Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul I Concurenta.Definitie.Rol.........................................................................................................................2 1.1. Concurenta-factor motor pe piata economica...................................................................................................2 1.2 Functiile concurentei.........................................................................................................................................3 1.3. Tipuri de concurenta.........................................................................................................................................4 1.

4 Concurenta in mediul de afaceri........................................................................................................................5 1.5 Analiza concurentei.........................................................................................................................................8 1.6 Practici concurentiale........................................................................................................................................8 1.7 Politica concurentiala.....................................................................................................................................11 Capitolul II.................................................................................................................................................................13 Studiu de caz: Hotel-Restaurant Ramada..................................................................................................................13 2.1 Prezentarea unitatii ........................................................................................................................................13 2.2 Prezentarea ofertei Meniul Restaurantului Ramada.....................................................................................18 2.2.1 Prezentarea serviciilor ......................................................................................................................19 2.3 Modalitati de promovare ale restaurantului Ramada ......................................................................................23 Capitolul III Concurenta Hotel - Restaurant Ramada .............................................................................................25 3.1 Principalii concurenti ......................................................................................................................................25 3.2 Prezentarea concurentei Restaurantului Ramada ...........................................................................................26

Lucrarea de fata se numeste Analiza concurentei, motivul importantei dezvoltarii este pe plan economic,din atragerea populatiei aplicand diferite metode pentru un statut bun al fiecarei unitati alimentare si in special al unitatii prezentata in acest proiect. Lucrarea este structurata in 3 capitole fiecare prezentand in ordine consecutive urmatoarele: I Concurenta.Definitie.Rol

II Studiu de caz.Restaurantul Ramada

III Concurenta restaurantului

In proiect am ales ca studiu de caz prezentarea unei unitati de restauratie cat si de alimentatie.Mi-am ales aceast unitate deoarece am fost atras intr-un mod plcut de amplasarea acesteia, dar i de serviciile care le ofer tuturor tipologiilor de clieni. Ramada Iasi este alegerea perfecta atat pentru clientii business cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura. Avantajele acestui atestat; unul dintre ele si primul este obtinerea diplomei de calificare din urma prezentarii acestui atestat si a celor 5 ani de liceu cu profil de Alimentatie Publica in care tot ceea ce am invatat si am retinut este de folos in momentul de fata prezentand tema acestui proiect cu respect aratand cunostintele accumulate in toti acesti ani.

Capitolul I Concurenta.Definitie.Rol
1.1. Concurenta-factor motor pe piata economica
Concurena reprezint un fenomen deosebit de important pentru viaa economic, dar i pentru viaa social, deoarece ea reprezint factorul motor care motiveaz, att afacerile, ct si existena oamenilor. Concurena este privit ca o rivalitate sau o ntrecere ntr-un anumit domeniu de activitate. Conform dicionarului explicativ al limbii romne, concurena reprezint: o rivalitate comercial, lupta dus cu mijloace economice ntre industriai, comerciani, monopoluri, ri etc. pentru acapararea pieei, desfacerea unor produse, clientel i pentru obinerea unor ctiguri ct mai mari.1 Concurena sau competiia presupune existena a dou sau mai multe ntreprinderi care activeaz n cadrul unei piee pentru atragerea unui numr ct mai mare de clieni n vederea
1

Dicionarul explicativ al limbii romne, Editura Academiei, Bucureti, 1975, p.182

atingerii unor obiective propuse. Ca urmare, concurena i determin pe agenii economici s se orienteze ctre consumatori, mai precis ctre nevoile acestora, ncercnd s le satisfac ct mai bine prin oferirea unor produse sau servicii difereniate fa de cele ale celorlali competitori. Acest lucru presupune adoptarea unui anumit comportament concurenial, comportament care se manifest n relaiile de concuren existente ntr-un domeniu de activitate sau ntr-o pia. Deoarece concurena se manifest, att pe plan naional, ct i pe plan internaional, ea a fost definit i reglementat de ctre Organizaia de Cooperare Economic i de Dezvoltare (OECD), organism internaional ce militeaz pentru crearea unui climat economic i de afaceri optim pentru statele membre, astfel: concurena exprim situaia de pe o pia n care firme sau vnztori se lupt n mod independent pentru a ctiga clientela cumprtorilor, n scopul de a atinge un obiectiv economic, de exemplu, profituri, vnzri i/sau mprirea pieei. n acest context, concurena este adesea echivalent cu rivalitatea. Aceast rivalitate poate s se refere la preuri, calitate, servicii sau combinaii ale acestor sau altor factori pe care clienii i preuiesc.

Competiia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de ctre unii ageni economici, de a aloca resursele pentru anumite utilizri necesare societii, de a determina firmele s produc bunuri de calitate la costuri reduse i n cantitile dorite de consumatori, de a stimula introducerea inovaiilor tehnologice. De aceea, competiia trebuie vzut ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei n ansamblul su.

1.2 Functiile concurentei


Funciile concurenei sunt urmtoarele: - stimularea preocuprii agenilor economici pentru creterea diversificrii i imbuntirii calitaii ofertei; - stimularea progresului tehnic, contribuind la eliminarea concurenilor slabi; - alocarea raional a resurselor utilizate n activitatea economic i repartizarea judicioas a profiturilor obinute; - reglarea cererii i ofertei; - reducerea preului de vnzare al produselor prin reducerea costurilor;

- stimularea creativitii agenilor economici preocupai de satisfacerea consumatorilor n condiii ct mai bune. Competiia genereaz competitivitate, adic nsuirea unui agent economic de a concura cu ali competitori i de a putea obine o poziie avantajoas n cadrul domeniului de activitate. Lupta de concuren determin un anumit comportament concurenial bazat pe folosirea unor mijloace i instrumente specifice grupate n jurul celor patru piloni ai marketingului: produsul, preul, distribuia i promovarea.

1.3. Tipuri de concurenta


Din punct de vedere economic, concurena poate fi: - perfect, atunci cnd sunt ndeplinite simultan cele 5 condiii: atomicitatea (existena unui numr suficient de mare de ageni economici), omogenitatea produsului (bunurile sunt identice, nu se difereniaz), intrarea i ieirea liber pe pia (nu exist bariere pentru noii concureni), transparena perfect a pieei (deciziile sunt luate n condiii de informare asupra calitii produselor, natura acestora i al preului), mobilitatea perfect a factorilor de producie (factorii de producie sunt distribuii acolo unde sunt utilizai cel mai bine); - imperfect, atunci cnd una dintre cele cinci condiii nu este ndeplinit. Ca forme specifice concurenei monopsonul. Din punct de vedere al dreptului comercial, concurena poate fi: - loial, considerat licit, deoarece se desfoar n cadru legal, scopul acesteia fiind perfecionarea activitii agentului economic, obinerea unei poziii avantajoase n cadrul pieei, obinerea profitului; imperfecte: concurena monopolist, oligopolul, monopolul, oligopsonul,

- neloial, considerat ilicit, deoarece nu sunt respectate reglementrile din domeniul concurenei, conducnd la prejudicierea grav a mediului concurenial.

Din punct de vedere al marketingului, concurena poate fi:


- direct, apare ntre ntreprinderile ce ofer bunuri identice sau similare destinate s satisfac aceleai categorii de nevoi ale consumatorilor; - indirect, apare ntre ntreprinderile care realizeaz produse/ servicii diferite destinate s satisfac aceeai nevoie sau nevoi diferite ale consumatorilor. Specialistul american n marketing, Philip Kotler, distinge existena a altor patru niveluri ale concurenei bazate pe gradul de substituire al produsului, i anume: - concurena de marc, care se refer la ntreprinderile care ofer produse (servicii) similare, la preuri similare, aceleai categorii de consumatori; - concurena la nivel de industrie, ce apare ntre ntrerpinderile care ofer aceleai produse sau clas de produse; - concurena formal, ce apare ntre ntreprinderile care ofer produse destinate s satisfac aceeai nevoie a consumatorilor; - concurena generic, ce apare ntre ntreprinderile care i disput aceleai venituri ale consumatorilor. Concurena de marc i cea la nivel de industrie sunt considerate ca fiind forme de concuren direct din punct de vedere al productorului, iar concurena formal i cea generic reprezint forme ale concurenei indirecte din punct de vedere al pietei.

1.4 Concurenta in mediul de afaceri


Concurenta in mediul de afaceri reprezinta totalitatea relatiilor dintre cei care actioneaza pe aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica. Marketingul este un instrument al concurenei, care reprezint un factor esenial al mediului nconjurtor. La prima vedere, mrfurile concureaz ntre ele, n realitate, ns, concureaz ntreprinderile care produc i vnd aceste mrfuri. O alta clasificare a concurentei, care ne va interesa in cele ce vor urma, este aceea care face distinctia intre concurenta directa, indirecta si potentiala.

Concurena este privit ca o rivalitate sau o ntrecere ntr-un anumit domeniu de activitate. Conform dicionarului explicativ al limbii romne, concurena reprezint: o rivalitate comercial, lupta dus cu mijloace economice ntre industriai, comerciani, monopoluri, ri etc. pentru acapararea pieei, desfacerea unor produse, clientel i pentru obinerea unor ctiguri ct mai mari. Concurena desfurat pe plan economic presupune existena rivalitii dintre competitori, rivalitate care poate conduce, n final, la nfrngerea adversarului. ntr-un mediu concurenial normal rivalitatea dintre concureni i va pune amprenta asupra acestuia, definind cadrul general de desfurare a activitii agenilor economici din domeniul respectiv. Astfel, n practic poate fi semnalat existena unei concurene puternice, care sugereaz existena unui numr mare de competitori ce ncearc s ofere cea mai mare valoare consumatorilor, acetia i mpart piaa de referin i ncearc prin diferite mijloace specifice marketingului (utilizarea unor preuri sczute, lansarea de noi produse, publicitatea etc.) s obin o cot de pia ct mai important.

Atunci cnd se analizeaz mediul concurenial, ceea ce constituie un factor important n luarea deciziei de adoptare a strategiei de marketing, trebuie inut cont i de intensitatea concurenei dintr-un domeniu de activitate. Aceast intensitate a concurenei poate fi influenat de cinci factori structurali sau fore concureniale aa cum au fost ele definite de M. Porter. Aceste cinci fore concureniale identificate de ctre Porter i care pot determina atractivitatea unei ramuri economice sunt urmtoarele: intrarea noilor concureni pe pia; rivalitatea dintre concurenii existeni. ameninarea produselor substituente; puterea de negociere a cumprtorilor; puterea de negociere a furnizorilor;

O alternativ la concurena perfect a fost concurena practic sau operant (workable competition), concept ce i aparine lui J. M. Clark i care ncearc s reflecte cu obiectivitate situaia real din economie. Astfel, politica concurenial trebuie s urmreasc realizarea unei
6

concurene operante, practice, desfurate ntr-un mediu concurenial normal, care s stimuleze iniiativa agenilor economici. Acest tip de concuren se consider c exprim nsi condiiile statornicite n cadrul Comunitii Economice Europene de Tratatul de la Roma din 1957, iar termenul de concuren operant este utilizat i n prezent att n domeniul economic ct i n cel juridic, atunci cnd sunt descrise condiiile de pia existente n cadrul Uniunii Europene Concurena e factorul determinant, esenial n succesul sau eecul firmelor. Concurena determin oportunitatea acelor activiti ale unei firme care pot contribui la performana acesteia, cum ar fi inovaiile, o cultur unitar sau implementare judicioas. Dac ne referim la sfera economic, un agent economic va trebui s se raporteze permanent la ceilali competitori de pe pia, jocul competiiei fiind cel care va determina locul competitorilor n cadrul pieei. Desigur, c nu hazardul va fi cel care va determina aceast poziie ocupat n cadrul unei piee, ci toate resursele i competenele de care dispune un agent economic i pe care le utilizeaz n lupta pentru ctigarea unei poziii dominante pe pia.

Dac concurena este sau nu benefic pentru societate se poate afla numai n msura n care, pe ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic, se nregistreaz o cretere semnificativ de la o perioad la alta, iar la nivelul unei uniti economice, deci la nivel microeconomic, se observ ctigarea unei poziii competitive mai bune fa de perioada anterioar. Se tie c datorit concurenei existente ntr-o economie de pia vor exista ntotdeauna i nvingtori dar i nvini. Astfel, nvingtorul, ntreprinderea sau organizaia n cauz, va considera benefic concurena, deoarece i-a permis s-i mobilizeze toate eforturile, resursele i abilitile de care dispune pentru a atinge o poziie competitiv superioar prin obinerea unui avantaj competitiv cert fa de ceilali competitori. Odat cu atingerea unei poziii de lider sau challanger pe o anumit pia de referin, agentul economic trebuie s fie contient c lupta concurenial nu s-a terminat. El va trebui s continue s se adapteze la mediu concurenial, s fie flexibil la noile modificri din mediul la care se raporteaz, s caute noi strategii competitive, cu alte cuvinte s fie permanent n alert, s caute noi soluii, s inoveze chiar, astfel nct s-i poat pstra poziia ctigat.Este evident c pentru un agent economic situat n poziia de nvins, concurena va fi mai puin benefic, deoarece aceasta l-a eliminat, el nereuind s ctige un loc n cadrul pieei de referin. Dar, poate paradoxal, ea poate deveni benefic, dac acest agent

economic va contientiza c a piedut datorit propriilor greeli, din care va trebui s nvee pe viitor. i poate c aici intervine cel mai clar conceptul de strategie, dac ne referim la felul n care sunt utilizate resursele existente, deoarece demersul strategic este singurul care determin rezultatele activitii agentului economic. Piaa va fi dominat de cel care va ti s-i foloseasc cel mai eficient resursele de care dispune, de cel care va ti s adopte o strategie competitiv avantajoas. Un nvins are poate ansa de a imita strategiile nvingtorilor, n felul acesta putnd reui s-i rectige o poziie n cadrul pieei respective. Pentru a nelege mai bine ce reprezint concurena pentru o economie de pia, atunci trebuie cunoscut nsi conceptul de concuren, aa cum a fost el definit n literatura de specialitate de-a lungul timpului. Prezentarea funciilor concurenei, a tipurilor de concuren existente ntr-o economie, precum i a rolului acesteia, permite formarea unei imagini mai complexe asupra acestui fenomen numit concuren , fiind ilustrat importana deplin a acesteia pentru societate.

1.5 Analiza concurentei


Analiza concurentei este o cercetare de piata ce are ca obiectiv pregatirea strategiei comerciale si de marketing. Este esential ca firma dvs. sa identifice competitorii si sa le cunoasca punctele tari si pe cele slabe pentru a-si construi avantajul concurential si a se diferentia pe piata. Fiecare afacere are concurenta si cei ce scriu planuri de afaceri in cele mai dese cazuri tind sa o subestimeze. Unei companii ce este deja pe piata si are la baza 3 obiective ii este mult mai usor sa il implementeze si pe al patrulea in momentul in care dumneavoastra intrati cu 4 si invers: va va veni mult mai greu sa atingeti cele trei obiective in care concurenta dvs are deja experienta pentru a aduce satisfactie si valoare clientilor si la acestea sa mai adaugati unul.

1.6 Practici concurentiale

Practicile concureniale se refer la ansamblul aciunilor desfurate de ctre

agenii economici, n condiii de loialitate i responsabilitate, cu scopul obinerii unei poziii competitive n cadrul pieei de referin. Practicile concureniale presupun abordarea concurenei n mod contient, loial, prin concentrarea tuturor eforturilor ctre gsirea acelor strategii i tactici ce vor permite eliminarea concurenilor i ocuparea unei poziii avantajoase n cadrul pieei. Aciunile de marketing

desfurate n acest scop se vor concentra n jurul celor 4 piloni ai marketingului. De aceea, se poate considera c mixul de marketing reprezint un teren prielnic pentru adoptarea unor practici concureniale. Produs studierea nevoilor consumatorilor cercetare-dezvoltare lansare de produse noi Pre discount-uri Distribuie consumatori Promovare comunicare cu publicul

reducerea ppreurilor apropiere de

descoperirea unor nevoi faciliti de plat

lanuri de magazine tehnici de canale de distribuie comunicare promoional

__________________________________________________________________

n principal, reglementrile privind concurena se refer la dou aspecte de baz: concentrrile economice i practicile anticoncureniale, ele aflndu-se ntr-o condiionare reciproc, n sensul c o ntreprindere care adopt o practic anticoncurenial poate ajunge s dein o putere de pia ridicat, iar un grad ridicat de concentrare economic poate fi sursa unor practici anticoncureniale. Practicile anticoncureniale interzise i care sunt menionate n art.5 din Legea Concurenei se refer la: - fixarea concertat n mod direct sau indirect a preurilor de vnzare sau de cumprare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum i a oricror alte condiii comerciale inechitabile; - limitarea sau controlul produciei, distribuiei, dezvoltrii tehnologice sau investiiilor; - mprirea pieelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe criteriul teritorial, al volumului de vnzri i achiziii sau pe alte criterii; - aplicarea n privina partenerilor comerciali a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel unora dintre ei un dezavantaj n poziia concurenial; - condiionarea ncheierii unor contracte de acceptarea de ctre parteneri a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte;

- participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau orice alte forme de concurs de oferte; - eliminarea de pe pia a unor concureni, limitarea sau mpiedicarea accesului pe pia i a libertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni economici, precum i nelegerile de a nu cumpra sau de a nu vinde ctre anumii ageni economici fr o justificare rezonabil. nclcarea regulilor unei concurene loiale, licite reprezint de multe ori o tentaie pentru agenii economici dornici s obin ctiguri ct mai mari, o poziie important pe piaa de referin sau chiar s-i elimine concurenii. Dac comportamentul anticoncurenial cunoate n practic cele dou aspecte referitoare la concentrrile economice i practicile anticoncureniale (nelegerile ntre ntreprinderi i abuzul de poziie dominant), frecvent agenii economici recurg la un comportament neloial, care afecteaz nu numai mediul concurenial normal dar prejudiciaz i interesele consumatorilor. Mixul de marketing poate constitui, din pcate, o tentaie pentru a nclca regulile jocului concurenial bazat pe etic i loialitate. Toate cele patru componente, produsul, preul, distribuia i promovarea, pot fi abordate dintr-o perspectiv lipsit de n frecvente ocazii, agenii economici recurg la o serie de acte de concuren neloial care, n principal, se refer la urmtoarele:

denigrarea concurenilor prin lansarea unor zvonuri false n legtur cu activitatea


acestora, urmrindu-se discreditarea i prejudicierea imaginii lor;

confuzia n rndul consumatorilor prin imitarea unor produse protejate n privina


dimensiunilor, a formei , a culorii, a elementelor grafice etc. De regul, n aceast situaie apare confuzia de mrci, ceea ce face ca acest tip de concuren neloial s fie cunoscut sub numele de concuren parazitar.

concurena ilicit, ce apare ca urmare a nclcrii legilor, n special a celor fiscale


(fraud fiscal), obinndu-se astfel costuri mai reduse ce dau posibilitatea practicrii unor preuri mai joase;

preurile de dumping, sau practicarea unor preuri joase, sub costurile de producie, cu
sacrificarea propriului profit pe o perioad limitat de timp.

10

1.7 Politica concurentiala


Politica concurenial este fundamental pentru realizarea pieei unice, deoarece garanteaz funcionarea ct mai bun a mecanismelor pieei libere, susinnd, n acelai timp, crearea unui mediu european competitiv sntos. Numit adeseori i politic de protecie a concurenei, aceasta va ncerca s corecteze prin legislaie eventualele i posibilele insuccese ale mecanismelor de pia, ncercnd s previn comportamentul anticoncurenial al agenilor economici. O definiie a politicii n domeniul concurenei a fost dat n cadrul Conferinei Ministeriale de la Singapore din anul 1996, sub patronajul Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC), n care se precizeaz, c n sens larg, politica n domeniul concurenei cuprinde toate msurile care se refer la competiia n cadrul pieei, incluznd politica comercial i politicile de reglementare i msurile adoptate de ctre guverne pentru combaterea practicilor anticoncureniale ale ntreprinderilor din sectorul privat i public. n sens restrns, politica n domeniul concurenei se refer la legislaia i politicile care reglementeaz comportamentul anticoncurenial al ntreprinderilor. Ca scop, politica n domeniul concurenei i propune pstrarea i promovarea concurenei reale, loiale n cadrul Uniunii Europene.

11

Ca obiective urmrite prin politica concurenial, cele mai semnificative sunt urmtoarele: crearea, meninerea i pstrarea unei economii de pia funcionale; creterea competitivitii economice la nivel naional i european; creterea bunstrii consumatorilor; protecia consumatorilor mpotriva agenilor economici care recurg la un comportament anticoncurenial; protecia agenilor economici care doresc s ptrund pe o pia sau exist deja n cadrul unei piee; integrarea economic a pieelor ca urmare a liberalizrii comerului i a globalizrii afacerilor; alte obiective cu caracter nonconcurenial (sprijinirea dezvoltrii unor regiuni defavorizate, reducerea omajului etc.). Aa cum se poate observa, aceste obiective sunt att de natur economic ct i de natur social, ceea ce face ca politica n domeniul concurenei s contribuie la progresul economic naional i global, precum i a societii privit n ansamblul su. Politica concurenial are la baz urmtoarele principii:

transparena n privina deciziilor adoptate referitor la comportamentele


anticoncureniale;

nediscriminarea nici unui agent economic participant la schimburile economice


internaionale;

stabilitatea unui cadru competitiv internaional; cooperarea ntre diferitele autoriti ale concurenei naionale i internaionale n
privina aplicrii legislaiei n domeniu. Aceste principii stau la baza crerii unui cadru legislativ i impun o anumit disciplin a concurenei respectat n cadrul Uniunii Europene. Acest cadru legislativ comunitar a fost instituit pe baza Tratatului asupra Uniunii Europene. Politica concurenial european se sprijin pe un cadru legislativ comunitar foarte solid i are ca nucleu patru mari domenii de aciune:2
2

La politica de competencia en Europa y el ciudadano, Oficina de Publicaciones de Competencia de las Comunidades Europeas,traducerea in romana, 2000, p.8

12

eliminarea acordurilor restrictive ntre ntreprinderi i a abuzurilor de poziie dominant care afecteaz mediul competitiv; controlul concentrrilor economice ntre ntreprinderi; liberalizarea sectoarelor economice monopoliste (telecomunicaii, energie, transport feroviar); controlul ajutoarelor acordate de ctre stat.

Capitolul II Studiu de caz: Hotel-Restaurant Ramada


2.1 Prezentarea unitatii
Hotel Ramada Iasi s-a deschis incepand cu luna mai 2008. Situat in centrul cultural al orasului, chiar langa Palatul Culturii si langa Teatrul Luceafarul. Hotel Ramada Iasi se afla la numai 15 minute distanta de aeroport si la doar 7 minute de Gara Centrala. Apropierea de principalele obiective turistice si puncte de interes precum si linistea zonei ferite de traficul si agitatia urbana, ii asigura Hotelului Ramada Iasi un amplasament ideal. In apropiere, se afla si cele mai vizitate mall-uri din

13

oras dar si cele mai cunoscute obiective turistice ale Iasului - biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Manastirea Golia. Arhitectura moderna a cladirii si a spatiilor interioare impreuna cu frumusetea naturala a imprejurimilor, fac din Hotel Ramada Iasi locul de cazare perfect atat pentru turistii de afaceri cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura. Hotel Ramada Iasi va sta la dispoziie cu 76 de camere modern renovate, corespunzand celor mai inalte exigente internationale: - 68 camere Standard Business - spatioase si primitoare, ofera o priveliste deosebit de frumoasa spre Palatul Culturii si spre colinele verzi ale Iasului; toate baile camerelor sunt modern echipate, cu telefon, uscator de par, difuzor, oglinda de machaj si ofera o gama de produse cosmetice de cea mai buna calitate. - 4 camere Junior Suite si 4 camere Senior Suite - dedicate oaspetilor VIP, ofera facilitati suplimentare: un salon de primire spatios, doua bai - cu dus si cu jacuzzi, complimentary coffee and tea, terasa de vara. Camerele sunt dotate cu: acces cu card electronic, internet gratuit si nelimitat, work desk, telefon cu acces international direct, seif electronic, aer conditionat, minibar, 36 canale TV, televizoare LCD. In plus, hotelul asigura si facilitati pentru persoanele cu dizabilitati. Camere: - camerele double twin: spatioase si primitoare, ofera o priveliste deosebit de frumoasa spre Palatul Culturii si spre colinele verzi ale Iasului. Toate baile camerelor sunt modern echipate, cu telefon, uscator de par, difuzor, oglinda de machaj si ofera o gama de produse cosmetice de cea mai buna calitate. - camerele single: dotate cu pat matrimonial extralarge, sunt special concepute pentru odihna si linistea atat de pretioase dupa o zi cu o agenda de lucru incarcata. - apartamentele junior suite si senior suite sunt dedicate oaspetilor dvs. Vip si ofera servicii si dotari suplimentare : un salon de primire spatios, doua bai - cu dus si cu jacuzzi, complimentary coffee and tea, terasa de vara. 1. Restaurantul Cosmopolitan

14

Cosmopolitan este cea mai buna alegere si pentru evenimente de amploare care vor fi cu siguranta un succes! Totodata, in sezonul cald, oaspetii se pot bucura de liniste si de o priveliste minunata la gradina de vara JJ Grill&Chill sau pe terasa cu umbrelute si ploaie racoroasa cu vapori de apa. Masa poate fi aici cea mai rafinata bucatarie, alaturi de care serviciile de inalta clasa vor face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o experienta de neuitat. Cafeneaua Espresso Caffe este locul ideal pentru un business lunch, pentru o pauza de cafea sau pentru a degusta o bautura fina. Pentru pranz si cina, la Restaurantul Cosmopolitan veti descoperi cea mai rafinata bucatarie iar Maestrii Bucatari va asteapta cu cele mai tentante specialitati romanesti si internationale. In plus, bucataria haute-cuisine a restaurantului tenteaza categoria de clienti high-class iar serviciilor de inalt rafinament vor face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o experienta de neuitat. Hotel Ramada Iasi dispune de 5 sali de conferinte modern echipate: 2. Sala Roma (este perfecta pentru evenimentele business de pana la 60 persoane .

15

3. Sala Napoli (similara salii Roma, poate fi inchiriata atat separat cat si impreuna cu aceasta pentru actiuni de circa 100 persoane si beneficiaza de acces la terasa de la mezanin de unde se pot admira Palatul Culturii si colinele verzi al orasului).

4. Salonul Paris (dedicat micului dejun pentru oaspetii cazati in hotel, salonul Paris este foarte potrivit si pentru evenimente organizate sau festivitati de pana la 100 de persoane)

16

Ramada Iasi este alegerea perfecta atat pentru clientii business cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura.

17

2.2 Prezentarea ofertei Meniul Restaurantului Ramada

18

2.2.1 Prezentarea serviciilor

Meniu Nunta I

Meniu Nunta II

19

Meniu Nunta III

Meniu Botez I

20

Meniu Botez II

21

Meniu Botez III

Meniu Banchet I

22

Meniu Banchet II

Meniu Banchet III

2.3 Modalitati de promovare ale restaurantului Ramada


In luna Iunie Evenimente : 3 Nunti, 3 Banchete,Petreceri in fiecare week-end . Activitatea de zi cu zi in luna iunie din restaurantul Ramada : consumatori fideli si persoane curioase de calitatea serviciilor oferite de Rastaurantul Ramada.

23

Modalitati de promovare : Lista Meniu : Prezentarea acesteia in incinta Restaurantului catre consumatorii Restaurantului Ramada.

Catalogul : Prezentarea acesteia in incinta Restaurantului catre consumatorii Restaurantului Ramada.

Reclama tv : distribuita de 4 ori pe zi in luna iunie zi de zi pe posturile locale cat si pe cele nationale.

Pliante : in luna iunie impartirea acestora in diferite locatii a Iasi-ului

24

Audio : Prezentarea Restaurantului Ramada la Radio de 10 ori zilnic.

Panouri Publicitare :Rularea prezentarii Restaurantului Ramada in diverse zone ale orasului de zilnic.

Pretul acestor tehnici de promovare este : 1500 Euro

Capitolul III Concurenta Hotel - Restaurant Ramada


3.1 Principalii concurenti
Hotel-Restaurant Grand Traian Motel-Restaurant Bucium Hotel-Restaurant Panoramic Unirea Complex Hotelier-Restaurant Ciric Restaurant Indiana

25

3.2 Prezentarea concurentei Restaurantului Ramada


Restaurant Traian

Restaurant TRAAN, cu Salonul Clasic, Salonul Alb i Cocktail Bar v invit la o nesfrit srbtoare a simurilor. ntr-un ambient aristocratic, la lumina intim a candelabrelor i n sunetul nobil al pianului, ne alintm distinii oaspei cu delicii culinare. Meniul rafinat i consistent, combin specialitile buctriei tradiional romneti cu savoarea buctriei internaionale. O butur relaxant la sfritul unei zile lungi i obositoare, o ntlnire de succes, sau un pahar de ampanie, ca un preludiu al unei seri imperiale, v vor convinge c inima hotelului nostru este Cocktail Bar. Restaurant Bucium

Restaurantul Bucium, restaurant de patru stele, cu o capacitate de 200 locuri, unde puteti opta pentru platouri traditionale - pui la ceaun cu mamaliguta si usturoi, pulpa de porc la tava cu ceapa si costita si multe altele - sau specialitati internationale pregatite cu mare arta. Decorul cald, culorile imbietoare si mobilierul de top ofera o atmosfera potrivita unei seri romantice, a unei cine reusite sau a unui pranz delicios. Restaurantul Deco, aflat la etaj, cu o capacitate de 170 locuri, este locatia ideala pentru evenimente speciale, de la mese festive pana la nunti si cocktailuri, special amenajate conform dorintelor dumneavoastra. Muzica de calitate, asigurata de formatia restaurantului, acompaniaza cu succes si cele mai rafinate petreceri. Vis-a-vis de restaurantul Deco descoperiti o atmosfera intima, plina de arome si savoare. Jurnal Cafe ofera momente de relaxare, presa zilei si o multitudine de sortimente de cafea, care mai de care mai tentante.

26

Restaurant Panoramic Unirea Restaurantul Panoramic reprezinta o atractie turistica in sine. Situat la etajul 13, la o inaltime de 55 de metri, este unicul loc de unde poate fi admirata panorama incantatoare a Iasului. Restaurantul Panoramic este locatia perfecta unde puteti savura
un pranz de afaceri sau o cina romantica. Restaurantul are o capacitate de 120 de locuri si reprezinta un cadru excelent pentru evenimente mondene, nunti si petreceri de botez, banchete sau aniversari.

Complex Hotelier-Restaurant Ciric Complexul Hotelier Ciric v propune 3 restaurante speciale. Bucataria Pescreasc Ciric v mbie cu preparate din peste si fructe de mare ntr-un cadru nconjurat de ap si slcii. Restaurantul La Ciuperc v asteapt cu preparate apetisante din bucataria romneasc iar Grand Salon v propune o varietate de surprize interna ionale. Dimeniunea slilor si decorul acestora fac locatiile noastre perfecte pentru evenimentele speciale. Puteti impresiona invitatii dumneavoastr fie c este vorba de o ntlnire de afaceri fie c este vorba despre o petrecere sau aniversare. Personalul v va consilia si v va sta la dispozi ie pentru reusita tuturor acestor evenimente.

Restaurant Indiana In centrul orasului Iasi, Restaurant Indiana este promotorul serviciilor hoteliere de cea mai buna calitate. Va oferim cazare in Iasi intr-o atmosfera calda si reconfortanta, locatie ideala pentru turism si business travel

27

Imbinare subtila de stil si rafinament, lumina si culoare, Restaurantul Indiana , va pune la dispozitie o complexitate de gusturi intr-un decor perfect adaptat celor mai rafinate dorinte. Proiectat intr-o maniera arhitecturala moderna, Hotel Indiana are un design interior ce se evidentiaza prin eleganta si si rafinament.Facilitatile primitoare, moderne, atmosfera eleganta

rafinamentul

aranjamentelor, impreuna cu serviciile impecabile va vor convinge ca suntem gazda potrivita pentru orice situatie.

28

o librariabucuresti.com/cauta-includeanaliza concurentei.
o

Doval E.,Analiza strategica mediului concurenial,EdituraFundaieiRomniade Mine, Bucureti, 2003. P. DUBOIS "Marketing Intre Teorie Si Practica" - Vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 1994. C. FLORESCU "Marketing" - Editura Marketer, Bucuresti, 1992. VASILE BALAURE "Marketing" - Editura Uranus, Bucuresti, 2000. Florescu, C. (coordonator) Marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2001. Foltean, F.Ladan, L. (coordonatori) Marketing, Editura Brumar.

29