Sunteți pe pagina 1din 4

FORMAREA CAVITATILOR SEROASE ALE TRUNCHIULUI.

FORMAREA DIAFRAGMEI
Seroasele sunt reprezentate de pleura, pericard si peritoneu. Toate captusesc cavitati. Au un punct comun de dezvoltare, plecand de la colonul intraembrionar (spatiul care contine viscere favorizeaza mobilitatea lor) Intestinul este o formatiune tubulara de natura epiteliala, inconjurata de o lacuna mezodermica. La exterior se gaseste o foita (splahnopleura) care se continua la nivelul peretilor trunchiului cu somatopleura. Intre cele 2 foite delimitandu-se celomul intraembrionar. Topografic, tubul intestinal se gaseste ventral de tubul neural si notocord. Mezodermul, acoperit de splahnopleura se va reflecta anterior, luand nastere mezenterul ventral primitiv si posterior, luand nastere mezenterul dorsal primitiv. Mezenterul ventral anterior il gasim la nivelul esofagului terminal, coborand pana la duoden si temporar la nivelul cloacei. Comportamentul lui este diferit toracal si abdominal. La nivel toracal, vine in raport cu cordul, se prinde pe fata posterioara a acestuia si ia denumirea de mezocard dorsal. La nivel abdominal (stomac si duoden) se lateste , purtand numele de mezogastru ventral si cuprinde in interior o masa mezenchimatoasa (sept transvers) , in grosimea careia va prolifera mugurele hepatic si cel al cailor biliare extrahepatice. Prezenta septului transvers la acest nivel divizeaza mezodermul ventral I intr-o portiune posterioara (omentul mic ligamentul gastro-hepatic) si o portiune anterioara (lig falciform) Mezenterul dorsal primitiv ca urmare a reflectarii spahnopleurei si mezodermului care, spre deosebire de cel ventral se gaseste pe toata lungimea tubului digestiv, exceptand faringele si esofagul superior. Iau nastere: a) Mezoesofagul b) Mezogastrul c) Mezoduodenul d) Mezenterul propriu-zis e) Mezocolonul transvers f) Mezosigmoidul g) Mezorectul Prezenta celor 2 foite mezenterice vor duce la divizarea celomului embrionar in mai multe cavitati: - cavitate pericardica cavitate mare, in care se gasesc cordul si vasele - canalele pleuro-parietale mici, vor deveni ulterior cavitate pleurala simetrica - cavitate peritoneala voluminoasa Fiecare va avea: - un perete parietal, captusit de mezoteliul din somatopleura - un perete visceral, captusit de mezoteliul din splahnopleura (pericardul seros, pleura viscerala)

Evolutia mezenterului ventral si formarea septului transvers

La nivel abdominal, intre stomac, duoden si peretele anterior abdominal se interpune acest mezenter ventral care se lateste si cuprinzand o masa mezenchimala, formeaza septul transvers. Acesta va ocupa spatiul dintre baza cavitatii toracice si canalul ombilical. Are forma semilunara, avand 2 extremitati dorsale ascutite, limitand prin acestea comunicarea dintre cavitatea pericardica si canalele pleuro-peritoneale. La nivelul stomacului si duodenului apar mezouri, ele fiind initial inglobate in septul transvers si suferind ulterior un proces de separare. Legatura dintre stomac, duoden si sept, dupa separare se mentine prin mezogastrul ventral.

In grosimea septului apar mugurii hepatici, iar prin dezvoltarea ficatului, apar 2 formatiuni de legare pt peretele abdominal ligamentul falciform si pentru stomac, omentul mic. Septul transvers apare de timpuriu, din S3 intrauterina, fiind initial incomplet posterior. Va deveni un sept complet numai in momentul fuzionarii somatopleurei cu spahnopleurei, formand asa-zisele mezocarduri laterale. Initial, are o pozitie inalta in dreptul primei somite occipitale, ulterior, dupa fuzionarea somato si spahnopleurei va intra in alcatuirea diafragmei, suferind un proces de descensius. In procesul de coborare, septul transvers va fi invadat de mioblasti si de nervul frenic. Coborarea septului transvers este rapida. Din regiunea occipitala - in S3 ajunge in S4 in dreptul somitelor C3-C5 - in S6 ajunge in dreptul somitei T3 - iar in L3 in dreptul somitei L1 Cand acest sept transvers este in pozitie inalta, este incomplet posterior datorita asezarii lui verticale, ca apoi coborand sa-si ia pozitia orizontala

Evolutia mezenterului dorsal


a) Mezoesofagul face parte din elementele formatoare ale diafragmei b) Mezogastrul dorsal ia parte la formarea bursei omentale si omentului mare Stomacul initial este sagital, astfel se delimiteaza o depresiune intre ficat si restul tubului digestiv, numit reces hepato-enteric. El va deveni ulterior vestibulul bursei omentale. De la acest reces pornesc 2 prelungiri: - una craniala, intre esofagul abdominal, duoden si mugurele pulmonar care ia numele de bursa intracardiaca si care va deveni ulterior prelungirea superioara sau diafragmatica a bursei omentale. - caudala, care ia numele de fundul de sac retrogastric si care anticipeaza formarea bursei omentale si a omentului mare. In viata embrionara, intre foitele bursei omentale se va gasi un reces care ulterior dispare. De mentionat ca intre foitele mezogastrului dorsal se va dezvolta si pancreasul, iar ulterior, incepand din L4 apar si insertiile secundare ale mezogastrului dorsal care vor duce la formarea fasciilor de coalescenta. Datorita acestor insertii secundare, pancreasul va deveni organ secundar retroperitoneal si cea mai mare parte a duodenului prin prezenta fasciei de coalescenta Treitz. De asemenea, intre foitele mezogastrului dorsal

se va dezvolta si splina cu mentiunea ca, de la aparitie si toata viata ramane intraperitoneala. Prezenta ei ca organ intraperitoneal imparte mezogastrul dorsal in 2 ligamente: gastro-lienal si reno-lienal, care vor delimita prelungirea stanga a bursei omentale. c) Mezoduodenul - Se fixeaza in L3 intrauterin de peretele posterior astfel ca prin alipire la peritoneul parietal posterior devine fascie de coalescenta Treitz comuna cu cea a pancreasului d) Mezenterul propriu-zis - Este prelungirea peritoneala a jejuno-ileonului - Se diferentiaza in L5, cu mentiunea ca jejunul si ileonul au fost si raman intraperitoneale. - La procesul de definitizare a mezenterului participa si fixarea colonului ascendant pe peretele posterior prin fascia de coalescenta Told 1, precum si coborarea si fixarea cecului e) Mezocolonul transvers - L5 - Este urmat de extraperitonealizarea colonului descendent prin coalescenta si de colonel pelvin (sigmoidal) f) Mezosigmoidul - Este prelungirea peritoneala care se va definitive in L6 si ancoreaza colonel sigmoid de peretele posterior, intinzandu-se de la marginea mediala a muschiului psoas stang pana in dreptul vertebrei S3 g) Mezorectul - Este o prelungire peritoneala temporara - Dispare si duce la asezarea rectului in spatiul extraperitoneal, cu aceasta terminandu-se evolutia mezenterului dorsal primitiv.

Separarea cavitatilor seroase


Se realizeaza prin: 1. Fuzionarea membranelor pleuro-pericardice 2. Fuzionarea membranelor pleuro-peritoneale 3. Aparitia diafragmei 1. Membranele pleuro-pericardice separa cavitatea pericardica de canalele pleuroperitoneale. Apare timpuriu, incepand cu embrionul de 4 mm, favorizat de aparitia mugurilor pulmonari in cavitatile pleurale si de aparitia prin fuzionare a pericardului fibros. 2. Membranele pleuro-peritoneaza prin fuziunea fac separarea intre cavitatile pleurale si cavitatea peritoneala, ele fiind dependinte ale somatopleurei peretelui toracal.

Separarea cavitatii mentionate are loc in S7-S11, initial avand o pozitie verticala. Directia de separare merge spre anterior. Aparitia mugurelui pulmonar cranial si aparitia ficatului caudal favorizeaza. Aceste 2 elemente morfologice se aplica pe septul transvers, iar prin fuzionare cu mezoesofagul vor da nastere diafragmului. 3. Formarea diafragmului definitiveaza septul cavitatii toracale de cea abdominala, si implica: - septul transvers - membranele pleuro-peritoneale - mezoesofagul dorsal - peretii trunchiului Septul transvers devine centrul tendinos al diafragmei Membranele pleuro-parietale vor fuziona cu partea dorsala a septului transvers si cu mezoesofagul dorsal formeaza partea intermediara a diafragmei definitive. Mezoesofagul dorsal o data cu patrunderea fibrelor musculare prin mioblastii care migreaza => portiunea mediala a diafragmei Mezoduodenul parietal va avea 2 portiuni: - centrala/mediala - din care se va forma regiunea periferica a diafragmei - laterala din care se formeaza peretele definitive al trunchiului Prin extensia cavitatii pleurale vor lua nastere recesurile costo-diafragmatice, moment in care diafragma este modulate complet. Din S5, nervii spinali C3-C5 (= n frenic) vor intra in septul transvers pe calea membranei pleuro-pericardice (explicatie pentru faptul ca n frenic este in raport cu peretele fibros) Coborarea diafragmei este in legatura cu dezvoltarea peretilor toracali, astfel ca peretele posterior se dezvolta mai rapid => coborarea mai mult posterior. De la nivelul miotoamelor cervicale, migreaza mioblasti la care se adauga si cei din miotoamele toracale, astfel diafragma devine un organ musculos care nu are doar rol separator, ci si in respiratie.

Anomalii
Hernia diafragmatica congenitala este o maladie ce afecteaza partea musculara postero-laterala a diafragmei si este cauzata de lipsa de coalescenta a membranei pleuro-peritoneale. Este unilaterala, mai frecventa in stanga => comunicarea intre cavitatea toracica si abdominala, urmata de hernierea in torace a viscerelor abdominale, in general cele cu mobilitate mai mare (jejun, ileon), dar uneori chiar ficatul, stomacul si colonul. Acestea ocupa ducand la hipoplazia plamanului respective si impingerea organelor in partea opusa. Ca expr clinica, pacientul prezinta o stare generala grava, cu detresa respiratorie importanta, cu toracele bombat si abdomenul excavat, iar la auscultatia toracelui se aud zgomote hidroaerice (de intestin)