Prin Tratatul de aderare, Guvernul Romniei s-a angajat fa de Uniunea European ca ponderea energiei electrice produse din resursele

regenerabile n totalul consumului brut de energie electric s fie de 33% n anul 2010, 35% n anul 2015 i 38% n anul 2020. n prezent, singura resurs regenerabil pentru care exist proiecte importante n Romnia este energia eolian. Centralele eoliene au caracteristici tehnice i de exploatare care le deosebesc semnificativ de celelalte tipuri de centrale electrice: Puterea disponibil n fiecare moment are valori aleatorii, care pot varia ntre zero i puterea instalat, la discreia factorilor meteorologici; Performanele tehnice ale centralelor eoliene n cazul unor perturbaii n sistem pot fi foarte diferite, iar experiena n exploatarea lor este practic inexistent n Romnia; Volatilitatea i impredictibilitatea produciei centralelor eoliene pun probleme tehnice specifice a cror rezolvare induce costuri suplimentare pentru echilibrarea balanei ipentru funcionarea sigur a SEN. Organizaia Naiunilor Unite prin Protocolul de la Kyoto, Uniunea European prin Directiva 77/2001 i guvernele statelor membre sprijina nlocuirea resurselor convenionale prin utilizarea resurselor regenerabile, chiar dac energia produs de panourile solare, generatoarele eoliene etc. s-a dovedit a fi mai scump i mult mai puin controlabil. Msurile guvernamentale pentru promovarea resurselor regenerabile sunt: - faciliti n etapa investiional: utilizarea de fonduri structurale, inclusiv pentru facilitarea accesului la reeaua electric; - scurtarea timpilor de emitere de autorizaii, licene i alte documente necesare nfiinrii; - acordarea de certificate verzi n etapa de exploatare; - meninerea preului certificatelor verzi pe piaa dedicat acestora n anumite limite care s protejeze investitorii; - reglementarea unui tarif special pentru energia produs din resurse regenerabile; - mecanisme de susinere a utilizrii resurselor regenerabile n producerea de energie termic i a apei calde menajere. In prezent tara dispune asupra 14 MW capacitate de energie eoliana instalata, dar potrivit unui raport publicat recent de Asociatia Europeana de Energie Eoliana, acesta va creste pana la 3,500 MW, energie eoliana onshore. Investitorii trebuiesc informati despre situatia actuala Cererile de racordare din partea investitorilor depasesc de aproape patru ori capacitatea sistemului energetic national de preluare a energiei eoliene. Cererile de racordare la Sistemul Energetic Roman insumeaza o putere de peste 11.000 megawatti (MW). In situatia actuala, sistemul energetic roman poate prelua aproximativ 3.000 MW putere instalata, doar un sfert din cererile de racordare din acest moment ar avea sanse sa se concretizeze. proiectele avansate din Romania: - CEZ - 1,1 miliarde Euro - 139 turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW urmeaza sa fie complet puse in functiune pana la sfarsitul anului 2010. - Iberdrola Renovables din Spania - 50 de ferme eoliene intre 2011 si 2017 in Dobrogea. - Enel - parc eolian de 140 MW n comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea. Este prevazut ca producatorii de energie regenerabila sa primeasca certificate verzi in functie de

tehnologia folosita. Potrivit noii legi, producatorii de energie regenerabila vor beneficia de certificate verzi in felul urmator: Pentru energia hidro cu puteri de cel mult 10 MW: 3 certificate pentru fiecare MWh produs si livrat daca centralele sunt noi si 2 certificate pentru fiecare MWh daca centralele sunt retehnologizate Doua certificate pana in 2017 si un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs si livrat de producatorii de energie eoliana Trei certificate pentru fiecare MWh produs si livrat din energie din biomasa, biogaz si sursa geotermala Sase certificate pentru fiecare MWH produs si livrat din energie solara Companiile care investesc in productia de energie din surse regenerabile primesc ajutor de stat sub forma certificatelor verzi, care se acorda pentru energia produsa. Astfel, un investitor obtine bani atat din vanzarea energiei, cat si din certificatele verzi pe care le tranzactioneaza pe piata, intrucat furnizorii de electricitate sunt obligati sa le cumpere in cote anuale. Pretul unui certificat verde, stabilit prin lege, variaza intre 27 si 55 euro. Rata de rentabilitate pentru proiectele de energie regenerabila este de 10%. Schema de sprijin prin certificate verzi va fi aplicata pana in 2021. Cel mai mare impact va fi resimtit in 2016-2017, cand consumatorii ar putea ajunge sa plateasca pentru energie cu pana la 30% mai mult. In 2012 pretul ar urma sa urce cu 2,5%, potrivit ANRE. Avand in vedere aceasta schema, investitorii n regenerabile vor s renune la 263 de milioane de euro din fonduri europene i chiar s le returneze, n cazul celor care au apucat s le cheltuiasc, ntruct schema de certificate verzi este mult mai avantajoas. Un numr de 33 de firme au aplicat i au ctigat pn acum fonduri europene pentru producia de energie din surse regenerabile de mici dimensiuni, n cadrul Programului Operaional Sectorial Creterea competitivitii economice. un productor de energie eolian care a renunat la 1,5 milioane de euro din bani comunitari, ar fi primit doar 33,75% din cele dou certificate verzi prevzute de noua legislaie dac ar fi mers mai departe cu finanarea european, astfel, lund n calcul o producie de 4.000 de MWh/an, ar pierde 5.400 de certificate verzi anual pn n 2017, apoi nc 2.700 pe an n perioada 2018-2031, ceea ce va duce la costuri suplimentare fa de ceilali productori care nu au luat bani europeni. Certificatele sunt cumprate de furnizori, care transfer apoi aceste costuri n factura consumatorilor. Timp de 10 ani, toi consumatorii din Romnia vor plti 10,5 miliarde de euro pentru energia verde. Aceasta pentru ca Romnia s-i ating inta asumat n faa UE ca, n 2020, 38% din consumul de electricitate s provin din surse regenerabile. n prezent, investitorii n energie eolian din Romnia sunt obligai s obin circa 85 de avize i autorizaii, n scopul de a iniia i implementa un proiect. Aceast birocraie excesiv, precum i perioadele lungi de rspuns ale autoritilor locale implic un interval de 2-3 ani pentru a trece de la faza de iniiere a unui proiect la implementare, se arat n studiul citat. Dei situaia pare descurajant pentru un investitor strin, statisticile europene arat c de fapt lucrurile stau mai bine n Romnia dect n multe alte state membre, birocraia de aici fiind sub media UE. Conform Asociaiei Europene pentru Energie Eolian, n ceea ce privete durata medie total ntre depunerea unei cereri pentru autorizaie de construire i conectarea la reea, Romnia are un timp mediu de procesare n jurul a 32 de luni, n comparaie cu media UE de 54,8 luni. n consecin, Romnia este printre favorite in innvestitiile pentru acest domeniu, alturi de Belgia, Marea Britanie, Italia, Frana i Danemarca. Pe ultimele dou locuri sunt Spania i Portugalia, care depesc media UE cu 16 i respectiv 21 de luni.

Un alt avantaj al Romaniei este numrul de funcionari publici a cror implicare este necesar pentru a pune n aplicare o investiie. cele 27 de state membre ale UE sunt implicai 18 funcionari. n acest sens, Romnia se afl ntr-o situaie mai bun dect media UE, un investitor avnd contact direct sau indirect cu o medie de 13 funcionari, se mai arat n studiul citat. Cele mai mari parcuri eoliene funcionale n acest moment au fost realizate de CEZ (Cehia) n comuna dobrogean Fntnele, Enel (Italia), tot n localiti dobrogene, i Energias de Portugal, care are parcuri operaionale la Petera i Cernavod. Verbund (Austria), Iberdrola (Spania) sau E.ON sunt doar cteva dintre numele care completeaz lista de investitori interesai de vnt n Romnia. Certificat verde (CV) document ce atest o cantitate n MWh de energie electric produs din resurse regenerabile; Energie eolian provine din transformarea i livrarea n SEN sau direct ctre consumatorii locali ai energiei electrice provenite din potenialul energetic al vntului; Grup (generator) eolian Ansamblu de maini rotative i anexele lor, destinat s transforme energia eolian n energie electric; Central electric eolian (CEE) Dou sau mai multe grupuri generatoare eoliene conectate n acelai punct la bara colectoare; Probleme si neconformari cu prevederile legislatiei de mediu: partial in interiorul siturilor Natura 2000 SCI Muntii Macinului si SPA Macin Niculitel; BaiaCaugagia eliberari de autorizatie de mediu in interiorul Natura 2000Padurea Babadag, ROSPAPodisul Nord; Baia; Amplasare retele centrale eoliene retelele BE V si BE VI, , extravilanul comunei Beidaud, situat partial in sit NATURA 2000 (RO SPA 0100 Stepa Casimcea) emite notificare tip B fara acord de mediu Amplasare 10 centrale eoliene

Construire noi capacitati de producere energie electrica-20 centrale eoliene cu amplasamentul in extravilan comuna Beidaud- planul necesita evaluare de mediu; Dorobantu Topolog Decizie : planurile se supun evaluarii de mediu amplasamentul este situat partial in situri NATURA 2000 (ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean, ROSPA 0091 Padurea Babadag; Parc turbine eoliene, amplasat In extravilanul Comunei Nalbant, Tarlaua 4, Parcele 41, Judetul Tulcea, Amplasamentul se suprapune cu Aria de Protectie Speciala Avifaunistica ROSP A 0073 Macin Niculitel si perimetrul Sitului de Importanta Comunitara ROSCI00201 Podisul Nord Dobrogean. comunei Valea Nucarilor, localitatea Agighiol, pe dealul Pietros si dealurile invecinate, situate in apropierea satului respectiv, la vest de acesta, in interiorul sitului Natura 2000 Dealurile Agighiolului (SCI), precum si in vecinatatea rezervatiei geologice (punctului fosilifer) Agighiol, de importanta nationala;

com. Casimcea, sat Corugea - conform anuntului public nu este necesara evaluarea impactului asupra mediului, ceea ce incalca OUG 154/2008, in special art. 52, 28, 22 , 33, avand in vedere ca circa 400 m din traseu se suprapun cu zona limitrofa a siturilor Natura 2000-SPA Padurea Babadag si SCI Podisul Nord-Dobrogean);

Casimcea- (aprobare fara studiu de impact B. in vecinatatea siturilor Natura 2000 si/ sau pe caile de migratie ale faunei (pasari, lilieci etc.) -sau in locatii a caror pozitionare in raport cu ariile protejate nu este mentionata in anunturi turbine eoliene si/sau infrastructura auxiliara respectiv cariere de piatra:

PUZ Extindere si completare parc eolian cu agregate eoliene, in extravilan oras Babadag, judetul Tulcea, Decizie nu este necesara evaluarea de mediu, se adopta planul fara aviz de mediu; Fagarasu Nou (se emite autorizatie de mediu fara bilant de mediu); ianuarie 2010: SC LIGHT ENERGY SRL, extravilan com. Nalbant; SC BETA WIND SRL- PUZ Beta SUD II, comuna Casimcea-plan adoptat cu evaluare de mediu;

In afara obiectivelor mentionate mai sus in cursul anilor 2008 si 2009 numeroase alte parcuri eoliene si cariere au fost aprobate (sau se afla in curs de aprobare) de catre Agentia de Protectie a Mediului Tulcea in interiorul sau in vecinatatea ariilor protejate/ siturilor Natura 2000, ceea ce va avea un efect cumulativ considerabil, ce nu este evaluat in mod adecvat, dupa cum urmeaza, in comunele: Beidaud4 parcuri eoliene; Casimcea;; Valea Nucarilor Tot pe teritoriul judetului Tucea au mai fost emise (sau sunt in curs) avize/acorduri de mediu pentru alte parcuri eoliene si cariere de catre Agentia Regionala de Protectie a Mediului Galati, in interiorul sau in vecinatatea ariilor protejate/ siturilor Natura 2000 In afara de parcurile eoliene construite, aprobate sau in curs de aprobare in judetul Tulcea, in judetul Constanta alte asemenea parcuri sunt planificate sau deja construite in interiorul sau in vecinatatea ariilor protejate/ siturilor Natura 2000, sau pe caile de migratie ale pasarilor, inclusiv pe teritoriul comunelor/localitatilor: Fantanele, Cogealac, Targusor, Crucea, Lipnita, Sacele, Corbu, Limanu, Saraiu, Adamclisi, Independenta, Fantana Mare, Ostrov, Canlia, Vulturu, Sacele, Istria, precum si in numeroase alte commune. Este important de subliniat ca in timp ce pentru unele parcuri eoliene din judetul Constanta (ex. Sacele, Istria) APM Constanta considera ca au impact negativ semnificativ, pentru toate parcurile eoliene din judetul Tulcea, chiar situate in interiorul siturilor Natura 2000, APM Tulcea concluzioneaza ca acestea nu au impact negativ semnificativ asupra biodiversitatii. Luand in considerare faptul ca judetul Tulcea detine suprafete de situri Natura 2000 mult mai intinse decat cele din judetul Constanta, precum si o concentratie mult mai mare de populatii de pasari, rezulta in mod evident faptul ca Agentia de Protectie a mediului Tulcea elibereaza avize/acorduri pe baza unor concluzii false potrivit carora impactul acestora nu este semnificativ. In acest sens trebuie mentionat

ca la Agentia de Protectie a Mediului Constanta se afla in procedutra de avizare (sau au fost deja aprobate) urmatoarele proiecte cu impact semnificativ:

Este important de mentionat ca siturile de importanta comunitara din Dobrogea au fost oficial aprobate de Comisia Europeana, fiind listate in documentul: Steppic Decision C(2008) 8066 (2008/966/EC);

propun retragerea atestatului de expert de mediu pentru evaluatorii ce elaboreaza studii de impact neconforme cu realitatea, ce favorizeaza in mod subiectiv investitorul, minimalizand nejustificat impactul investitiilor respective asupra mediului. De asemenea o solutie pentru realizarea unor studii de impact obiective ar fi ca fondurile pentru realizarea unui anumit studiu de impact sa fie deschis la nivel european, sa angajeze evaluatori a caror competenta si onestitate sa nu poata fi pusa la indoiala, care sa elaboreze studiul de impact pentru agentul economic respectiv in conditii de totala confidentialitate, respectiv fara ca investitorul sa cunoasca numele evaluatorilor sau a firmelor acestora. Investitiile mentionate mai sus situate in interiorul unor situri Natura 2000, presupun efectuarea de constructii. In aceasta situatie indiferent de rezultatele si solutiile din studiul de impact si/ sau raportul de mediu (care sunt obligatorii in acest caz, conform OUG 154/2008) emiterea avizului/acordului sau autorizatiei de mediu pentru aceste investitii sunt ilegale, avand in vedere ca, in conformitate cu legislatia de mediu, in special OUG 154/2008, art.52, inclusiv litera i, constituie infractiuni constructiile si investitiile in arii protejate (ce includ si siturile Natura 2000).

Investitiile respective se incadreaza evident in categoria constructii, avand in vedere si faptul ca necesita aviz/autorizatie de constructie, se afla in interiorul unor arii protejate si nu intr-o zona de dezvoltare durabila ale acestora aprobate prin lege. Avand in vedere aspectele prezentate mai sus devine evident faptul ca in cazul eliberarii unor avize/acorduri/ autorizatii de mediu favorabile pentru aceste investitii APM ar incalca legislatia in vigoare in primul rand intrucat ar aproba o activitate considerata infractiune conform OUG 154/2008, art.52, inclusiv litera i.

Mentionam in acest sens ca Directivele Habitate si Pasari, transpuse in legislatia nationala, precizeaza ca statele membre pot adopta masuri de conservare (pentru siturile Natura 2000) mai restrictive decat legislatia comunitara, cum este cazul respectivului art. 52, litera i OUG154/2008, chiar daca art.28 din acest OUG permite desfasurarea unor activitati dar cu impact nesemnificativ asupra mediului. Investitia de fata nu se incadreaza oricum in aceasta ultima categorie, fiind evident chiar si pentru nespecialisti ca o activitate ce presupune decopertari si derocari nu poate avea un efect nesemnificativ asupra mediului, cu atat mai putin asupra eventualelor habitate de interes comunitar (unele fiind prioritare) de pe amplasamentul respectiv. Toate aceste constructii constituie si o amenintare la adresa speciilor de pasari sau lilieci, inadmisibila intr-o arie protejata de tip SPA sau SCI.

In eliberarea avizelor/acordurilor/autorizatiilor de mediu APM trebuie sa respecte intreaga legislatie de mediu, inclusiv art. 52, litera i OUG154/2008, in caz contrar actele normative respective fiind nule de drept. Distantele de protectie si cele de siguranta fata de zonele cu flora si fauna protejata (mentionate in Ordinul 4/2007-M.Of 259/2007, modificat prin Ordinul 49/2007, inclusiv anexa 1) nu sunt respectate prin amplasarea turbinelor eoliene si a infrastructuri auxiliare chiar in interiorul unor arii protejate de tip Natura 2000 (SCI si SPA) si nici in vecinatatea acestora. Aceste conditii sunt imposibil de respectat pe aceste amplasamente in care speciile si habitatele protejate sunt uniform distribuite, nefiind tehnic posibila nici macar respectarea unei distante de protectie egala cu conturul fundatiei pilonuluii de sustinere plus 0,2m imprejur, nicidecum respectarea distantei de siguranta care este evident mai mare, in actele de reglementare respective neexistand nici un punct de vedere oficial legat de stabilirea acestor distante de siguranta de catre autoritatile competente.

De exemplu conditiile privind respectarea distantelor de siguranta in raport cu cladiri locuite sunt de minim inaltimea pilonuluix 3, ceea ce inseamna peste 300m, in cazul unei ferme eoliene aceasta masurandu-se de la turbina eoliana cea mai apropiata de obiectivul respectiv. In cazul zonelor cu specii si habitate protejate, inclusiv situri Natura 2000, aceste distante de protectie sunt evident mult mai mari (de ordinul kilometrilor), acesti receptori fiind considerabil mai sensibili. Alte motive pentru care contestam amplasarea acestor investitii (turbine eoliene, infrastructura auxiliara, cariere), indiferent de solutiile de reducere a impactului pe respectivele terenuri sau in alte arii protejate sau vecinatati ale acestora sunt enumerate mai jos: -teritoriile localitatilor respective sunt incluse partial in situri Natura 2000; in acest caz investitiile sus-mentionate solicitate fiind situate in interiorul unor arii protejate (categorie ce include si siturile Natura 2000, conform OUG 57/2007 cu modificari) constructia acestor turbine eoliene sau deschiderea de cariere ar incalca legislatia de mediu, intre altele si: OUG 154/2008, art. 22, art. 28 inclusiv paragrafele 1, 2, 6 8, 9, art.52, inclusiv litera i (prin care sunt interzise constructiile si investitiile in arii protejate de interes national sau international (situri Natura 2000), cu cateva exceptii ce nu includ cazul de fata. Investitiile respective, inclusiv cele ce sunt pozitionate in vecinatatea unor arii protejate, depreciaza grav peisajul acestora, precum si speciile si habitatele din interiorul siturilor Natura 2000 . Aceasta contravine in special Legii 451 /2002-art. 5, lit. b si d; OUG 195/ 2005-art. 70, lit a-g, art 72, H.G.525/1996 art.8, alin.3 etc, Legii zootehniei ( in situatia incadrarii in pasuni comunale), OUG.154/2008, art.33, art. 28, inclusiv paragraful 1 care se refera si la interdictia amplasarii in vecinatatea ariilor protejate a unor activitati ce pot perturba pasarile si habitatele.Vecinatatea unei arii protejate este definita ca teritoriul administrativ al localitatii pe raza carei se afla respectiva arie protejata (H.G.2151/ 2004, art.10). -in orice situatie, conform Ordinului MMDD 1964/2007 -art. 4, pentru orice proiect/plan ce urmeaza a se desfasura in siturile de interes comunitar sau in vecinatatea acestora trebuie elaborat un studiu de impact (impunandu-se o durata de realizare a observatiilor de cel putin un an, pentru inventarierea speciilor si habitatelor de interes comunitar), fiind necesara in plus respectarea si a restului de prevederi din acest articol. In conformitate cu Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe (pag.45), elaborat de M.M.D.D., este obligatorie elaborarea si analizarea alternativei zero. -toate pasunile situate pe dealurile de pe teritoriul localitatilor respective (inclusiv cele de pe amplasamentele solicitate) se incadreaza in habitatul prioritar de interes comunitar 62 C0* Stepe ponto sarmatice (inclusiv speciile sale caracteristice conform manualelor de interpretare a

habitatelor- EUR 27, MMDD 2008 etc. speciile de plante din lista rosie nationala, in cazul amplasarii turbinelor eoliene sau a carierelor in aceste habitate sau in vecinatatea lor acestea vor fi afectate in special prin: lucrarile de constructii/ montaj ce vor cauza, indiferent de solutiile tehnice adoptate, afectarea vegetatiei- in special a fotosintezei- prin emisiile de gaze, pulberi si alti poluanti proveniti de la utilajele utilizate; modificarea regimului factorilor ecologici in special reducerea intensitatii vanturilor, umbrire etc.- ce va influenta negativ starea vegetatiei si indeosebi speciile amenintate, majoritatea de tip xerofil, ce necesita un climat cald si uscat; turbinele eoliene, infrastructura auxiliara vor afecta si speciile de pasari, conform efectelor negative recunoscute oficial de Uniunea Europeana, expuse in prezenta petitie, efecte negative de distrugere a habitatului pasarilor si perturbare fiind provocate si de carierele de piatra. Aceasta incalca prevederile legislatiei de mediu, in special art. 28, inclusiv articolul 1 si art. 33 din OUG 57/2007 cu modificarile ulterioare, art. 4 din Legea 13/1993, OUG 68/2007, art.10 etc. - turbinele eoliene solicitate stanjenesc deplasarea si migratia faunei, aceasta fiind expusa disparitiei datorita fragmentarii habitatului si caracterului de bariere in calea deplasarii avifaunei, conform recomandarilor Birdlife mentionate mai jos. Aceste aspecte contravin conventiei de la Bonn prin care statele semnatare, inclusiv Romania se obliga sa nu ridice obstacole in calea migratiei speciilor. In harta cailor de migratie ale pasarilor (Dinamica si migratia pasarilor- Ciochia 1984) terenurile solicitate pentru aceasta investitie sunt situate evident pe caile de migratie ale pasarilor (ce acopera intreg teritoriul Dobrogei) din care majoritatea sunt protejate de lege, atat in interiorul cat si in afara ariilor protejate, unele fiind de interes comunitar. Efectele negative ale turbinelor eoliene sunt mentionate explicit print-un act oficial (Recomandarea nr. 109/2004 a Comisiei Europene) bazat pe studii recunoscute de institutiile europene (studiile NABU, citate pe pagina web de mai jos) si au fost de asemenea invocate de Comisia Europeana, in numele Conventiei de la Berna. Astfel, Comisia Europeana a acuzat oficial guvernul bulgar de amplasarea unor turbine eoliene pe aceleasi cai de migratie (Via Pontica ) ce traverseaza Dobrogea bulgara, in acest sens elaborandu-se Recomandarea nr. 117 /2005 (diponibila pe Internet). In aceasta recomandare sunt invocate ca argumente contra amplasarii turbinelor eoliene o serie de prevederi ale unor directive, conventii si recomandari valabile si pentru Romania ca stat ce a ratificat respectivele acte legislative. Avand in vedere ca Dobrogea este traversata pe toata intinderea sa de trei din cele patru cai de migratie a pasarilor de pe teritoriul Romaniei si in care exista cele mai mari suprafete de arii protejate legal constituite din tara (inclusiv situri Natura 2000), redam in continuare cele mai importante prevederi impotriva amplasarii turbinelor eoliene in Dobrogea (si a caracterului acestora de amenintari iminente cu un prejudiciu asupra mediului art. 21 OUG 68/2007), cuprinse in actele legislative si recomandarile UE si ale Conventiei de la Berna mentionate mai sus. Efectele negative ale turbinelor eoliene sunt mentionate in principal in: Recomandarea nr. 109/2004 a Comisiei Europene; raportul oficial (citat ca argument si in Recomandarea nr. 117 (2005) impotriva turbinelor eoliene din Bulgaria) T-PVS/Inf (2003) 12 elaborat de BirdLife Internationals, publicat de Conventia de la Berna: Windfarms and Birds: An analysis of the effects of windfarms on birds, and guidance on environmental assessment criteria and site selection issues; in documentul BirdLife International Position Statement on Wind Farms and Birds adoptat de BirdLife Birds and Habitats Directive / 2005. In acest ultim document se precizeaza ca Consiliul Europei, in numele Conventiei de la Berna, a insarcinat Birdlife International sa pregateasca un raport. Conform documentelor mentionate in acest paragraf tipurile de impact negativ al turbinelor eoliene (valabile si pentru infrastructura acestora, inclusiv turnuri de control/antene meteo sau de orice alt tip etc.), constau in principal in; pierderi de, sau degradari ale, si perturbari de habitat (inclusiv habitate de hranire, odihna si reproducere, permanente sau temporare); perturbarea ce conduce la deplasare sau excludere, inclusiv bariere pentru deplasare (si coridoare de deplasare); mortalitate prin

coliziune in zbor (Recomandarea nr. 109/2004). De asemenea se mai mentioneaza in documentul BirdLife International Position Statement on Wind Farms and Birdsca trebuie sa existe o evitare preventiva a amplasarii parcurilor eoliene in urmatoarele zone: arii speciale de protectie avifaunistica si arii importante pentru pasari; situri de conservare a naturii de importanta nationala sau internationala (Natura 2000), siturile amplasate in lungul cailor principale de migratie, habitatele cunoscute ca prezentand un risc major de coliziune pentru pasari .