Sunteți pe pagina 1din 43

Vorbirea, un joc in 2 Cum sa ne ajutam copilul sa comunice Ghidul parintilor

Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram in relatie cu alte persoane. Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de important si da copilului ocazia de a invata. Vorbirea se invata in 2. Introducere Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total indiferent. Sub presiunea stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si descurajati. Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata? Unui copil caruia ii lipseste dorinta de a vorbi? Unui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se opune? Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor. Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile beneficiilor comunicarii. Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja. Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si de la reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne arata prea putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora. Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai mult. Daca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.

Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa vorbeasca. Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea esueaza. Principiul fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele comunicarii. Metoda Hanen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si invatare. L-am numit "calea celor 3A". Ea consista in a: acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative adapta pentru a trai impreuna momentul ajuta limbaj si experiente Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii, pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.

Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative In acest capitol descoperim: - motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si nevoile sale, sau sa exprime ceea ce-l intereseaza - maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a sentimentului de frumusete interioara - maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi, de a astepta si de a asculta incercarile lui de a comunica - ceea ce putem astepta de la copilul nostru Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul. Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate" Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri. Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca. Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum sa se descurce si sa se exprime. Atunci cind ne jucam de-a "vrtejul" Avem atitea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa

facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem Bineinteles ca toate activitatile astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta si mai fericita. Vrind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este un pic uitat in tot acest vrtej. Daca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp pentru a crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa progreseze. Ii vorbim, dar nu-l ascultam. Atunci cind ne jucam de-a "profesorul" Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri incit monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un copil invata mai bine prin propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum trebuie facut. Daca noi suntem singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta. Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta folosim "calea celor 3A" pentru a incuraja copilul nostru sa stabileasca un contact si sa comunice. Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca:

acordam posibilitatea de a lua initiativa - ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el - ajutam limbajul si experienta
- ii Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si incredere in sine, forta si satisfactie! Atunci cind ne gasim timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il incurajam sa stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa invete. Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine


"Te voi cunoaste si te voi atinge Te voi lua si te voi mirosi, Te voi gusta si te voi asculta Voi asculta sunetele tale, poate cuvintele tale, si mai tirziu, cind te voi cunoaste cu adevarat, Iti voi pune intrebari, duios, ca sa nu-ti fie teama Si tu sa ma cunosti la rindul tau Ca sa ai incredere in mine si mai apoi sa ai incredere in tine

Impreuna vom descoperi Lumea." Mary MacCracken Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si sa-i cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege jocurile in locul lui. Dar trebuie sa facem un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul. Este prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul. Observind => ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului Asteptind => dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau Ascultind => il incurajam sa se exprime Observarea Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam: - ce ii retine atentia - expresia chipului lui - limbajul corpului Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite sa intelegem clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. Este poate necesar sa observam indici mai subtili: - gradul de desteptare - ritmul respiratiei - schimbarea fetei - tonul, volumul si durata sunetelor Pentru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de fiecare copil ne trebuie mult timp si determinare. Asteptarea Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu! Viata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a invata, evalua cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. Avem tendinta sa nu asteptam copilul sa se exprime, ci mai degraba sa ii impozam ajutorul nostru: vorbim in locul lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj dominator (ordine si intrebari) Daca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam sa ignoram sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru Daca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. Putem remarca ceea ce-i retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta sunetele pe care le scoate. Ascultarea Recunoasteti scena? De cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem singurii

care vorbim? "Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!" Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a "astupa golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza. Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii. Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre necomunicind. Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul necesare pentru a face eforturi. Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa sensibilitate. Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem asculta atita timp cit vorbim. Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile si interesele copiilor nostri. Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de frumoasa. Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta privea constant in jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de oglinda asa cum ar fi crezut. Pina cind a remarcat ca Lea privea florile asezate sub oglinda, ea a urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat grozav mirosind trandafirii! Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa intoarca paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste, atunci s-a oprit din citit. El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea unui ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe baietel! Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a inceput sai povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut maimutele? Stiam eu ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai, Catherine, e timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa!" Catherine era dezamagita, a devenit trista si tacuta. Mama ei a uitat s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei despre ceea ce o interesase mai mult: floricelele de porumb! Daca remarcam... - ca vorbim singuri - ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie - ca spunem ce trebuie sa faca - ca intrerupem - ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna ...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si ASCULTATI copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate zilele?

- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre aceasta situatie. - daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza la sonerie si daca da, cum. - daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza cu adevarat in aceasta carte. - daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt.

Comunicarea se dezvolta progresiv


E important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza capacitatea de a comunica putin cite putin. Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, trecind prin toate cele 5 etape de dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul comunicarii. Stiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si accepta modul de comunicare pe care il foloseste si vom intelege ce rol putem juca pentru a-l sustine in progresele sale. Nivelul 1 Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete (gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale. La acest nivel, copilul in general: - plinge, priveste, zimbeste, tipa - emite sunete care se aseamana cu vocalele - isi schimba vocea (volumul, tonul etc.) - isi schimba culoarea fetei - isi misca corpul Nivelul 2 Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni, de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una. Intelegem expresia chipului si a gesturilor sale cu atit mai bine cu cit experientele sale devin tot mai numeroase, ca creste si explora lumea. La acest nivel, copilul in general: - comunica prin expresia chipului - se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor - scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale - se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana Nivelul 3 Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa "dialogheze" cu noi mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise. La nivelul 3, copiii in general: - arata cu degetul persoane sau obiecte precise - clatina din cap si-si agita miinile

- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna - citeodata foloseste cuvinte/semne izolate - isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi Nivelul 4 Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem sentimentele trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei. La nivelul 4, copilul in general: - foloseste frecvent cuvinte-semne izolate - combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu - combina doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii Nivelul 5 Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte. Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5. Tabelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins copilul nostru si ne permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei sale. Ca sa rezumam: Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative: observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice.

Capitolul 2

Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna


Pentru a vorbi, copilul are nevoie sa aibe ceva de spus, sa aibe ocazia sa vorbeasca, sa fie incurajat si recompensat astfel incit sa merite efortul. In acest capitol vom descoperi: - ce putem face pentru a da copilului ocazia sa aibe ceva de spus si pentru a-i da incurajarea de care are nevoie ca sa simta ca se merita efortul - modalitati de a face copilul sa inteleaga ca il ascultam cu adevarat - modalitati de a incuraja copilul sa persevereze in conversatie - modalitati pentru a partaja experiente impreuna cu copilul nostru, chiar daca acesta pare incapabil sa participe sau nu pare interesat. Fiti fata in fata Unul dintre cele mai bune moduri de a comunica cu copilul nostru este simplu:

consista in a se plasa in asa fel incit sa ne poata privi in ochi. Atunci cind suntem fata in fata cu copilul, disponibili si interesati de ceea ce poate exprima, se intimpla lucruri surprinzatoare: ne cunoastem mai bine copilul iar el ne cunoaste de asemenea mai bine. Poate vedea miscarile gurii noastre si a buzelor, felul in care pronuntam cuvintele si ce anume privim in acel moment. Poate simti atitudinea pozitiva pe care o rezervam tentativelor lui de comunicare si cit de mult ne face placere sa ne petrecem timpul cu el. Apropiindu-ne de el, incurajam comunicarea in cele doua sensuri si suntem bine plasati pentru a acorda copilului posibilitatea de a lua initiativa. Sa evitam sa vorbim de sus copilului! Pentru a fi la acelasi nivel ne putem aseza pe vine, aseza pe jos, intinde pe burta, tine copilul pe genunchi Trebuie aratat copilului ca il ascultam... prin imitatie Unul dintre cele mai bune mijloace de a stabili o legatura cu un copil mic, care de abia incepe sa comunice, este de a repeta sunetele pe care le scoate, gesturile sau expresia fetei. In acest fel va sti ca suntem interesati de ceea ce poate face sau zice. Sunt sanse ca astfel sa se lege o conversatie prin interpretare Atunci cind intelegem ceea ce copilul a vrut sa ne comunice prin sunete sau gesturi sa "traducem" asta in limba noastra, cu voce tare, astfel copilul va avea doar de invatat. prin comentarii Comentind gesturile vietii cotidiene de care copilul pare interesat (punerea mesei, spalarea vaselor, aspirarea prafului) cream ocazii bune pentru a partaje informatii si pentru a face copilul sa participe la activitatile noastre. Poate ca vrea chiar sa ne "ajute". Conversatie: fiecare la rindul lui O conversatie buna este ca un balansoir: fiecare urca si coboara la rindul lui! Pentru un copil care incepe sa comunice "rindul lui" poate fi o privire, un zimbet, un gest sau un sunet. Poate fi tot atit de scurt cit pentru a inspira adinc. Chiar daca nu pare prea important, sa recunoastem si sa acceptam ca un copil participa la "conversatie" permite s-o avem. Cu timpul,"rindul" lui in conversatie va progresa catre cuvinte, apoi catre expresii, propozitii si mai apoi fraze. Conversatia trebuie intretinuta, iar uneori este destul de greu. Copilul nu stie intotdeauna ce ar trebui sa faca si are nevoie de timp si de incurajari pentru a se initia in arta conversatiei. La inceput trebuie deci ajutat: 1. Cu semnale tacute: expresia fetei noastre si gesturile pot arata copilului ca e rindul lui: deschidem ochii mari, ridicam o sprinceana, facem cu ochiul pentru a-i arata ca-l asteptam; ii zimbim pentru a-l incuraja si a-i arata ca-l credem capabil de

a continua; pronuntam incetisor cuvintul pe care asteptam ca el sa ni-l zica; ne aplecam spre el ca sa-i aratam interesul. 2. Cu semnale verbale: spunind: "uite!" "bine" "e rindul tau!" "si acum?"; repetind ceea ce tocmai am spus pe un ton interogativ sau mai tare; spunind acelasi lucru cu cuvinte diferite completind sugestia (Ex: "Vrei sa iesi sa te plimbi cu mama?" si apoi: "Vrei sa mergem sa admiram florile?") 3. Apoi sa asteptam, sa asteptam iar si iar ca el sa ne raspunda 4. Sa punem intrebari bune, din acelea care fac ca conversatia sa curga iar copilul sa se angajeze in conversatie. Ele trebuie sa fie sincere si adaptate nivelului copilului. Intrebari BUNE: - care manifesta interesul si stimuleaza imaginatia: "si apoi?", "Si daca?", "Si acum?" - care permit copiluli sa faca alegeri si sa ia decizii: "Vrei sa sau sa?" - care stimuleaza ideile: "Ce se intimpla?" "Cum merge asta?" - care stimuleaza curiozitatea: "De ce?" "Cum?" "Cine?" "Unde?" Evitati intrebarile care stopeaza conversatia: - intrebari care "bombardeaza" sau care cer prea mult de la copil ("Ce-i asta?" "Ce-i asta?" "Ce-i asta?" catel, masina, pisica) - intrebari la care raspunsul este evident ("Vrei laptic, nu-i asa?") Uneori trebuie sa facem eforturi constiente pentru a pune intrebari BUNE care sa incurajeze copilul sa imparta cu noi experientele. Sa gasim intrebarile bune nu-i intotdeauna usor, dar reactia copilului nostru ne poate indica daca am reusit sau nu. Tipul intrebarilor si motivele pentru care le punem depind de stadiul de evolutie in care se afla copilul nostru. Trebuie retinut insa ca la nivelul 4, daca punem intrebari la care se poate raspunde prin "da" sau "nu" limitam posibilitatile de raspuns.

Ca sa rezumam (capitolul 2): Atunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente: 1. Fiind fata in fata => - copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face - e predispus sa se joace cu noi - devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem 2. Imitind actiunile, gesturile si sunetele copilului => - acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat - citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul lui are ceva de spus 3. "Traducind" tentativele de comunicare => - copilul simte ca a fost ascultat - stie ca incercam sa-l intelegem - aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica 4. Asteptind activ "fiecare la rindul lui" => - copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata - recunoaste momentul in care trebuie sa intervina - are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ

5. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului => - acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus - poate incerca sa ne raspunda

Capitolul 3

Sa adaugam limbaj si experiente


"Cel mai important act de invatare de la inceputul vietii si poate din viata intreaga este achizitionarea limbii materne. O data ce avem limbajul la dispozitia noastra detinem o cheie care ne va deschide multe porti" David Crystal, lingvist Acest capitol descrie: - ce putem spune si face pentru a ne ajuta copilul sa inteleaga si sa invete limbajul - modalitati de a scoate in relief elementele informatiei, astfel incit copilul sa le asimileze mai usor - modalitati de a adauga limbaj si experiente in functie de stadiul de dezvoltare al copilului - modalitati de a da copilului nostru mai multe ocazii de a-si ameliora capacitatea de comunicare, imbogatind activitatile pe care le partajam cu el Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce se intimpla. Invatatul vorbirii se face in timp Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la inceput copilul are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a ameliora capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare. Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va incepe prin a zice numai "u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint. Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze: - de la cuvinte auzite la cuvinte intelese - de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut - la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca - de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica - de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte - de la cuvinte la expresii sau propozitii - de la o gramatica incorecta la una corecta Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata.

10

Observindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el. Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare? 1. 2. 3. 4. In cadrul activitatilor zilnice. Atunci cind copilul se arata interesat Atunci cind se intimpla ceva deosebit Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"

In cadrul activitatilor zilnice


Activitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul nostru. Atunci cind suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam cuvintele de care are nevoie pentru a intelege limbajul si pentru a-l folosi intr-o buna zi. Viata de zi cu zi ne ofera momente excelente de invatare, caci copilul aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii familiare: - urcarea si coboritul scarile - trezirea din somn - schimbarea scutecelor - mersul la toilettes - spalatul dintilor - pieptanatul - imbracatul - luarea mesei sau a unei gustari - punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare - strinsul jucariilor - baia - prepararea pentru somn Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza de experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata. Copilul adora compania noastra si poate invata multe lucruri: - prepararea masei - prepararea unei prajituri - scoaterea rufelor din masina - facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket - aranjarea alimentele intr-un dulap - deschiderea scrisorilor - spalarea vaselor - facutul patului - deschiderea/inchiderea usii cu cheia - aprinderea/stingerea luminii La inceput este experienta, apoi intelegerea si apoi, in sfirsit, limbajul. Ne ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce se intimpla sau ceea ce se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi limbajul atunci cind repetam sistematic aceleasi cuvinte in situatii familiare. Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca cuvintul "baie".

11

1. Mai intii experienta. "La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am zis "Este BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca experienta baii." 2. Apoi vine intelegerea. "Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de BAIE pentru Thomas. Esti gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa inteleaga ce se intimpla. Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te prepari sa intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. Incepuse sa inteleaga cu adevarat ce-i ziceam." 3. Si in fine vine limbajul. "Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte adevarate. Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de mers la" si am asteptat. El a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai zis foarte bine, BAIE." Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte!"

Putem adauga informatii atunci cind copilul este interesat


"Mmmm, un biscuite! Vrei un biscuite?" Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem ocazia de a partaja o experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa inteleaga si sa invete. La inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul incit ii dam imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat.

Putem adauga informatii atunci cind se intimpla ceva mai deosebit


O lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am pierdut o soseta atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de aceste evenimente ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna!

Putem adauga informatii explicind ceea ce se intimpla atunci cind copilul nu ne asculta
Daca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica ce "nu merge", de ce s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia. Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am prevazut, copilul va invata ceva daca ii explicam: - ce s-a intimplat

12

- de ce s-a intimplat Cum putem mbogati limbajul prin experiente? Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca sa ne leganam??? Prin imitatie Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint sau un gest nou. Daca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte pe care le poate pronunta. E simplu: trebuie - sa repetam ceea ce spune copilul - sa facem ceea ce face el - si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat Prin interpretare Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte aceasta nevoie. Exemplu: Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon) Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!! Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va incepe sa le foloseasca. Prin dezvoltare In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a gata". Un vocabular asa de restrins va parea in curind artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului. Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul: - il ajutam sa inteleaga mai bine - il ajutam sa pronunte cuvinte noi In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri: Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta 1. o putem numi: "e o masina" 2. o putem descrie: "masina merge repede" 3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina" 4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina" 5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?" 6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata" 7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"

13

Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti cuvintele pe care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. numiti descrieti explicati jucati-va vorbiti de sentimente vorbiti de viitor faceti proiecte

Dezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le inteleaga mai bine. - cum sa facem ca totul sa intre in ordine

Cum putem accentua informatiile?


1. Prin gesturi. Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri Gesturile sunt un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea ce-i spunem. Gesturile atrag si concentreaza atentia copilului. Gestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii, pot indica o atitudine, stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante pentru achizitionarea limbajului. Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile inseamna "ia-ma in brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din cap inseamna "nu" sau "da", cind ne imbratiseaza ne arata dragostea Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa: - folosim mereu acelasi model - sa fim fata in fata cu copilul - sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp 2. Insistind pe cuvinte-cheie Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert". Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea DESERT. Lea priveste. Tata: E DESERTUL tau preferat. Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata. Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei) Lea maninca desertul, se uita la tata. Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun! Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete: - marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie ("vrei DESERT?") - prelungind cuvintul-cheie ("DEESEERT") - soptind sau strigind cuvintul-cheie - aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief elemente de informatie pe care copilul incepe sa le invete.

14

3. Prin repetare Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de 10 ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu exista nici o regula, nici un numar "normal" de repetitii. Actiunile, gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cit gasim mai multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam copilul sa invete mai bine. De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul "scoate": "scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa inteleaga aceste cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca. La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele pe care le folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atit va intelege mai repede ce ii zicem ca intr-o zi sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este esentiala. Otilia, noi am facut tema, doar ca nu am avut timp sa o prezint. Iata: 1. masina de pompieri (ne-am jucat cu aceasta masina pentru ca Stefan ii spune "camion" si trebuia sa-i fac diferenta intre "camion" si "masina de pompieri" ele practic fiind foarte diferite... 2.masina care stinge focul 3.masina are o scara, pe care se urca pompierul(in cazul nostru fiind un omuletz de la ferma noastra de animale) si care stinge focul. 4. plimbam masina pe covor, ninooo ninooo, si deodata primeste un apel de urgenta!!Se pare ca a luat foc ferma de animale, mergem in graba...bla bla...tot arsenalul, se urca fermierul pe scara, verifica cotetele, stinge focul, trebuie sa vedem cate stricaciuni sunt...bla bla...sunt multe de povestit, joaca a durat circa 30-40 de minute. 5. ti-ar place si tie sa fii pompier?Sa urci pe scara?sa stingi focul?Acesti oameni sunt foarte curajosi! 6. Poate ca unchiul tau, pompier voluntar, te va plimba intr-o zi cu masina lui de pompieri! 7. Si daca o sa-ti placa....cine stie, vei fi si tu un voluntar la fel ca el! Mai sa nu radeti de mine...dar copilul a priceput care-i diferenta intre camionul verde cu galben si masina rosie de pompieri...de cate ori o vede imi arata si-mi zice "shusha shoshu" adica sufla focul... Pentru detalii daca vreti puteti vizualiza cateva poze facute cei drept cu ceva timp in urma cand ne-am jucat prima data de-a pompierii, dar atunci era mai micutz, mare lucru nu a priceput, acum, de data asta nu am mai facut poze...

Capitolul 4 Sa ne jucam de-a "cei 3 A"


Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si modalitatile prin care putem usura progresele copilului.

15

Utilitatea jocului in evolutia copilului Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul, planul si actiunea. Jocul ne ofera posibilitati extraordinare: - sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil - sa planificam jocuri educative - sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram intelegerea Sa visam la un obiectiv realist Etapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie: REALISTE : O etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de comunicare actuala a copilului. Visuri pe termen lung de genul: "mi-ar placea asa de mult sa vorbeasca" pot fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi mna catre o carte. Pentru a alege un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea: - Ce gest, ce sunet, ce cuvnt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai bine? - Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste? PRECISE : Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai bine stim cum sa ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. Putem sa alegem un obiectiv precis ca de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul potrivit si sa facem un gest care sa insemne "gata, s-a terminat" . Ne intrebam: - ce activitati ii plac copilului? - ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica acestor activitati? - ce incearca copilul sa comunice? UTILE : Obiectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe care copilul le poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca "ceasca" sau "minge" sunt mai utile decit cuvintul "tigru" (asta doar daca nu aveti cumva un tigru mic pe acasa ;)) Alegind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a achizitiona modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele. AMUZANTE : Putem sa ne jucam de-a "insula pustie". Ne imaginam ca suntem naufragiati pe o insula pustie, singuri impreuna cu copilul. Gindindu-ne la felul in care copilul comunica in prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata astfel incit viata de pe insula sa fie mai placuta.

Planificarea unei activitati placute


Sa incepem cu jocurile preferate Noi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa "danseze" pe un fond muzical, de exemplu, sa se uite pe carti sau sa mototoleasca hrtii. Putem sa cream jocuri bazate pe ceea ce copilului ii place si poate face. Sa reluam jocurile care i-au placut deja

16

Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele achizitionate si nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia activitati care i-au placut. Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o gramada de ori: copilul va beneficia de repetitie. Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva familiar ii da increderea necesara sa incerce ceva nou. Sa incercam ceva nou Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In general e preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il poate reusi. Totusi, citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit. Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem! Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru. Sa ne amuzam si sa ne relaxam! Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din spontaneitate. E important sa prevedem activitati de rezerva Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de rezerva. De exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le gaseasca sau putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si imaginatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-un moment agreabil. Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A" Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care corespunde a ceea ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste invataturi. Suntem gata sa trecem la ACTIUNE. Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul nostru ca sa partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i ACORDAM copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A: a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda) 1. A ADAPTA: Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul: - fiind fata in fata - facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari, reactionind fiecare la rindul lui 2. A ADAUGA: Adaugam limbaj si experiente: - imitind si adaugind elemente

17

- interpretind - dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor 3. A ACORDA: Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative: - observind pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul - asteptind pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima interesele si sentimentele - ascultind pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului Citeva sugestii de obiective de comunicare 1. Imitarea motrice fara jucarii: - umflatul obrajilor - atingerea piciorului, a degetelor - saritul in aer - aratatul cu degetul - datul din cap - linsul buzelor - aplauzele - deschisul gurii - scosul limbii - aratatul pumnului - cascatul (pusul miinii in fata gurii) - muscatul buzei inferioare - ridicatul bratului deasupra capului - trimisul bezelelor - facutul cu mina pentru a zice "pa!" - atinsul podelei - acoperirea ochilor cu mina 2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite mingiiatul, hranitul unei papusi pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu cintatul la xilofon apasatul unei jucarii care chitaie aruncatul unei mingii sunatul unui clopotel datul paginilor unei carti deschisul usii cu cheia amestecatul cu o lingurita desenatul cu creioane colorate deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar aprinsul, stinsul luminii pusul pantofilor, al ochelarilor intorsul mecanismului unei jucarii muzicale pieptanatul spalatul fetei periatul dintilor bautul pititul sub masa

18

- mototolitul, ruptul hirtiei - stersul nasului 3. Tranzitia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util sa asociem o actiune unui sunet: - "Cucu!" (descoperind ochii) - "M-m-m-m-m" (frecindu-si stomacul) - "Asa de mare!" (ridicind bratele) - "Bum!" (o jucarie cade) - "Brrr!" (facind limba sa vibreze) - "Pa!" (salutind cu mina) - "Bravo!" (apaudind) In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor sunete: - suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun - pupatul cu zgomot - plinsul imitind pe cineva care bizie - stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul) - strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca (muuu!), oaia (behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac) 4. Apoi vin primele cuvinte izolate: Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite, bonboane, nghetata Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget Obiecte uzuale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun, camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix, hrtie, ceasca, chei, sapun, lingurita, ochelari, ceas, perna, bani Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat, spart, dragut, aprins, stins Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica, avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor, al fratilor si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunica Cuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul Nume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti, a plinge, a asculta, a trage, a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a prinde, a (se) aseza, a (se) culca, a veni, a (se) uita, a (se) plimba, a fugi, a merge, a dormi, a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a zbura, a atinge Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, n, afara, sub, pe 5. Mai tirziu: expresii din doua cuvinte Exemple

19

Actiune + obiect: - lansatul mingii - impinsul masinii - spalatul miinilor - deschisul usii - cititul cartii - bautul apei - mincatul marului - pusul mesei - ajuta-ma Nume sau pronume + actiune - masina merge - calul sare - papusa doarme - cubul cade - tu sus - eu scriu - fata fuge - tata merge - mama danseaza Nume/actiune + loc stat scaun in cutie pe masa du-te acolo carte acolo pe jos vino aici in pat

Nume/actiune + calificativ minge mare mai mult biscuite sapun ud ceai cald masina mea supa gata nu nani cartea mama

Cuvinte uzuale: - ce faci, multumesc, te rog, buna ziua 6. Si mai tirziu: expresii din 3-4 cuvinte Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place (eu) arunc mingea, mama citeste cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.

20

7. Stadiu avansat pronume + te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea? de ce ride baiatul? de ce plinge fata? expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa maninc ESTE: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri

Cum sa ajutam copilul sa vorbeasca mai repede Totul se invatza mai ushor prin joaca Copii de toate varstele adora cantecele. Bebeblushii asculta cu placere o tonalitate noua,iar cei mai mari se distreaza inventand sunete noi si repetandu-le. Ritmul si rima favorizeaza, de altfel, memorarea si permit invatzarea mai rapida a silabelor. Este recomendat sa se asocieze cuvintele cu gesturi haioase care sa mentzina interesul micutzului pentru cantecel. Este foarte ushor sa schimbatzi numele unui personaj din melodie si sa- integratzi pe cel al copilului vostru. Cu cat combinatzia va fi mai neobisnuita cu atat va rade mai mult. De vorba cu shtrengarul Este greu sa gaseshti un subiect de discutzie care sa-l pasioneze pe un micutz mai mic de 3 ani. Cel mai bine ascultatzi-l p el ce incearca sa va spuna si dezvoltatzi subiectul respectiv, avand grija sa ii repetatzi clar cuvintele noi. De exemplu, daca spune mashina, incepetzi prin a-i spune ca mashina merge pe strad, ca e condusa de un nene shofer shi ca nenea are shi el un bebe acasa. Vetzi vedea ca micutzul incearca sa intzeleaga si repeta cuvinte noi, dar numai pana cand vede altceva si va intrerupe brusc. Trebuie sa avetzi rabdare si sa schimbatzi firul conversatziei catre noul punct de atractie. Nimic nu este inutil, fiecare vorba pe care o aresatzi copilului este un pas catre vorbirea corecta. Nu mergetzi pe principiul ca va invatza singur pana la urma, pentru ca intarzierea vorbirii poate duce la marginalizarea copilului la gradinitza, si, implicit, la aparitzia unor complexe in raport cu ceilaltzi copii. Trucuri pentru o vorbire timpurie: -strambaturile adultzilor au avantajul de a-i intari muschii faciali micutzului; -profitatzi de atractzia lor fatza de animale si imitatzi sunetele scoase de acestea; (ChitChit, cucu, miau, hamham, guitz, mehehe, auuuuuuuuuu, cipcip...etc) -amuzati-va schimband nivelul vocii atunci cand vorbitzi sau spunetzi o poveste. Shoptitzi, exageratzi articularea, vorbitzi tare, strigatzi sau vorbitzi cu voce joasa; -trageti aer shi pronuntzatzi tare vocalele in timpul expiratziei. Reincepetzi apoi in sens invers."

21

Pentru mamicile ai caror copii nu-l pronunta pe L sau R : - de baza este gimnastica fono-articulatorie (exercitii cu limba,cu obrajii,cu buzele) in joaca, ne lingem buzita de sus,apoi cea de sus,limba atinge colturile gurii (ca bataia ceasului),imitam calutul suparat (fornaim din buze),plescaim din limba,umflam si sugem obrajii - ordinea de emisie : mai intai L si apoi R - cantam refrene folosind silabele LA-LA-LA Facand toate acestea,sub forma de joc, in fiecare zi, o sa-l pronunte mai intai pe L si mult mai tarziu pe R Pentru mamicile ai caror puiuti nu prea vorbesc : - incepeti cu gimnastica respiratorie (hai sa suflam si sa facem balonase de sapun sau sa suflam in bucatele de hartie sau sa facem valuri printr-un pai intr-un pahar cu apa); aceste jocuri ii amuza si le dezvolta capacitatea respiratorie - "hai sa cantam" - si spunem LALALA pe ritmul unei melodii - ne jucam cu limba (lingem ca pisica,ne lingem pe buza de sus,apoi pe cea de jos)se dezvolta muschiul limbii,important in pronuntarea sunetelor - copiilor mici li se spun cuvinte simple din mediul apropiat (de baza este materialul concret intuitiv,adica obiecte sau imagini)

Capitolul 5 Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor


Acest capitol descrie: - placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul - modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze - multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le.

Cum se dezvolta aptitudinile de joc


Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva. Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc. 1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme). Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului. 2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul. De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne

22

faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue! 3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc. 4. Si mai tirziu. Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el. Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca. Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI. Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile. Gata, vine si CAPITOLUL 6 - Adaugati limbaj la interactiune Va rog sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele greseli din text datorate traducerii sau transcrierii... Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul in conversatia dvs. cu copilul. In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa inteleaga mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare. Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati Unde e nasul? si va putea executa instructiuni simple ca Adu cartea. Acesta este inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj! Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data. Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi

23

invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limbajului articulat. Folositi limbajul in orice ocazie Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare. Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul sticla descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele. Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp sa le foloseasca singur. Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului. Stadiul de intelegere: Comunicatorul sau Copilul care foloseste primele cuvintePentru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face ham-ham in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune o sa faci baie. Dupa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla. Stadiul de intelegere: CombinatorulPe masura ce copilul capata cunostiinte si intelege notiuni de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul miine vei merge la ziua de nastere a lui Katie sau l-am vazut in parc pe Jesse. In acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lungi. Se pot adauga informatii si idei care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve probleme.Folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde de stadiul de comunicare in care se afla. Vorbiti cu un copil in stadiul de Descoperitor ca si cum ar putea vorbi cu dvs Atunci cind folositi limbajul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. Mai intii OAA (observam, asteptam si ascultam) ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. Priviti apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. Fiti

24

entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi. Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii atrageti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult. Ajutati copii aflati in stadiile de Comunicator, La primele cuvinte sau Combinator sa se exprime Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul pentru a-i ajuta sa se exprime singuri: - oferiti copilului un cuvint - folositi o varietate de cuvinte - dezvoltati mesajul oferit de copil Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul comunica cu dvs, lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva cuvinte). Raspunsul dvs. trebuie sa fie scurt unul, doua sau trei cuvinte. Facind acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam de 5 ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta. Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca se joaca sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. Faceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel moment. In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De ex. daca il vedeti ca se uita la ochelarii cuiva spuneti ochelari imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce vede. Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un lucru. De ex daca va referiti la o pisica ca pisica, nu schimbati acest cuvint in pisoi, pisoiasi. Va fi mult mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte. Folositi cuvinte specifice Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum aia, acolo, acela care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi cuvinte specifice pentru ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti uite o lingurita. Pune-o pe masa spuneti cuvintul lingurita de fiecare data uite o lingurita. Pune lingurita pe masa. Folositi cuvinte variate Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele ca de ex caine, carte, biscuite. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o jucarie de plus: Denumiri: ursulet, urs

25

Cuvinte descriptive: moale, mare Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit Cuvinte locative: sus, jos, sub Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei Intrebari: ce, unde Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs? Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ginditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul olita dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca catelus sau inghetata pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex impinge, sare sau doarme sunt foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple. Extindeti mesajul copilului Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima singur. Folositi accente diferite cind vorbiti Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc de-a prinsa. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o aruncati cu putere catre el...! Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le inteleaga si in timp, sa le foloseasca. Pentru asta folositi SAGA Spuneti mai putine Accentuati Nu va grabiti Aratati. Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit. Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in propozitia aceste ceai e foarte fierbinte cele mai importante cuvinte sunt ceai si fierbinte. Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete. Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau schimbati tonul vocii. Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele cuvinte ca de ex deschis pot fi intinse si rostite mult mai

26

lent des-s-s-chis. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte. Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor despre care vorbiti. 1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce spune. 2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii aratati copilului ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti nu, puteti sa va ridicati miinile in sus cind ii spuneti vrei sus? sau sa fluturati mina cind ii spuneti pa,pa. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca. 3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie. Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu: dam soseta jos, dam pantalonii jos, dam pantofii jos. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata. Adaugati limbajul in doua moduri Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa inteleaga lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti combina aceste 2 moduri. Copiii care invata mai multe limbi In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba materna si fluenta dvs in cea dea doua limba. Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2 abordai de mai jos: - o persoana, o limba in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului

27

si in ce limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb. Materna) tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat. - o locatie, o limba in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita. Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti copilul va invata cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel mai comfortabil. Alegerea obiectivelor de comunicare Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-ati ales in coloana Exprimare descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De asemenea arata ce face copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta este punctul de pornire atunci cind veti alege obiectivele de comunicare pentru a-l ajuta sa se exprime mai bine singur (iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intelegere). Pina acum ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind este rindul lui. Urmatorul pas este de a-l ajuta sa o faca mai bine. Exista doua moduri de baza pentru a face acest lucru. Il puteti ajuta sa faca mai multe din lucrurile pe care deja le face in stadiul de comunicare in care se afla acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe scara dezvoltarii in sensul comunicarii. Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa: - imite sau sa foloseasca mai multe sunete - imite sau sa foloseasca mai multe gesturi - imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate de cuvinte (ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni) - sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte. Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de comunicare inseamna sa-l ajutati sa: - transforme o actiune intr-un gest - transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau cuvint pe care incearca sa-l imite - transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite - transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte - transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 3 Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint? Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. Unii copii trec prin acest stadiu o perioada indelungata de timp. Pina la urma copilul va spune cuvintul de unul singur. Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 3 ori in 3 situatii diferite fara sa-l auda in prealabil. Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste. Folositoare obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine

28

rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna. Specifice obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru ca dvs sa stiti cind ele au fost atinse. Un ex de obiectiv specific este Copilul meu va incerca sa spuna deschis atunci cind imi cere sa deschid apa de la robinet. Realiste Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului si pe abilitatile acestuia. Nu asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la folosirea gesturilor la rostirea cuvintelor de unul singur. La inceput probabil va imita pentru o perioada mai lunga de timp. Alegeti obiective de comunicare care sunt in zonaObiectivele de comunicare care sunt in zona se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii. Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor nu foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped. Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l imite Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El comunica printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur sunet. Obiectiv: Dupa ce tatal spune utza, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va rosti un sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului. Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca buu pentru Bau. De aceea acest obiectiv este in zona de atingere pentru Robert. Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri: - incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind unu, doi, trei... apoi il asteapta pe Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge leaganul. Spune utza! imediat ce Robert incepe sa se legene inainte si inapoi. Robert repeta actiunea si tatal spune utza! din nou, asigurindu-se ca spune asta atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un alt mod de a cere impingerea leaganului. - Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul utza aplecindu-se catre el si afishand o mina de asteptare pe fata zimbind, ochii mari deschisi si sprincenele ridicate.

29

- Tatal repeta Utza! cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De aceasta data Robert primeste mesajul si spune Uu. Tatal spune utza si imediat impinge leaganul dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat! - Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune utza atunci cind Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind utza trimite acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza. Va astepta ca tatal sa spuna utza si apoi va imita cuvintul spunind uu - Dupa ce Robert va imita utza de foarte multe ori, tatal va spune unu, doi, trei... si api va astepta sa vada daca Robert poate rosti uu in loc de utza fara a-si auzi tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata. Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa spuna utza pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete unu, doi, trei... si utza. In timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii, Robert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia unu, doi, trei... este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne utza. Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea cuvintelor) Sofia este un copil aflat in stadiul Primelor cuvinte si foloseste cuvinte singulare si multe gesturi. Spune cuvinte ca baba pentru biberon, sus, caine, mama si tata dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni. Obiectiv: Sofia va folosi cuvintul deschide cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint. Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi: - se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul deschide - de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau atingindu-l sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel incit sa fie fata in fata si ii spune des-s-s-chi-de de citeva ori, fara sa se grabeasca si cu voce mai tare (evidentiind cuvintul) - apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe care Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea. - repeta cuvintul deschis o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage de usa - imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el, mama spune deschide si deschide geanta, usa, sticla.

30

Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia). Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil! Idei pentru alegerea obiectivelor Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti intotdeauna cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el. Cuvinte singulare: Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum Propozitii de doua cuvinte: mai + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste vreau sau am nevoie + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus nu + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?

31

Propozitii de 3 cuvinte Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Si asta a fost CAPITOLUL 6... In exemplarul meu urmeaza alte 3 Capitole, la fel de interesante: Cap 7 Hai sa ne jucam! Cap 8 Sa impartim cartile Cap 9 Sa evoluam cu ajutorul muzicii COPILUL NOSTRU SI JOCUL 1 jOCUL CU PARTENERI Verificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va ajuta sa: -recunoasteti importanta fiecarei etape in invatarea comunicarii de catre copilul nostru -aveti asteptari realiste in legatura cu ceea ce copilul poate face -prevedeti jocurile care vor place copilului dvs si care ii vor permite sa invete La inceput, copilu reactioneaza, apoi imita -reactioneaza surazand -ii place sa fie leganat si ridicat pt joaca -imita miscarile limbii -repeta un gest sau un sunet,daca noi il imitam -prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu -ne imita cand atingem o jucarie -imita sunetele din timpul jocului(de ex cum face vaca? muuuuu) Apoi, copilul preia initiativa ,prevede ceea ce se va intampla,participa la joc impreuna cu noi -ne intinde o jucarie si se astepta sa o luam -imita jocuri simple(batem din palme) -ii place sa ii aratam carti -anticipa joculete familiale prin gesturi si vocalize -imita actiunile adultului cu jucariile -arunca la randul sau jucarii -isi asteapta randul in cadrul jocurilor de grup Mai tarziu, copilul se joaca cu alte persoane - se joaca alaturi de alti copii, fara insa a intra in jocul lor -ii place sa-si imparta jucariile cu alti copii

32

-participa la jocuri colective, cum ar fi "prinde mingea" -urmeaza regulile unui joc simplu JOCUL CU OBIECTE SI JUCARII Copilul nostru nu cunoaste in mod instinctiv universul sau.Incepe incet sa exploreze, sa invete, cucereste capacitatea de a se juca. In continuare , vom invata sa constientizam importanta fiecarui stadiu al jocului,si vom putea planifica activitati de joc ce il vor amuza pe copil. La inceputl, copilul priveste obiectele , apoi le cerceteaza: - priveste si urmareste un obiect miscat in fata ochilor de catre adult -observa si tine in mana jucarii -duce jucariile la gura -scutura jucarii,le arunca pe podea sau le loveste de masa -examineaza jucariile, le intoarce pe toate partile -exploreaza obiectele atingandu-le, le atinge cu mainile, le lipeste de obraz,le loveste de masa sau de pamant pt a produce sunete. -lasa sa cada jucaria,o lanseaza intentionat, urmarind ce se intampla -preseaza in palma obiectul,il intinde, il desira, urmareste ce sunete se produc In stadiul urmator, copilul incepe sa utilizeze corect jucariile si obiectele. exploreaza in egala masura raportul dintre doua obiecte se intereseaza de "cum merg" lucrurile: -goleste de continut, scoate obiectele -incearca sa scoata sau sa deschida diferite componente ale obiectelor -deschide cartea in loc sa o rupa -impinge sau trage o jucarie pe roti -inchide si deschide usile -pune cuburi intr-o cutie si apoi le goleste -stie cum functioneaza jucariile mecanice -examineaza mici obiecte -adora sa umble prin dulapuri,sertare -incepe sa sorteze obiectele dupa marime si dupa forma Mai apoi, copilul incepe sa descopere raporturi cauza efect abstracte. Poate sa manipuleze jocuri de constructie cu mai multa abilitate -manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv -ii place sa puna in functiune jucarii mecanice -construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente -se joaca cu apa,nisip,plastilina -incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie -lanseaza o minge cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda 3 JOCURILE IMAGINARE Copilul incepe sa "se joace de-a..." de indata ce aptitudinile sale de joc sunt relativ dezvoltate ,atunci cand reuseste sa inteleaga mai bine ceea ce se petrece in jurul lui.COPILUL AL CARUI JOC IMAGINAR ESTE BINE DEZVOLTAT ARE MAI MARI SANSE SA-SI INSUSEASCA LIMBAJUL.

33

Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea "sa ne jucam de-a..." impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva Parcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la care se afla copilul nostru, ce anume ii face placere La inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa ne ceara participarea. - impinge un tren pe podea -isi imbratiseaza ursuletul -loveste cu ciocanul de jucarie -bea un lichid imaginar dintr-o cescuta! -impinge caruciorul Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti -ne propune sa gustam din biscuitii facuti de el -ne piaptana parul -ne da papusa lui sa o luam si noi in brate -isi pune ursuletul pe scaunel -ii da papusii biberonul vrea sa ajute la spalatul vaselor MAI APOI, JOCUL IMAGINAR DEVINE MAI COMPLEX,copilului ii reusesc o serie de gesturi, se joaca imaginandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva - prepara alimente imaginare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala vesela -ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba -se baga intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina -isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon -construieste o masinuta din cuburi -pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet Mult mai tarziu, copilul se joaca in maniera "joc de rol"(persoane indragite din anturaj,personaje din povesti) si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie. -jocul de-a mama si de-a tata -isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate -se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu ajutorul unei truse mediacle -daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei maturi -se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita Jocurile nu se gasesc numai prin magazine!! Posibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar imaginatia noastra Jocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor:nu numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a comunica In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de

34

experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in timpul carora copilul invata sa: -focalizeze atentia -imite sunete si actiuni -actioneze cand ii vine randul -prevada ceea ce se va intampla -recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe -invete cuvinte noi -se joace de-a...(jocul de a pretinde ca..) In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim sa asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime. Iata cateva idei care sa ne inspire jocul!sa ne lasam imaginatia libera! Primele jocurifara...jucarii! CUCU! In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata!apoi reapareti si spuneti:"bau!" amestecul de usoara frica si excitare il va atrage in mod sigur! APOI UNDE ESTI? Alternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-l sa va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarile! CATAM SI-L GADILAM! copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de gesturi simple(cum ar fi gadilaturi pe burtica) JOCURI DE URMARIRE PENTRU INCEPUT... Stai ca-l prind! copilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire!odata prins, gadilati-l ,luati-l in brate! asteptati reactia lui pt a reincepe APOI VIN! similar cu "stai ca-l prind" numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a pune mana pe el(de ex sa se intoarca sa va priveasca). apoi, poate, copilul insusi o sa va alerge!

35

MAI APOI DE-A V-ATI ASCUNSELEA.(aici stim cu totii) UNDE ESTE? PT INCEPUT Ia jucaria! Alegeti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Jucariile zgomotoase sunt foarte amuzante Apoi... A disparut! Atrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul Mai tarziu Gaseste-o! Plasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-o.Incurajati copilul sa o caute.utilizati exclamatii si interogatii:"buuum" -in timp ce jucaria cade sau "unde e?" apoi"ai gasit..." in caz ca o ascundeti.apoi vine randul copilului sa ascunda jucaria. JOCURI CU CUBURI PENTRU INCEPUT Incerc si eu! Lasati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa sa cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.Dupa ce va jucati in acest fel alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor. APOI In cutie Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia SUPRAPUNERE suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi

36

lucru MAI TARZIU Iata o masinuta construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca. SA CONSTRUIM Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati impreuna cine /ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie respectaa in fiecare etapa. JOCURI CU ALIMENTE Sa desenam cu budinca Puneti budinca intr-un recipient (de exemplu pe o tavita de biscuiti) puneti copilului o tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i diverse miscari ale degetelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice(pluff,etc) .ne murdarim,dar ne si distram! Pentru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al copilului:

Stadiul de comunicare al copilului meu


Pentru a afla mai multe despre stadiul de comunicare al copilului dvs., completati urmatoarea lista. Pe masura ce cititi urmatoarele declaratii, puneti un I, U, R sau N la fiecare pentru a arata cit de bine il descrie declaratia respectiva pe copilul dvs.: I = Intotdeauna U = Uneori R = Rar N = Niciodata Uneori, abilitatea unui copil de a intelege linmbajul este mult mai dezvoltata decit abilitatea sa de a se exprima. Este posibil ca piticul dvs. sa se afle la un stadiu in ceea ce priveste exprimarea si la un altul mult mai avansat in ceea ce priveste intelegerea. DESCOPERITORUL Intelegere (Descoperitorul inca nu intelege ce inseamna cuvintele) Copilul meu... ____ se uita la mine atunci cind vorbesc sau ii cint ____ zimbeste atunci cind ii zimbesc sau cind ii vorbesc ____ recunoaste vocile familiare ____ isi intoarce capul catre sunetele pe care le aude ____ raspunde cind este strigat pe nume uitindu-se catre mine, miscindu-si trupul sau oprindu-se ____ recunoaste citeva gesturi (ca de exemplu gesturile pentru sus sau nu ____ anticipeaza urmatoarea etapa dintr-o rutina zilnica

37

Exprimare Copilul meu... ____ plinge sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte comfortabil ____ foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale ____ scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste ____ pronunta vocale ca de exemplu a, u si e ____ pronunta consoane ca de exemplu bu, gu sau ma ____ imita sunete pe care le aude ____ ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos ____ imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa ____ repeta sunete ca de exemplu ba-ba-ba sau nu-nu-nu ____ inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva ____ se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care este interesat COMUNICATORUL Intelegere Copilul meu... ____ intelege cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu pa-pa sau sus ____ intelege numele obiectelor familiare ca de exemplu biberon, apa, biscuite ____raspunde la intrebari simple ca de exemplu unde este ursuletul deplasindu-se catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l ____ poate urma indicatii simple insotite de gesturi (ca de exemplu atunci cind facem cu mina si spunem in acelasi timp pa) ____ cunoaste intelesul interdictiei nu Exprimare Copilul meu... ____ ma ia de mina si ma trage catre obiectele pe care le doreste ____ imi atrage atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le sau aratind inspre ele ____ imita actiuni cum ar fi batutul din palme (aplaudatul) ____ imita sunete ____ foloseste citeva gesturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima nu sau face cu mina pentru a exprima pa ____ se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si apoi se uita la mine ____ scoate sunete care seamana cu niste cuvinte ____ face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj COPILUL CARE FOLOSESTE PRIMELE CUVINTE Intelegere Copilul meu... ____ poate arata parti ale corpului sau obiecte familiare ____ poate urma instructiuni simple chiar si fara a le insoti de gesturi (ca de exemplu pupa baiatul) ____ poate raspunde prin da sau nu la intrebari ca de exemplu vrei o banana? ____ raspunde la intrebari de tipul unde este cana? ____ intelege numele multor obiecte familiare, persoane si animale

38

Exprimare Copilul meu... ____ foloseste cel putin 3 cuvinte (sau semne, sau arata catre poze) pentru a comunica ____ foloseste mai multe gesturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca ____ imita sunete (ca de exemplu cele scoase de animale) si cuvinte ____ foloseste intre 10 si 25 de cuvinte sau semne ____ arata catre 10 sau mai multe poze pentru a comunica ____ foloseste 25 pina 50 de cuvinte sau semne COMBINATORUL Intelegere Copilul meu... ____ poate raspunde la intrebari ca de exemplu Ce vrei sa incalti? ____ intelege intrebari care incep cu cine ca de exemplu cine e la usa? ____ stie intelesul urmatoarelor concepte: pe...., in....., sub....., ......mare, ......mic ____ poate sorta obiecte pe categorii, ca de exemplu animale si jucarii ____ poate asculta povesti simple Exprimare Copilul meu... ____ combina 2 cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu vrei suc, nu somn ____ foloseste cel putin 50 cuvinte ____ pune intrebari folosing un ton ascendent (ca de exemplu mami dormi?) ____ pune intrebari care incep cu ce si unde ca de exemplu Ce e asta? ____ combina 3 cuvinte impreuna ca de exemplu Vrei mai mult suc? sau Eu nu caciula ____ se refera la sine folosindu-si numele Pentru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat de la Intelegere la care ati raspuns cu I sau U pentru cel putin 3 afirmatii. Acesta este stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intelegere. Acum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub Exprimare la care ati marcat un I sau U la prima afirmatie in respectiva lista. Acesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul Exprimare. De obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de Exprimare. Am inceput sa traduc Cap. 8 dar inca nu l-am terminat. Incep insa postarea primei parti...

CAPITOLUL 8
SA IMPARTIM CARTILE! Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. Atunci cind ii cititi unui copil, ii ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. De asemenea va bucurati si de sansa de a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla cum sa va ajutati copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. Veti invata si citeva moduri simple de a deschide drumul catre lectura si scriere, activitati pe care le va deprinde mai tirziu. CEL MAI BUN LUCRU DESPRE CARTI

39

Lectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. Mai mult decit atit, cartile conecteaza copilul cu lumea exterioara lumea lui si alte lumi noi. Acestea il transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute. Unul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca imaginile si cuvintele pot fi citite la nesfirsit. Spre deosebire de vorbire, care dispare imediat ce termini de vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite ori citim cartea. Acest lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina mult mai usoara pentru copil. Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. Lectura cu voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest moment al lecturii sa faca parte din fiecare zi. Luati o carte cu dvs oriunde va duceti la o programare la doctor, in autobuz, in masina, la magazin...oriunde. Puteti chiar lua si carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii. PRESCHIMBATI LECTURA IN CONVERSATIE Atunci cind ii cititi copilului in orice stadiu de dezvoltare ar fi el ginditi-va la urmatoarele lucruri: - stati fata-in-fata - OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul lui - oferiti-i copilului sansa sa va raspunda - schimbati cuvintele din carte - folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati. - repetati, repetati, repetati Stati fata-in-fata O parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata (sa va puteti vedea fata unul la celalalt). Atunci cind impartiti o carte, la inceput probabil va fi mai dificil sa faceti si una si alta (sa cititi si sa stati si fata in fata), dar este important sa gasiti o cale de a realiza acest lucru. OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul lui Timpul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta si asculta. Pentru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat activ. Atunci cind considerati ca este gata, lasati-l sa aleaga cartea, tineti-o si dati paginile. Odata ce ati citit ce este pe pagina respectiva si i-ati aratat imaginile, lasati-i timp sa se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune. Petreceti mai mult timp la paginile care il intereseaza cel mai tare. La inceput, copilul probabil va sta doar citeva minute atunci cind ii cititi. Daca il lasati sa citeasca cartea in felul lui, va incepe sa-i placa sa imparta cartile cu dvs si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la carti mult mai des. Exista mai multe moduri de a citi o carte - nu trebuie sa incepeti de la inceput - puteti sari peste pagini sau puteti sa nu terminati cartea - puteti doar vorbi despre imagini si sa nu cititi textul - puteti schimba textul - puteti citi aceeasi carte de multe ori, chiar in aceeasi sedinta de lectura

40

Oferiti-i copilului sansa sa va raspunda Atunci cind ii cititi copilului, nu ar trebui sa fiti singura ce comunica. Oferiti-i oportunitati sa comunice si el in timpul acestei activitati. Nu va ginditi la lectura ca la ceva ce faceti pentru copilul dvs. Ginditi-va ca la un lucru pe care il faceti impreuna cu copilul dvs. Schimbati cuvintele din carte Puteti schimba dupa bunul plac cuvintele din carti astfel puteti spune povestea in cuvinte simple. Nu toate cartile pentru copii sunt scrise bine si unele contin texte care sunt prea dificil de inteles pentru copil. Schimbati cuvintele din carte astfel incit sa fie usor pentru copil sa inteleaga si dvs sa le puteti repeta. Cu cit aude mai des cuvintele, cu atit mai repede le va intelege si va incerca sa le imite. Folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati. E mai bine sa spuneti mai puteine atunci cind cititi o carte. Folositi un vocabular familiar si scurtati propozitiile pentru a oferi sansa copilului de a intelege si repeta. Accentuati cuvintele importante si interesante si adaugati sunete care ii vor placea copilului ca de exemplu sunetele scoase de animale sau masini. Faceti ca povestile sa prinda viata prin crearea efectelor de voci diferite si folosind expresii faciale pentru a le face cu adevarat interesante. Nu va grabiti spuneti povestea incet pentru a usura copilului intelegerea ei si pentru a-i da ocazia sa va raspunda. Aratatii copilului ce inseamna cuvintele aratand catre imagini pe masura ce vorbiti despre ele si folositi actiuni si gesturi. Folositi jucarii sau alte obiecte pentru a insufleti povestile. De exemplu, daca cititi o poveste care spune ceva despre o minge, asezati la indemina o minge pe care o puteti rostogoli si arunca asa cum fac personajele din poveste. Repetati, repetati, repetati Copiilor le place sa auda aceeasi poveste de multe ori chiar si atunci cind dvs v-ati plictisit de ea. De fiecare data cind cititi o poveste copilului, aveti sansa sa repetati aceleasi cuvinte si propozitii. Dar evident nu este indeajuns pentru copil doar sa auda cuvintele in mod repetat. In mod special daca este in stadiul de a Folosi Primele Cuvinte sau in stadiul de Combinator, copilul are nevoie de a i se oferi sansa de a povesti despre ce aude si de a imita cuvintele. Cu cit are mai multe sanse sa va vorbeasca despre ideile din carte si cu cit va aude mai mult repetindu-le, cu atit vocabularul copilului va creste. CONSTRUITI-VA PROPRIILE CARTI Uneori cartile pe care copilul le iubeste cel mai mult sunt cele facute de dvs. Acestea sunt cu atit mai speciale pentru copil intrucit pot fi despre el si pentru ca poate ajuta la realizarea lor. Se creaza astfel o oportunitate deosebita pentru copil de a comunica cu dvs. Pe masura ce scrieti textul de linga imagini, spuneti-i despre ce scrieti. Mai bine, intrebati-l ce vrea sa scrieti. Mai jos gasiti 3 exemple de carti pe care le puteti face singuri: - carti cu imagini ale lucrurilor care ii plac copilului Copilul dvs va fi cu siguranta interesat intr-o carte pe care ati construit-o impreuna despre persoanele sale favorite, animale, jucarii sau jocuri. Cel mai bine folositi fotografii, mai ales daca copilul invata inca sa recunoasca imagini. Daca poate deja recunoaste imagini din reviste sau cataloage, le puteti folosi pe acestea. Dati un nume cartii si scrieti-l pe coperta de exemplu Lucrurile favorite ale Paulei - carti interactive

41

Realizati carti de tip flip-flap folosind constructii din hirtie. Ascundeti o imagine interesanta sub o usita. Sau creati o carte de tipul atinge si simte cu diferite texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina, bumbac sau piele. - carti in imagini despre un eveniment special Luati 8-10 fotografii de familie de la un eveniment ca de exemplu o vizita la Gradina Zoologica sau o sarbatoare (Craciun, zi de nastere) si puneti-le pe toate intr-un mic album. Daca copilul poate recunoaste aceste fotografii, ii va place sa se uite la ele si sa auda povestea, mai ales daca este despre el. Daca este in stadiul de Folosire a Primelor Cuvinte sau Combinator, va putea chiar el sa inceapa sa spuna povestea. Precizare: In varianta originala (in engleza) cartea e impartita in felul urmator: Cap 1 Mai multe despre comunicarea copilului dvs Cap 2 Lasati copilul sa preia initiativa Cap 3 - Urmati initiativa copilului Cap 4 Pastrati interactiunea Cap 5 Rutinele care ne ajuta Cap 6 Adaugati limbaj la interactiune Cap 7 Hai sa ne jucam! Cap 8 Sa impartim cartile Cap 9 Sa evoluam cu ajutorul muzicii In varianta franceza capitolele sunt urmatoarele: Introducere Cap. 1 Lasati copilul sa preia initiativa Cap. 2 Adaptati-va pentru a urma initiativa copilului Cap. 3 Adaugati limbaj si experiente Cap. 4 Sa ne jucam de-a "cei 3 A" Cap. 5 Cum sa invatam amuzindu-ne: jocurile Cap. 6 Sa invatam prin muzica Cap. 7 Cartile: sa citim impreuna Cap. 8 Sa creem impreuna

42

Concluzii Printul care se credea o pasare: poveste populara la moda celor "3 A" Grila de observatie a dezvoltarii Index

43

S-ar putea să vă placă și