Sunteți pe pagina 1din 4

Adapostirea iepurilor Iepurii sunt crescuti si exploatati pentru: a) carne, b) reproductie, c) in scop experimental Adapostirea iepurilor pentru carne

Se poate face in: 1. Sistem extensiv: - in rezervatii nedelimitate, rezervatii limitate, voliere, adaposturi la sol. 2. Sistem semiintensiv soproane inchise, soproane semideschise, soproane deschise. 3. Sistem intensiv 1A. Cazarea iepurilor in sistemul de crestere in rezervatii nedelimitate in zone de deal, fara amenajari deosebite, ferrite de vanturi si zgomote, surse permanente de apa potabila, vegetatie arboricola, furajare cu flora spontana. Dezavantaje sunt expusi daunatorilor si produc pagube in livezi 1B. Cazarea iepurilor in rezervatii limitate delimitarea rezervatiei cu santuri de apa, garduri de 1,5m inaltime. Iarna, pentru furajarea suplimentara cu fan, paie, coceni se fac amenajari. 1C. Cazarea iepurilor in voliere suprafete de 50-60 mp delimitate de garduri si acoperite cu plasa de sarma, cuiburi, soproane. Furajarea = vegetatia din voliere, masa verde, fan, paie, coceni, suculente, concentrate, saruri minerale. Adaparea = adapatori manuale. 1.Cazarea iepurilor la sol in adaposturi inchise/deschise, iepurii traiesc in familii. Adaposturi cu ventilatie naturala, pardoseala pamant. Adapostirea semiintensiva cazare baterii de custi pe 3 nivele, din lemn sau metal. Custi 60% pardoseala continua carton asfaltat/tabla zincata 40% pardoseala discontinua sipci de lemn, iar in zona de defecatie, plasa de sarma Colectarea dejectiilor tavi sub pardoseala Frontul de furajare amplasat pe frontal custii Adaparea adapatori vacuumatice Adapostirea intensiva- izolare termica, compartimente in fiecare adapost pentru crestere si ingrasare tineret + pentru maternitate. a) Baterii de custi orizontale pe fosa profunda b) Baterii verticale pe doua nivele Baterii de custi orizontale intre fose, sub aleile de circulatie = canale de ventilatie. Custile sunt de 3 feluri pentru maternitate, pentru tineret, masculi, asteptare gestatie. Custi pentru maternitate o femela + puii pana la intarcare cusca propriu-zisa, cuibar de fatare; instalatie de adapare si hranire. Custi tineret + masculi 6-10 exemplare/cusca 6-8 exemplare/cusca tineret reproductie 28-70 zile 1 exemplar/cusca masculi adulti de reproductie Microclimat de confort ventilatie aspiranta T=18-20 grade Celsius maternitate =23-24 grade Celsius prima sapt = 15-18 grade Celsius urm saptamani Curenti =0,1-0,2 m/s iarna, 0,3-0,4m/s vara Co2 = 3000 ppm NH3=10 ppm

H2S=10 ppm Fotoperioada = 8 ore/zi pentru femele inainte de monte, 16 ore/zi- gestatie, alaptare, 3-5 ore/zi tineret Intensitatea lumii = 30-40 lucsi maternitate, 0,5-1,5 lucsi tineret. 4. Adapostirea iepurilor in scop experimental custi material plastic cu capac, fara capac. + plasa de sarma Custile destinate iepurilor au dimensiuni diferite in functie de greutate iepurilor. Custi portabile cu adapator vacuumatic si hranitor Colector dejectiilor se face pe tavite individuale cu hartie absorbanta. Probleme de bunastare a iepurilor cresterea in sistemul intensiv, microclimatul, alimentatia necoresp, probleme pe timpul transportului si in timpul taierii. Transportul este reglementat directive 91/628, 93/119. Adapostirea pestilor 1. Amenajari piscicole in albiile minore ale apelor curgatoare din zona de munte A. Lucrari transversale a) praguri simple (in albii cu maluri joase) busteni transversali incastrati in maluri, blocuri de piatra, bolovani. b) Praguri podite in albii inainte busteni transversali, marginile malurilor protejate cu busteni sau pietre. Lucrarile transversale reduc viteza apei, maresc adancimea apei, oxigenarea buna a apei, protectia pestilor de viituri b. Lucrari inclinate de mal a) pintenii (epiuri) simpli capra, cascada, casoaie. Rolul lucrarilor inclinate abat curentii de apa erozivi pentru maluri/creeaza adapost pentru pesti. C. Lucrari de protectie locala in albie capre din lemn lestate cu piatra + baraje de pamant consolidate cu lemn rotund. Rolul lucrarilor este de a oferi adapost pestilor de viituri. 2. Bazine pisicile artificiale baraje, diguri, prize de apa, canale, constructii pentru traversarea obstacolelor, decantoare, filter, guri de alimentare 3. Unitati pentru productia piscicola iazuri, unitati salmonicale formate din bazine pentru reprod, pentru crestere si iernat, statii de incubatie, ansambluri piscicole colinare, ansambluri piscicole de ses ciprinide, sturioni. Adapostirea salmonidelor pastravariile de repopulare produc iernat pentru repopularea apelor de munte, de consum pastravi de carne, mixte. Alevinii se cresc pana la 2 luni in puiernite cu un debit de apa de 30-60l/min. Bazinele de crestere a puietului constructii dreptunghiulare sau circulare din beton cu supraf de 20-60mp si adanci de 0,3-0,6m. Bazinele pentru pastravi de consum Bazinele de reproductie Bazine de carantine, pentru experimentare, pentru pescuit sportiv. Indicatori comportamentul, frecventa respiratorie, consum de furaje, calitate apa (temp, pH, oxigen dizolvat, subst organice, densitatea pestilor Comportamentul in scopul interpretarii nivelului de bunastare, se urmaresc diferitele tipuri de comportament. Se apreciaza viteza cu care pestii raspund la un stimul oarecare, caracterul inotului, pozitia corpului in apa. Se pot intocmi fise etologice. Calitatea apei genereaza stress acut si cronic manifestat prin pierderea homeostaziei, reducerea productiei, scaderea rezistentei la boli. Lumina genereaza stress, panica, leziuni, mortalitate.

Alimentatia pestilor la somoni deficitul de fosfor genereaza deformari scheletice, furaje rancede degenerarea ficatului. Infometarea, reducerea ratiei ajustarea productiei, la cerintele pietei. Exista corelatie intre infometare, specia de peste si temp apei Temp ridicate ale apei genereaza lovirea ochilor, muscarea cozii, canibalism Se recomanda infometarea cu 1-3 zile inainte de taiere pentru golirea intestinului. Genetica la pesti urmareste sporul de crestere in greutate, indicele de conversie a furajelor, fecunditatea, obtinerea tulpinilor monosex si poliploide, rezistenta la boli Densitatea mare duce la: stress, comportare agresiva, injurii la nivelul pielii si aripioarelor, boli si restrangerea inotului, reduce calitatea apei, reduce conversia furajelor. Manipularea, lotizarea si identificarea duc la stres, agresarea exemplarelor mici, canibalism, vatamari ale pielii, pierderea de solzi. Modalitati de identificare taierea inotatoarelor, aplicarea de crotatii interne sau externe, dangalizarea. Transportul cu autovehiculelor, vapoare, elicoptere, avioane, containere, pungi din plastic cu exces de oxigen duce la stres, vatamari corporale, moartea pestilor. Reducerea stresului pe timpul transportului la pestii de reproductie: folosirea anestezicelor, perioada de recuperare. Bolile malformatii scheletice, afectiuni musculare, afectiunile ochilor, boli bacteriene, infestatia cu paduchi de mare la somoni ce duc la leziuni ale pielii, pierderea solzilor, moarte. Incidenta si prevalenta marita a bolilor reprezinta indicatori ai bunastarii precare, indifferent de natura acestora. Mai mult, controlul adecvat al bolilor impune existenta programelor specifice si nespecifice in respectiva exploatatie si a registrelor de sanatate. Boli provocate de miceti 1. Saprolegniaza entitate morbida provocata de o ciuperca din genul Saprolegnia sau Achlya si se intalneste indeosebi in perioadele reci. Ataca icrele moarte, imprejurul carora tese filamente ca de vata si se intinde apoi la icrele sanatoase din vecinatate. Prevenirea mucegaiului la icre se face prin bai cu verde de malachit de 2 ori pe sapt, timp de 5 minute. La pesti, cand boala este in stadiul incipient si filamentele similare se poate combate cu usurinta. 2. Ihtiofonoza provocata de o ciuperca care ataca inima, ficatul, rinichii. Se manifesta sub forma unor noduli pe branhii. Se diagnoticheaza mai greu pt ca nu se deosebesc de ceilalti pesti la inceput. Uneori, inotatoarele sunt exoftalmice. Este usor de prevenit pentru ca in exploatatii mari, se obisnuieste ca toate viscerele sa se anexeze celorlalti in apa. In stadiile avansate de evolutie devin cahectici, apatici, pierd directia de inot si echilibrul. Moartea survine la 30 zile. Combaterea bolii nu este posibila. Boli provocate de protozoare 1. Ihtioftiriaza foarte periculoasa. Protozoarul se fixeaza pe branhii, inotatoare si ochi, patrunzand sub tesuturi. Se inchisteaza si se inmultesc prin diviziuni succesive. Pestii cu aceasta boala se recunosc usor, deoarece suprafata corpului este acorperita de vezicule punctiforme de culoare alba. La infestari massive se constata exfolieri cutanate si puncte necrotice branhiale. 2. Chilodonelaza produsa de un parazit foarte mic. Se fixeaza pe branhii, pe piele 3. Trichodiniaza periculoasa cand afecteaza puietul cu rezultate bune, cu verde de malachite, cu bai de acid acetic sau permanganat de potasiu.

4. Costiaza parazitii ataca tegumentul si in special branhiile. Aspectele clinice sunt asem debilitarii fiziologice. Combaterea bolii sulfat de cupru (bai), sarea de bucatarie. Boli provocate de helminti 1. Gyrodactylaza slabirea pestelui, curata de mucus corpul pestelui, hemoragii la piele si branhii, si care orice corp care nu este protejat favorizeaza infectiile secundarea iar combaterea prin bai cu ammoniac. 2. Infestarea cu lipitori in verile ploioase si cand apar viituri. Lipitorile se fixeaza pe corpul pestilor. Combatere prin bai cu sare de bucatarie. 3. Sanguinicola inemis. Ajunge agentul patogen in corpul pestelui dupa ce a trecut prin corpul gazdei intermediare ce este un melc 4. Triaenophorus. viermele ataca adultii si puietul de pastrav, instalandu-se in peretii intestinului Boli bacteriene 1. Furunculoza poate evolua acuta, subacut, cronic. Acut- mortalitate mare, Subacutmortalitate mai mic, cu pesti cu tumefieri globuloase. Cronic leziunile sunt variate, unele se cicatrizeaza Se trateaza cu cloramfenicol, sulfadimerazin, sulfaguanidin. 2.Necroza aripioarelor. Aripioarele sunt distruse de la varf spre corp, ramanand uneori doar un ciot ulceros sau o excrescenta cicatrizata, alteori bacteriile care provoaca boala ataca si derma la insertia aripioarelor respective. Cauzele bolii nu se cunosc cu precizie, intrucat aparitia ei este legata de o serie de factori defavorabili si de o proasta igiena. Taierea stress la manipulare, imbarcare pe timpul calatoriei, la debarcare pe timpul stocarii, pana taiere. Inainte de taiere, pestele nu se tine mai mult de 15 sec fara apa. Pierderea cunostintei la pesti racire sub 0 grade cu apa cu gheata, sedare cu Co2, electropescuit. Nu sunt acceptate metodele de omorare cu ammoniac, omorarea cu sare uscata, decapitarea. Acceptate distrugerea creierului lovirea manuala sau pneumatica a capului asomarea electrica la intensitate stabilita pentru fiecare specie in parte Intensitate mari: fractura coloanei vertebrale, hemoragii musculare Intensitati slabe: paralize fara pierderea constiintei Se poate incerca integrarea acestor paramatrii obiectivi de bunastare sub forma unui system numeric, prin acordarea de punctaje pentru fiecare in parte. Diferentele fata de standardele de crestere/exploatare sau fata valorile/aspectele normale au ca urmare depunctari in raport cu scorul maxim acordabil. Ca indicatori utili in evaluarea bunastarii pestilor in timpul transportului, se recomanda stabilirea: conditiilor de transport, densitatea de stocare a pestilor in timpul transportului, calitatea apei, comportamentul pestilor in momentul receptilor, modul de transfer al pestilor din mijloacele de transport in bazinele piscicole, tabloul biochimic sanguine problemele de bunastare pe termen scurt fiind reflectate de nivelul enzymatic crescut, hiperglicemie si tulburari excretorii. Ca indicatori utili in evaluarea bunastarii pestilor in centrele de taiere se recomanda stabilirea: comportamentului din tancurile de asteptare, densitatii de stocare in raport cu standardele, examenului clinic general al pestilor (starea inotatoarelor, a branhiilor si suprafetei cutanate, prezenta si cantitatea de mucus la nivel cutanat, frecventa miscarilor operculare), eficientei asomarii, tabloului biochimic sanguine.