Sunteți pe pagina 1din 90

DOCUMENTAIE TEHNOLOGIC PRIVIND PREPARAREA MINEREULUI NEFEROS DE MANAILA SUD LA UZINA DE PREPARARE IACOBENI

2009

INTOCMIT, Ing. Leniuc Vasile

CUPRINS
INTRODUCERE : 1.= Amplasament 2.= Clima.Geologia si Seismicitatea 3.= Proiectare 4.= Alegerea tehnologiei de preparare CAPITOLUL I : Minereurile, provenIenta si descrierea mineralogica a acestora I1.= Zacamantul polimetalic de Manaila I2.= Caracteristicile fizico-mecanice ale minereului I3.= Analiza mineralogica a minereului de Manaila CAPITOLUL II Procesul Tehnologic II.1.= Receptia minereului brut II.2.= Sfaramarea minereului brut II.3.= Macinarea minereului polimetalic II.4.= F lotatia minereului neferos II.3.1. Schema bloc a flotaiei, aplicate la U.P. Iacobeni II.3.2. Flotaia colectiv parial aplicat II.3.3. Remcinarea fraciilor minerale concrescute II.3.4. Separarea mineralelor de Cu i Zn de pirit II.3.5. mbogirea concentratelor de Cu+Zn II.3.6. Dezincarea concentratului de Cu+Zn II.4. NGROAREA I FILTRAREA CONCENTRATELOR II.5. REACTIVI DE FLOTARE II.5.1. Depozitarea II.5.2. Pregtirea i dozarea reactivilor II.5.3. Instalaie de dozare automat a reactivilor II.5.4. Puncte i debite de dozare a reactivilor n flux CAPITOLUL III - UTILITI III.1. III.2. FLUXUL TEHNOLOGIC DE POMPARE, DEPOZITARE A STERILULUI I EPURARE A APEI UZATE III.3. III.4. III.5. III.6. EPURAREA APELOR III.7. ASPECTE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI III.8. CONSUM TOTAL DE ENERGIE ELECTRICA III.9. CONSUMUL DE APA LA PROCESUL DE PREPARARE
2

CAPITOLUL IV - MIJLOACELE SI MODUL CUM SE REALIZEAZA CONTROLUL OPERATIV AL FLUXULUI TEHNOLOGIC CAPITOLUL V - LUCRARI REALIZATE IN CADRUL UZINEI DE PREPARARE IACOBENI IN DOMENIUL AUTOMATIZARII CAPITOLUL VI - INDICATORII TEHNICI DE CALITATE SI EXTRACTIILE PLANIFICATE PENTRU 2009 PE SORTURI SI PRODUS CAPITOLUL VII - STRUCTURA PERSONALULUI PENTRU INTREAGA UZINA ANEXE

INTRODUCERE 1.Amplasament Uzina de preaparare Iacobeni este destinata prelucrarii minereurilor neferoase de la E.M. Dorna ManailA Sud,in scopul producerii concentratelor de cupru si de zinc,destinate in special pietii externe. Este amplasata pe malul stang al raului Bistrita pe platforma industriala Iacobeni,jud.Suceava,marginita de drumul european E-576 si de calea ferata Vatra Dornei-Suceava,Regionala CFR Iasi, cu statie in comuna Iacobeni. Teritoriul platformei industriale Iacobeni ocupa o suprafata de 112010 m2 si se afla in proprietatea societatii fiind incadrat in intravilanul comunei Iacobeni, judetul Suceava. Practic noua Uzina de Preparare inlocuieste fosta Uzina de saruriIacobeni,pusa in functiune in 1989 si trecuta in onservare in 1993,aflata pe locul fostului iaz de steril a Statiei de FlotareIacobeni (activand pana la PIF Uzina de PreparareTarnita pe minereu neferos de la Crucea). Uzina de PreparareIacobeni apartine de SCMINBUCOVINASA Vatra Dornei,unitate de stat, aflata in subordinea Ministerului Economiei,CUI : RO 14725610 ; Nr.reg.Com.: J33/358/02.07.2002 cu sediul in str.Mihai Eminescu Nr.1 Vatra Dornei-725700,jud.Suceava Obiectul principal de activitate al societii este: - extracia i prepararea minereurilor neferoase cu valorificarea concentratului cupros si a concentratului zincos cod CAEN 1320; - extracia i prepararea minereurilor feroase cu valorificarea carbonatului brut de mangan si a carbonatului de mangan natural cod CAEN 1310; - activiti secundare sunt extracia pietrei pentru constructii, a nisipului ,pietrisului s.a.

2.Clima,Geologia si Seismicitatea Clima regiunii este temperat occidentala,cu ierni aspre si veri racoroase,temperatura medie anuala variind intre +2 gr.C si -7 gr.C. Umiditatea relativa a aerului are valori mari,media ajungand la 84%. Datorita circulatiei generale a atmosferei cu activitate predominant anticiclonica,primavara si in a doua parte a verii,nebulozitatea prezinta un maxim incepand in luna noiembrie si pana in martie,cu un minim in luna octombrie.Numarul mare a zilelor de iarna ingreuneaza foarte mult desfasurarea activitatii in sezonul rece. De aceea numarul de zile lucratoare s-a calculat pentru o functionare a uzinei de 10 luni/an,fara duminici. Studiul geotehnic de pe amplasament da urmatoarea stratificatie a terenului : 0,00 2,0 m 2,00 3,5 m 3,5 m Nisip argilos de culoare galbuie cu rar pietris Nisip argilos Terasa raului Bistrita

Apa freatica a fost interceptata la 1,5 m si este agresiva din punct de vedere chimic.Cota 0,00 m este cota terenului natural. Terenul are urmatoarele caracteristici geofizice : Zona climaterica II,avand temperaturi de calcul (iarna-vara) de la -15 gr.C la -25 grC (cf.STAS 6472-83) Adincimea de inghet este de -0,80 m de la cota terenului natural Zona seismica E,avand Ks=0,12 si perioada de colt Tc=0,70 sec (cf.normativ P00-92) Zona eoliana A,avand presiunea dinamica de baza 0,30 KN/mp (cf.STAS 10.1001/20-90) Zona de incarcare cu zapada B,avand greutatea de referinta de 1,20 KN/mp (cf.STAS 10.1001/21-92)

Din punct de vedere al incadrarii in zona seismica Incinta Iacobeni este amplasata in zona de gradul 6 de seismicitate. Din punct de vedere al coeficientului de importanta a constructiilor sunt incadrate in clasa III de importanta : constructii de importanta normala,respectiv constructii industriale curente. 3.Proiectare Proiectul uzinei a demarat in anul 2004.Initial s-a intentionat reabilitarea Uzinei de saruri Iacobeni pentru care s-a obtinut Ordinul Nr.8 de la Consiliul Concurentei si Ordinul Nr.116/2004 de la Ministerul Economiei si Comertului.In paralel s-au obtinut aviele CTE al MEC pentru ambele uzine si pentru o a treia uzina pentru recuperarea produselor secundare si valorificarea sterilelor si utilizarea apelor de mina de la Mestecanis. A fost ales drept proiectant general firma SCNordicheSRL Baia Mare,ajungandu-se la solutia grefarii Uzinei de Prepararein locul Uzinei de Saruri.Au fost selectionati pentru conbstructii-montaj firmele SCCarabusuSRL Baia Mare pentru hala de flotare si SCItscomSA Suceava pentru hala de macinare.Pentru hala de epurare chimica s-a ales firma SCCAST SA Bucuresti procurandu-se prin firma SCHollerSRL Baia Mare un filtru presa de la firma LaroxFinlanda. Uzina de PreparareIacobeni are in dotrare urmatoarele cladiri : Hala de macinare, amplasata alaturi de fosta uzina de saruri are o suprafata de 326 mp; Hala de flotare,in locul uzinei de saruri, in care sunt amplasate instalatiile de flotare, de ingrosare-filtrare, de preparare reactivi si statia de pompare tulbureala, cu o suprafata de 1539 mp; Cladire statie de epurare, cu o suprafata de 130 mp; Cladire filtru Larox, cu o suprafata ocupata de 117 mp; Laborator de prelucrare a probelor prelevate pentru efectuarea analizelor fizicochimice; Laborator de analize fizico chimice cu ajutorul carora se urmareste activitatea productiva din punct de vedere calitativ si se atesta calitatea produselor finite

4.Alegerea tehnologiei de preparare


6

Primele incercari de preparare a minereului polimetalic Manaila s-au facut de catre SCICPMSA Baia Mare iar beneficiarul final fiind SCGEOMOLDSA Campulung Moldovenesc,in faza de laborator : 1991- un studiu ; 1994 3 studii si in faza de pilot : 1995 un studiu.S-a ajuns la concluzia unui minereu cu caracter greu preparabil preferandu-se un procedeu de valorificare a minereului prin eliminarea separarii mineralelor neferoase si producerea de concentrate Cu+Zn+Pb cu extractii mari in metal,mai ales in conditiile unei puternice alterari in timp prin oxidare (practic un minereu sulfido-oxidic) Incercari de preparare a minereului neferos de Manaila s-au facut in fostele instalatii de preparare (in prezent dezafectate) de la Fundul Moldovei si Tarnita,prin efort propriu si in colaborare cu INCDMRR Bucuresti. O prima varianta s-a incercat la Uzina de PreparareFundu Moldovei in anul 2001.S-a initiat o colaborare cu Unversitatea de Nord Baia Mare prin prof.Filip Gabriela. (se anexeaza schema in excel) In vara anului 2001 s-au efectuat o serie de cercetari tehnologice in faza industriala de catre colectivul UP Fundu Moldovei,ajungandu-se la concentrat de cupru cu cca.16.5% Cu si concentrat de zinc cu cca.32% Zn (la rece,fara separare termooxidativa). Tinand seama de caracteristicile chimico-mineralogice ale materiei prime si de cerintele impuse concentratelor de piat, pe parcursul anilor 2003-2004 s-a inregistrat o evolutie si perfectioanare a tehnologiei de prelucrare, ca urmare a cercetarilor tehnologice efectuate in faza laborator, semiindustrial i industrial de catre colectivul U.P. Tarnia in colaborare cu dr.ing. Szilagy Iosif. De asemenea n anul 2004 s-a nceput un program de cercetare efectuat de ctre I,N,C.D.M.R.R. Bucuresti cu dr.ing.Zlagnean Marius, privind posibilitatea extragerii aurului nativ cu ajutorul concentratorului Knelson i de asemenea pentru testarea unei alte tehnologii de flotare pentru minereul Mnila si a altor reactivi de flotare (cercetari in faza de laborator 2004 si in faza pilot 2005)

n perioada 27.10 29.10.2005 s-au efectuat ncercri la scar industrial de flotaie colectiv - selectiv a minereului de Mnila, cu introducerea reactivului colector tip Nascol 201.

Evaluarea economic a regimurilor de reactivi pentru flotaia colectiv Reactivul Cost specific reactiv* Lei (RON)/Kg Xantat amilic 4,61 Xantat etilic 3,57 Dawfroth 6,17 Sulfat de cupru 3,90 Var 0,24 Cianur de sodiu 2,61 Hipoclorit de sodiu 0,37 Nascol 201 12,58 Total * preurile nu conin TVA Flux tehnologic din proiectul initial Consum Cost specific (Kg/t) 0,300 0,225 0,043 0,090 15,000 0,003 0,325 specific (lei/t) 1,38 0,80 0,26 0,35 3,60 0,01 0,12 6,52 Flux tehnologic experimentat Consum Cost specific (Kg/t) 0,015 0,050 6,00 0,100 specific (lei/t) 0,09 0,20 1,44 1,26 2,99

Principalele avantaje ale noului regim de reactivi sunt: Calitate ridicat a concentratelor obinute, Posibilitatea reducerii impuritilor din concentrate sub limita de 5%, Selectivitate ridicat fa de pirit, Desorbie uoar a colectorului i depresare eficient a cuprului n circuitul de dezincare, Reducerea numrului de celule de flotaie,
8

Reducerea punctelor de dozare a reactivilor, special),

Eliminarea utilizrii cianurii de sodiu (substan toxic cu regim Eliminarea hipocloritului de sodiu necesar neutralizrii cianurilor, Reducerea substanial a consumului de var 5 6 Kg/t (varul se utilizeaz doar ca regulator de mediu i nu pentru depresarea piritei),

Tipuri de reactivi
Nr.crt. Denumire reactiv Tipul Seria fabricant Cod vamal Z R Dow American Chemical Cyanamid 3824.90.99 2930.10.00 Z-6 R-350 Z-5 2930.10.00 Z-4 Z-3 colector Z-12 Z-8 Z-12 Z-9 depresant desorbant depresant activant depresant R-301 R-343 R-322 28.37 3802.10.00 2830.10.00 2833.25.00 2833.26.00 R-325 R-303 2930.10.00

1 2

DOWFROTH 250 XANTAT AMILIC amilic de potasiu amilic secundar de potasiu XANTAT ETILIC de sodiu de potasiu Xantat butilic sau xantat izopropilic butilic secundar de sodiu butilic secundar de potasiu izopropilic de sodiu izopropilic de potasiu CIANUR DE POTASIU Crbune activ Sulfur de sodiu Sulfat de cupru Sulfat de zinc

spumant colector

colector

5 6 7 8 9

var pH 10/10,5

Minereu concasat 10 - 15 mm

K - concentrator Knelson B - bazin C - concentrat aurifer

K Nascol C dawfroth Nascol CuSO4 Nascol steril final

1 2

3 4 var

6 7 var

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 var

PS4

PS3 Concentrat zincos

Concentrat zincos

Concentrat cuprifer

18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4

3 2 1
PS2

1 2

3 4

PS1

Fluxul tehnologic propus pentru procesarea minereului de Mnila In aceste condiii s-au obinut concentrate ce cupru cu 18,27 % - 19,53% Cu i 7,8 11,3% Zn i concentrate de Zinc cu 48,67% Zn i 8,65% Cu. Extracia de metal n concentrat s-a situat ntre 49,34 i 62,28 % pentru concentratul de cupru i de 51,58 % i 64,29 % pentru concentratul de zinc

10

Nr. crt.

PRODUSE (REACTIVI DE FLOTARE)

COD V A M A

COD CAS

COD EC

1 2 3 4 5 6 7

L XANTAT ETILIC DE SODIU N 304 2930.10.00


CAS=140-09-9 ; EC=205-440-9

140-09-9 2720-76-5 37286-64-9 7440-44-0 7758-99-8 -

205-440-9 220-331-6 231-153-3 -

XANTAT AMILIC DE POTASIU


CAS=2720-76-5 ; EC=220-331-6 N 306

2930.10.00 3824.90.99 3802.10.00 2833.25.00 2930.10.00 2930.10.00

SPUMANT DOWFROTH 250


CAS=37286-64-9 ; EC=f.n. CARBUNE ACTIV : TIP TH 90-G CAS=7440-44-0 ; EC=231-153-3 SULFAT DE CUPRU: MIN.98% CAS=7758-99-8 ; EC=f.n.

XANTAT IZOBUTILIC DE SODIU


CAS=f.n. ; EC=f.n. N 306

NASCOL 201 (SELKOL) IZOPROPIL ETIL TIONONCARBAMAT


CAS=f.n. ; EC=f.n.

Se poate considera ca tehnologia apartine SCMinbucovinaSA Vatra Dornei. Prezenta documentatie se bazeaza pe urmatoarea baza de proiectare : 1.= SCNORDICHE PROIECTSRL Baia Mare proiectant general: Hala de intretinere inclusiv linie de macinare flotare a minereului polimetalic Manaila Sud,EM Vatra Dornei,jud.Suceava avand la baza : a.= Studiu de fezabilitate :Mentinerea capacitatii de productie de 152000 t/an minereu de mangan in perioada 1995-2000 la EMVatra Dornei,jud.Suceava b.= Studiu de fezabilitate :Punerea in exploatare a zacamantului polimetalic Manaila Sud
11

cu studii pentru avize : a.= Documentatie pentru obtinerea avizului de gospodarie a apelor pentru ob. Lucrari pentru ingrosarea,transportul si depozitarea sterilului rezultat de la UP Iacobeni,jud.Suceava SCINGE SRLSuceava b.= Documentatie : Statie de neutralizare ape reziduale SCCASTSA Bucuresti c.= Studiu de evaluare a impactului asupra mediului SCECOLOGIC AMBSRL Pascani cod numeric EIM-03-254/11.04.2006 Primele teste ale instalatiei s-au facut la sfarsitul anului 2008.Rezultatele obtinute si schema de flux sunt prezentate in capitolul........ Prezenta documentatie se bazeaza pe regimul simplificat de reactivi (biodegradabili) si nu pe regimul de reactivi din proiectul initial ( a se atasa din scanari regim Ravai)

Capacitatea proiectata Intrari - capacitate de prelucrare anuala Cpan=100 000t/an - numarul de zile lucratoare pe an: nzi=300zile/an; Capacitatea de macinare zilnic se determina cu relatia: Qal =
Qan n

(t/zi)

in care: n - numarul de zile lucratoare pe an (zile/an) Qal = Iesiri Cantitatile de concentrat ce vor rezulta in urma procesului de flotatie se calculeaza cu formula: C = A*
a c * m 100 100.000t / an = 333 t/zi 300 zi / an

(t/zi)

in care: C - cantitatea zilnica de concentrat, (t/zi) A cantitatea de minereu de alimentare, (t/zi) a continutul de metal in alimentare, (%)
12

c continutul de metal din concentrat, (%) m extractia de metal in concentrat, (%). Concentrat de cupru (CCu) CCu = 333 *
2,0 80 * = 26,64 t/zi 20 100

Se adopta pentru dimensionare CCu = 30 t/zi concentrat cupros. Concentrat de zinc (CZn) CZn = 333 *
1,8 70 * = 9,32 t/zi 45 100

Se adopta pentru dimensionare CZn = 10 t/zi concentrat zincos. Cantitatea zilnica de steril: Qszi=(1-e/100)xCpan/300 = 294t/zi; - continutul procentual de util: e=12%;

CAPITOLUL I MINEREURILE, PROVENIENTA


13

SI DESCRIEREA MINERALOGICA A ACESTORA I.1. ZCMNTUL POLIMETALIC MNILA Perimetrul Manaila este situat pe teritoriul comunei Breaza, jud. Suceava, la o distan de cca 25 km nord+vest de E.M. Fundu Moldovei, aparinnd MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei. Delimitarea perimetrului se face astfel: la nord vile Tatarca Moldovei i Tatarca Crlibabei (vrfurile Btca Ttrcii i Ivarovar), la est culmea Poiana Mnila Obcina Ursului, la sud prul Valea Stnei cu afluentul de dreapta Dadu, iar la vest culmea Dadu-Mnila. Accesul n perimetrul se realizeaz pe drumul judeean 17B PojortaIzvoarele Sucevei pn la km 13, iar de aici pe drumul comunal de pe prul Botoel (9km) i drumul amenajat pe prul Pinului (7km) Botoel-P.PinuluiObcina Ursului- Mnila. Sectorul Mnila Sud este situat n extremitatea sud-estic a perimetrului, fiind delimitat convenional de dou aliniamente transversale pe structura purttoare jalonate de nia nr. 4 NE / galeria direcional NV / galeria nr. 4 i de forajul de suprafa F 222 la sud, n cadrul cruia lucrrile de cercetare au pus n eviden un corp de minereu polimetalic. Mineralizaiile singenetice de tip Mnila sunt cantonate n roci epimetamorfice ale grupului Tulghe din unitatea bucovinic, reprezentat prin formaiuni atribuite membrului Fundu Moldovei (formaiunea Tg.3). Din punct de vedere litostratigrafic mineralizaia este situat n baza membrului Fundu Moldovei, ntr-un nivel de isturi cuaritice sericitoase. Peste acesta succesiunea se continu cu un nivel discontinuu de metaepiclastite cloritofeldspatice avnd grosimi variabile cuprinse ntre 1-10 m, care reprezint nivelul litostratigrafic din acoperi i metatufurile acide de Fundu Moldovei, cu o grosime de cca 100-250 m. S.C.

14

n culcuul acestei mineralizaii se gsesc roci atribuite membrului Moroan (partea superioar) i sunt reprezentate prin isturi cuaritice cloritoase cu porfiroblaste de albit avnd rol de reper litostratigrafic de culcu. Cercetrile efectuate pn n prezent asupra acumulrilor de sulfuri din formaiunea Tg.3 admit originea vulcanogen sedimentar a acestora. n sprijinul ipotezei pledeaz o serie de argumente dintre care amintim: concordana nivelului de sulfuri cu roca gazd, parageneza mineralizaiilor, distribuirea elementelor chimice n compoziia sorturilor de minereu, etc. Formaiunile epimetamorfice ale grupului Tulghe, n care sunt cantonate acumulrile de sulfuri polimetalice, aparin pnzei de Putna din unitatea bucovinic. Ele sunt dispuse sub forma unui monoclin cu o direcie general NVSE i nclinri nord-estice de 15-35. Stilul plicativ al pnzei de Putna este asociat frecvent unui sistem de falii transversale (falii transcarpatice), diagonale i a unui sistem de falii mai vechi direcionale (carpatice). n zona zcmntului faliile transversale au nclinri nord-vestice i produc compartimentri direcionale cu extinderi variabile i deplasri pe vertical ajungnd pn la ordinul zecilor de metri. Amintim aici falia de la 165 m din galeria direcional NV nr.4, care produce o deplasare pe orizontal a formaiunilor pe cca 90 m. Din rndul faliilor direcionale amintim falia de din partea de sud-vest a perimetrului care aduce n contact anormal formaiunile de culcu cu cele din acoperiul zonei mineralizate. Acumularea de minereu polimetalic, pus n eviden n perimetrul Mnila sub nivelul metatufurilor riolitice de Fundu Moldovei are forma de lentil strat concordant cu roca gazd. Aceast lentil are o dezvoltare direcional pe cca 350 m (ntre forajul 222 la SE i nia 3 NE/gal.dir.NV), iar pe o lungime de cca 280 m a fost cercetat cu lucrri miniere de la nivelul galeriei m4. Grosimea pe vertical a mineralizaiei variaz ntre 0,5-39 m (grosimea medie de 8,65 m), iar dezvoltarea maxim pe nclinare de cca 175 m.
15

Mineralizaia piritos-cuprifer a fost evideniat prin lucrri miniere subterane pe un tronson de cca 650 m ntre niele 5NE i 20 SV din galeria direcional NV sub forma unei lentile strat cu nclinri NE-ice de 20-40, dezvoltarea maxim pe nclinare fiind apreciat la cca 170 m. Grosimea utilului variaz ntre 2 i 17 m (media 7,20 m) iar coninuturile au valori medii de 1,15% Cu, 0,23% Pb, 0,41% Zn, 26,57% S.

I.2. CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ALE MINEREURILOR Minereu Mnila Mineralizatia si rocile inconjuratoare din zacamintul Manaila ce constituie obiectul exploatarii au urmtoarele caracteristici : - greutatea specifica : 3,37 3,85 kg/dm
16

- clasa granulometrica cuprinse intre 0 800 mm. - umiditate : 4.5 5.5% Continuturile industriale la minereul neferos prelucrat pentru anul 2009 vor fi : Cu [%] 2.00 Zn [%] 2.00 Pb [%] 0.98 Au [g/t] 0.72 Ag [g/t] 60.68

Analiza rationala minereu neferos Manaila Cupru [%]


Total Sulfati Carbonat i

Zinc [%]
Sulfuri Total Sulfati Carbonat i

Plumb [%]
Sulfuri Total Sulfati Carbonat i Sulfuri

2.95 2.20 2.38 3.45 2.79 2.43 2.88 2.63

0.012 0.019 0.017 0.025 0.012 0.011 0.021 0.018

0.078 0.086 0.162 0.079 0.028 0.074 0.150 0.140

2.86 2.09 2.20 3.35 2.70 2.34 2.71 2.47

3.36 1.09 1.90 3.34 2.70 1.97 3.19 2.76

0.016 0.013 0.012 0.012 0.013 0.012 0.015 0.012

0.022 0.010 0.006 0.013 0.015 0.015 0.010 0.010

3.32 1.07 1.88 3.31 2.67 1.95 3.16 2.74

1.50 0.44 0.55 1.37 1.18 1.34 0.77 0.85

0.07 0.10 0.05 0.10 0.07 0.07 0.06 0.10

0.320 0.120 0.120 0.180 0.210 0.220 0.150 0.210

1.11 0.22 0.38 1.09 0.90 1.05 0.56 0.25

Analiza rationala preparare minereu neferos Manaila


Sortiment
Total Sulfati

Cupru [%]
Carbonati + Oxizi Sulfuri Primare 1.40 15.55 0.32 Secun 0.24 1.39 0.07 1.08 16.95 0.40 0.006 0.56 0.002 Total Sulfati

Zinc [%]
Carbonat + Oxizi 0.0026 0.326 0.033 Sulfuri Primar 1.03 16.49 0.35 Sec 0.011 0.007 2 0.008

Minereu neferos Concentrat Cupros Steril uzinal

1.79 17.26 0.58

0.012 0.040 0.006

0.125 0.274 0.064

Capacitatea proiectata este de 80000 t/an pe durata a cca.7 ani. I3. ANALIZA MINERALOGIC A MINEREULUI DE MNILA Analiza mineralogic a minereului de Mnila s-a efectuat la universitatea Bucureti Facultatea de Geologie de ctre Prof. Dr. Gheorghe Popescu. Analiza mineralogica a probelor de minereu s-a executat la microscop in lumina reflectata. In urma observaiilor mineralogice si structural-texturale a reieit
17

ca suntem in prezenta unui minereu metamorfic caracterizat printr-un grad de cristalizare moderat si printr-o concrestere intre componentii minerali metalici de intensitate medie. Datorita acestui fapt granulele de pirita au aspect porfiroblastic cu tendinta de idiomorfism relativ ridicata, calcopirita, blenda, galena si tetraedritul sunt mai marunt cristalizate datorita fortei lor de cristalizare mai mici. Aceasta face ca ele sa se comporte ca mineralele "moi" care apar in spatiile intergranulare ale porfiroblastelor de pirita sau ca filonase in masa granulelor mai larg dezvoltate. In concluzie rezulta ca suntem in prezenta unor probe de minereu care a suferit un proces de metamorfism si drept urmare fazele minerale sau diferentiat in acord cu forta lor de cristalizare. Din pacate aceasta istorie genetica se reflecta nefavorabil in ceea ce priveste mineralele utile esentiale: calcopirita, blenda, galena, tetraedrit care apar sub forma de granule cu dimensiuni submilimetrice si adesea intim concrescute, indeosebi blenda si calcopirita. Acest lucru genereaza o preparare mai dificila a acestui minereu. Prezentam in continuare descrierea probelor de minereu.
1. Sort minereu piritos diseminat (1 slif).

Componentii minerali minori sunt: calcopirita, tetraedritul-tenantitul si covelina secundara. Calcopitita are uneori lamele de cubanit. Pirita este idiomorfa, predominant sub forma de cuburi si are dimensiuni ce variaza intre 0.1-1.0 mm. Mineralul nemetalic predominant este cuartul.

18

Foto 1 Porfiroblaste de pirit sub form de cub-ob 6x

Foto 2 Calcopirita i blenda substituite marginal de covelin ob 16x 2. Sortul minereu compact (5 slifuri). 2A. Granulele de pirita sunt idiomorfe, larg cristalizate, cu dimensiuni de aproximativ 1mm. In spatiul intergranular si inglobate in porfiroblastele de pirita se observa rar cristale de calcopirita, blenda, galena si cubanit. Uneiri calcopirita prezinta transformari partiale in covelina

Foto 3 Granule de pirit idiomorf ob 6x

19

Foto 4 Asociaia calcopirit, parial transformat n covelin, galena n spaiul intragranular al piritei ob 16 x 2B. Gradul de cristalizare este mai scazut decat in proba precedenta. Porfiroblastele de pirita sunt aproape in totalitate xenomorfe. In spatiul intergranular al acestora apare relativ frecvent calcopirita asociata uneori cu galena si blenda. Ponderea calcopiritei in masa minereului este de 10%. Mineralele nemetalice sunt reprezentate de clorite si intr-o mai mica masura de cuart.

Foto 5 Pirita preponderent xenomorf; n spaiul intergranular calcopirita, blenda, galena ob 16x 2C. Pirita este preponderenta, cu granule xenomorfe, rar cu tendinte de idiomofiism. In spatiul intergranular al piritei, calcopirita este asociata cu blenda si putina galena. Raportul calcopitita : blenda este de 10 : 2. Galena apare doar incidental. Mai rar tetraedritul este asociat cu calcopirita. Pirita are dimensiuni

20

milimetrice iar calcopirita prezinta granule de 0.1- 0.5 mm. Ganga este reprezentata de clorite si mai rar cuart.

Foto 6 Calcopirita, blenda i galena 2D. Porfiroblastele de pirita sunt xenomorfe si hipidiomorfe; calcopirita si blenda apar in spatiile intergranulare ale acesteia si mai rar inglobate in ea. Se observa cuiburi de calcopirita, tetraedrit si blenda intre granulele de pirita. Covelina secundara a fost observata pe fisurile blendei si pe marginea granulelor de calcopirita

Foto 7 pirita xenomorf i idiomorf; blenda, calcopirita, tetraedrit n spaiul ntre filisilicai 2E. Porfiroblastele de pirita sunt atat hipidiomorfe cat si xenomorfe. Calcopirita si blenda apar la marginea granullor de pirita, mai rar si inglobate in acestea. Calcopirita domina net asupra blendei, fiind transformate partial in covelina si in bornit. In calcopirita a fost observata o retea de covelina. Mineralele de ganga observate au fost cuartul si cloritul,
21

Foto 8 Pirita cu calcopirita i vinioare de covelin NII

Foto 9 Pirita cu calcopirita i vinioare de covelin N+ 3. Minereu precompact macinat (2 slifuri). 3A. Pirita porfiroblastica apare in proportie de 40% din masa minereului. Porfiroblastele au aspect de faramitare apar pe fondul granoclastelor de pirita, cuart si filosilicati. Calcopirita si blenda sunt transformate partial in covelina; ambele fiind microcristaline.

22

Foto 10 pirit - blend calcopirit

Foto 11 pirit - blend calcopirit NII

Foto 12 pirit - blend calcopirit N+


23

3B. Au fost observate porfiroblaste heterogene constituite din pirita, blenda si calcopirita. Blenda si calcopirita au aspect de filonase si apar in spatiul intergranular al piritei. Cuartul imbraca deasemenea aspect porfiroblastic. Rar se remarca prezenta mispichelului inglobat in blenda. Covelina apare pe marginea calcopiritei. Mineralele de ganga sunt cuartul si filosilicatii (clorite si sericit).

Foto 13 Mispichel nglobat n blend; pirit arsenifer

Foto 14 calcopirit i blend n pirit Minereul de Mnila se preteaz, cu rezultate bune, procesului de concentrare hidrogravitaional pentru recuperarea aurului nativ.

24

CAPITOLUL II PROCESUL TEHNOLOGIC Procesul tehnologic de prelucrare cuprinde mai multe faze ( operatii principale ), dupa cum urmeaza : 1. Receptia minereului brut 2. Sfaramarea minereului 3 Macinarea minereului 4. Flotarea sau concentrarea 5 Ingrosarea filtrarea si expedierea concentratelor. 6 Epurarea apelor tehnologice

II.1. RECEPTIA MINEREULUI BRUT

25

Cuprinde transportul, cantarirea si depozitarea minereului brut . Minereul de Mnila este transportat auto din cariera cu masini tip IVECO de 20 t pe o distanta de cca.30 km ,este cantarit pe cantarul auto aflat la intrarea in Incinta Industriala Iacobeni i depozitat pe platform de la silozul Instalatiei de granulare Nr.2.Evidenta intrarilor de minereu se face in registrul aflat la cantarul auto.De aici se emite un bon de miscare care se inregistreaza la serviciul Productie,la laborator-CTC si in contabilitatea primara (noul program de contabilitate realizat de SC SRL Oradea).Minereul se probeaza din fiecare masina,urmarindu-se : Nr.masina Data Cantitatea bruta [tone wmt] Umiditatea [ %] Continut metale Cu [%] Zn [%]

II.2. SFARAMAREA MINEREULUI Prima operaie principal de preparare la U.P. Iacobeni este sfaramarea minereului brut in doua trepte de sfaramare pentru obtinerea granulometriei optime alimentarii instalatiei de macinare.Are menirea sa pregateasca minereul pentru macinarea la finetea ceruta de procedeul de flotatie.

26

Minereul este vehiculat in unul din cele doua silozuri betonate ,cu ajutotrul utilajelor tip incarcator frontal,pevazute cu gratar fix ,avand fiecare capacitatea de 250t.Fiecare buncar este dotat cu un alimentator cu placi de 1000 mm. Prin intermediul unei benzi transportoare cu l = 1000 mm este introdus in unul din cele doua concasoare cu falci C-6025. Minereul din prima treapta de safamare este trecut pe un ciur vibrant.Refuzul ciurului vibrant este preluat in treapta a doua de sfaramare intr-un concasor giratoriu C-900.Ambele clase sunt preluate de o banda transportoare cu l = 650 mm si se stocheaza pe o platforma betonata,urmand a fi transportat auto cu RABA de 16 t direct in silozul din instalatia de macinare a minereului,trecand in prealabil pe cantarul auto al Incintei Iacobeni. Minereul se probeaza din fiecare masina,urmarindu-se : Nr.masina Data Cant. bruta Umiditatea Granulometrie Continut metale [tone wmt] [ %] 0-20 > 20mm Cu [%] Zn [%] n scopul realizrii parametrilor impui de macinare, U.P. Iacobeni dispune de un circuit de sfaramare in doua trepte , prezentat schematic n figura 1, mpreun cu parametrii tehnologici principali realizai Qm =
S-1

Ap B-1

C-6 CV B-2 G-900 B-3

27

Qef = capacitatea proiectata / nr.zile lucratoare Qef = 80000 t/an / 240 zile * 18 ore/zi = 18,5 t/ora CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
Denumire Alimentator cu placi Banda transportoare Nr.1 Concasor cu falci Banda transportoare Nr.2 Ciur vibrant Concasor giratoriu Banda transportoare Nr.3 Banda transportoare Nr.4 Banda transportoare Nr.5 TOTAL C-6025 Tip Nr.buc. 2 (A+R) 1 2 (A+R) 1 1 1 1 Q = 20 mc/h Dimensiuni Motor actionare [kw] 15*1000 11*1000 30*1000 11*1000 7,5*1000 55*1000 11*1000 11*1000 11*1000 182.5 Alte caracterisatici

G-900

Consumul de energie la granularea minereului neferos este de : 182.5 kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h = 10,43 kwh/t 182.5 kwh x 0,8 / 18,5 t minereu granulat/h =7,89 kwh/t

28

II.3. MACINAREA MINEREULUI A doua operaie principal de preparare la U.P. Iacobeni este mcinarea minereului Mnila. Are menirea s mruneasc minereurile pn la desfacerea concrescenelor minerale pe un spectru granulometric uniform i corespunztor cerinelor procesului urmtor de flotaie. Descrierea circuitelor de mcinare i a parametrilor principali n scopul realizrii parametrilor impui de flotaie, U.P. Iacobeni dispune de un circuit de mcinare-clasare , prezentat schematic n figura 1, mpreun cu parametrii tehnologici principali realizai.
Minereu d = 0-40 mm Manaila = 3.3 t/m.c

f d = 0-15mm n = 0.2-0.25 L/S f = 10-15% -0.080mm Manaila d = 0-0.120 mm = 1300-1250g/l n = 2.0-2.5 L/S f=80-82% -0.080mm

v2
d = 0-0.2mm n = 0.4-0.5 L/S f = 45-55% -0.080mm

Fig.1. Schema unui circuit de macinare-clasare aplicat la U.P. Iacobeni si parametrii principali realizati. Alimentarea se face in moara cu bile D x L = 2700 x 3000 mm, iar revrsarea clasorului este destinat flotaiei la fineea cerut de aceast metod de concentrare. Granulaia refuzului de clasor este d = 0 - 15mm, iar fineea f = 10 15% - 0,080mm, deci se realizeaz o clasare eficient, cu coninut redus de clas fin n refuz. De asemenea, refuzul este destul de desecat, avnd o diluie de numai 0,2 - 0,25 L/S, avnd nevoie de un jet de ap pentru a putea fi transportat pe jgheab.

Evacuarea morii cu bile are granulaia d = 0 0,2mm i o finee de 45 55 % - 0,080 mm. Pentru a obine aceast finee se lucreaz la o diluie n moar de n = 0,4 0,5 L/S, deci o fluiditate suficient de redus. Astfel, se va realiza o staionare mai mare a minereului n moar (timp de mcinare), deci o vitez (2) mai redus de circulaie a minereului. Creterea diluiei de la 0,2 0,25 L/S (refuz clasor) la 0,4 0,5 L/S (n MB) se realizeaz deci cu jetul de ap dat n jgheabul de refuz. Minereul evacuat din moara cu bile se introduce n clasorul spiral cu ajutorul unui jet de ap pe jgheabul respectiv de transport. Apa dozat la evacuarea morii are i rolul tehnologic s creeze o diluie necesar i constant n clasorul mecanic, astfel ca particulele fine s se poat separa de fracia grob cu maxim eficien s se obin o clasare simptotic bun. Astfel, nu vor exista particule foarte mari la oglinda clasorului i se va obine fineea dorit n revrsarea clasorului. Revrsarea clasorului : dimensiunea maxim a granulelor este d=0-0,120mm. n cazul minereului Mnila, se lucreaz la densitatea revrsrii clasorului = 1250 1300 g/l, corespunznd diluia n = 2 2,5 L/S i fineea f = 80 82% 0,080 mm. Parametrii n aceste intervale se realizeaz n mod curent i corespund cerinelor tehnologice prescrise pentru flotaia urmtoare. Abaterea de la aceste valori afecteaz grav rezultatele flotaiei i n mod uzual le numim dereglri. la realizarea parametrilor tehnologici prezentai, concur n aceeai msur i cu aceeai importan i parametrii mecanici de funcionare a acestor utilaje. Astfel, o importan decisiv are gradul de ncrcare () a morii cu corpuri de mcinare, exprimat n procente (%) din volumul util al morii. n moara noastr cu bile, acest parametru este = 40% (28 t bile). Este important de asemenea, compoziia arjei de bile n moara, respectiv dimensiunea bilelor. Astfel, n cazul nostru dimensiunea maxim a bilelor de oel nu trebuie s depeasc 120 mm, iar la formarea arjei se introduc bile de 80 (~40%), 100 (~40%) i 120 (~20%). Se asigur eficiena mcinrii att prin lovire (cderea bilelor pe minereu), ct i prin frecare ntre bile ajutat de bilele mai mici.

30

MOARA cu bile 500 t/zi


Nr.crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Denumirea Cod Bara inalta R I+III Bara inalta R II Bara joasa R I+III Bara joasa R.II Pana fixare bara Pana fixare blindaj evacuare Blindaj alimentare R.I Blindaj alimentare R.II Blindaj evacuare R.I Blindaj evacuare R.I Bara siguranta Blindaj dop vizitare Captuseala cioc [kg/buc ] 60 61 43 44 54 42 103 128 63 60 92 48 100 Termen nr.buc. 120 60 120 60 32 12 12 12 12 10 6 1 1 [kg] 7200 3660 5160 2640 1728 504 1236 1536 756 600 552 48 100 1 1 1 1 6 6 6 6 6 6 3 1 3 an an an an luni luni luni luni luni luni luni an luni

U.01 U.02 U.03 U.04 U.0136 U.0146 U.0137 U.0138 U.0143 U.0145 U.0127 U.0142 03

TOTAL

257 20

Tabelul 1: Analiza granulometrica medie a minereului de Manaila, macinat in procesul tehnologic actual: Clase granulometrice microni +100 80-100 63-80 45-63 0-45 TOTAL Extractia in Refuzuri cumulate Treceri cumulate greutate a clasei M-% M-% M-% 12.00 12.00 88.00 8.00 20.00 80.00 28.50 48.50 51.50 32.00 80.50 19.50 19.50 100.00 0 100.00 -

Tabelul 2: Analiza chimica medie pe clase granulometrice a minereurului de Manaila macinat in procesul industrial: Clase granulometrice Microni +100 Cu [%] 0.75
31

Minereu Manaila Pb [%] Zn [%] 0.18 0.66

S [ %] 16.60

80-100 63-80 45-63 0-45 TOTAL

0.98 1.46 1.94 2.46 1.70

0.25 0.36 0.53 0.74 0.46

1.05 1.47 2.02 2.48 1.71

37.35 36.45 34.25 29.40 32.06

Tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice a minereului de Manaila: Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 Caracteristici Capacitate zilnica de prelucrare, t/24h Capacitate orara, t/h Densitatea minereului, g/cc Densitatea tulburelii pentru alim.flotatiei, g/l Dilutia tulburelii, L/S Finetea de macinare, % sub 0,08 mm Minereu Manaila Varianta proiect 336 14.0 3.3 1265 2.33 83-85

Tabel de determinari pentru finetea de macinare (umed) sita 200 och/tol (0,074 mm) Densitate tulbureala [g/t] 1200 1210 1220 1230 1240 1250 1260 1270 1280 1290 1230 Finete [%] Finete [%] Densitatea refuzului sitei,diluat cu apa [g/l] 1 1064 1068 1070 1074 1078 1080 1082 1086 1090 1092 1096 68 73 2 1060 1064 1066 1070 1072 1075 1078 1080 1084 1086 1090 70 75 3 4 5 6 7 1040 1042 1044 1046 1048 1050 1054 1055 1056 1058 1060 80 85 8 1036 1038 1040 1042 1044 1046 1048 1050 1051 1052 1054 82 87 1056 1052 1049 1044 1060 1056 1052 1048 1062 1058 1058 1049 1064 1060 1060 1050 1068 1063 1063 1054 1070 1065 1065 1055 1074 1068 1068 1056 1076 1070 1070 1060 1079 1074 1074 1062 1080 1075 1075 1064 1083 1078 1078 1066 72 74 74 78 77 79 79 83 Pentru sita cu 180 och/tol (0,08 )

32

CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
Denumire Alimentator cu disc Banda transportoare Nr.1 Moara cu bile 500 t/24 h Clasor spiral Pompa ungere Pompe tulbureala Pompa basa SALLA 2 TOTAL 28 ture/min 1 H 12 PC 1125 1 2 (1A+1R) 1 1500 x 8250 mm 18x1000 4x1000 1,1x100 22x1000 11x1000 402 kw 1 2700 x 3000 mm 320x750 camera de evacuare,dreapta curele trapez. 14x22x1900 curele trapez. 14x22x2200 Tip alim : 4 kg/ml Bt B-650 Nr.buc. 1 1 Dimensiuni D = 1250 mm L = 20 ml Motor actionare [kw] 15x1500 11x1000 Alte caracterisatici

reductor 3 CHN

Q = 170 mc/h H = 22 mcA

Consumul de energie la macinarea minereului neferos este de : 402 kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h = 22,97 kwh/t

33

II.3. FLOTATIA Analiza chimic general realizat de S.C. PROSPECIUNI SA Bucureti pentru minereul de Mnila: SiO2 = 20,92 %, TiO2 = 0,63 %, Al2O3 = 5,07 %, Fe2O3 (totl) = 42,53 %, CaO = 0,22 %, MgO = 1,15 %, MnO = 0,22 %, K2O = 0,78 %, Na2O = 0,21 %, P2O5 = 0,07 %, Sulf comb. = 29,86 %, SO3 = 0,95 %, PC 1000 C = 21,92 %, Cu = 1,78 %, Pb = 0,53 %, Zn = 2,50 %. Din punct de vedere mineralogic, minereul de Mnila, conine: pirit 70 % se prezint n agregate din cristale euhedrale, subhedrale, rar concrescute cu calcopirita. calcopirit < 1 %. blenda 1 % n agregate cu cristale subhedrale de culoare neagr brun. liticul 28 % - fragmentele litice sunt de natur metamorfic: cuarite, isturi i granule de cuar. Din datele obinute rezult c mineralul purttor de cupru este calcopirita iar cel de zinc este blenda i wurtzitul manganos Compoziia mineralogic calitativ realizat prin difractometrie de ctre S.C. PROSPECIUNI SA Bucureti a pus n eviden urmtoarele elemente (limita de detecie este de 5 % - mineralele aflate n concentraie sub 5 % nu pot fi detectate): Cuar SiO2 Muscovit - (KNa)(AlMgFe)(SiAl)O(OH) Pirit, Limonit FeS2 Wurtzit manganos (ZnMnFe)S Din datele obinute rezult c mineralul purttor de cupru este calcopirita iar cel de zinc este blenda i wurtzitul manganos. 2.3.3. Minerale utile principale Calcopirita - CuFeS2

Fig. 7 Varieti de calcopirit Sistem de cristalizare: tetragonal (ptratic) Mod de prezentare: rar n cristale idiomorfe; frecvent ca mase compacte sau ca granule diseminate, adesea formnd mase reniforme sau n ciorchine, colorate galben nchis. Conine 34,57 % Cu, 30,54 % Fe i 34,9 % S. Duritate: 5 6; Greutate specific: 5 5,5 g/cm; Luciu: metalic pronunat, Urm: neagr verzuie; Se altereaz uor descompunndu-se n sulfat de cupru i fier Blend (sfalerit) - ZnS

Fig. 8 Varieti de blend

Sistem de cristalizare: cubic (izometric) Mod de prezentare: mase compacte cu structur granular, uneori uor fibroas, mai rar cu aspect reniform. Cristale izometrice bine dezvoltate, uneori cu coluri uor rotunjite se ntlnesc n druze.
35

Culoare: variaz de la galben sau brun rocat la negru lucios, roz, verde sau chiar incolor. Duritate: 3,5 4, foarte fragil; Greutate specific: 3,9 4,2; Clivaj: perfect; Luciu: adamantin sau rinos, Urm: galben sau rocat; Solubil n HCl Varieti de blend: wurtzit (ZnCd)S; marmatitul (Zn, Fe)S colorat negru i coninnd fier; cleiofanul (ZnS), incolor i transparent; prizbramitul (Zn, Cd)S. Wurtzit (ZnMn)S

Fig. 9 Varieti de wurtzit Varietate de blend ce se deosebete prin sistemul de cristalizare hexagonal. Luciu: adamantin; Unele varieti au coninut ridicat de cadmiu - (ZnCd)S Greutile cele mai mari n tehnologia de flotaie a minereurilor de cupruzinc apar la separarea selectiv a cuprului i zincului. Se folosesc o serie ntreag de combinaii de reactivi pentru separarea selectiv, dar pentru majoritatea minereurilor nici unul din regimuri nu poate fi considerat suficient de eficient. Este dificil de obinut un concentrat cuprifer cu coninut redus de zinc. n ceea ce privete concentratul de zinc, acesta se obine relativ pur, dar cu extracii relativ reduse, datorit trecerii zincului n concentratul cupros. Greutile flotaiei selective pentru obinerea din aceste minereuri a concentratelor de cupru, zinc i a piritei se datoreaz:
36

a) concreterilor fine i complexe a unor pri din sulfuri pentru a cror dezasociere este necesar o mcinare foarte fin, de exemplu pentru minereuri sulfurice de impregnaie pn la 90-95% - 0.074 mm, iar pentru cele compacte piritoase pn la 90-95% - 0,044 mm. Dup tehnica actual a mcinrii se constat c jumtate din pierderile de zinc i cupru n steril i concentrate individuale se afl n concreteri, iar cealalt jumtate sunt pierderi datorate supramcinrii. b) aptitudini apropiate de flotaie a sulfurilor de cupru i a sulfurilor de zinc activate cu ioni de cupru, ceea ce face ca att la unele ct i la celelalte minerale pe suprafa s se formeze compui ai colectorului ce conin cupru. Dezagregarea i prevenirea selectiv a formrii acestor compui pe sulfurile de zinc n condiiile flotaiei selective necesit o foarte fin reglare a raportului concentraiilor de reactivi din tulbureal: c) flotabiliti variabile a speciilor de blende, cauza fiind prezena impuritilor izomorfe de fier, cadmiu, indiu, galiu (ex. fierul izomorf din blend crete aciunea depresant a varului asupra acesteia) precum i gradul diferit de activare natural a sulfurilor de zinc, chiar i n diferite sectoare ale aceluiai zcmnt: d) aptitudinii ridicate de flotaie ale piritei din minereuri. Pe lng aceasta trebuie reinut c blenda se activeaz nu numai prin dozarea sulfatului de cupru, ci i sub aciunea cationilor de metale grele rezultai n procesul de oxidare i solubilizare a altor sulfuri, procese ce au loc att n zcmnt ct i la extragere, pstrare, mcinare, flotare. O puternic activare a blendei se constat n prezena sulfurilor secundare de cupru i a mineralelor oxidice de cupru, ceea ce reprezint principala cauz a greutilor ntmpinate la separarea sulfurilor de cupru i zinc din minereuri provenite din zone de imbogire secundar. Blenda activat uor cu ioni de cupru i ioni ai altor metale grele, se va flota mpreun cu sulfurile de cupru. La depozitare n condiii naturale, oxidarea sulfurilor crete cu temperatura i oxidarea este amplificat de umiditate, granulaie, fapt ce face necesar ca s se evite depozitarea de lung durat a minereului mrunt.
37

n aceste condiii tehnologice se cer msuri pentru prevenirea activrii mineralelor de zinc ori pentru dezactivarea blendei activate n zcmnt ceea ce este mai complicat. Pentru prevenirea activrii este necesar reducerea concentraiei ionilor de cupru din tulbureal (principalul activant natural) prin trecerea lui n form slab solubil, n care scop se dozeaz alcalii, cianuri, sulfur de sodiu, sulfit de sodiu. Ultimii doi reactivi sunt inhibitori ai oxidrii mineralelor de cupru (sursa principal de ioni de cupru din tulbureal), iar acetia se dozeaz atunci cnd minereul nu conine absorbani naturali ai ionilor de cupru, ca de exemplu pirotina ori mineralele carbonatice. ntruct creterea principal a ionilor de cupru are loc n procesul de dezasociere, aceti depresani se dozeaz la mcinare. Activarea blendei cu ioni de cupru este determinat de pH-ul tulburelii, maximul fiind la pH 6 i 11 i minimul la pH 9, deci reglnd pH-ul se pot crea condiii pentru separare. Ca i colectori se folosesc diferii xantai, ditiofosfai, minerec, Z-200, frecvent n amestec, de preferat slab activi n raport cu pirita, iar ca i spumani se dozeaz ulei de pin, MIBC, Dowfroth, TEB. Compuii sulfoxidici: acidul sulfuros (H2SO3), sulfitul de sodiu (Na2SO3), tiosulfatul de sodiu (Na2S2O3), hidrosulfitul de sodiu (Na2S3O4) depreseaz mai puternic blenda i mai slab calcopirita. n mediu alcalin (sod) hidrosulfitul depreseaz numai blenda. Aciune depresant mai puternic se obine folosind compui sulfoxidici mpreun cu sruri ale metalelor neferoase grele. La prelucrarea minereurilor de cupru-zinc-pirit se practic att flotaia selectiv direct ct i flotaia colectiv cu stadii dezvoltate de mcinare i flotare, cu remcinarea concentratelor brute de cupru i zinc sau a produselor intermediare i flotaia n circuite separate. Alegerea schemei se face n funcie de compoziie, caracterul impregnaiilor sulfurilor, gradul de oxidare, coninutul de pirit i sulfuri secundare de cupru, gradul de activare al blendei. Schema de flotaie selectiv direct cu extragerea succesiv a concentratelor de cupru, zinc, pirit se practic pentru minereuri primare de
38

impregnaie ori compacte piritoase ce nu au coninut ridicat de sulfuri secundare de cupru, blenda este slab activat, iar dezasocierea este posibil fr mcinarea prea fin. Selectivitatea la flotaia sulfurilor de cupru poate fi crescut prin: meninerea pH-ului la valori optime, la mcinare 7-8 i la flotare 9-10, valori la care se realizeaz tlotabilitatea ridicat a sulfurilor de cupm i depresarea puternic a sulfurilor de zinc i fier; aerarea tulburelii naintea flotaiei selective a mineralelor de cupru ce provoac oxidarea i reducerea flotabilitiii piritei i pirotinei. S-a insistat atat de mult pe mineralizatia minereului de Manaila deoarece acesta este un minereu greu preparabil si conform : Ilie Paraschiv Regimuri de preparare a substantelor minerale utile minereurile polimetalice care pe langa oxizi contin si sulfuri acesteea se pot extrage separat sau impreuna in doua stadii : unul in mediu slab bazic si unul in mediu slab acid,vizand in special cresterea in extractie in metal.Separarea Cu de Zn se poate face doar termoxidativ,daca conditiile de piata impun doua tipuri de concentrate. II.3.1. Activitatea de flotaie a claselor granulometrice minerale Din experiena noastr i cea mondial s-a constatat c alegerea raional a schemelor are o importan primordial n obinerea celor mai bune rezultate n producie. Pentru alegerea schemei de principiu (flotaia primar, de curire i de mbogire-reflotare) se determin n laborator cinetica flotaiei, ce se transpune n final n faza industrial. Astfel, se efectueaz o flotaie pe fracii n intervale de timp, pn la extragerea maxim a mineralelor utile. Spuma fiecrei fracii se analizeaz granulometric i chimic, iar rezultatele se transpun pe diagrame specifice cineticii flotaiei,. Aceste operaii au fost efectuate i pentru minereurile de Mnila. Din aceste lucrri putem constata domeniul granulometric optim de mcinare pentru flotarea mineralului n timpul cel mai scurt (numr minim de celule) i cel mai eficient (extracie maxim de metal).

39

Practic, pentru minereul de Mnila, am constatat c 70-80% din mineralele de Cu i Zn extractibile ca marf, au capacitatea s floteze n numai 25-30% din timpul total de flotaie. Restul de 20-30% minerale extractibile vor consuma 7075% din timpul necesar de flotaie. Acest fapt justific lungimea mult mai mare a circuitelor de curire fa de flotaia primar. Flotabilitatea mineralelor de cupru este influenat de dimensiunea granulelor i compoziia (spectrul) granulometric a mineralelor utile. Astfel spuma flotaiei de curire nu este omogen granulometric; conine particule foarte fine (sub 5 m), ct i grobe, deci particule greu flotabile. Cel mai eficient floteaz n concentratul primar fracia granulometric medie, ntre 5 i 100 m, mai ales cel de 20-80m. Granulele de mineral sub 1,5m i peste 120m nu vor flota i vor ajunge n steril. Putem deci s concluzionm c pentru flotaia eficient a minereurilor noastre, trebuie s realizm mcinarea i remcinarea n condiii optime, pentru spectrul granulometric; deci cu coninut minim de lam (sub 20m) i fr granule grobe de peste 120m.

Schema bloc a flotaiei, aplicate la U.P. Iacobeni n urma cercetrilor de preparabilitate a minereuri prelucrate de Mnila, s-a constatat c metoda lor optim de concentrare este flotaia. Totodat, s-a determinat c gradul de concretere a mineralelor de Cu i Zn este cel mai redus
40

(grob) cu mineralele sterile; mult mai avansat (fin) este cu pirita i ntre ele. Astfel, mineralele utile de Manaila se desfac de steril (95-98%) la fineea de mcinare de 80-85%-0,080mm,. Nu se recomand mcinarea mai avansat a minereurilor, deoarece s-ar produce cantiti mari de lamuri de steril, fr contribuii substaniale la dezasocierea mineralelor. ns, la aceste finei, 10-15% din mineralele de Cu i 25-30% din blend (ZnS) rmn concrescute n special cu pirita, dar i ntre ele. Deci, concreterile de minerale utile trebuie flotate, remcinate i separate. Remcinarea fraciilor granulometrice concrescute trebuie efectuat pn la fineea de 80-85%-0,040mm pentru Mnila. Astfel, pentru aceste minereuri se impune aplicarea unei tehnologii de mcinare i flotaie stadiale.
MINEREU

MACINARE

FLOTATIE COLECTIVA I.

FLOTATIE COLECTIVA II.

STERIL + pirita

HIDROCICLON

INGROSARE STOCARE

FILTRARE

FILTRARE

CONC. CU-os

APE TEHN.

STERIL

Scema bloc a flotatiei la U.P. Iacobeni Pentru atingerea obiectivelor privind extracia i calitatea, n flotaia colectiv este necesar s se realizeze urmtoarele trei msuri :
41

a) meninerea funcionrii corecte a fiecrei celule de flotaie privind agitarea, aeraia, formarea i evacuarea spumei (valabil la toate liniile de flotaie); b) meninerea n prima etap colectiv a unui regim nfometat de reactivi colectori, deci un consum redus de xantai, pentru a nu antrena n spum granule mari concrescute sau neconcrescute de pirit, iar etapa a doua de flotaie necesit un regim normal de colectare cu xantai, n mediu bazic, pH mai mare de 9, astfel ca n nici o etap s nu fie necesar dozarea crbunelui activ; c) asigurarea circulaiei spumelor pe jgheaburi i conducte pn la celula absorbant, prin dozarea corect a tuurilor de ap de splare, asigurarea presiunii apei pe jgheab (nu debit), ct i funcionarea corect a celulelor absorbante (valabil la toate liniile de flotaie). Regimul tehnologic aplicat la separare, condiioneaz de asemenea obinerea extraciei maxime i a calitii concentratului. Astfel, se cunoate din practic, c procesul de separare a concentratelor neferoase se realizeaz n condiii optime la diluii a tulburelii mai mari de 2,5 L/S, deci la n = 3 4 L/S, corespunznd densitatea = 1200 1250 g/l. De asemenea, pentru depresarea granulelor de pirit activat, este necesar s se asigure un mediu bazic creat de var la pH = 9-10 iar n reflotri pH = 11-12. Pentru colectarea particulelor utile este nevoie de dozare de xantai deoarece prin remcinare a crescut suprafaa specific a granulelor minerale i xantatul existent n mediu este insuficient. Totodat, blenda (ZnS) are nevoie de activare cu sulfat de cupru (cca. 50% din consumul de la flotaia colectiv), chiar dac astfel se ngreuneaz depresarea piritei. Deci, se acord atenie maxim la circulaia spumelor i la regimul tehnologic, privind densitatea, pH i dozarea reactivilor. In prezent nu se lucreaza cu tehnologia din proiectul original,preferandu-se o schema mult simplificata avand la baza un colector mult mai activ si care este biodegradabil.Practic reteta de reactivi este cantitativ la nivelul de 30% din reteta proiectului initial simplificand mult si epurarea apelor tehnologice. Evaluarea economic a regimurilor de reactivi pentru flotaia colectiv Reactivul Cost Flux tehnologic din
42

Flux tehnologic

specific reactiv* Lei (RON)/Kg Xantat amilic 4,61 Xantat etilic 3,57 Dawfroth 6,17 Sulfat de cupru 3,90 Var 0,24 Cianur de sodiu 2,61 Hipoclorit de sodiu 0,37 Nascol 201 12,58 Total * preurile nu conin TVA

proiectul initial Consum Cost specific (Kg/t) 0,300 0,225 0,043 0,090 15,000 0,003 0,325 specific (lei/t) 1,38 0,80 0,26 0,35 3,60 0,01 0,12 6,52

experimentat Consum Cost specific (Kg/t) 0,015 0,050 6,00 0,100 specific (lei/t) 0,09 0,20 1,44 1,26 2,99

Principalele avantaje ale noului regim de reactivi sunt: Calitate ridicat a concentratelor obinute,

Posibilitatea reducerii impuritilor din concentrate sub limita de 5%,

Selectivitate ridicat fa de pirit, Desorbie uoar a colectorului i depresare eficient a cuprului n circuitul de dezincare, Reducerea numrului de celule de flotaie, Reducerea punctelor de dozare a reactivilor, Eliminarea utilizrii cianurii de sodiu (substan toxic cu regim special), Eliminarea hipocloritului de sodiu necesar neutralizrii cianurilor,

Reducerea substanial a consumului de var 5 6 Kg/t (varul se utilizeaz doar ca regulator de mediu i nu pentru depresarea piritei),

Atat Nascol 201 (Selkol sau izopropil ertil tiononcarbamat) precum si Dowfroth250 (polietilenglicol) sunt biodegradabile.Dozarea corecta a sulfatului de cupru conduce la pae din sterile fara inoni solubili iar adaosul de var de max.5 kg/t ajuta la faza de epurare chimica. Se ataseaza fisele tehnice ale tuturor reactivilor. CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
43

Denumire Vas stocare Celule de flotare 2,8 mc autoaerare

Tip agitator IPROMIN

Nr.buc. 2 44

Dimensiuni D = 1500 mm H = 1600 mm L = 1467 mm L = 1467 mm H =1285 mm

Motor actionare [kw] 5,5x1000 11x1000

Alte caracterisatici curele trapez. 11*17*2200 reductor RSO 1 rulm. 30205 14*22*3500 Rulm. 22316 Paleti : rul.6209 14*22*3550-4000 14*22*1400 curele trapez. 14x22x3550 curele trapez. 14x22x3550

Pompa Salla 2 Pompe PC 1065 Pompe PC 1125 Hydrociclon Vas stocare V = 20 mc TOTAL Cavex 250 agitator inactive

3 2 1

Q = 30-45 mc/h H = 10-13 mcA

7,5x1500 11x1000

Q = 170 mc/H H = 22 mcA

30x1500

D = 3400 mm H = 3000 mm

2,2x1000

570 kw

Consumul de energie la flotarea minereului neferos este de : 570 kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h =32,57 kwh

44

45

II.4. NGROAREA I FILTRAREA CONCENTRATELOR Complexul de operaii de preparare din faza de ngroare i filtrare de la U.P. Iacobeni, asigur eliminarea apei din concentratele finale obinute prin flotaie (la calitatea dorit), pentru a putea fi transportate la beneficiari. Pentru a le putea transporta (auto + CF), trebuie redus umiditatea concentratelor pn la cca. 6-10% (ap), deci trebuie filtrate. Deoarece filtrarea impune o diluie a alimentrii de n = 0,5-1,5 L/S, produsele de flotaie se supun unei ngrori nainte de filtrare. Astfel : a.= Concentratul de Cu este preluat de la Celula Nr1/Linia Nr.1 si de la Celula Nr.23/Linia Nr.2 si vehiculate sub forma de spuma cu densitatea de cca.1400 g/l si vehiculate cu doua pompe Salla 2 la cota +6m intr-o alta pompa Salla 2 si apoi stocat intr-un vas de 20 mc.Prin intermediul unei pompe Warman aflata la cota zero este trecut la filtrare. Se vehiculeaza cca.20 mc/8h (2,5 mc/h) rezultand cca.7-8 t de concentrat de cupru cu umiditatea de 10-12 % . b.= Sterilul comun celor doua linii de flotare este vvehiculat la cota + 6 m intr-un bazin al pompei PC 1125.Urmeaza apoi o serie de faze de ingrosare : -trecerea printr-un hidrociclon Cavex-250 de unde faza ingrosata cu densitatea de 1800-200 g/l se stocheaza intr-un vas de 20 mc si prin aceeasi pompa Warman este trecut la filtrare. - refuzul hidrociclonarii (fractia fina) cu densitatea de 1100-1150 g/t este vehiculat prin cadere libera la ingrosataorele de 50 mc - ingrosatul din ingrosataorele nr.2-3-4 (unde se foloseste floculant polifin-POLIRAD) este vehiculat direct invasul de 20 mc prin intermediul a doua pompe Warman si trecut apoi pe circuitul de filtrare
46

- preaplinul ingrosatoarelor 2-3-4 este trecut la statia de epurare chimica de unde rezulta un steril final filtrat pe un alt filtru presa ,Verichii (a se vedea la cap.II.6)),finnd practic fractia f.fina care nu poate fi retinut de filtrul Larox (cca.200 mg/l),cantitatile rezultate fiind reduse. Ingrotoarele cu diametrul de 5 m, au suprafa suficient pentru a asigura sedimentarea particulelor minerale la baz. Apa limpezit se va ndeprta prin rigola lateral de la partea superioar a ngrotorului. Pentru a asigura pierderi mecanice minime de Cu n apa limpezit, ngrotorul este prevzut cu un tub central de alimentare, pentru a izola turbulenele produse prin deversarea alimentrii. Tot n acest scop, la alimentarea ngrotorului se dozeaz reactiv floculant (polifin) pentru asocierea particulelor fine n agregate mai mari, care au vitez mai mare de sedimentare. Astfel, apa din preaplinul ngrotorului va fi mai limpede, cu pierderi mai reduse. ngroatul de la baz, cu diluia n = 0,5-1 L/S, este scos i trimis la filtru prin intermediul pompelor Warman 6/4 . Pierderile mecanice de la ingosatoare se recupereaz n bazin cota zero i cu alte pierderi mecanice din uzin este apoi vehiculat in Ingrosatorul Nr.4 prin intermediul unei pompe Salla de 2 U.P.Iacobeni prezinta la aceasta faza o particularitate uunica : nici una din faze solida sau lichida nu este utila,ambele fiind sterile.Problema de baza este separare prin procedee fizico-mecanice,utilizarea de coagulanti si floculanti si filtrari repetate pe filtrele presa pentru a separa fractia solida de cea lichida.Solidul filtrat cu umiditatea de 6-10 % va fi stocat in depozite betonate si apoi transportat in depozitul final de steril de la Oita sau Manila.Faza lichida se rercircuiteaza in proportie de 70-80 % in instalatia de flotare fiind utilizata la prepararea reactivilor de flotare : in special varul (prin dizolvarea hidroxidului de calciu la saci),carbunelui activ,polifin si folosita la apa de vehiculare a spumelor la celulele de flotare.Dupa parcurgerea fazei de epurare (practic aducerea sa la un pH impus) o parte poate fi trimisa direct in emisar in conditiile
47

Avizului de Gospodarie a Apelor Nr.24/24.04.2007.Din analizele de laborator fractia lichida rezultata dupa ingrosarea-filtrarea concentratului de cupru (singura faza utila) si a sterilului de flotare contine cantitati f.mici de metale utile (in special cupru) dizolvate sub forma de saruri minerale. CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
Denumire Ingrosator V = 50 mc Pompa Salla 2 Pompe Warman Tip Cu raclor si con des 1 6/4 D-AH 2 Nr.buc. 4 Dimensiuni D = 5000 mm H = 2500 mm Q = 30-45 mc/h H = 10-13 mcA Q = 37.22 l/s = 135 mc/h Pompe Warman Pompe Warman Filtru Larox M = 32 t Pompa Grundfos 3/2 G-AH 4/3 C-AH Hoesch FP 40N Multietajat Ax orizont 1 1(1A+1R) 1 1 H = 15 mcA Q = 14,3 mc/h H = 8 mcA Q = 76.7 mc/h H = 11 mcA Sf = 197 mp Sft = 211 mp Pf = 16 bar Q = 5,6 l/s = 20 mc/h H = 165 mcA Compresor Atlas Copco Rezervor stocare aer compr. Pompa spalare GA 11-10 1 P = 16,5 bari Qn = 1,5 Nmc/min = 25l/s P max = 10 bar V = 10 mc Pn = 16 bar Q = 15 mc/h (4,2 l/s) H = 400 ncA Rezervor Cilindric 48 ( 40 bar) V = 7 mc 37x1000 11x1000 L = 1225 mm L = 650 mm H = 1400 mm 2,5x1500 7.5x1500 L = 9200 mm L = 2200 mm H = 2100 mm 18,5x3000 componente pt. tulbureala: polipropilena Etansare mecanica Motor actionare [kw] 5,5x1000 1,1x1000 7,5x1500 15x1500 Alte caracterisatici cuplaj 14*22*1400

aspiratie cu ax vert. Rezervor tampon Pompa antiabraziva Banda transportoare TOTAL

V = 10 mc

161 kw

Consum 161 kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h =9,20 kwh / t minereu


( a se atasa sch.bilant)

II.5. EPURAREA APELOR TEHNOLOGICE Statia de neutralizare ape reziduale realizeaza neutralizarea apelor impurificate chimic provenite din procesul de flotatie, cu mentinerea valorii pHului la iesire, in intervalul 6,5 8,5.

49

Apele uzate sunt deversate in bazinul de tratare ape reziduale cu volumul de 10 mc. Regimul de deversare estimativ: 10 mc/h. In acest bazin se afla montat un electrod de masura pH. Dupa realizarea conditiilor de precipitare a metalelor grele, apele uzate sunt trecute in bazinul decantor format din doua vase care comunica intre ele, avand volumul 65 + 65 mc. Aici are loc decantarea precipitatelor formate. Periodic namolul acumulat in decantor este transvazat prin pompare la presa filtru. Din bazinul decantor apele limpezite sunt trecute in bazinul de reglare pH cu volumul de 10 mc, unde se realizeaza reglarea pH-ului la valoarea 6,5-8,5 pH. In acest bazin se afla montat un electrod de masura pH. Dupa reglarea pHului la valorile impuse, apele uzate vor fi evacuate spre reteaua de canalizare a unitatii prin circulatie libera. Echipamentul de automatizare a proceselor de neutralizare ape reziduale ESNA pH, este destinat controlului si reglarii automate a proceselor de tratare a apelor nocive rezultate din activitatile de zincare electrochimica. Categoriile de ape nocive ce pot fi neutralizate automat prin dozarea reactivilor specifici denocivizarii sunt: ape acide, alcaline, ape cu continut de saruri de metale grele ca: Cu, Ni, Sn, Zn, Fe, etc. Domeniile de utilizare ale echipamentului ESNA pH, sunt strans legate de procesele tehnologice producatoare de ape reziduale si anume: industria constructoare de masini, electronica ,electrotehnica, etc. Neutralizarea apelor reziduale se realizeaza in functie de categoria de ape nocive si de caracteristicile acestora, in instalatii speciale, iar controlul proceselor se realizeaza cu ajutorul echipamentului ESNA pH pe blocuri de comanda si reglare specifice fiecarei categorii de ape. Neutralizarea apelor uzate se va realiza in mod automat, fiind urmarita si controlata cu ajutorul unui calculator de proces, specializat proceselor de
50

neutralizare ce au loc intr-o statie de neutralizare ape reziduale cu continut de metale grele. Controlul proceselor se realizeaza cu ajutorul echipamentului de automatizare ESNA-pH. NEUTRALIZAREA AUTOMATA A APELOR CU CONTINUT DE METALE GRELE Operatia de neutralizare consta in realizarea unui pH specific reactiei de precipitare metalelor grele si anume pH-11-12. La aceasta valoare de pH se realizeaza procesul de precipitare a metalelor. Procesul de precipitare a ionilor de metale se desfasoara astfel: Apele reziduale se scurg in bazinul de reactie unde este montat senzorul de pH: - electrodul masoara valoarea pH-ului. Semnalul primit de la electrod este transmis la afisorul pH AA care prin intermediul calculatorului de proces comanda dozarea reactivului de alcalinizare. Reactivul de alcalinizare este NaOH (hidrozid de sodiu) solutie 10-20%. Dozarea se realizeaza prin deschiderea electroventilului EV1 montat la rezervorul cu solutie de hidroxid de sodiu. Dozarea solutiei de hidroxid de sodiu se realizeaza pana cand senzorul indica valoarea de 11,8 pH. Cantitatea de solutie de alcalinizare este dozata proportional cu valoarea pH-ului de intrare al apelor cu continut de metale grele, cu debitul de intrare al apelor si cu concentratia solutiei de hidoxid de sodiu. Daca valoarea pH-ului este mai mica de 11,5 pH, calculatorul de proces comanda deschiderea si mentine in pozitie deschisa a electroventilul EV1 pana cand valoarea pH-ului este 11,8. Timpul de mentinere a electroventilului EV1 deschis depinde de pH-ul apelor la intrare, debitul de intrare al apelor, de concentratia solutiei de hidoxid si de viteza de agitare.
51

Dupa reglarea pH-ului la valoarea de 11,8 pH calculatorul comanda inchiderea electroventilului EV1 si deschiderea electroventilului de dozare floculant . Dupa realizarea conditiilor de precipitare a metalelor grele, apele uzate impreuna cu agentul floculant trec in bazinul decantor unde are loc decantarea precipitatelor fomate. Dozarea agentului floculant (sulfat de aluminiu solutie 7%, sau Ferocrryl -floculant tip Henkel) se realizeaza precipitatelor in decantor. Dozarea agentului floculant se realizeaza prin comanda deschiderii electroventilului EV3, aferent rezervorului de stocare agent floculant. Deschiderea electroventilului se va realiza din 15 in 15 minute, timpul de mentinere in pozitia deschis fiind de 5 secunde. Timpul de stationare al apelor uzate in decantor este de 1 ora pentru a se realiza o decantare a suspensiilor si o limpezire eficianta a apelor uzate tratate. Periodic namolul acumulat in decantor este transvazat la presa filtru. Dupa deshidratare namolul va fi colectat manual, tratat in vederea conditionarii si compactarii acestuia conform retetei si tehnologiei descrisa in cele ce urmeaza. Namolul rezultat in urma procesului de neutralizare si deshidratare cu presa filtru, va fi colectat in butoaie si va fi tratat conform retetei de mai jos: Utilaje si materiale necesare : - betoniera mobila cu capacitatea de 100 kg ; forme de turnare realizate din lemn ; nisip pietris ciment silicat de sodiu
52

pentru marirea vitezei de decantare a

In momentul in care s-au acumulat cca. 100 kg de namol deshidratat in butoaie sau saci de polietilena se va proceda la stabilizarea acestuia folosind urmatoarea reteta de stabilizare : Materialele utilizate- pentru 50 kg slam 15 kg ciment 3,6 l silicat de sodiu 50 kg nisip 50 kg pietris apa pana la consistenta betonului proaspat preparat Modul de lucru: Intr-o betoniera cu capacitatea de 100 kg se realizeaza amestecul de materiale in proportiile mentionate mai sus. Timpul de omogenizare trebuie sa fie minim 20 minute Se toarna in forme Se lasa la intarit in forme minim 48 ore Se scoate modelul de turnare Se lasa la uscat timp de 3-4 zile Se depoziteaza pe rafturi pentru uscare in continuare Dupa cca.7 zile caramizile se pot transporta la groapa de gunoi pe baza de buletin de analiza lixiviere, ca deseu netoxic. Buletinele de analiza vor fi elaborate de un laborator specializat pentru verificarea stabilizarii . Se va proceda la realizarea analizelor de stabilizare o data pe un lot de namol stabilizat. Acest material este inert in conditiile ploilor acide sau slab alcaline si deci poate fi depozitat in conditii de siguranta la groapa de gunoi oraseneasca. NEUTRALIZAREA AUTOMATA A APELOR ALCALINE

53

Apele alcaline limpezite in decantor sunt trecute in bazinul de reglare pH unde se realizeaza reglarea pH-ului la valoarea de 6,5-8,5 pH. In bazinul de reglare pH se monteaza un electrod de pH. Semnalul de la electrod, este transmis la afisorul de pH F care prin intermediul calculatorului de proces comanda dozarea de acid sulfuric in functie de valoarea masurata astfel: Daca pH-ul este mai mare de 8,5 pH, se comanda proportional deschiderea electroventilului EV2, care dozeaza solutie de acid sulfuric H2SO4 de concentratie 10-20%. Electroventilul EV2 se inchide, cand valoarea pH-ului este de 8,5 pH. Dozarile de acid se realizeaza in functie de valoarea pH-ului apelor de intrare, mentinandu-se tot timpul intre 6.5 si 8,5 pH. Timpul de curgere a solutiilor depinde de debitul de intrare al apelor, pH-ul acestora si de concentratiile reactivilor. Timpul de reactie depinde de valoarea pH-ului de intrare al apelor, de debitul de intrare al apelor, de concentratia reactantilor de neutralizare si de viteza de agitare. Dupa reglarea pH-ului la valorile impuse pentru evacuarea acestora apele uzate vor fi evacuate gravitational spre reteaua de canalizare a unitatii. CONTROLUL pH-ului FINAL DE EVACUARE APE NEUTRALIZATE Dupa reglarea pH ului in vederea evacuarii apelor uzate in reteaua de canalizare a unitatii, se realizeaza si un control al valorii de pH la evacuarea apelor neutralizate. Controlul valorii pH-ului de evacuare este inregistrat permanent pe imprimanta si reprezinta o masura de siguranta in realizarea conditiilor optime de functionare a statiei de neutralizare ape uzate rezultate din procesele de zincare electrochimica. Semnalul de la electrodul pHF este preluat de calculatorul de proces, prelucrat si transmis la afisorul pHF, care afiseaza valoarea masurata. La aparitia
54

unei depasiri a valorilor prestabilite pH 6,5-8,5 pH, calculatorul avertizeaza operatorul de nefunctionarea corecta a instalatiei de neutralizare ape reziduale. CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
Denumire Vas stocare Vase decantoare Vase stocare reactivi Vase stocare reactivi Vas stocare Pompa Salla 2 Filtru presa Verlich Pompa centrla Pompa cu piston TOTAL Vs 500*500 1 1 0,75x1000 0,75x1000 42.5 kw Tip agitator Nr.buc. 4 (3 cu ag) 2 2 1 1 1 Q = 30-45 mc/h H = 10-13 mcA 7,5x1500 Dimensiuni V = 10 mc V = 65 mc D = 1500 mm H = 1600 mm L*l*h = 1000 mm V = 2 mc Pt apa 14*22*1400 Motor actionare [kw] 7,5x1500 Alte caracterisatici Reductor

Agitator V = 3 mc V = 1 mc

5,5x1000

11*17*2500 (NaOH + Polif.) Pt.H2SO4

Consumul de energie la epurarea chimica este de : 42.5 kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h = 2,43 kwh / t

II.6. REACTIVI DE FLOTARE Se va insista mai mult asupra reactivilor de flotare (similar cu mineralizatia minereului neferos de Manaila) fiind practic factorii decisivi in alegerea tehnologiei si determinanti in calculul economic al intregii activitati, 1.Generaliti :
55

FLOTAIA este o metod de concentrare a mineralelor solide (mcinat-pe ct posibil-pn la gradul de liberare a acestora din minereu),care se bazeaz pe aderarea unora din acestea la suprafaa bulelor de aer (sau picturilor unui lichid imiscibil),care strbat o tulbureal constituit din minereul respectiv si un fluid (apa). Complexele bul de aer-particule minerale au o greutate specific mult redus fa de cea a mineralelor respective (i chiar n raport cu mediul n care sunt nglobate),astfel c se ajunge pn la obinerea plutirii acestora la suprafaa tulburelii. Selecia mineralelor are loc n funcie de proprietile specifice ale granulelor,respectiv de gradul de udabilitate al acestora.Gradul de udabilitate este dat de unghiul de contact care se formeaz ntresuprafeele lichd-solid i lichid-aer.Mineralele a cror suprafa este hidrofil (uor udabil),sub aciunea gravitii,se deplaseaz spre fundul tulburelii,n timp ce cele hidrofobe (greu udabile) sunt cele care floteaz.Prin adugarea n tulbureal i/sau nc din faza de mcinare a unor substane-reactivi de flotaie-se poate obine modificarea proprietilor superficiale ale anumitor minerale,n raport cu mediul n care acestea evolueaz. Factorii de influien : Granulometria minereului Diluia tulburelii Agitarea i aerarea tulburelii : Mecanic Pneumecanic Pneumatic Temperatura Presiunea Regimul de reactivi Durata de condiionare Minereurile neferoase se prepar n proporie de peste 80% prin flotaie. 2.Funciile principale ale reactivilor : FLOTAIA cuprinde,n esen,un sistem care este intr-un echilibru fizic i chimic relativ,n care se gsesc minereul,apa,aerul i o serie de substane chimice (n cantiti reduse) i din care rezult n principiu dou produse : un concentrat,reprezentat n general printr-o spum care antreneaz i o cantitate de particule solide un reziduu,n sterilul tehnologic Determinarea distribuiei i rolului adaosurilor de substane chimice n fluxurile
56

acestor produse a constituit baza nelegei i dirijrii acestui proces. Funcii : COLECTAREA const n schimbarea proprietilor superficiale ale unui anumit tip de mineral din minerale,n sensul c acesta devine hidrofob,restul de minerale nefiind influienate,respectiv rmnnd udabile.Mineralul devenit greu udabil ader la suprafaa bulelor de aer sau picturilor unui alt lichid imiscibil cu mediul n care se deplaseaz particulele. SPUMAREA const n obinerea unei serii de bule (spum),care se adun la suparafaa mediului de suspensie,antrennd o cantitate din prticulele solide continute naceasta. MODIFICAREA const n realizarea unor schimbri ale proprietilor particulelor particulelor solide sau ale mediului n care acestea evolueaz : ACTIVAREA este schimbarea proprietilor superficiale ale unui mineral devenit hidrofil,n sensul de a-l face s floteze (de exemplu,prin favorizarea aciunii unor colectori existeni n tulbureal). DEPRESAREA este schimbarea proprietilor superficiale ale unui mineral, n sensul de a-l face s fie udabil,respectiv s nu floteze. PROTECIA se refer n special la schimbarea proprietilor mediului i are ca scop,n principal,facilitarea aciunii diferitelor tipuri de reactivi de exemplu,prin mpedicarea interferenei n proces a unor elemente nocive,coninute n minereul mcinat,cum ar fi unele sruri solubile sau pulberi. Ca urmare,n funcie de activitatea lor n proces,reactivii de flotaie pot fi grupai : reactivi colectori reactivi spumani reactivi modificatori activani depresani protectori REACTIVI COLECTORI a.= Colectori chimici b.= Uleiuri colectoare a.=Colectori chimici sunt,n general,compui organici cu structur bine determinat.Ei trebuie s aib un anumit grad de solubilitate n ap. Reactivii de tip acid (sau sare) trebuie s se disocieze n soluie apoas.Ionul respectiv se combin cu un ion existent la suprafaa mineraluluidnd un compus insolubil- i constituie aa numita grup reactiv, fa de
57

grupa hidrocarbonat,care formeaz partea exterioar a peliculei n raport cu gruntele mineral. Reactivii de tip baz nu trebuie n mod obligatoriu s ionizeze,ns trebuie s aib o grup hidrocarbonat la captul opus granulei respective (n general,sunt amine i derivai ai acestora ).De obicei grupa hidrocarbonat terminal este alifatic sau-uneori-aromaic.Coninutul de carbon al grupei hidrocarbonat trebuie s fie suficient pentru a face fa aciunii de solubilizare a grupei reactive. Grupa reactiv poate avea caracter acid sau bazic. Grupele acide sunt de obicei carboxilice sau sulfhidrice (xantai,mercaptani,acizi tiofosforici i srurile acestora,etc.).Aceti reactivi constituie colectorii anionici,n timp ce bazele organice formeaz categoria colectorilor cationici. n general,literatura de specialitate privind structura chimic i tehnologia de fabricaie a colectorilor este destul de limitat,marea lor majoritate fiind nc protejat de brevete. 1.= XANTAII Grupul de reactivi cel mai vechi identificat i cel mai larg utilizat. Sunt n general obinui n urma reaciilor sodei caustice (NaOH) cu un alcool i apoi cu sulfura de carbon.Reaciile sunt de tipul : ROH + NaOH = RONa + H2O RONa + CS2 = ROCSSNa Dac sodiul sau potasiul sunt substituienii oxidrilului i reaciile CS2 nu au loc n prezena apei,se poate obine un xantat cu un nalt grad de puritate. n prezena apei,partea principal a reaciei este de forma : 6NaOH + 3CS2 = 2Na2CS3 + Na2CO3 + 3H2O n funcie de gradul de expunere la aer,produsele anorganice ntlnite n xantai include : Na2S2 i Na2SO4.Cu alcooli teriari sau ali alcooli compleci,reacia de mai sus devine mai complicat. Problema cea mai dificil n fabricarea xantailor tehnici const n uscarea reactivului fr intervenia unor descompuneri nedorite. Xantaii sunt solubili n ap i sunt folosii n soluie de 10%,ns numai n fluxuri alcaline,datorit instabilitii n mediu acid. Xantaii cei mai cunoscui sunt cei fabricai de firmele : Dow Chemical : seria Z American Cyanamid : seria R Cei mai importani xantai sunt : Z- (R 303) = xantat etilic de potasiu Z-4 (R 325) = xantat etilic de sodiu Z-9 (R 322) = xantat izopropilic de potasiu Z-12 (R 343) = xantat izopropilic de sodiu Z-14 (R 317) = xantat izobutilic de sodiu
58

Z-8 = xantat butilic secundar de potasiu Z-12 (R 301) = xantat butilic secundar de sodiu Z-6 (R 350) = xantat amilic de potasiu Z-5 = xantat amilic secundar de potasiu Z-10 = xantat hexilic de potasiu XANTOGEN FORMIAII - se obin din reacia xantailor n soluie cu etilcloroformiaii. R-O-C(=S)-SNa + Cl-C(=O)-O-CH2CH3 = R-O-C(=S)-S-C(=O)-O-CH2CH3+NaCl Sunt stabili la pH-uri sczute i ca urmare sunt folosii n fluxuri acide. Sunt insolubili n ap i sunt incompatibili cu tionocarbamaii i ditiofosfaii. Sunt comercializai sub diferite denumiri : Z-100 (Minerec A) = etilxantogenat etilformiat XF-4043 (Minerec 2048) = izopropilxantogenat etilformiat (Minerec B) = butilxantogenat etilformiat (Minerec 898 i 1995) = izobutilxantogenat etilformiat (Minerec 201) = butil sec.xantogenat etilformiat (Minerec 27) = metilamilxantogenat etilformiat TIOCARBAMAII - sau - TIOURETANII - fabricai de Dow Chemical Co. Se obin printr-un proces n mai multe trepte constnd n obinerea xantatului,reacia soluiei cu clorura de metil i apoi cu etil amin,urmat de o distilare cu abur. Procesul poate da natere la o serie de alte reacii,de aceea se impune un control riguros al temperaturii,precum i o puritate ridicat a xantatului. FirmaMinerec Corporation folosete un proces catalitic pentru reacia directxantatului cu o amin.Catalizatorii utilizai sunt sruri solubile de nichel sau paladiu. Procesul este foarte uor adaptabil la orice xantat cu orice amin.Impuritile din produsul obinut sunt derivate din materiile prime folosite i din cele coninute n xantat,fiind toate solubile n ap,ceea ce face ca printr-o simpl splare s se ajung la un tiocarbamat foarte pur.Se fabric n special metil alchiltiocarbamai,ntruct metil amina este mai ieftin; firma Dow i-a axat producia pe etil izopropil tiocarbamat. Ca i xantogen formiaii,tiocarbamaii sunt insolubili n ap,dar solubili n solveni organici,putnd fi amestecai n orice proporie cu spumani.Sunt inflamabili i toxici.Denumirile comerciale ale tiocarbamaiilor : Z-200 (Minerec 1661) = tiocarbamat izopropilic etilic (Minerec 1703) = ticarbamat izopropilic metilic (Minerec 1331) = tiocarbamat butil metilic (Minerec 1669) = tiocarbamat izobutilil etilic
59

(Minerec 1846) = tiocarbamat izobutil metilic Seria DVC = fabricat de Dow Chemical ESTERI XANTICI - se obin din reacia unei cloruri de alil cu un xantat CH3(CH2)4-O-C-SNa + Cl-CH2-CH=CH2- .. CH3(CH2)4-O-C(=S)-SCH2CH=CH2 Colectorii cei mai utilizai,fabricai de American Cyanamid Co. : R 3302 = ester alilic de amil xantat R 3461 = ester alilic de hexil xantat De la expirarea brevetului Cyanamid,firma Minerec ofer aceleai produse sub denumirea de Minerec 1750 i respectiv 2023. MONOTIOFOSFAI - sunt fabricai i comercializai de firma American Cyanamid sub simbolurile : R 3394 i R124. 2.=DITIOFOSFAII Sunt fabricai de peste 50 de ani de firma American Cyanamid. Constituie cunoscuta serie de produse AEROFLOAT. Primii colectori,care continu s fie folosii,erau obinui din acid cresilic cu pentasulfura de fosfor : R 15 i R 25 (numrul corespunznd procentului n greutate de P2S5 intrat n reacie cu acidul cresilic). Aceti DITIOFOSFAI ARILICI se prezint sub forma de lichide uleioase i sunt insolubili n ap.Se pot obine i pe baza reaciei xlienolilor cu P2S5.Aceti ditiofosfai aromatici sunt relativ instabili,prin descompunere ei elibereaz H2S,putnd fi utilizai i ca ageni de sulfurare a minereurilor oxidice. DITIOFOSFAII ALCHILICI sunt prezentai n general sub form de soluii apoase (10%).n cazul unor livrri sub form solid,ei sunt n amestec cu minimum 30% carbonat de sodiu anhidru,datorit instabilitii lor la umezeal.Ei se prepar din pentasulfur de fosfor cu un alcool. AEROFLOAI-lichizi (depozitai timp ndelungat comport o anumit sedimentare,fr vreo influien asupra proprietilor in flotaie) : 1.= Aerofloat 15 (R15) este un lichid de culoare neagr,cu reacie acid,conine un exces de crezol _ are proprieti colectoare dar i spumante (datorit unei cantiti de ulei neutru,prezent n creuzol) 2.= Aerofloat 25 (R 25 sau Minerec 2074) - proprieti colectoare superioare 3.= Aerofloat 31 (R 31 sau 242) = R 25 saturat cu tiocarbanilid ( 6% ) 4.= Aerofloat 239 - este acid diamil ditiofosforic neutralizat cu amoniac i dizolvat cu 10% alcool etilic sau izopropilic - este solubil n ap neutr sau alcalin (suspensie 10%)
60

5.= Aerofloat 241 - este R 25 neutralizat cu NH3 - este mai solubil n tulbureli neutre sau alcaline 6.= Aerofloat 242 - este R 31 neutralizat cu NH3 AEROFLOAI solizi (sunt obinui din reacia produselor tiofosforice neutralizate cu sodiu sau carbonai de amoniu;sunt solubili n ap) 1.= Sodium Aerofloat este sarea dietil fosforic de sodiu 2.= Aerofloat 208 (R 208) este produsul neutralizrii cu sodiu a unui amestec de 50-50 de acizi dietil i dibutil secundar fosforici. 3.= Sodiu Aerofloat B (R 211,243) este sarea diizopropil de sodiu 4.= Aerofloat 203 este sarea diizopropil de sodiu , mai concentrat 5.= Aerofloat 3477 (R 3477,Minerec 2044) este sarea diizobutil de sodiu 6.= Aerofloat 213 este produsul cu NH3,analog Aerofloat B,mai concentrat 7.= Aerofloat 226 este dibutil sec.ditiofosfat de amoniu;similar 6,mai activ 8.= Aerofloat 3501 este un dibutil ditiofosfat de sodiu,analog A-226 9.= Aerofloat 238 (R 238) este dibutil sec.ditiofosfat de sodiu;similar A208 10.= Aerofloat 243 are aceeai compoziie cu A-203,dar mai concentrat CLORURI DE TIOFOSFONIL - fabricai de American Cyanamid : R 135 ; R 249 P(RO)2(=S)-Cl DITIOFOSFINAI fabricai i comercializai de American Cyanamid : R 3418 P(R)2(=S)-SNa TIOCARBANILIDA fabricai de American Cyanamid : R 130 (flotaie galena)R-NH-C(=N-R)-SNa DIFENILTIOCARBAZIDA ( C6H5-NH-NH2)2O=S MERCAPTOBENZOTIAZOLI sunt considerai ca fiind deosebit de importani ,n spacial la flotaia mineralelor de Cu (fr sulf) SH-C(=N-C6H5)-S -comercializai de American Cyanamid : R 104 ; R 407 ; R 412 -n amestec cu Na2CO3 : reactivi Flotagen S i din seria AC-444 SULFURI ORGANICE Se formeaz prin oxidarea colectorilor sulfidrici,se prezint sub form de lichide uleioase,insol.n ap,devin colectori foarte buni cnd conin sulfidrai rezid. Reprezentativ : DIXANTOGENUL (fabricat de Minerec prin tratarea unui xantat cu clorocarbonat de etil) ACIZI GRAI I SPUNURI COLECTOARE

61

Dintre aceti reactivi cei mai rspndii sunt acizii oleic i palmitic i srurile lor de sodiu,precum i unii acizi naftenici. 1.= ULEIUL DE TALL (Tallcel;AC 708) un amestec de acid gras cu ulei rezinic,obinut la sulfitizarea lemnului 2.= SPUN DE TALLOEL (AC 708) se obine prin dizolvarea uleiului de tall intr-o soluie de sod caustic 3.= SOAPSTOCK-urile (de bumbac,de soia,de floarea soarelui,de rapi,etc) -au coninuturi ridicate de acizi grai (peste 60%) i sunt mai selective dect acizii naftenici sau acidul oleic COLECTORI SULFOXIZI : reactivi spumani cu proprieti colectoare 1.= EMULSOL X-1 sare de sodiu a esterului cu sulf al unor alcooli super.8-12 2.= EMULSOL 236 conine 7% Emulsol X-1,iar restul este costituit dintr-un amestec de acizi grai i gliceride 3.= AVIROL 80 - este un octodecil sulfat de sodiu 4.= DUPONAL 80 - octil sulfat de sodiu 5.= DUPONAL WA past lauril sulfat de sodiu tehnic 6.= DUPONAL LS past octodecanil sulfat de sodiu tehnic AMINELE i derivaii (sruri cuaternare de sodiu) - reactivi folosii n special la flotaia mineralelor silicate ; colectori cationici - cei mai importani : - laurilamina C12H25NH2 clorhidratul de laurilamina bromura de cetil trimelil amoniu SUCCINAMAII i compuii ASPARAGICII de tipul /N-alchilsuccinamat - la flotaia minereurilor de staniu Ali reactivi chimici cu proprieti colectoare : compuii PIRIDINICI,sruri de SULFONIU i sruri de FOSFONIU ULEIURI COLECTOARE -sunt folosite,n general,drept colectori auxiliari i,n special,n cazul minereurilor oxidice -sunt lichide uleioase,buni solveni ai hidrocarburilor,insolubile n ap -sunt hidrocarburi neutre lichide,obinute din distilarea sau cracarea ieiului i din gudroane de crbune sau lemn CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
62

Denumire Vas preparare reactivi Carbune activ CuSO4 Polifin Vas preparare reactivi Xantat izopropilic Na2S Vase dozare reactivi Vase preparare var Pompa TOTAL

Tip agitator

Nr.buc. 3

Dimensiuni V = 1 mc

Motor actionare [kw] 5,5x1000

Alte caracterisatici 11*17*2500

agitator

V = 1 mc

5,5x1000

11*17*2500

5 V = 10 mc 2 2

V = 1 mc 2.2*1000 5,5x1000 42.5 kw

din PE

Consumul de energie la epurarea chimica este de : 42.5 kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h = 2,43 kwh / t

REACTIVI DE FLOTAIE UTILIZAI LA FLOTAIA MINEREULUI POLIMETALIC DE MNILA a Reactivi modificatori i depresani Varul n ap. Varul formeaz hidroxid de calciu care disociaz n ioni Ca2+ + OH-.
CaO + H 2 O = Ca ( OH ) 2 Ca 2 + + CO2 63

Solubilitatea hidroxidului de calciu n ap la t = 20C este 1,2 g/l. De aceea, folosind var la aceast temperatur, se poate realiza o concentraie de ioni hidroxil corespunztoare unui pH pn la 12,6. La temperaturi mai joase solubilitatea Ca(OH)2 crete, de aceea i pH-ul crete. Varul se obine prin calcinarea calcarului. n funcie de caracterul materiei prime, varul conine minimum 60 85 % CaO + MgO, iar ca reziduu 7 12 pn la 12 25 %, cantiti mai mari de reziduu rezultnd la varul de tip dolomitic i mai reduse la calcarul cu coninut redus de magneziu. La temperaturi reduse are loc procesul invers combinarea varului cu bioxidul de carbon din aer. Datorit disocierii incomplete la calcinare, precum i a procesului invers ce decurge n timpul pstrrii, activitatea varului este sub 100 % i scade n timpul pstrrii. Consumul de var depinde de gradul de oxidare a minereului, de activitatea reactivului i variaz de la 0,5 la 8 10 Kg/t. Pentru minereurile mai oxidate consumul este mai ridicat, deoarece la oxidarea sulfurilor se formeaz compui ce acioneaz cu varul. Varul este un depresant specific pentru galen i pirit, iar calcopirita i blenda pstreaz capacitatea de flotaie n mediu alcalin format de var. Ionii de Ca se fixeaz doar la consum ridicat de var, fixare ce nu este stabil pe pirit i galen ceea ce denot o fixare mecanic. Este posibil doar formarea CaSO4 pe pirit la pH peste 12. n cadrul temei s-a folosit ca principal regulator de mediu i depresant al piritei. Alti reactivi : Soda calcinat (Na2CO3) Limita maxim a pH-ului format de sod este 10,5 de aceea soda ca depresant se folosete rar. Ea se folosete de obicei ca regulator de mediu i pentru precipitarea srurilor de calciu.
64

Se folosete frecvent ca regulator de mediu la flotaia galenei, molibdenului, piritei, platinei, etc. Are aciune activant asupra flotaiei piritei i oxizilor de fier. Soda calcinat are aciune specific asupra galenei i piritei, aceste minerale avnd flotabilitate mai fidicat n mediu de sod dect n mediu de var sau hidroxid de sodiu. Tiosulfatul (Na2S2O3) sau hiposulfitul. Aciunea depresant a tiosulfatului asupra piritei este maxim la pH = 7. Tiosulfatul depreseaz mai puin calcopirita comparativ cu celelalte sulfuri. Tiosulfaii metalelor alcaline sunt substane stabile, uor solubile n ap. Ei se obin fierbnd sulfiii cu sulf:
Na 2 SO3 + S Na 2 S 2 O3

Prin tratarea soluiilor apoase ale tiosulfailor cu un acid rezult bioxid de sulf i sulf. Intermediar se formeaz acid tiosulfuric:
S 2 O32 + 2 H + H 2 S 2 O3 H 2 O + SO2 + S

n procesul de separare a concentratelor de Pb-Cu, nlocuirea sulfitului cu tiosulfat face ca procesul s fie constant i s nu necesite adugare de acid sulfuric pentru reglarea pH-ului. Separarea blendei de pirit i calcopirit se realizeaz la pH-6. Sulfatul de zinc (ZnSO4). Sulfatul de zinc i zincaii se folosesc de obicei n mediu alcalin (sod, var), pentru depresarea blendei i mineralelor de cupru. n mediu de sod se formeaz un precipitat amorf de carbonat de zinc. Acest precipitat, la pH 7 10, se fixeaz pe toate mineralele, ns are aciune depresant numai asupra blendei. Amestecul de sod i sulfat de zinc se folosete la separarea blendei de mineralele de cupru. Acest amestec depreseaz mai slab blenda n comparaie cu cianura. n practic, acest amestec este recomandat pentru decuprarea i deferizarea concentratelor zincoase. Consumul
65

de sulfat de zinc este de 2 4 Kg/t concentrat (sulfat de zinc anhidru) i circa 1 Kg/t sod calcinat. n spum vor trece calcopirita, pirita, iar blenda se va obine ca produs camer. nainte de flotaie este necesar desorbia colectorului cu sulfur de sodiu. La creterea pH-ului peste 10,8 11, n tulbureal se formeaz zincai. Ionii zincat se absorb de ctre blend i nu se absorb de ctre calcopirit, bornit, galen, pirit, fapt pentru care numai blenda se depreseaz de ctre zincai. Zincaii se obin prin dizolvarea ZnO n soluie NaOH concentrat, sau prin dizolvarea sulfatului de zinc n soluie de NaOH. Prin folosirea zincailor (se pregtesc prin dizolvarea ZnO tehnic n soluie de NaOH concentrat sau prin dizolvarea sulfatului de zinc n soluie de NaOH) la prepararea minereurilor polimetalice, exist posibilitatea realizrii unor extracii superioare de cupru. Raportul alcalii i sulfat de zinc are un mare rol n formarea zincailor. Formarea total de zincai are loc la un raport alcalii/sulfat de zinc nu mai mic de 2,32 : 1. Bicromatul de sodiu sau potasiu (Na2CrO4; K2CrO4) Se folosesc pentru depresarea galenei, baritei, calcitei. Prin solubilizarea n ap a bicromatului de potasiu, se obine o soluie de cromat de potasiu i acid cromic. Bicromaii se folosesc pentru separarea concentratelor plumbo-uproase n consumuri de 0,5 2 Kg/t de concentrat. Depresarea cea mai bun a galenei are loc n mediu slab acid (pH = 6 6). Procesul de separare cu folosirea bicromatului are urmtoarele dezavantaje: nu se depreseaz galena activat cu ioni de cupru, parial depreseaz bornitul, i depreseaz blenda. Sulfatul feros (FeSO4 7 H2O). Se obine prin cristalizarea din soluii de la decapare. Produsul industrial conine 47 50 % sulfat feros.
66

Sulfatul feros mpreun cu hidrosulfit de zinc sau sulfat de zinc, amidon, acid sulfuros, depreseaz galena, iar la consumuri ridicate i pH n domeniul slab acid depreseaz sulfurile de plumb, zinc i cupru. n Rusia se aplic tehnologia cu sulfit sau tiosulfat de sodiu i sulfat feros. Rolul fierului n procesul de separare rezid din faptul c acidul sulfuros depreseaz numai blendele feruginoase, pe cnd blendele fr fier nu se depreseaz. Acidul acetic (COOH). Pe lng rolul de regulator de mediu este un foarte bun activant al sulfurilor de cupru. Acidul oxalic (C2O4H2). n cadrul temei s-a folosit ca activant al mineralelor de cupru i depresant al mineralelor de zinc n circuitul de flotaie a cuprului. bReactivi spumani Dowfroth, se obin prin condensarea oxidului de propilen i a alcoolului metilic. Are formula general CH3 (O C3H6)x OH. Se produce sub variantele Dowfroth 200, 250 i 1012. Spumanii Dowfroth sunt complet miscibili i cu ali spumani, sunt solubili n ap, se dozeaz la flotaia minereurilor sulfurice i nesulfurice, alcalinitatea tulburelii variind de la pH 12,5 la pH 3,5. spumantul Dowfroth 250 are aciune mai puternic dect Dowfroth 200 care este indicat cnd se necesit o spum extrem de selectiv. n practic s-au introdus Dowfroth 1012 i 1263 care, similar lui Dowfroth 250, sunt eteri metilici ai polipropilenglicolului dar au masa molecular 350 400 n loc de 250 i o viscozitate, temperatur de fierbere i temperatur de aprindere mai ridicate. Aceti doi reactivi au o solubilitate mai redus n ap i formeaz o spum mai persisent.
67

Dowfroth 1012 este mai rspndit la uzinele de cupru din America de Sud. Spumanii Dowfroth 1012 i Dowfroth 1263 sunt cei mai tari din seria eterilor glicol metilici. Dowfroth 4082 a fost elaborat special pentru circuitele de cupru molibden, dar are performane deosebite la minereurile de cupru, oxizi de cupru i chiar crbune. Metaizobutilcarbinol, (CH3CHOHCH2CH(CH3)2) este folosit frecvent ca spumant la flotaia mineralelor polimtalice, de cupru molibden i chiar a substanelor minerale nemetalifere. c Reactivi colectori Xantatul (xantogenai) sunt colectori tipici sulfhidrici sunt sruri alcaline ale esterilor acidului ditiocarbonic, avnd formula general R O CS(S)Me. Flotabilitatea sulfurilor i metalelor native cu xantogenai depinde de solubilitatea xantogenailor metalelor respective: vor flota mai bine acele sulfuri cu metalele crora ionul de xantogenat formeaz sruri mai puin soluble. Flotabilitatea sulfurilor crete nb ordinea: ZnS < PbS <Cu2S < Ag2S Selectivitatea xantogenailor scade cu creterea lungimii catenei. Cea mai bun selectivitate o au xantogenaii etilic i propilic. Xantaii, sunt colectorii cei mai rspndii la flotarea mineralelor sulfurice, metalelor nobile, cuprului nativ, mineralelor oxidate de plumb, cupru, zinc (frecvent dup sulfurizare). Ei floteaz mai slab pirotina i blenda. Xantogenaii se folosesc de obicei n tulbureli cu pH = 7 12. n mediu acid i puternic bazic, xantogenaii se descompun. Soluiile apoase ale xantogenailor, imediat dup pregtire, au reacie neutr i apoi devin alcaline ca urmare a descompunerii hidrolitice.

68

Descompunerea hidrolitic a xantogenatului este de nedorit deoarece produsele obinute (ROH, CS2) nu posed proprieti colectoare. Viteza de hidroliz i viteza descompunerii este mai mare n mediu acid. Pe msura creterii temperaturii soluiilor i scderii concentraiei, viteza de hidroliz a xantatului crete. Stabilitatea xantogenatului la pstrare depinde de puritatea lui; cu ct este mai pur cu att se pstreaz mai bine. Reactiv utilizat in noua tehnologie experimentala la UP Iacobeni Nascol (produs de firma Nasaco) i Procol (produs de firma CIBA) sunt reactivi colectori de tipul aerofloailor (ditiofosfai) sunt acizi diaril sau dialchilditiofosforici, sau srurile lor. Se obin prin hidroliza acizilor diarilditiofosforici cu cantiti reduse de ap i nclzire redus. Aerofloaii sunt colectori activi ai cementului de cupru la pH = 4,5. n practic se folosesc ditiofosfai, fie sub forma acizilor liberi (radicali arilici), fie sub forma srurilor de sodiu, potasiu, amoniu ale acizilor ditiofosfirici. Din grupa Aerofloailor amintim: Dialchinomonotiofosfaii - au un efect colector mai puternic asupra cuprului cementat dect aerofloaii crezilic i xilenolic, n special cnd tulbureala conine ioni de cupru i clor. Au efect colector asupra sulfurilor, n special pentru particulele fine. Monofosfaii sunt foarte selectivi, au efect colector puternic fa de blenda activat i asupra mineralelor de cupru i nu floteaz pirita. O alt caracteristic a monotiofosfailor const n micorarea efectului colector asupra sulfurilor, pe msura creterii pH-ului. Dialchilditiofosfaii se obin ca sruri de potasiu, sodiu sau amoniu ale acizilor dialchilditiofosforici, pe baza alcoolilor etilic, izopropilic, izobutilic i izoamilic. Se folosesc la flotaia
69

minereurilor de cupru, zinc i metale nobile. Consumul variaz ntre 100 125 g/t. Nascol MBR 720 - Penfloat derivat organic al hidrogenului sulfurat. Obinut prin nlocuirea unui atom de hidrogen din hidrogenul sulfurat cu un radical apolar, cu obinerea unui mercaptan. Mercaptanii pot fi considerai ca alcooli la care un atom de oxigen din OH este nlocuit de atomul de sulf, de aceea ei se mai numesc i tioalcooli. Seria aromatic a tioalcoolilio se numete tiofenoli, iar cea alifatic mercaptani. Mercaptanii posednd grupa sulfhidric SH au aciune colectoare analog cu cea a xantailor. Ei au o puternic aciune colectoare pentru sulfuri u unele minerale oxidice. Depozitarea Depozitarea reactivilor se face in magazii special amenajate, dupa cum urmeaza : Exista statia propriu-zisa de reactivi cu depozitari separate, a reactivilor : La parterul cladirii sunt trei incaperi specifice reactivilor de preparare : Reactivii sunt preluati de la magazii de catre maistri impreuna cu doi salariati si transportati cu ifronul, , la locul de munca, unde se depoziteaza pentru 24 48 h. Pregtirea i dozarea reactivilor Pregatirea reactivilor este facuta sub supravegherea maistrului ( CuSO4, var,carbune activ,polifin) preparat. Dupa dizolvare, reactivul diluat, este trecut intr-un bazin de 1mc pentru reglarea densitatii. De aici prin intermediul unor distribuitoare cu robineti solutia se dirijeaza prin conducete ( cadere libera ) la punctele de dozare la celule. Receptia reactivilor de la beneficiar este facuta de magazioner in prezenta
70

Se utilizeaza apa calda sau rece functie de reactivul

comisiei de receptie. Reactivii se preiau pe baza de cantarire si sondaj a cantitatilor ambalate STAS, iar cele desfacute prin cantarire si calitativ prin laboratorul unitatii. Reactivul care are o alta modalitate de pregatire decat cea prezentata este varul. Calitatea laptelui de var se verifica cu ajutorul densimetrului la 1025 1030 g/l. DETERMINAREA CONSUMULUI SPECIFIC DE VAR LA FLOTAIA MINEREULUI POLIMETALIC DE MNILA Determinarea consumului de var necesar realizrii a diferite valori ale pHului, n timpul procesului de flotaie, s-a realizat cu scopul dozrii precise a acestui regulator de mediu i depresant. Msurtorile s-au efectuat pe un amestec (tulbureal) de 1 Kg minereu mcinat i 3 Kg ap potabil (raport S : L de 1 : 3). Tulbureala s-a aflat ntr-un proces de agitare continu, ntr-o celul de flotaie de 5 litri. Msurarea pH s-a realizat cu un pH-metru digital. Punctul 0 de pornire, a msurtorilor, corespunde pH-ului apei potabile iar punctul 1 corespunde pH-ului tulburelii, dup introducerea minereului. Varul s-a dozat n cantiti de 0,5 g, dup care s-a msurat pH-ul tulburelii. Cantitatea de 0,5 g var dozat la fiecare msurare corespunde unei consum specific de 0,500 Kg/t var. Valoarea pH-ului tulburelii funcie de consumul specific de var Consum var Kg/t Ap potabil Tulbureal 0,5 1 pH 7,190 6,315 6,858 7,801
71

Consum var Kg/t 4,5 5 5,5 6

pH 12,094 12,218 12,303 12,392

1,5 9,251 6,5 2 9,851 7 2,5 10,722 7,5 3 11,246 8 3,5 11,717 9 4 11,952 10 Minereul are un caracter slab acid, fapt determinat prin

12,452 12,514 12,558 12,611 12,692 12,737 scderea pH-ului

apei potabile de la 7,19 la valoarea de 6,15, dup introducerea minereului. Din datele obinute se observ c pentru realizarea unui pH optim pentru flotaia zincului (10 11) consumul de var se situeaz ntre 2,5 i 3 Kg/t de minereu. Consumul maxim de var pentru depresarea piritei (un pH de 12) este cuprins ntre 4 i 4,5 Kg/t. Peste aceast valoare consumul de var este exagerat, deoarece valoarea pH-ului crete nesemnificativ fa de creterea exponenial a consumului de var. Adugarea a 5,5 Kg/t var peste consumul necesar unui pH de 12 (4,5 Kg/t) conduce la creterea pH-ului tulburelii cu doar 0,643 puncte Puncte i debite de dozare a reactivilor n flux

1.= Linia de flotare Nr.1 Nr.cel.fl. Ag.Nr.1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Var hidratat Nascol 201 [cc/min] [cc/min]. pH = 8.5 0.6 10 0.6 9.5 1,0 9.5 9 2.0 9 9 9 1.2
72

CuSO4 [cc/min].. 200

Carb.act [cc/min] 1000

Dowfth [cc/min] 0.3 0.3 0.5 1.0

100 0.6

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

150 1.2 0.6

1.6

0.8

0.8 Cel.pompa

0.4

2= Linia de flotare Nr.2 Nr.cel.fl. Ag.Nr.2 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 Var hidratat Nascol 201 [cc/min] [cc/min]. 8.5 0.8 10 0.6 9.5 0.6 9.5 9 1.0 9 9 9 2.0 CuSO4 [cc/min].. 200 Carb.act [cc/min] 2000 Dowfth [cc/min] 2000 0.4 0.3 0.3 0.5

1.0 150

1.2 100 1.2

0.6

0.6

1.2 Cel.pompa
73

0.6

CuSO4 sol.10% cu desitatea 1040 g/l Carbune activ susp.5% cu densitate 1005 g/l Var hidratat susp.5% cu densitatea 1020 g/l Nascol 95 % - in picaturi 30-100 pic/min Dowfroth-250 in picaturi 15 40 pic/min

TOTAL DEBITE DE REACTIVI Var hidratat Nascol 201 [cc/min] [cc/min] CuSO4 [cc/min] 900 Carb.act [cc/min] 3000 Dowfth [cc/min]

Se va atasa CSp in excel)

CAPITOLUL III UTILITI Alimentarea cu apa Sursa de alimentare cu apa tehnologica si menajera este aceeasi cu a Platformei Iacobeni. apa de suprafata din rau Bistrita, printr-o captare de mal cu o capacitate totala de 200 l /s. Captarea este situata pe malul stang al raului Bistrita la cca. 300 m aval de confluenta paraului Puciosu cu raul Bistrita. Apa este captata prin priza de fund tip cheson din beton armat, dimensionata pentru un debit de 200 l/s, cu stavilare, gratare, camere de sedimentare, camere de aspiratie, dispozitide de coborare si sidicare a stavilarelor. Statia de pompare apa bruta este echipata cu 4 pompe Cris cu urmatoarele caracteristici: Q = 180 mc/h, P = 7.5 kW, n = 1000 rot/min, H = 8 mCA. Statia de pompare apa industriala este echipata cu 4 pompe Lotru 125 avand urmatoarele caracteristici: Q = 180 mc/h, H = 49 mCA, P = 30 kW si n = 3000 rot/min. Apa este pompata in doua rezervoare de inmagazinare betonate cu
74

o capacitate de 300 mc fiecare de unde, gravitational, este alimentata uzina de preparare. CARCTERISTICILE UTILAJELOR :
Denumire Pompa centrifuga Pompa centrifuga Pompa centrifuga Tip Cris Lotru-125 Nr.buc. 2A+ 2R 2A+ 2R Dimensiuni Q=180 mc/h H= 8 mCA Q=180 mc/h H= 49 mCA Motor actionare [kw] 7.5 x 2 30 x 2 Alte caracterisatici n =1000 rot/min n =3000 rot/min

TOTAL

75

Consumul de energie la alimentare apa este de : kwh x 0,8 / 14 t minereu macinat/h = kwh / t Energie electrica In prezent platforma industriala Iacobeni este alimentata cu energie electrica din SEN la tensiunea de 20 KV, din doua surse distincte, si anume: a) Alimentarea principala din Statia de 110/20 KV Iacobni printrun cablu A2YSY 3x(1x120)mmp, in lungime de cca.880 m. b) Alimentarea de rezerva din Statia 110/20 KV Vatra Dornei printr-o LEA OL-AL 50 mmp. Cele doua linii de alimentare sunt racordate la statia de conexiuni si transformare 20/0,4 KV principala din incinta.

75

CAPITOLUL IV MIJLOACELE SI MODUL CUM SE REALIZEAZA CONTROLUL OPERATIV AL FLUXULUI TEHNOLOGIC

Cantarirea minereurilor brute care intra in uzina de preparare se face cu ajutorul cantarului tip Bascula si CFI de 25 t urmarindu-se cantitatea neta umeda. Dupa cantarire intra la macinare Pentru determinarea continuturilor din
76

minereu (Pb, Cu, Zn, S) se recolteaza probe din tulbureala care intra in celulele de flotare. Aceasta se evacueaza cu ajutorul aparatelor mecanice de recoltat probe, timpul de recoltare fiind la interval de 30 min. La aceasta faza se urmaresc trecerile de metale in steril (Pb, Cu, Zn, S). Concentratele obtinute dupa flotare sunt concentratul Cu-os 1,2,3 si colectiv. Acestea sunt expediate la fiind in prealabil cantarite pe cantar bascula de 50 t, probate manual cu ajutorul unei sonde direct din mijlocul de transport. Functie de numarul de tone expediate se stabileste numarul de probe (o sonda la tona de concentrat). Inregistrarile cantitatilor de concentrate si minereu sunt evidentiate in registrul tipizat. Probele recoltate din original, steril si concentrate sunt prelucrate in Laboratorul uzinal de catre operatorii CTC.

Ustensilele folosite in aceasta faza sunt: - instalatie de vid - instalatie sfertuire (reducere) - instalatie uscare - instalatie macinare (uscat) - site cernere. Dupa pregatire proba rezultata se ambaleaza in pungi de hirtie si sunt trimise la Laboratorul chimic pentru determinarea continuturilor prin analize chimice.
77

78

CAPITOLUL V LUCRARI REALIZATE IN CADRUL UZINEI DE PREPARARE IACOBENI IN DOMENIUL AUTOMATIZARII CAPITOLUL VI INDICATORII TEHNICI DE CALITATE SI EXTRACTIILE PLANIFICATE PENTRU 2009 PE SORTURI SI PRODUS Indicii tehnologici pe sorturi si produse pentru anul 2009 sunt prezentati in tabelul . PARAMETRII I INDICI DE PREPARARE
79

Instalaiile de preparare lucreaz dup un flux tehnologic definit de succesiunea operaiilor (clasare,mrunire,concentrare,desecare,etc.) la care sunt supuse substanele minerale utile.Oricare ar fi operaia de preparare,rezultatele ei cantitative i calitative se apreciaz cu ajutorul unor parametrii i indici care se pot msura sau calcula. 1.= PARAMETRII OPERAIILOR DE PREPARARE Pentru aprecierea modului de funcionare a instalailor de preparare n timp,pe secii,operaii sau chiar pe utilaje,precum i pentru calculul indicilor tehnici i stabilirea bilanurilor de metal,substan util,etc.,n mod curent se urmresc i se controleaz dou categorii de parametrii : principali sau de baz i auxiliari sau ajuttori. Parametrii principali ai operaiilor de preparare : Cantitatea de material din alimentare i din produsele instalaiei Coninutul de metal sau de substan util din alimentare i produse Coninutul de ap (umiditate) din alimentare i produse Compoziia granulometric a materialului din alimentare i produse Compoziia mineralogic a materialului din alimentare i produse Densitatea sau concentraia suspensiilor (tulburelilor) ori a mediilor dense Concentraia ionilor de hidrogen ( pH-ul tulburelilor) Consumul de reactivi,energie,aer comprimat sau alte materiale specifice procesului de preparare (bile,cptueli,bare,suprafee de clasare sau filtrare,etc.) Indicii instalaiilor de preparare : Indicii instalaiilor de preparare care se urmresc i se calculeaz pe schimburi, zilnic,decadal,lunar,trimestrial sau anual reprezint mrimile caracteristice modului
80

de lucru n timp ale acestora.Ei se calculeaz pe baza cantitilor de material din alimentare (material supus preparrii) i din produsele obinute (concentrate i steril),precum i a coninuturilor,din acestea,n substan util (metal sau mineral) pentru minereuri i substane nemetalifere.Avnd n vedere datele da calcul pot fi : MARF (comerciali sau economici) calculai pe baza cantitilor i continuturilor TEHNOLOGICI calculai pe baza coninuturilor n practic ntre indicii marf i cei tehnologici-care se completeaz reciprocapar diferene valorice,pozitive sau negative,cauzate de pierderile de material i de erorile posibile n ceea ce privete : determinarea cantitativ a alimentrii i a produselor colectarea i prelucrarea probelor pentru analiz efectuarea analizelor fizico-chimice,etc. Coninuturile din alimentare i din produsele instalaiei de preparare se exprim n procente i se refer la : a.= metal (Cu,Pb,Zn,Fe,Mn,Mg,etc.) pentru minereuri metalifere b.= mineral util sau substan util (BaSO4,etc.) pentru substane minerale utile nemetalifere c.= coninutul n metal la minereurile auro-argintifere se exprim n : g/l d.= la prepararea substanelor minerale utile n scopul valorificrii altui element util dect metalul ex.: sulf din pirit,coninuturile din alimentare i produse se refer la elementul respectiv. INDICI PENTRU INSTALAII DE PREPARARE : EXTRACIA N GREUTATE sau extracia de concentrat (v) ori steril (v*) : reprezint cantitatea procentual de concentrat ori de steril obinut din alimentare (%). RAPORT DE CONCENTRARE (n) : raportul dintre greutatea materialului din alimentare i greutatea concentratului obinut sau numrul de tone din alimentare pentru a obine o ton de concentrat. GRAD DE MBOGIRE (i.) :
81

raportul dintre coninutul coninutul de metal sau de mineral util din concentrat i acelai coninut din alimentare. EXTRACIA DE METAL sau de mineral util (m) : raportul procentual dintre cantitatea de metal sau de mineral util coninut n concentrat i cantitatea de metal sau mineral util din alimentare (%). EXTRACIA DE MINERALE STERILE N CONCENTRAT (s) : sau impurificarea concentratului cu steril : raportul procentual dintre cantitatea de minerale sterile din concentrat i cantitatea acelorai minerale din alimentare (%). RANDAMENTUL PREPARRII () : raportul procentual ntre rezultatul real al preparrii i rezultatul ideal-cnd substana util este separat complet de cea steril (%). PIERDERI DE METAL sau de mineral util n steril (ps) : (%) cantitatea procentual de metal sau de mineral util care se regsete n concentrat PIERDERI MECANICE de metal sau de mineral util (pm) : reprezint diferena dintre extracia de metal sau de mineral util tehnologic i cea marf (%).

2.= INSTALAII DE PREPARARE CU UN SINGUR CONCENTRAT Schema simbolic a unei instalaii de preparare care produc un singur concentrat este caracteristic pentru prepararea minereurilor monometalice : Alimentare A,a,

Operaia de concentrare

Steril B,b,

Concentrat C,c,
82

unde : A,B,C = cantitatea anhidr a materialilui din alimentare,steril,concentrat a,b,c = coninutul de metal al materialului din alimentare,steril,concentrat (%) ,, = coninutul de mineral util al materialului din alim.,steril,concentrat (%) Extracia n greutate (v) : a.= comercial sau economic : 1. ve = C/A*100 (%) extracia de concentrat 2. ve*= B/A*100 (%) extracia de steril b.= tehnologic : 1. vt = (a-b)/(c-b) *100 exctacia de concentrat 2. vt*= (c-a)/(c-b) *100 extracia de steril Raport de concentrare (n) : a.= comercial sau economic : ne = A/C b.= tehnologic : nt = (c-b)/(a-b) Grad de mbogire (i.) : i = c/a sau i. = / Extracia de metal sau de mineral util (m) : a.= comercial sau economic : me = C*c*100 / A*a*100 = ve*c/a = ve*I b.= tehnologic : mt = (a-b)/(c-b)*c/a*100 = vt*c-a = vt*I Extracia de minerale sterile n concentrat (s) : s = cantitatea de minerale sterile din concentrat / cantitatea de minerale sterile din alimentare * 100 se = C(100- ) / A(100- ) *100 Randamentul preparrii () : = (m-v) / (100- ) sau : = (a-b)*(c-a)*100 / a(a-b)*(100- ) *100 sau : = m s Randamentul preparrii este cu att mai mare cu ct extracia n metal (m) este mai mare i cu ct extracia n greutate n concentrat (v) este mai mic. Pierderi de metal sau de mineral util n steril (ps) : ps = 100 - me Pierderi mecanice de metal sau de mineral util (pm) : pm = mt - ms rezult datorit transportului,manipulrii,etc. De regul,extracia de metal sau de mineral util tehnologic este mai mare dect cea marf.Valori mai mici de 3% se consider normale.Cnd din calcule rezult extracie marf mai mare dect cea tehnologic,nseamn c s-au comis erori la luarea i colectarea probelor,la efectuarea analizelor sau la cntrirea produselor i alimentrii.
83

3.= INSTALAII DE PREPARARE CU MAI MULTE CONCENTRATE n cazul cnd minereul supus preparrii conine dou sau mai multe minerale utile,prin concentrare se urmrete obinerea a dou sau mai multe concentrateattea ct este economic i tehnologic necesar-fiecare coninnd n proporie mai mare unul dintre mineralele utile. Alimentare A,a1,a2,an ; 1,2, n ;

Operaie de concentrare

Steril B,b1,b2,.bn ; 1, 2, n Concentrat Cn,cn1,cn2,..cnn ; n1, n2,.. nn

Concentrat C,c1,c2,..cn ; 1, 2,.. n Concentrat C*,c1*,c2*,..cn* ; *1, *2,.. *n unde : A i B = cantitatea anhidr de material din alimentare i steril (t) Cn = cantitatea anhidr de material din concentratul bogat n mineralul (metal) : n (t) an = coninutul de metal n din alimentare (%) bn = coninutul de metal n din steril (%) cnn = coninutul de metal n din concentratul bogat n elementul n nn = coninut de mineral util n n concentratul bogat n metalul n Extracia n greutate (v) : Ven = Cn/A * 100 Pentru instalaiile de preparare sau operaiile de concentrare care produc dou concentrate,formulele de calcul ale extraciilor n greutate tehnologice : vt1*100 (a1-b1)(c2-b2) (a2-b2)(c1-b1) (c1*-b1)(c2-b2) (c2*-b2)(c1-b1) Raport de concentrare (n) :
84

nen= A / Cn Grad de mbogire (i.) : in = cnn / an Extracia de metal sau mineral util (m) : men = ven*in Randamentul preparrii () : = mn - s n = (mn-vn) / (100- n) *100 Pierderi de metal (ps) : psn = 100 - men Pierderi mecanice (pm): pmn = mtn - men

Cap.VII. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU 1.Protectia calitatii apelor Apele uzate rezultate in urma procesului de preparare a minereului polimetalic vor fi colectate intr-un bazin de colectare de unde vor fi pompate in statia de epurare. Statia de epurare are ca principal scop reducerea pH-ului si a continutului de suspensii. Pentru colectarea apelor pluviale care spala incinta industriala Iacobeni, exista o retea de tuburi circulare din beton, cu diametrul de 400 mm, retea care descarca in emisar in aval de digul de aparare al incintei. Reteaua margineste drumul industrial din incinta si este prevazuta cu camine de vizitare. Supravegherea calitatii apelor evacuate in emisar se face prin prelevarea periodica de probe si analizarea acestora la laboratorul de pe platforma Iacobeni, urmarindu-se modul de incadrare a valorilor determinate in limitele prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor. 2.Protectia atmosferei Agentul termic necesar pentru operatia de dezincare este asigurat de doua centrale Kalard pe motorina de cate 250kcal/h. Gazele arse sunt evacuate printrun cos metalic H = 25m si = 400 mm. Emisiile de gaze provenite de la functionarea motoarelor cu ardere interna a mijloacelor de transport constituie o sursa de poluare a atmosferei. Noxele rezultate in urma functionarii acestora (fiind surse nestationare) nu determina o influenta semnificativa asupra factorului de mediu aer. Mijloacele de transport auto se vor pastra in stare optima de functionare si se vor efectua in timp util reparatiile necesare, pentru minimizarea emisiilor de gaze arse in exces care ar putea afecta calitatea aerului.

85

3.Protectia imporiva zgomotului si vibratiilor. Instalatiile generatoare de zgomot sunt amplasate in cladiri zidite cu protectie antifonica ceea ce face ca propagarea acestuia in exterior sa un aiba valori semnificative. Vibratiile produse de functionarea utilajelor au o influenta strict locala, sunt preluate de sistemul constructiv al fundatiilor si un au un impact semnificativ asupra zonelor limitrofe. 4.Protectia solului si subsolului. Concentratele de cupru si zinc obtinute sunt stocate, pana in momentul livrarii, pe o platforma betonata si acoperita. Sterilul rezultat din procesul de preparare a minereului cat si cel rezultat de la statia de epurare a apelor uzate este depozitat temporar pe platforma betonata din imediata apropiere a statiei de filtrare urmand a fi transportat si depozitat la depozitul amenajat din cuva carierei Oita. 5.Protectia imporiva radiatiilor. Activitatea de macinare-flotare a minereului polimetalic in cadrul uzinei de preparare Iacobeni, nu presupune utilizarea substantelor radioactive. 6.Protectia fondului forestier. Functionarea uzinei de preparare Iacobeni si activitatea de depunere a sterilului in cuva carierei Oita-Colacu un afecteaza fondul forestier. 7.Protectia ecosistemelor, biodiversitatii si ocrotirea naturii. Activitatile desfasurate in perimetrul platformei Iacobeni nu vor afecta vegetatia si fauna terestra. 8.Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional. In jurul perimetrelor studiate nu exista rezervatii sau monumente ale naturii care sa fie deosebit de sensibile la factorii de poluare a mediului. De asemenea, un exista zone protejate si nici zone de protectie sanitara. 9.Gestiunea deseurilor. In urma activitatilor desfasurate in cadrul perimetrului analizat rezulta o serie de deseuri, care in conformitate cu prevederile legale in vigoare, sunt precolectate si reciclate prin unitatile specializate si autorizate in acest sens. Principalele categorii de deseuri care rezulta din activitatea mentionata sunt urmatoarele: steril de flotatie namol de la statia de epurare deseuri menajere deseuri metalice uleiuri uzate
86

Sterilul de flotatie precum cel provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi transportat cu mijloacele auto proprii la depozitul de steril amenajat in cuva carierei Oita. Deseurile solide menajere, rezultate in principal de la grupul social din incinta sunt colectate intr-un container si evacuate periodic la depozitul de deseuri al orasului Vatra Dornei. Deseurile metalice rezultate in urma operatilor curente de reparatii, dezafectari sau inlocuirea unor piese, subansamble sau materiale, sunt depozitate intr-un spatiu amenajat in cadrul platformei industriale Iacobeni, de unde, periodic, pe masura acumularii sunt valorificate prin unitatile autorizate. Intretinerea utilajelor si schimbul de ulei se face numai de catre personal instruit, astfel incat sa fie prevenite situatiile care ar putea conduce la poluarea accidentala a mediului. Uleiul uzat de la mecanismele de transmisie este colectat si depozitat in butoaie metalice, urmand a fi utilizat apoi pentru ungerea perforatoarelor, masinilor de incarcat sau ventilatoarelor care sunt amplasate in conditii agresivcorozive din mediul subteran. Deseurile metalice se depoziteaza in locuri amenajate in vederea valorificarii. 10.Gestiunea substantelor si preparatelor periculoase. In cadrul procesului de flotare sunt folositi urmatorii reactivi: sulfat de cupru hipoclorit de sodiu carbune activ Nascol 201, 314 acid sulfuric polifin spumant Dowfroth 250

Reactivii sunt pastrati in magazia special amenajata aflata pe platforma Iacobeni. Se tine evidenta zilnica a consumurilor si stocurilor. Pentru evidenta acidului sulfuric, care se incadreaza in categoria precursorilor, exista un registru special in care se tine evidenta zilnica a intrarilor si iesirilor.

87

CAPITOLUL VIII STRUCTURA PERSONALULUI PENTRU INTREAGA UZINA

Antizdrobire = 5*1=5 - siloz =1 - concasor = 1 - ciur =1 - benzi =1 - maistru =1 Macinare = 3*3=9 - siloz =1 - alimentator = 1 - moara = 1 Flotare =4*3=12 - celule =2 - reactivi = 2 Filtrare = 5*3 = 15 - ingrosator = 1 - pompe =1 - filtru = 3 Epurare = 2*3=6 - reactivi =1 - pompe =1 Deservire = 4*3 = 12 - electrician = 1 - lacatus =1

4*780*1.25

1*1500*1.25

9*780*1.25

88

- sofer = 1 - incarcator = 1 Intr sch .I (ech.rep)=6 -sudor = 2 -electr.=1 -lacatus = 2 -strungar =1 Total = 65 Coordonare : = 6*1800*1.25 -maistri = 2*1800 -tehnologi =3*1800 -sef =1*1800 Laborator =5 Cantar = 3 Alim.apa P = 3 T=71 1*1800*1.25+1400*1.25+3*780*1.25 3*700*1.25 3*780*1.25 T = 82 98 inchideri decontare = 57+3 = 60 Manaila Maistru = 1 Belaz = 2 Foreza = 1 Excavator = 1 Geolog = 1 Topo = 1 Normator = 1 Desv. = 1
89

Ulm - sef sector extractie = 1 1 1 1

Electr. = 1 10 Col.Auto : Sef col =1 Soferi = 6 PECO = 1 Col mica Soferi = mm = 2 Tr,mcb= 4 Paza sde v 2+1 =3 =3 82 + 13 +6 +3 = 104-2 = 102 Dir. =3 Cons =1 Of.Jurid =1 Runs 1+1=2 Prod-Geo = 1+1 Mec = 1+1 MedPrM = 1+1 Audit =1 Apov = 1+2 CTC Lab = 1+1 Contab = 1+3 3 +1+1+ 8 + 10 = 23 102 +23 =125 185 -125 = 60 1 + 2 ms =3 .......57 munc. =6 3 = 13

90