Functiile dreptului 1. Functia de institutionalizare / formalizare juridica a organizarii social politice; 2.

Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; 3. Functia de conducere a societatii; 4. Functia normativa;

Principiile de drept 1. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului; 2. Principiul libertatii si egalitatii; 3. Principiul responsabilitatii; 4. Principiul echitatii si al justitiei;

1. 2. 3. 4.

Principiile legiferarii Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normei juridice; Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului; Principiul corelarii actelor normative; Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea normativa;

Actului normativ 1. Expunerea de motive (prezentare succinta a conditiilor aparitiei / finalitatilor urmarite)

2. Titlul actului normativ (scurt, sugestiv element de identificare) 3. Preambulul si formula introductiva 4. Dispozitii sau principii generale (prevederi, definitii)

5. Dispozitii de continut (continutul actului normativ reguli, urmari) 6. Dispozitii finale si tranzitorii (punerea in aplicare, intrarea in vigoare, prevederi, relatii cu reglementari preexistente) 7. Anexe

Partile constitutive ale / Elementele: Normei juridice Raportului juridic Structura logica a 1. Subiectul normei juridice: (subiectul de drept, pers. purtatoare de drepturi si obligatii 1. Ipoteza (descrie care poate imprejurarile, participa la orice poate defini relatie sociala; calitatea subiect individual subiectului) sau colectiv) 2. Continutul (ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor; 2. Dispozitia (drepturi, obligatii, dreptul subiectiv facultatea juridica prevederi, individuala a permisiuni) subiectului de 3. Sanctiunea drept; obligatia (pozitiva sau negativa; urmarile juridica indatorirea sub. care survin pasiv de a avea o nefavorabile sau anumita conduita masuri de activa sau pasiva) stimulare) Structura tehnico- 3. Obiectul legislativa a (actiunile pe care normei juridice: subiectul de drept le intreprinde sau Forma de le solicita in exprimare a procesul normei juridice desfasurarii poate fi raportului juridic; incompleta, conduita partilor) elementele lipsa se deduc logic.

Raspunderii juridice 1. Conduita ilicita (actiune/inactiune care nesocoteste o prevedere legala; infractiuni, contraventii, abateri disciplinare) 2. Prejudiciul (rezultat vatamator) 3. Legatura cauzala (intre fapta ilicita si prejudiciu/ prejudiciul trebuie sa fi survenit ca urmare, ca efect al faptei)

4. Vinovatia (element constitutiv, temei al raspunderii juridice; implica libertatea vointei, caracterul deliberat al actiunii si asumarea riscului acestui comportament)

NORMA JURIDICA SCOP: - asigurarea ordinii sociale (pentru asta, norma juridica trebuie sa corespunda structurii si necesitatilor societatii, sa fie recunoscuta ca obligatorie si sa trezeasca in destinatarii ei constiinta necesitatii); - apararea societatii; - prevenirea si combaterea comportamentului deviant; Norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala; poate fi adusa la indeplinire pe cale statala si, in caz de nevoie, prin constrangere. Normele juridice reprezinta un model de comportament, continand pretentiile societatii fata de conduita membrilor sai. Impreuna cu relatiile juridice nascute in baza lor, normele juridice formeaza ordinea de drept, adica nucleul ordinii sociale, garantia realizarii drepturilor de baza ale individului si a functionarii corecte a institutiilor. TRASATURILE NORMEI JURIDICE Caracter general si impersonal (este abstracta si abstractizeaza, se adreseaza impersonal, masei si nu individului ca singularitate, este o dispozitie generala) Caracter tipic (formuleaza un tip, model de conduita; reduce si egalizeaza insusirile semnificative) Implica un raport intersubiectiv (imagineaza omul in raport cu semenii sai, are in vedere schimbul just intre persoane aflate in relatie; permanenta limitare reciproca sub sanctiunea pedepsei) Caracter obligatoriu (prevederile nu sunt lasate la liberul arbitru al subiectului; se bucura de exigibilitate adica are garantii exterioare; aceeasi obligativitate indiferent de forta actului normativ care o cuprinde) CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE 1. Criteriul ramurii de drept (norme de drept civil, penal, comercial, administrativ, constitutional etc); 2. Criteriul fortei juridice a actului normativ (legi, decrete, hotarari guv., ordonante, decizii); 3. Criteriul structurii logice (norme juridice complete, incomplete); 4. Criteriul sferei de aplicare (n.j. generale, speciale, de exceptie); 5. Criteriul gradului si al intensitatii incidentei (norme principii; se impun in rap. cu celelalte norme);

6. Criteriul modului de regl. a conduitei (norme onerative, prohibitive, permisive); 7. Norme organizatorice (infiintare, scopuri, competente, relatii intre institutii) 8. Norme punitive si norme stimulative (sanctiuni negative/pozitive).

Intr. in vigoare la 3 zile dupa publicarea in Monitorul Oficial / la data prevazuta legi si ordonante; la data publicarii in Monitorul Oficial / la data prevazuta celelalte acte normative; Actiunea normei juridice isi produce efectele pe viitor; * Principiul neretroactivitatii (exceptie legile interpretative, nepedepsirea faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute sub legea noua, aplicarea normei juridice mai favorabile, retroactiv); * Principiul neultraactivitatii (o norma juridica nu isi poate extinde efectele dupa iesirea sa din vigoare; exceptii normele juridice cu caracter temporar / exceptional) Iesirea din vigoare: * Ajungerea la termen (norme juridice cu termen / exceptionale) * Caderea in desuetudine (schimbarea conditiilor social economice determina neaplicarea n.j.) * Abrogarea expresa directa (cu precizarea actelor scoase din vigoare in actul normativ nou)

 indirecta (cu mentionarea ca pe data intrarii in vig. a actului nou se abroga orice dispozitie legala contrara) tacita / implicita .

RAPORTUL JURIDIC = legatura sociala dintre participantii determinati, reglementata de norma juridica, ce poate fi aparata prin apel la forta de constrangere a statului; Raportul juridic este un raport: *social (se stabileste intre oameni, pers. fizice sau juridice) *de suprastructura (suporta insuficienta tuturor rapoartelor sociale, influenteaza viata sociala) * volitional (de vointa) * valoric (se concretizeaza in valorile esentiale ale societatii) + Categorie istorica.

RASPUNDEREA JURIDICA = reactia organizata, institutionalizata, pe care o declanseaza o fapta sociala condamnata; = cadrul de realizare pentru sanctiune; = raport juridic de constrangere, al carui obiect este sanctiunea; - civila, penala, contractuala, delictuala (in functe de norma juridica incalcata);

Raspunderea penala raport juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infractiunii, raport stabilit intre stat si infractor; sanctiune specifica pedepasa prohibitiva de libertate. Atitudinea autorului faptei fata de conduita sa poate lua forma de intentie sau culpa. INTENTIA * directa faptuitorul prevede rezultatul si il urmareste; * indirecta faptuitorul prevede rezultatul, nu il urmareste, dar il accepta; CULPA * faptuitorul prevede si spera ca rezultatul nu se va produce (imprudenta); * faptuitorul nu prevede, desi trebuia sa prevada (neglijenta); Cauze care exclud existenta raspunderii juridice: minoritatea (sub 14 ani), alienarea mentala, betia involuntara, constrangerea fizica sau morala, cazurile de legitima aparare.