Sunteți pe pagina 1din 4

Profesor Florentina-Madalina Rotaru Grupul colar de Industrie Uoara Cisndie Jud.

Sibiu ISTORIA MATEMATICII IN LECTIA CURENTA Marile succese ale tehnicii, adnc ptrunse n viaa oamenilor, sub toate formele ei, au contribuit la recunoaterea rolului fundamental al matematicii. Din acest motiv, interesul pentru matematic a crescut mereu i, odat cu acesta, necesitatea de informare asupra acestei tiine, a naterii i dezvoltrii ei, a oamenilor de seam ce au reuit s creasc prestigiul matematicii la rangul de .regin a tiinelor.. De asemenea, avnd n vedere c matematica este proba scris pentru examenul de bacalaureat i c elevii liceelor industriale au nevoie de atenie special n vederea motivaiei lor pentru nvare, devine necesar introducerea in lecia curenta a unui moment care le va capta atenia, le va face mai plcut i totodat mai util, n viziunea lor, necesitatea nsuirii disciplinei matematice. Rolul este de a prezenta matematica prin legarea realizrilor marilor matematicieni de numele lor, prezentnd contextul n care au avut loc aceste descoperiri n domeniul matematic, probleme practice care au condus la dezvoltarea unor ramuri ale matematicii sau au generat contradicii rezolvate peste mai multe veacuri. Dorim a forma la elevi competene n folosirea corect a terminologiei specifice matematicii n contexte variate de aplicare, n nsuirea unor aspecte principale privind dezvoltarea istoric a matematicii i a unor informaii privind viaa i activitatea unor matematicieni remarcabili. Acest lucru reprezint i o ncercare de a da elevilor posibilitatea s-i fac o idee clar i corect asupra misteriosului Univers Matematic i se dorete s se demonstreze, pe marginea Istoriei Matematicii, c tot ce a realizat de pre omul, toate motivele sale de mndrie, sunt datorate doar gndirii sale. Pornind de la ideea ca matematica nseamn deducii corecte, raionamente, precizie si obiectivitate, putem afirma ca ne imprima o anumita ordine morala si intelectuala, rectilinitatea in toate mprejurrile vieii. Istoria Matematicii furnizeaz elevilor informaii de cultur general privind dezvoltarea acestui domeniu al cunoaterii umane, relevndu-se oportunitile practice care au impus descoperirile din matematic i strnsa ei legtur cu celelalte tiine. In matematica nu exista compromis intre adevr si eroare. Din acest motiv, matematica cu toate exemplele sale, instruiete poate mai bine dect toate preceptele morale din lume. Matematica este un mijloc si nu un scop, este un mijloc spre a prinde cantitativ sau structural toate fenomenele naturale in formule precise. Matematica este venic in nnoire, este fr limita, ca universul nsui. Ea imprima tendina ctre perfeciune, avnt si entuziasm. De altfel, deviza stlpilor Gazetei matematice, Vasile Cristescu, Andrei Ioachimescu, Ion Ionescu, Gheorghe Titeica, a fost: entuziasm, armonie, munca, sacrificii. Aceasta este, de fapt, deviza oricrui matematician, dar si a oricrui om demn in via. In antichitate, matematica a stat la baza oricrei scoli filozofice. Putem aminti Academia lui Platon, pe poarta creia era scris: Nimeni sa nu intre aici daca nu este geometru. Pitagora este un alt filozof, creator de scoal matematica in Grecia Mare. Nu se

putea concepe filozofie fr matematic. Si mai trziu, in Evul Mediu, matematica a stat la baza nvturii superioare universitare. Au aprut apoi curente de idei avnd ca scop perfecionarea nsuirilor superioare ale omului: umanismul lui Pitagora, umanismul stoic al grecilor, umanismul Renaterii, avndu-l ca vrf pe Galileo Galilei. Toate au cultivat gndirea logica si au dezvoltat valorile culturii. Nu a existat numai un umanism literar, care consta in special in studiul limbilor si al literaturilor clasice, ci si un umanism tiinific, mai ales matematic. In articolul intitulat Formaia matematica (revista Secolul 20, nr.2, 1964), Ion Barbu ( Dan Barbilian) scria: Se poate vorbi de un umanism modern, de un sistem complet de cunotine capabil sa formeze omul, bazat nsa pe matematic? Sunt convins ca da La orele de matematica, pe lng coninutul predrii in sine, ne putem rezerva timp pentru recreaiile matematice, cu un rol minor pentru progresul matematicii din zilele noastre. naintea grecilor, indienii s-au preocupat de astfel de probleme de aritmetica. De asemenea, celebrul papirus egiptean scris de scribul Ahmes si descoperit de englezul Henry Rhind, papirus aflat azi la British Museum din Londra, scris cu 1800 de ani i.e.n., conine o serie de probleme de aritmetica si de geometrie cu caracter recreativ. Dup greci, si arabii au avut asemenea preocupri, care au putut sa ajung mai trziu in Europa prin Italia, printre alii datorita lui Leonardo Pisano, numit si Fibonacci (1175-aprox. 1250). In 1612, Claude Gaspard Bachet de Meziriac a scris o carte intitulata Problemes plaisants et delectables qui se font par les nombres, an in care Rene Descartes era copil, iar crile didactice pentru uzul colarilor nu apruser. Iat ca naintea crilor didactice au aprut cele destinate sa distreze pe amatorii de matematici din afara scolii. Azi exista o mulime de astfel de lucrri. De exemplu, La mathematique des jeux ou recreation mathematiques ( Matematica jocurilor sau recreaii matematice), tiprita la Bruxelles sub semntura lui Maurice Kraitchik, Jeux mathematiques, Quelques casse-tete (Jocuri matematice, cteva probleme care dau bataie de cap), publicata de G. Gamow si M. Stern in 1961 la Paris sau Mathematique de demain, problemes non resolus (Matematica de mine, probleme nerezolvate), in care sunt tratate 50 de probleme nerezolvate, de la probleme de teoria mulimilor infinite pana la probleme de analiza, unele dintre acestea putnd fi atacate chiar de nespecialiti, amatori in matematici. In mod evident, lista lucrrilor aprute in acest domeniu in ultimele decenii nu este una uor epuizabila. Dar nici acest domeniu nu este singurul valorificabil de ctre cadrul didactic. In funcie de preocuprile si pasiunile fiecrui profesor in parte, temele pot varia de la Matematica si muzica, Matematica si poezia pana la Matematica si arhitectura. Iat ce spune James- Joseph Sylvester despre ntinderea matematicilor: Matematicile nu sunt ca o carte nchis in scoarele sale si prinsa cu paftale si agrafe de bronz, al crei coninut, ca sa-l cercetezi, nu ai voie dect de rbdare; nu sunt nici ca o mina ale crei bogii pot cere timp pentru a fi scoase la iveala, bogii care nu umplu nsa dect un numr limitat de vine si filoane; nu sunt nici ca un pmnt a crui fertilitate poate sa se epuizeze prin recolte succesive; nu sunt nici ca un continent si nici ca un ocean ale cror arii pot fi desenate si ale cror contururi pot fi delimitate; matematicile sunt fr limita, ca spaiul, pe care-l gsesc prea redus pentru aspiraiile lor. (Collected Mathematical Papers, 4 volume, Cambridge, 1904-1911). Cel care a luat contact cu matematica, cel care si-a dat seama complet de caracterul ei abstract, va porni ntotdeauna de la un eafodaj intelectual logic. Matematica nu are nimic in

comun cu minciuna, vulgaritatea sau egoismul. Ea da celor ce o urmresc, prin precizia formulelor si a expresiilor, disciplina intelectuala, discreie, modestie si msura in toate. Toate aceste caliti trebuie sa fie insuflate elevilor notri si cu ajutorul puterii educative ale acestei tiine. Aceasta putere educativa a matematicii exista, fiindc la baza sa sta numai raionamentul logic, ceea ce ne face sa tindem mereu ctre adevr si perfeciune. In matematica nu poi nira vorbe, cuvntul trebuie sa fie propriu pentru ideea de exprimat. Matematica, o poezie de nalta factura spirituala, ne arata adevrata valoare a cuvntului. Elevii se vor convinge c matematica n-a fost inventat de cineva cu intenia de a-i chinui. Ea are aplicaii notabile i eseniale n orice domeniu, orice studiu serios nu poate fi separat de formalismul matematic. Privit astfel istoria matematicii introdusa in lecia curenta va avea rolul de forma la elevi: nelegerea necesitii naturale care a impus inventarea i utilizarea numerelor; Legtura ntre sistemele de numrare i folosirea lor n funcie de situaie; Strnsa legtur ntre matematic i toate tiinele aplicative aflate n stare incipient; nelegerea necesitii unei rigori a demonstraiei, a demersului deductiv i capcanele care se pot ivi prin folosirea prea uoar a argumentului evident; Realizarea transferului de informaii ntre matematic i domeniile sale conexe; Acceptarea faptului c matematica poate fi interesant, umoristic i captivant, nu neaprat un domeniu arid n care zburd formule sinistre generatoare de dureri de cap; Manifestarea curiozitii i imaginaiei n aflarea unor aspect privind viaa oamenilor de tiin din domeniul matematic; Formarea motivaie in pentru studiul matematic ca domeniu relevant pentru viaa social i profesional; Dezvoltarea unei gndiri deschise, creative a unui spirit de obiectivitate; Manifestarea iniiativei i a disponibilitii de a aborda sarcini variate; Dezvoltarea simului critic, a capacitii de a aprecia rigoarea, elegana n construirea unei teorii; Detectarea faptului matematic n cele mai diverse i mai ciudate domenii, nelegerea utilitii i oportunitii formalismului matematic n sesizarea esenei fenomenelor Elevii se vor familiariza cu matematica n ansamblul ei i ncercnd sa le-o facem interesant i plcut vor dori s-i mbogeasc tezaurul anecdotic cu istorioare despre matematicieni i cu glume cu substrat matematic astfel dup opinia mea vor rmne interesai de matematic i dup terminarea colii, cel puin la nivel de popularizare i de curioziti Sugestii metodologice: Elevii vor fi ndrumai s citeasc diverse cri de popularizarea matematicii, familiarizndu-se cu un domeniu considerat pn acum ostil i neospitalier. Sunt urmrite astfel prezentarea de povestioare din istoria matematicii care au legtura cu lecia curent ct mai captivante i mai distractiv cu putin, punndu-se accent pe munca independent a elevilor, pe referate i discuii libere.

Se vor utiliza toate materialele didactice din dotarea colii, eventual proiecia de diapozitive i accesarea internetului.

BIBLIOGRAFIE 1. Andonie, George Stefan, Istoria matematicii in Romania, vol.I, 1965, vol. II, 1966, vol. III, 1967, Editura stiintifica, Bucuresti. 2. Andonie, George Stefan, Varia Mathematica, 1977, Editura Albatros. 3. A.P.Iuchevici:Istoria matematicii n Evul Mediu,Ed.tiinific,1963 4. E.Kolman:Istoria matematicii n antichitate.Ed.tiinific,1963 5. Gazeta matematic seria A 1964-1973 6. Gazeta matematic,perfecionare metodic i metodologic n matematic i informatic, 1980-2001. 7. H.Wieleitner:Istoria matematicii de la Descartes pn la mijlocul secolului al XIX-lea, Ed.tiinific, 1964. 8. Ilie Petre Iambor, Istoria general a tiinei, Editura tiinific. 9. Kraitchik, Maurice, La mathematique des jeux ou recreations mathematiques, 1930, Bruxelles. 10. Montel, Paul, Les mathematiques et la vie, Conference faite au Palais de la Decouverte, le 25 nov. 1944, Paris.