li

J _ J/

aissriicl cu Picrun MURALA Ex'rERioAR DIN Nonoui. Motpovsi de ociNA MANDRU

Construite n general pe locul unor asezaminte monahale mai vechi, bisericile moldovenesti cu fresce exterioare dateaz di n secolul XVI, mai' precis din anii de dup 1530 n acel timp mai' multe biserici ' ' ' ' ctitorite de domnitorul Petru Rares (1527 1538; 1541 1546) si de alti mari boieri ai trii au fost mpodobite cu minunate fresce exterioare. Este adevrat ins, c pentru anumite biserici din secolul XV (Probota Veche, construit dup 1456; Putna, 1469; Sfntul Nicolae din Rduti, 1481 1486; Sfntul loan din Vaslui, dup 1490), exist mrturii documentare si arheologice care atest prezenta in Moldova a unei picturi exterioare ntr un context de decor arhitectural. Un studiu recent asupra evolutiei decorului arhitectural a 'de ti cat de si_rripli_ _c_a_r_e_a_at_adelor, manifetat(_1501, indice semni cativ al . pregtirii n r bisericilfi ederea unor o anumit te_n_d_i_n__ ii ^''"*"~ ~ ' """ "*"""" . . surari iconogra ce exterioare. Fie c vom considera aparitia acestor picturi exterioare ca o consecinta a unei evolutii locale, sau n legatur cu manifestri asemntoare din Transilva ` U' ` Austria, Slovenia, Elvetia, sau chiar ca o expresie a influentei bisericilor grecesti sau sarbesti unde Judecata nia, ngana, deAoisilmulA` (imnul neasezat) sunt reprezentate `in exterior, cert este ca acest fenomen ` " p n catist moldovenesc care s a manifestat ntre anii 1530 si 1552 pe dousprezece ansambluri murale exterioare si pe replicile lor, la Sucevita din 1596 si la Sfntul Elias din 1643, reprezint un "caz estetic" singular n intreaga evolutie a artei postbizantine. . Patru sunt factorii ce definesc acest fenomen: creerea de noi tipuri arhitecturale, , iv existenta unei comenzi speciale initiat de domn si avnd tot sprijinul acestuia su al naltului cier elaborarea unei teme si a unui program iconografic original cu mesaje si nalitate explicit, con gurat cum se cuvine pe plan semantic si artistic, si, in tine existenta unor ateliere si a unor artisti autohtoni capabili s satisfac exigentele artistice ale cometerrtilor. Tipuri de constructii ' Prototipul arhitectural al acestor biserici este elaborat n Moldova de a lungul secolului ai XV lea 'intr o a mbi ant culturala marcata de in uenta Bizantului si a Serbiei, locul de origine al pLa_n_.r_lui tr_iconC,_cea, " " fost adoptat aici. Moldova se distinge de modelul sarbesc prin absenta pilastrilcr din zidarie care ancau absidele si sustineau tumul olopotnitei pe naos. Rolul lor este preluat de arce butant ' Presiunea este astfel transmis contraforturilor conform modeiuiui gotic; in plus, constructorii moldoveni au e spnjinite pe console. ga un si'stem original de a reduce diametrui interior al turlei prin mijlocirea mai multor arce de bolt *sit ' ' dispuse piezis sau chiar intersectate in acelasi plan atunci cnd nu sustin dect cupoiele. Acest sistem se aseamn cu solutii constructive amieniene si orientale. Din punctul de vedere al planului, bisericiie moldovenesti adopt solutii originale, introducand o gropnit intre naos si pronaos (aceast srtuare nu variaz niciodat) si, n anumite situatii (Humor, Moldovita, Sucevita), deasupra exist o camer scund, incint secret sau simpl sacristie. Aceast tendirrt de dezvoltare a planului n iungime proprie acwei arhitecturi este con nnat prin prezenta pe partea vesuc a bisericilor a pridvorului deschis (Moldovita Veche, Neamt, 1497; Sfntul Gheorghe, Suceava; Probota) sau a pridvorului inchis (Bilesti, 1493; Prhuti, 1522; Humor, 1530; Baia, 1532; Moldovita, 1532), ceea ce diversifica solutiiie arhitecturale pentru satisfacerea mai multor functii: ciopotnit. extinderea grcpnitei, loc de pocint, spatiu de protectie al intrrii si de liber comun ti mr interior. _.O intreaga sene de elemente constructive sau decorative ale stilului gotic (contraforturiexteriorcu ca e i e bolt si penetratri, sau bolt pe nervuri, ancadramentula ferestrelor, imprumutata din arhitectura iaic), adesea semnate cu insemne aie unor iucrtori identificate si pe santiere din Transilvania, subliniaz originalitatea cu
care aceast arhitectur impleteste traditia constructiva bizantin si gotic. Silueta edi ciilor, ,outemic

individuaiizat de linia frnt ascendent a acoperisuiilor cu articulatii multiple, contribuie intr o manier decisiv la definirea aspectului speci c si original al acestei arhitecturi. Donatori si ctitori nmural al domnitorului Stefan cel Mam si Sfnt (1457 1504, ilustru domnitor romn, sancti cat pentru meritele sale in lupta dus pentru aprarea crestinismului si a ortodoxiei), a fost ales de boieri domn al Moldovei dup moartea uitimuiui urmas n linie dreapt al 'narelui domnitor El nu s ^ rrr ' it " f' d . a i fat de tar ct si ctitor de asezaminte monahale legitimndu si in . felul acesta .calitatea de. domnitor att gin sa ne car un i,___+.._,P_r,,_ ._.,, . ma ue ca ia, de Ungana si ce Poionia , dar si a asumat si rolul de prmector al ortodoxiei, calitate ce explic iniudirea prin cstorie cu o urmas a Brancovicilor sarbi si propriile sate pretentii de independenta; De asemenea a fost un neciintit sustinator al crtc doxiei (adversar incrnoenat al Refonrnei a crei influenta
91"".
.xp I.. .~ 0

Cel mai important donator ai picturii exterioare moldovenesti a fost domnitorul Rares. Petru Rares,

incepuse s se fac simtit n vremea sa si n Moldova). Petru Rares a fost un print renacenst prin atitudinea sa de protector al artelor si de domn modem: a fost ctitor al M sti " ' ' n ni Probota. asociat la ctitona Mnstirii Humor, ctitor la Moldovita, Baia, Sfntul Dumitru (Suceava) si donator al picturilor exterioare de la Sfntul Gheorg he ( S uceava), Ptruti' si' Hrlu (1530) acestea din urni pierdute n urma restaurrilor ' ' fcute in secolul trecut , donator al picturilor interioare de la Dobrovt sl de la alte numer bi ' ' (Harlu, Roman, Botosani aici, pnn intermediul sotiei sale, doamna Elena , Trgu Frumos si oase senci Vaslui, unde picturile nu s au pstrat . Doi ma n` 'ierarhi l au sustinut "in aceast activitate: mitropolitul Grigore Rosca, vrul ' su, care l va indruma la refacerea Mnstirii Probota; el insusi donator al pronaosului si al ansamblului mural de la Voronet, si episcopul Macarie din Roman, om cu o mare profunzime a s iritul ' ' p si pronaos invttur teologic, initiator al programelor iconogra ce de la Dobrovt, Rasca, Hrlu, Neamtui(din o solid i si pridv or), B'stn'ta (paraclisul Sfntul loan cel Nou). ' Se poate a mia c sporirea amenintrii otomane si presiunile exercitate de refonri constituiau preocupan permanente. Initiativa personal a domnului conjugat cu estetismul ra at l n a societtii dela curte si lund in calcul rolul moralizator al artei sacre, ca si ambianta vietii sihastice din mnstirile moldovenesti au generat aceasta opera de arta unic, pictura extenoara a bisencilor din nordul Moldovei " " " ` ` ' " ' ' ` care ntruchipeaz de o manier vizibil si imediat aceast "transespiance" cosmic a Bisericii si care ne permite prin aceste "ciboires" pictate de a contempla cum spune Saint Maxime spiritul imaterial al Bisericii Triumfatoare, celeste, corpul infinit al crestinttii ai crei membrii sunt toti impreun martiri, Printii Bisericii, S ntii si toti delii Bisericii Militante, terestre, care triesc din El si in El. Programul icoriogra c Toti specialistii care au comentat' picturile exterioare moldovenesti sunt de acord c exist subiecte a cror redactare nu o gsim dect aici si c se poate constata o adevrat atractie in a le relua nenumarate ansambluri murale_ Astfel este Geneza , Creatia, Cderea lui Adam , Alungareadi n P a rad'is si, Pe ` " in special, Contractul lui Adam reprezentare unic a pactului su cu Diavolul, in care Adam recunoaee si semneaz blestemul urmasilor sai. Acest subiect apare la Moldovita pe stalpii pndvorului' dinspre vest ' '" ' ' " " ' (dousprezece scene), la Arbore pe latura vestic (sapte scene), la Voronet pe latura nordic (un ciclu de paisprezece scene) si la Sucevita tot pe latura nordic (optsprezece scene) Este rba d . t vo espre o legend devenita credint popular, a crei _reprezentare .pictural rezult dintr un text bogcmil foarte rspndit in e _. .at ._ poca, copi in secolul al XVI lea si cunoscut chiar de Rares, de vreme ce apare exemplul faptelor Rului si al pericolelor ce pandesc umanitatea cnd se increde in libera gndire sau intr o gresit directie spiritua. Un alt subiect tratat ca nicieri in alt parte este acela al "Vmilor cereoti" , o alt l egend dev ' " credint populara, inspirat din Viata Sfntului Vasile cel Nou, cunoscut la acea vreme datorit enita unui manuscns moldovenesc din secolul al XVI lea (ms. 133 de la Bibl. Acad. Rom.). Putand vzut si astzi la ' ' " toate ansamblurile pstrate intregi (Probota, Humor, Moldovita, Arbore, Voronet) acest subiect este in general pict___at pe fata nordic in apropierea Judectii de Apoi cu care se aseamn din punct de vedere simbolistic_ in ceea ce c `veste Ciclul vietii Sfntului loan cel Nou (la Sfntul Gheorghe Suceava, Voronet, ' " , pn Sucevita), acesta conmuie o tem national ce rspunde profundei devotiuni fat de acest sfant nscut dup ce in secolul XV moastele sale au fost aduse la Suceava. De atunci, Sfntul loan cel Nou este considerat patronul Moldovei si venerat ca atare. Dar subiectele principale din pictura exterioar ocup mari suprafete. Acestea sunt: "Rugciunea tuturor sftil or" sau " Marea Rugaciune" considerata de anumiti auton' ca 'ipostaza a Bisericii Triumftoare la "` ` " " " ' in care particip prccesiunea heruvimilor, sera milor, profetilor, sfintilor printi ai bisericii, martirilorsi sihastrilor reprezentati pe peretii absidelor avansnd solemn spre hieratium si care reprezint dogma cuvntului ntruchipat; "lmnul acatist ilustrat in douazeci si patru strofe plus "Asediul Constantinopolului" ilustrare a primei strofe (proernium") ce evoc interventia salutar a Maicii Domnului in 626, in timpul asediului Constantinopolului de ctre persi si care a cptat sernniticatia urei invocatii pentru victori a "impotriva . agresorllor otomani ca si Rugciunea lui Moise si du Buisson ardent, simbolul Fecioarei Maria. Aceast ter^*'~a pa rela Probota pe f ^ sudica, dar sii la Humor, Moldovita, Sfantul Gheorghe si' Sfntul Dumitru ' ' " na _ .atada ^ "' (amndou la Suceava), Baia, insotite de impresionante reprezentri ale "Asediul Constantinopolului" (comparat, dup cum am explica cu evenimentele din 1453); chiar si la Arbore (1541) unde r 'ctor ul noteaz i Il data 626, pictura ilustreaz acelasi episod intr un stil miniatural, remarcabil prin felul executiei si multimea de personaje reprezentate. Fr exceptie, Arborele lui leseu este alturi de ilustrarea strofelor din "Imnul acatist" referitoare la Buna Vestire, la tel cum in ordinea liturgic invocarea strmosilor lui isus precede srbto^" N ste ' ai 8 fii Domnului. Felul cum eee tratat pictura, dezvoltarea pe sapte registre si continnd o ampl genealogic a lui i'sus si circumstante'.e miraculoase ale *i/estirii, Nasterii si Rstignirii, dovedesc importanta special acordat f .i. .. i i. ` Arborelui lui leseu care evoc legatur intim dintre Vechiul si Noul Testament dar si a dublei ascendentc. uman si divin, a Domnului lsus . lriteleptii Antic , pictati in numr de zece doi rezece , sau chiar ` r 1 ` www, paisprezece, la al scopul ___irm ,[e hroa Sfantul Gheorghe _ din Suceava, _,Moldovita, Baia, Voronet, si Sucevita au .. .. . de._ a ilustra . _. E _ _.._.. .. , . _ i i ,. ne e misterului lntmchipani, marturii datorate dup cum se stie, interpretrii scrierii "despre cheia crestin a gndirii antice de ctre scolastica medieval. Ca un corolar al principalelor mari teme, Judecata de Apoi este, in Moldova, de un interes cu totul speci'al _ nu doar datorit semnificatiei sale escatologice si puternic moralizatoare, dar si datorit tratrii sale
p ._i '= a iol..c "r*'ci..lare . L" P* h ta, l lumor, Moldovita, si Ptruti, subiectul se inspir din protomcdelul stabilit in

"Parisinius 74"

cunoscut n Moldova prin intermediul Tetraevangheliarului lui Ivan Alexandruf 0 oper de

factur constantinopolitan din secolul XIV si pe de alt parte, icoanele rusesti si rutene de secol XV unde apare motivul chemrii la Judecata de Apoi (Armenl, Latlni, Evrei. Turci, Tatari). La Voronet n special, Judecata de Apoi produce o impresie extraordinar asupra celui ce o priveste. Aici. ca si la Sfantul Gheorghe din Suceava de altfel, pictura beneficiaz de ntreaga fatada de vest a bisericii care, deliberat,

este compact, lipsit de golurile ferestrelor necesare iluminrii pridvomlui. Privirea este mai nti atrasa de

razele de foc si de lumina emanat de vesmintele de un alb imaculat ale lui Dumnezeu Tatl care conduc catre hetimasia. Numai urmrind acest gest, privirea descoper putin cate putin restul compozitiei: multimile celor alesi, zidul de aur al Paradlsulul, Grdina lui Abraham si, la stnga uviul damnatilor, trupele pagnilor, trimisi s si ispseasc pedeapsa lor etem, nvierea mortilor, redati de ctre morminte, de mare si de slbticiuni, goame ce anunt venirea Zlei de Apoi, ngeri desfsurnd noi ceruri, strlucitori si severi, separnd intunericul de lumin, binele de ru. Pictorii fr egal ai Voronetului au reprezentat toate acestea n detaliu, cu minutiozitate, oprindu se asupra amnuntelor ecrui personaj al acestui monumental ansamblu, conform ideii c si cel mai mic lucru are rolul su _ Aceasta d transparenta si vigoarea marilor
simboluri.

Alturi de aceste teme majore mai ntlnim ciclul vietilor S ntilor Gheorghe si Nicolae, ca si pe cele ale Printilor monahsmului ortodox Antonie, Gherasim si Pahomie si mai rar apar scene inspirate din faptele apostolilor (la Humor, Voronet fatada nordic) sau din viata Maicii Domnului (Humor fatada nordic). La Probota, Sfntul Gheorghe din Suceava, Humor, Arbore si Voronet parabola ului risipitor capt sensul unui memento reconfortant. Aceast parabol, inclus n "Rugciunea tuturor Sfintilor" se a lng lmnul Acatist sau lng Arborele lui leseu. Este un nou apel la efortul escatologic personal si la pregtirea spiritual a tuturor credinciosilor pentru srbtorirea Sfintei Liturghii. Identi cnd aceste legturi precise ntre temele ilustrate si calendarul liturgic, M. Taylor propunea ca un posibil sens al picturii exterioare moldovenesti aceasta pregatire a Bisericii nsasi "ca si antmisa a lui Cristos" pentru misterul transsubstantiunii ilustrat de pictura de pe axa absidei altarului. Este adevarat ca ntruchiparea Cuvantului si Rastignirea lui Cristos sunt simboluri permanente ale picturii exterioare a altarului si sunt cateodata reluate pe cheia arcelor din pridvoare, spatii privilegiata de ntlnire a celor doua orizonturi. Genul de tipologie adoptat pentru ansamblurile murale din nordul Moldovei dovedeste c artistii erau autohtoni formati la scoala de pictur inaugurat de art aulic a lui Gabriel Uric, ca si a celei cu largi perspective bizantine a lui Toma din Suceava un demnitar des nsrcinat cu misiuni diplomatice n strintate si principal pictor al Mnstirilor Humor si Moldovita sau a celei datorat lui Dragos Coman, un pictor plin de ralnament care a stiut s impleteasc la Arbore eleganta gotcului intemational cu luminoasele sonoritti cromatice ale Renasterii. Astfel, bisericile moldovenesti cu picturi exterioare propuse a incluse n Lista Patrimoniului Mondial ar fr: 'Sfntul Nicolae" de la Mnstirea Probota, "Adomtirea Maicii Domnului" de la Mnstirea Humor, Buna Vestire" de la Mnstirea Moldovita, "Sfntul Gheorghe" din Suceava, "Sfnta Cruce" din Ptruti, "Sfntul Gheorghe de la Mnstirea Voronet si "Tierea capului Sfntului loan BotezatorLrl"de la Arbore. Ele ilureaz prin autenticitatea lor, prin arhitectur, prin picturile lor interioare si exterioare, s a numit epoca de aur a picturii moldovenesti sau, conform expresiei lui Paul Henry, "ultima renasterea artei bizantine". Aceste reprezint comori unice de art medieval cu icoanele lor, brodee, mobilierul, piesele de orfev rrie si manuscrisele pstrate timp de secole. . Articol reprodus dup: V Doina Mndru, lies glises a peinture murale extrieure du nord de la Moldavie, in Denkmler in Fturnnien./Monumente en Roumanie", lCOMOS Volume ale Comitetului National German, XIV, 1995, pg. 81 92; Traducere: Doina .Anca Comaciu; Introducere text: Bodgan Toader