin intermediul starii obiectului

24. Abstractizarea datelor se realizeaza prin faptul ca insasi clasele sunt expresia unei abstractii.

25. Fereastra New Query pune la dispozitia utilizatorului cinci moduri de realizare a unei
interogari.
26. Construirea unei interogari in Access reprezinta un proces simplu si rapid de asezare a
tabelelor si a campurilor necesare pe o grila.

MATCHING

Paradigmele programarii orientate pe obiecte se definesc astfel:


a. Persistenta c. Polimorfismul

b. Incapsularea d. Mostenirea

1. permite constituirea de noi tipuri de obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitind rescrierea si
recodificarea.
2. proprietatea obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat.
3. posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile.
4. permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar semantica si
implementare diferite.

1. d
2.a
3.b

4.c

Modelele de date au urmatoarele definitii:


a. modelul ierarhic c. modelul relational

b. modelul retea

5. modelul in care fiecare inferior poate avea mai multi superiori.


6. modelul care are la baza teoria matematica a relatiilor.
7. modelul care are ca structura de baza tipuri de inregistrari care grupeaza toate atributele unei inregistrari.

5. b
6.c

7.a

In mediul integrat de dezvoltare Visual Basic, partile componente ale unui proiect sunt:
a. Forme (formulare) e. Proceduri eveniment

b. Controale f. Proceduri generale

c. Proprietati g. Module

d. Metode

8. includ, de exemplu, nume, atasari (cod atasat), dimensiune, culoare, pozitie si continut;
9. reprezinta colectii de proceduri generale, declaratii de variabile si definitii de constante folosite de
aplicatie;
10. este cod scris pentru un anumit obiect, acesta executandu-se atunci cand apare un eveniment;

11. este cod scris care nu se refera la un obiect anume. Acest cod este invocat de intreaga aplicatie;
12. sunt ferestre pentru interfata utilizator;
13. sunt proceduri care pot fi invocate pentru a atasa anumite actiuni unui obiect particular;
14. sunt caracteristici grafice desenate in interiorul formelor (formularelor) pentru a permite interactiunea
utilizatorului. Ele pot fi: cutii text, etichete, butoane de comanda etc.

8. c
9.
g
10
e.
11
f.
12
a.
13
DIF: MEDIU

d.
14b
.

Precizati destinatia ferestrelor mediului integrat de dezvoltare Visual Basic, prin indicarea
corespondentei intre denumirea ferestrei si destinatia acesteia:
a. Form Designer

b. Code Editor

c. Project Explorer

d. Properties

e. Form Layout

f. Watch

15. Stabilirea proprietatilor


16. Depanarea programelor Visual Basic

17. Realizarea interfetei dintre utilizator si secventele de program

18. Afisarea colectiei de fisiere

19. Editor de texte pentru a introduce codul aplicatiei

20. Vizualizarea aspectului formularului

15. d
16.f

17.a

18.c

19.b

20.e

Sa se realizeze corespondenta intre notiunile urmatoare si definitiile lor.


a. data

b. informatie

c. cunostinta

21. informatie cu inteles si informatie care actioneaza


22. este reprezentata conventional prin numere, marimi, relatii etc. si este folosita la rezolvarea problemelor sau
este obtinuta printr-o activitate de cercetare
23. data cu caracter de noutate

21. c 22. a 23.b


Sa se realizeze corespondenta intre operatiile urmatoare si definitiile lor.
a. Creare structura de date

b. Actualizare structura de date

c. Consultare structura de date

d. Ventilare structura de date

e. Fuzionare structura de date

f. Sortare structura de date

24. schimbarea starii structurii prin adaugare, modificare sau stergere de elemente, modificarea valorii sau
relatiilor dintre elemente
25. aranjarea elementelor unei structuri de date in conformitate cu criterii prestabilite

26. formarea unei structuri de date noi din doua sau mai multe structuri de date

27. memorarea datelor initiale pe suportul de stocare

28. divizarea unei structuri de date in doua sau mai multe structuri de date

29. accesarea componentelor structurii de date

24. b
25.d

26.f

27.a

28.e

29.c

Sa se realizeze corespondenta intre tipurile de instructiuni urmatoare si definitiile lor.


a. Instructiuni de organizare (structurare)

b. Instructiuni de calcul

c. Instructiuni de salt

d. Instructiuni de intrare-iesire

30. stabilesc sensul fluxului de date in sistemul de calcul, fisierul de date asupra caruia se efectueaza
operatia si echipamentul periferic pe care se gaseste acest fisier de date
31. realizeaza trecerea de la secventa de instructiuni curenta din program la o secventa de instructiuni
situata in alt punct al programului
32. realizeaza concordanta logica intre algoritm si succesiunea interna a secventelor de program
33. precizeaza natura operatiei, adresele operanzilor care participa la calcul si a operatiei aritmetice

30. d
31.c
DIF: MEDIU

32.a

33.b

Sa se realizeze corespondenta intre notatia ungara urmatoare si semnificatia acesteia.


a. frm

b. cmd

c. txt

d. lbl

e. chk

34. Caseta text


35. Eticheta

36. Caseta de verificare

37. Formular

38. Buton de comanda

34. c
35.d

36.e

37.a

38.b

In Access, in fereastra Database, cele trei butoane afisate in partea de sus a ferestrei servesc pentru:
a. Open c. New

b. Design

39. crearea obiectului curent.


40. modificarea obiectului curent.

41. afisarea obiectului curent.

39. c
40.b

41.a

In Access, in cazul tabelelor, zona de declarare a campurilor este formata dintr-un tabel compus din
trei coloane, ce servesc pentru:
a. Field Name c. Description
b. Data Type

42. introducerea de catre utilizator a unui text explicativ cu privire la scopul campului.
43. declararea numelui campurilor.
44. indicarea a ce fel de valori vor fi memorate in campul respectiv si cata memorie se va aloca pentru acel
camp.

42. c
43.a

44.b

SHORT ANSWER

1. In Visual Basic, ce tip de variabila reprezinta: cantitate%?:

integer

2. In Visual Basic, ce tip de variabila reprezinta: pret#?

double

TRUE/FALSE

1. La deschiderea fisierului care contine componentele bazei de date acestea sunt afisate in
fereastra DataWindow. F

2. Optiunea Open din meniul rapid permite deschiderea spre modificare a obiectului selectat. F

3. Optiunea Design din meniul rapid permite ca obiectul selectat sa fie deschis in vederea
efectuarii modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator. T

4. Campurile de tip memo constau numai din text si au maxim 256 de caractere, in acestea
putand fi incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou. F

5. Functia Date() permite introducerea orei si a datei curente. F

6. Functia Now() permite introducerea orei si a datei curente. T


DIF: MEDIU

7. O baza de date in Access este formata din urmatoarele obiecte: tabelul, interogarea,
formularul, raportul, pagini Web, macro-ul si modulul. T

8. Intr-o asociere de tipul unu - la - unu o inregistrare din tabelul A poate avea cel putin o
inregistrare corespunzatoare in tabelul B si invers, unei inregistrari din tabelul B ii corespunde
cel mult o inregistrare in tabelul A. F

9. Intr-o asociere de tipul unu-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii corespund mai multe
inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel putin o
inregistrare din tabelul A. F
10. Intr-o asociere de tipul multi-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii pot porespunde mai
multe inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii pot corespunde, de
asemenea, mai multe inregistrari din tabelul A. T

11. Interogarile de selectie sunt: Delete Query, Append Query, Update Query. F

12. Rapoartele din Microsoft Access permit accesul pentru modificarea si vizualizarea datelor din
baza de date. F

13. Informatiile de structura din cadrul rapoartelor reprezinta acele informatii de ordin functional
stabilite la crearea raportului (controale, sectiuni, elemente de grafica decorative etc.). T

14. O valoare NULL inseamna ca valoarea este zero. F

15. Limbajul de definire a datelor asigura specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii. F

16. Limbajul de manipulare a datelor permite accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul
acestora, reordonari ale campurilor de date, definirea si izolarea datelor confidentiale. F

17. Limbajul de manipulare a datelor permite parcurgerea structurilor si a legaturilor existente,


accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul acestora, actualizari ale inregistrarilor,
reordonari ale campurilor de date, definirea tranzactiilor si a conditiilor de eroare. T

18. Limbajul de descriere a stocarii datelor ofera posibilitati de asociere a fisierelor la programele
de aplicatie, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de fisiere, specificarea zonelor de lucru
permanente si tranzitorii, definirea si izolarea datelor confidentiale. F

19. Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se refera la definirea
structurii datelor din baza de date astfel incat aceasta sa indeplineasca cerintele tuturor
utilizatorilor, in conditii de redundanta minima si controlata a acesteia. T

20. Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveste modul de stocare si de structurare a
datelor pe suportul fizic sau de memorare a datelor in fisiere. F
21. Nivelul logic sau intern (nivelul programatorului de aplicatie) clasifica o structura de date ce
are o realitate in planul semnificatiei sau utilizarii, dar nu si in implementarea fizica; califica
forma in care fiecare utilizator vede structurarea datelor, in functie de aplicatia pe care o
foloseste sau in functie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la
dispozitie. F

22. In modelul relational regulile stabilesc modul de manipulare a datelor, structurile sunt obiecte
definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului, iar operatiile reprezinta actiuni prin
care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date. T

23. Modelul relational este format din doua multimi de operatori pe relatii: algebra relationala si
calculul relational. T

24. Produsul Microsoft Access dispune de toate componentele unei baze de date stocate intr-un
fisier cu extensia MBD. F

25. Campurile text constau numai din text si au maxim 255 de caractere, in acestea putand fi
incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou. F

26. Pentru stabilirea unei relatii, ca regula generala se va lega un camp care reprezinta o cheie
externa din tabelul-parinte, cu un camp care reprezinta cheie primara in tabelul-fiu. F

27. Obiectele care aparţin aceleiaşi clase nu pot avea evenimente proprii. T

MULTIPLE CHOICE

1. Microsoft Access este:


a. un program pentru calcul tabelar

b. un editor de texte

c. un sistem de gestiune a bazelor de date relationale

2. In Access componentele bazei de date sunt stocate intr-un fisier cu extensia:


a. .MDX

b. .MDB
c. .MDC

3. La baza interogarilor din Acces se afla limbajul:


a. SQL (Structured Query Language)

b. SQL (Secvential Query Language)

c. SQL (Static Query Language)

4. Printre modalitatile de creare a tabelelor nu se regaseste urmatoarea optiune:


a. Datasheet view

b. Import Datasheet Wizard

c. Link Table

5. Zona de declarare a campurilor unei tabele prezinta urmatoarele optiuni:


a. Field Name, Data Type, Description

b. Field Name, Data Field, General

c. Field Name, Data Field, Look Up

6. Tipul Number include urmatoarele tipuri:


a. Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, Variant

b. Byte, Integer, Long, Single, Double, ReplicationID

c. Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, ReplicationID

7. Tipul valuta (Currency), din punct de vedere al reprezentarii interne este:


a. un numar in virgula fixa

b. un numar in virgula mobila

c. un numar reprezentat pe un octet

8. Crearea unei interogari se poate face in urmatoarele moduri:


a. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Duplicates Query
Wizard, Unmatched Query Wizard

b. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates
Query Wizard, Find Matched Query Wizard

c. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates
Query Wizard, Find Unmatched Query Wizard
9. Crearea unui raport se poate face in urmatoarele moduri:
a. Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Layout Wizard

b. Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard

c. Design View, Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard

10. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base Management System)
reprezinta:
a. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si
utilizator.

b. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre utilizator si


calculator.

c. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre utilizator si date.

11. Un sistem baza de date este format, ca structura generala, din:


a. colectii de date, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, utilizatori.

b. colectii de date, tabele, SGBD, programe de aplicatie si utilitare.

c. tabele, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, utilizatori.

12.Functiile generale ale unui SGBD sunt:


A descrierea datelor;
B manipularea datelor;
C partajarea datelor;
D utilizarea bazei de date;
E administrarea bazei de date.

a. A, C, D, E
b. B, C, E
c. A, D, C, E

d. A, B, D, E

e. B, C, D, E

13. Se considera urmatoarele variabile: Stoc, CantI si CantE. Instructiunea urmatoare:


Rem Stoc=CantE - CantI
a. Calculeaza si afiseaza pe ecran stocul final
b. Calculeaza stocul final

c. Nu afiseaza nimic

14. Se considera urmatoarele variabile: Stoc, CantI si CantE. Instructiunea urmatoare:


Let Stoc=CantE - CantI
a. Calculeaza si afiseaza pe ecran stocul final

b. Calculeaza stocul final

c. Nu afiseaza nimic deoarece este un comentariu

15. Cele trei nivele de organizare a datelor intr-o baza de date sunt:
a. intern, conceptual si fizic.

b. logic, conceptual si fizic.

c. conceptual, virtual si fizic.

16.Realizarea unei baze de date se obtine prin parcurgerea etapelor:


A analiza sistem.
B proiectarea structurii bazei de date.
C popularea bazei de date cu date.
D reanalizarea ordinii de dispunere a tabelelor in baza de date.
E exploatarea si intretinerea bazei de date.

a. B, C, D
b. C, D, E

c. A, B, D

d. A, B, C, E

e. A, B, C, D, E

17. In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au
cunoscut urmatoarele generatii:

A sistemele retea;
B sistemele ierarhice;
C sistemele relationale;
D sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite,
multibaze, active, multimedia, online etc.).
E sistemele multicriteriale.

a. A, B, D, E
b. B, C, D, E
c. A, B, C, D

d. A, B, C, E

e. A, B, C, D, E

18. Modelul relational este fundamentat pe:

A reguli,

B structuri;
C exceptii;
D calcule;
E operatii;
F afirmatii.
a. C, D, F

b. B, C, F
c. A, B, E

d. A, D, E

e. A, B, C, D, E, F

19. Tipurile de operatii acceptate de algebra relationala sunt:


a. operatii de baza, operatii derivate, operatii suplimentare

b. operatii de baza, operatii derivate, operatii externe

c. operatii interne, operatii derivate, operatii externe

20. Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca
principale obiective:
a. modelarea superioara a datelor, capacitatea de deductie superioara, imbunatatirea
interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica

b. modelarea superioara a datelor, capacitatea de redundanta superioara,


imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica

c. modelarea superioara a datelor, capacitatea de redundanta superioara,


imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare prin deductie

21. Produsul Microsoft Access permite lucrul cu trei limbaje:


a. QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual
Basic for Applications).
b. QBE (Query By Examples), SQL (Select Query Language) si VBA (Visual Basic
for Applications).

c. QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual


Basic for Access).

22. Pentru validarea relatiei intre doua tabele:


a. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi valoare cu a cheii
primare.

b. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii
primare.

c. cheia externa trebuie sa fie de acelasi grad si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii
primare.

YES/NO

1. Conceptele folosite pentru descrierea formala, uzuala si fizica a elementelor de baza ale organizarii
datelor in baze de date relationale sunt prezentate in urmatorul tabel: YES
Formal Uzual Fizic
Relatie tablou Fisier
Tuplu linie Inregistrare

2. Produsul-program Microsoft Access reprezinta un sistem de gestiune a bazelor de date relationale


(SGBDR) care este inclus in compunerea pachetului de birotica Microsoft Office si care lucreaza sub
sistemul de operare Microsoft Windows. Ca urmare, Microsoft Access nu foloseste toate facilitatile
oferite de sistemul de operare Microsoft Windows. NO

NUMERIC RESPONSE

1. Cate obiecte sunt continute in fereastra DATABASE a SGBD Microsoft Access? 7

COMPLETION

1. Majoritatea informatiilor dintr-un raport sunt culese din TABELE.

2. Relatia unu-la-unu (one-to-one), se mai numeste si BIUNIVOCA.

3. Tabelele (Tables) sunt obiecte utilizate de Access pentru STOCAREA datelor.

4. POLIMORFISMUL permite invocarea pentru obiectele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi


nume, dar semantica si implementare diferite.

5. O baza de date poate sa fie exploatata, de regula, in regim de prelucrare pe LOTURI si in


regim conversational.

6. DICTIONARUL DE DATE este un fisier care memoreaza definitiile datelor si


caracteristicile lor ca: folosirea, reprezentarea fizica, proprietatea, autorizarea si securitatea.

7. La proiectarea unei baze de date, procesul de NOMINALIZARE-ajuta proiectantul bazei de date


sa creeze o structura a bazei de date care poate economisi spatiul de memorare a datelor si poate
conduce la cresterea eficientei prelucrarii datelor.

8. CHEIA unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale caror valori
identifica in mod unic un tuplu intr-o relatie.

9. Produsul Microsoft Access este compatibil cu tehnologia ACTIVE X care este specifica

aplicatiilor de tipul client/server.

10. PAGINILE sunt obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin

intermediul navigatoarelor (browser-elor) Web.

11. MACROINSTRUCTIUNEA reprezinta obiecte Access care definesc ansamble de comenzi pe care
sistemul Microsoft Access le executa automat la aparitia unor evenimente.

12. MODULELE sunt obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii,
VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilitatilor functionale ale unei baze de
date.

13. Obiectele gestionate cu SGBD Microsoft Access, impreuna cu elementele de control care le
sunt asociate, contin PROPRIETATI si declanseaza aparitia unor tipuri de EVENIMENTE.
14. Pentru a lega tabelele intre ele, pentru a crea o relatie, se utilizeaza fereastra RELANTIONSHIP,
fereastra pe care se poate activa fie din bara de meniuri standard, fie din meniul Tools.

15. Cheia EXTERNA este un atribut sau o multime de atribute care are aceleasi valori cu un
atribut sau un grup de atribute apartinand tabelului-parinte, acest atribut sau grup de atribute
jucand rolul de cheie PRIMARA .in tabelul-parinte.

16. Fiecare program utilitar isi executa secventa de instructiuni atunci cand are loc
EVENIMENTUL specific, cum ar fi: cand utilizatorul a terminat editarea controlului sau intra si iese

dintr-un control, cand se actioneaza o tasta sau mouse-ul (cu simplu-clic sau dublu-clic) etc.

17.Codul constă din instructiuni, CONSTANTE şi declaratii.

18.Codul constă din instructiuni, constante şi DECLARATII.

MATCHING

Precizati corespondenta dintre descrierea formala a elementelor de baza ale organizarii datelor in
baze de date relationale si descrierea fizica a acelorasi elemente:
a. Relatie

b. Tuplu

c. Atribut
d. domeniu

1. Camp
2. Tip de data

3. Fisier

4. înregistrare

1c
2.d

3.a

4.b
Limbajele SGBD (DBMS) pot fi grupate in trei categorii de limbaje. Realizati corespondenta intre
urmatoarele definitii:
a. DML

b. DSDL

c. DDL

5. limbajul de definire a datelor


6. limbajul de manipulare a datelor

7. limbajul de descriere a stocarii datelor

5. c
6.a

7.b

Realizati corespondenta intre urmatoarele definitii:


a. Data Warehouse

b. OLAP

c. Data Marts

d. OLTP
8. rafturi de date
9. depozite de date

10. procesare analitica

11. procesare tranzactionala

8. c
9a.
10b.
11d.

Realizati corespondenta intre urmatoarele concepte referitoare la bazele de date relationale:


a. cardinalul relatiei

b. gradul relatiei

c. relatie

12. numarul valorilor unui tuplu


13. tabela

14. numarul tuplurilor unei relatii

12.b
13.c

14.a

Realizati corespondenta intre urmatoarele concepte referitoare la regulile de integritate :


a. unicitatea cheii

b. integritatea entitatii

c. integritatea referirii

15. cheia primara trebuie sa fie unica si minimala


16. o cheie externa trebuie sa fie null in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate
17. atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null

15. a
16.c

17.b

Realizati corespondenta intre definitiile urmatoare si obiecte ale SGBD Access:


a. obiecte utilizate de Access pentru stocarea datelor.

b. obiecte Access ce reprezinta intrebari pe care utilizatorul le formuleaza in legatura


cu numite informatii din baza de date.

c. obiecte Access destinate introducerii datelor intr-o baza de date, precum si


vizualizarii datelor din baza de date.

d. obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul
navigatoarelor

e. obiecte Access care definesc ansamble de comenzi pe care sistemul Microsoft


Access le executa automat la aparitia unor evenimente.

f. obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii, VBA

(Visual Basic for Applications)


18. Interogari (Queries)
19. Paginile (Pages)

20. Tabele (tables)

21. Formularele (Forms)


22. Modulele (Modules)

23. Macroinstructiunile sau macro-urile (Macros)

18. b
19.d

20.a

21.c

22.f

23.e

Realizati corespondenta intre urmatoarele subtipuri de date numerice si caracteristicile acestora:


a. Byte (octet)

b. Integer (intreg)

c. Long Integer (intreg lung)

d. Single (numere reale reprezentate in virgula mobila simpla precizie)

e. Double (numere reale reprezentate in virgula mobila dubla precizie)

24. acopera domeniul numerelor intregi dincolo de limitele ± 2.000.000.000;


25. acopera domeniul numerelor fractionare cu maxim 14 cifre semnificative;

26. acopera domeniul numerelor intregi de la -32768 la +32768;

27. acopera domeniul numerelor fractionare cu maxim 7 cifre semnificative;

28. valori intregi pozitive (fara semn) cuprinse intre 0 si 255;

24. c
25.e

26.b

27.d

28.a

Realizati corespondenta intre urmatoarele categorii de evenimente:


a. Evenimente care fac referire la date

b. Evenimente de focalizare

c. Evenimentele asociate butoanelor de la tastatura

d. Evenimente asociate mouse-ului


29. OnMouseDown, OnMouseUp, OnClick si OnDblClick
30. OnEnter, OnExit, OnGotFocus, OnLostFocus
31. AfterDelConfirm, AfterInsert, AfterUpdate, BeforeDelConfirm, BeforeInsert, BeforeUpdate, OnChange,
OnDelete, OnNotInList
32. KeyDown, KeyUp si KeyPress

29d

30.b

31.a

32.c