Sunteți pe pagina 1din 55

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Scoatere din evidenta contabila a unei creante


La inventarierea conturilor am vrut sa intocmesc un extras de cont pentru o societate de la care am de incasat o creanta in valoare de 7500 lei. Uitandu -ma pe site-ul mfinante.ro am observat ca firma deja est e radiata. Eu, insa, nu am primit nici-o instiintare pe baza caruia puteam sa ma inscriu la masa credala in procesul de inchidere a societatii. Cum pot sa scot din evidenta mea contabila aceasta creanta in asa fel ca sa fie deductibila la calcularea profit ului? Exista vreo solutie pentru a recupera si TVA -ul? Solutie: Scoaterea din evidenta contabila a creantei se face, in acest caz, pe baza deciziei administratorului bazata pe procesul verbal de inventariere unde se va preciza imposibilitatea incasarii creantei, din cauza radierii firmei. Pentru a putea deduce aceasta cheltuiala, trebuie sa indepliniti conditiile din Codul Fiscal de la art. 21 alin. 2 lit. n sau sa aveti constituit un provizion recunoscut fiscal pentru aceasta creanta (art. 21 alin. 4 lit. o),altfel cheltuiala este integral nedeductibila. Pentru a putea recupera TVA -ul colectat si neincasat singura solutie este sa detineti hotararea judecatoreasca ,definitiva si irevocabila, de inchidere a procedurii de faliment prevazute de legea 85/2006 ( art. 138 lit. b din Codul Fiscal) Va inseram, mai jos legislatia invocata in acest raspuns: Art. 21 alin 2 lit. n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fo st inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. Art. 21 alin. 4 lit. o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 2 2, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasa ti sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; Art. 138 lit. d) Baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloare a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Comercializarea produselor si serviciilor


Ce implicatii fiscale si contabile exista si cum inregistrez faptul ca o societate de productie vrea sa creasca vanzarea astfel: daca cumperi 2 produse prime sti inca unul gratis (2+1) - prin magazinul sau de desfacere. Implica vreo autorizatie? Va rog exemplificati! Solutie: Potrivit art. 48 si 49 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 48 - Vanzarea cu prime este ace a practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare de produse/servicii se ofera consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/servicii. Art. 49 - Este interzisa orice vanzare ori oferta de van zare de produse sau orice prestare ori oferta de prestare de servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o prima sub forma unor produse/servicii, in afara cazurilor in care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate. Aceasta practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare de produse/servicii se ofera consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/se rvicii este permisa conform reglementarilor de mai sus. Este interzisa orice vanzare ori oferta de vanzare de produse sau orice prestare ori oferta de prestare de servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o prima sub forma unor produse/servicii, in afara cazurilor in care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate. Conform prevederilor art. 50 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 50 - Nu sunt considerate prime: a) ambalajele produselor; b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciului cumparat; c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de vanzare/tarifele produselor/serviciilor achizitionate de catre consumatori; d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in mod vizibil si care nu se regasesc ca atare in comert; e) serviciile postvanzare; f) facilitatile de stationare oferite de catre comercianti consumatorilor. Conform art. 34 si 35 din Normele metodologice de aplicare a OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, vanzarile cu prime sub forma unor produse/servicii identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate sunt considerate practici comerciale admise.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Urmatoarele practici, precum si alte cazuri similare constituie exemple de vanzari cu prime legale: a) "pentru un set de ciorapi cumparat primiti gratuit o pereche"; b) "pentru 5 ciocolate cumparate primiti o ciocolata"; c) "pentru developarea a doua filme foto si eliberarea fotografiilor, oferim gratuit developarea unui al treilea film". Nu sunt considerate prime si pot fi oferite cu titlu gratuit consumatorilor: a) ambalajele produselor: ambalarea produsului/produselor dupa ce acesta/acestea a/au fost achitat/achitate de consumator; b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciu lui cumparat: CD-urile cu sistemul de operare a calculatorului, cablul de alimentare pentru un produs electrocasnic sau alte cazuri similare; c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de vanzare/tarifele produselor/serv iciilor achizitionate de catre consumatori, altele decat cele prevazute la lit. b) si, respectiv, la prezentul punct. Valoarea produselor/serviciilor oferite gratuit consumatorilor este reprezentata de preturile de vanzare/tarifele practicate in structura de vanzare respectiva, in cazul in care acestea sunt comercializate in acea structura, iar in cazul in care produsele/serviciile nu sunt comercializate in structura de vanzare respectiva si sunt aprovizionate/furnizate de comerciant special pentru a fi ofe rite gratuit consumatorilor, valoarea acestora este reprezentata de costurile de achizitie ale produselor si, respectiv, de tarifele serviciilor; d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in mod vizibil si care nu se gasesc ca atare in comert: tricouri, brichete sau pixuri inscriptionate cu marca producatorului ori a distribuitorului sau alte cazuri similare; e) servicii postvanzare: transportul la domiciliu si instalarea unei masini de spalat rufe, retusurile la un costum pentru barbati efectuate in cadrul structurii de vanzare, precum si alte asemenea servicii; f) facilitatile de stationare oferite de comercianti consumatorilor: parcarea autoturismelor clientilor in locuri special amenajate de catre come rcianti, fara plata taxei de stationare. Potrivit prevederilor art. 51 si 52 din OG 99/2000, este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs de cumpararea unei cantitati impuse sau de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau se rviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs. Nu sunt considerate vanzari conditionate: 1. vanzarile la un pret global pentru produse sau servicii d iferite, care constituie un ansamblu, precum si pentru produse identice preambalate oferite intr -un ambalaj colectiv, cu conditia ca: a) fiecare produs si fiecare serviciu sa poata fi achizitionat si separat la pretul practicat in cadrul aceleiasi suprafete de vanzare; b) cumparatorul sa fie informat despre aceasta posibilitate si despre pretul de vanzare aferent produsului sau serviciului; 2. vanzarile de produse in loturi sau ambajale consacrate de uzantele comerciale si de nevoile de consum.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Potrivit punctului 36 din normele metodologice aferente acestui articol, pretul global pentru un ansamblu de produse sau servicii, identice ori diferite, nu este obligatoriu sa fie egal cu suma preturilor individuale pentru fiecare produs sau serviciu comp onent, vandut separat. Din punct de vedere al TVA, potrivit art. 128 alin. (4) lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, este asimilata livrarii de bunuri efectuata cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionat e sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. Alin. (8) lit. e) al acestui articol stabileste ca nu consti tuie livrare de bunuri acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor in conditiil e stabilite prin norme. In acest sens, punctul 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor: a) pe langa bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, si orice alte bunuri care sunt destinate pentru reclama si publicitate; b) in alte cazuri decat cele prevazute la lit. a), bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri d e acelasi fel ca si cele care sunt sau au fost livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila, ac ordarea gratuita a acestora nu va fi considerata livrare de bunuri daca: 1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le -a achizitionat de la respectiva persoana imp ozabila; sau 2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate clientului. In concluzie, acordarea de bunuri in mod gratuit in scopul sti mularii vanzarilor nu este considerata livrare de bunuri si nu este impozabila din punct de vedere a taxei pe valoare adaugata iar societatea nu are obligatia de a colecta TVA la acordarea acestora. Din punct de vedere contabil, in cadrul programelor de f idelizare de tipul la cumpararea a doua produse primesti unul gratis veniturile inregistrate sunt la nivelul pretului a doua produse chiar daca, cantitativ, s -au vandul trei produse. Din punct de vedere valoric acordarea celui de-al treilea produs gratuit este asimilata unei reduceri comerciale acordata la momentul vanzarii. Descarcarea din gestiune a produselor vandute si a celor acordate gratuit se face la costul de achizitie. Inregistrarile contabile, in aceasta situatie, vor fi:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

1. Vanzarea marfurilor - 3 produse la pretul de 2: 4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 2. Descarcarea din gestiune a produselor vandute - 3 produse la costul de productie al fiecarui produs: 607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 Marfuri Potrivit alin. (1), art. 21 din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Potrivit alin. (2) lit. d), art. 21 din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, prec um si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea pro duselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor. Aceste cheltuieli sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, fiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabil e.

Prestare serviciu
Societatea SC ABCD Forest are un contract de mandat incheiat cu o Asociatie (ONG). Contractul de mandat prevede recuperarea proprietatilor (teren forestier) Asociatiei. Initial pentru serviciul prestat Asociatia se obliga sa plateasc a mandatarului o cota de 12% din terenul forestier recuperat. Dupa obtinerea titlului de proprietate in 30.09.2010 se incheie un protocol intre cele doua parti prin care se stabileste ca mandatul a fost indeplinit si cota de 12% din terenul forestier sa fie platita integral din exploatarea padurii retrocedate. Partile de comun acord au evaluat cota de 12% la suma de 100.000 lei. Suma va fi achitata prin cedarea de catre Asociatie catre SC ABCD Forest a uzufructului asupra terenului forestier pe o perioada d e 3 ani pana la concurenta sumei de 100.000 lei. In acest sens ABCD Forest se va ocupa de exploatarea si valorificarea padurii. SC ABCD Forest va informa periodic si imediat proprietarul de incasarea oricaror sume prin rapoarte scrise. In data de 20.11.2010 SC ABCD Forest incheie un contract de vanzare masa lemnoasa cu SC XYZ SRL si incaseaza prima suma in data de 23.11.2010 in valoare de 10.000 lei. De precizat ca: - Asociatia nu este inregistrata ca platitor de TVA. - SC ABCD Forest si SC XYZ SRL sunt inregistrati platitori de TVA 1. Avand in vedere masurile de simplificare prevazute la articolul 160 din Codul Fiscal, Asociatia ar trebui sa se inregistreze ca platitor de TVA? 2. Avand in vedere cele prezentate va rog sa ne precizati succesiunea intocmiri i documentelor fiscale si a inregistrarilor in contabilitatea SC ABCD Forest si Asociatie. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Solutie: Pentru valoarea integrala a serviciul prestat Agentiei, firma SC ABCD Forest era obligata sa emita o factura cu TVA colectata cel mai tarziu in data de 15 .10.2010 daca serviciul se considera a fi efectiv prestat in luna septembrie 2010. Factura emisa pe numele asociatiei se inregistreaza d.p.d.v. contabil prin formula 411=704 si concomitent 411=4427. Acordarea de catre Agentie a dreptului de exploatare a t erenului este operatiune distincta pentru care Agentia trebuie sa emita facturi pe intreaga perioada de 3 ani pe care le inregistreaza d.p.d.v. contabil prin formula 411 = 706. Operatiunea reprezinta in fapt cedarea folosintei terenului forestier, respec tiv inchirierea terenului de catre Asociatie sau concesionarea acestuia. Inchirierea terenului reprezinta operatiune economica taxabila cu cota standard TVA de 24% in situatia in care Agentia nu se afla in regimul special de scutire (o cifra de afaceri sub 35.000 euro la cursul valutar in vigoare la data aderarii). Suma obtinuta din inchiriere trebuie luata in considerare la stabilirea cifrei de afaceri d.p.d.v. al TVA asa cum este reglementata prin art. 152. Practic, intre Asociatia si firma SC ABCD Forest are loc un schimb de servicii asa cum este reglementat prin art. 130 din Codul fiscal, caz in care fiecare persoana impozabila trebuie sa considere ca a realizat o operatiune cu plata pentru care fiecare partener trebuie sa emita o factura. In acest context, intre SC ABCD Forest si Agentie trebuie sa existe o intelegere din care sa rezulte perioda facturarii sumei de 100.000 euro pe parcursul a celor 3 ani calendaristici de derulare a protocolului. Agentia trebuie sa emita o factura pe numele firmei SC ABCD Forest la data stabilita pentru incasarea contravalorii chiriei/concesiunii. In acest sens, Agentia trebuie sa tina cont de reglementarea cuprinsa la art. 134^1 alin. (9) conform caruia ,,in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, co ncesionare si arendare de bunuri, serviciul se considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii.,,. Vanzarea masei lemnoase de catre firma SC ABCD Forest catre firma SC XYZ SRL reprezinta operatiune de vanzare pentru ca re se aplica masurile de simplificare reglementate prin art. 160 alin. 2 lit. b) din Codul fiscal, dar numai daca ambii parteneri sunt persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA. Totusi, firma SC ABCD Forest nu poate vinde un bun din patrimoniul altei persoane. De aceea, asa cum este prezentata situatia ,, SC ABCD Forest va informa periodic si imediat proprietarul de incasarea oricaror sume prin rapoarte scrise,, , consider ca protocolul incheiat pentru exploatare terenului poate fi asimilat unui contract de asociere in participatiune, operatiune distincta de primele doua operatiuni realizate anterior de catre cei doi parteneri, respectiv: prestarea serviciului de recuperare a terenului forestier; inchirierea terenului forestier. In acest caz, firma SC ABCD Forest are calitatea de administrator asociat care incheie contracte economice in numele asocierii, emite facturi catre cumparatori si este obligata sa sa organizeze evidenta contabila a veniturilor realizate din asociere. Lunar s au ori de cate ori are loc o tranzactie, firma SC ABCD Forest trebuie sa intocmeasca decontul asocierii din care sa rezulte cota parte cuvenita fiecarui partener asociat. Evidenta contabila a asocierii se organizeaza in baza prevederilor O.M.F.P. nr. 3055 in 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Suma de 100.000 euro datorata de catre Agentie nu poate fi considerata de catre SC ABCD Forest si Agentie o cota fixa datorata in cadrul asoci erii privind exploatarea terenului

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

pe o perioada de 3 ani. Aceasta suma poate fi decontata prin compensare intre cele doua parti din suma cuvenita Agentiei din asociere, rezultata din decontul asocierii (458 = 411). Din punctul de vedere al TVA trebuie sa aveti in vedere faptul ca asocierile in participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate, aspect reglementat prin articolul 127 alineatul 10 din Codul fiscal denumit ,,Persoane impozabile si activitatea economic,,. Definitia fiscala a asocierii fara personalitate juridica se regaseste la punctul 5 din cadrul articolului 7 din Codul fiscal denumit ,,Definitii ale termenilor comuni,,. Astfel, asocierea fara personalitate juridica este definita drept orice asociere in participatiune, g rup de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabila distincta, in intelesul impozitului pe venit si pe profit. In baza prevederilor art. 13 din Codul fiscal, asocierea fara personalitate juridica dintre persoane juridice romane nu este un contribuabil si deci nu este obligata la plata impozitului pe profit. De asemenea, asa cum se reglementeaza prin art.28 alin.(1) din Codul fiscal, in cazul asocierilor fara personalitate juridica, cu exceptia asoci erilor fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere. Din punctul de vedere al TVA, asocierile in participatiun e nu sunt persoane impozabile separat, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri in numele asociatiei, aspect reglementat prin art.154 din Codul fiscal, In cadrul asocierii, persoana juridica care are calitatea de administrato r asociat (de exemplu SC ABCD Forest) este obligata sa utilizeze formularul ,,Decont pentru operatiuni in participatie,, cod 14-4-14 reglementat prin O.M.F.P. nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar -contabile. Din instructiunile de completare ale acestui formular rezulta faptul ca in cadrul asocierii trebuie decontate doar cheltuielile si veniturile realizate din operatiuni in participatie, in baza cotelor negociate prin contractul de asociere. De asemenea, formularul trebuie sa cuprinda si informatii referitoare la: sumele virate intre coparticipanti; valoarea transferurilor reprezentand: mijloacele banesti; profitul realizat; amortizarea mijloacelor fixe; alte operatiuni in cadrul asocierii. Asa cum se poate constata, asocierea are in vedere doar repartizarea rezultatului contabil al asocierii: pierderea sau profitul realizat ca urmare a activitatilor economice desfasurate in cadrul asocierii. Astfel, prin decontul asocierii nu se repartizeaza fizic bunurile obtinute in cadrul asocierii, tranzactia fiind limitata doar la exploatare bunurilor din patrimoniul fiecarui asociat. Altfel spus, asocierea nu presupune transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor realizate prin asocierea dintre parti. Bunurile obtinute in cadrul asocierii se inregistreaza in patrimoniul persoanei juridice care este obligata prin lege sa organizeze contabilitatea asocierii. In concluzie, daca factura se emite de catre SC ABCD Forest ca administrator asociat, consider ca Agentia nu trebuie sa se inregistreze optional in scopuri de TVA deoarece nu trebuie sa emita factura pe nume le firmei cumparatoare S.C. XYZ S.R.L. Firma firma Romprest, in calitate de administrator asociat are urmatoarele obligatii:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

emite factura in numele sau prin aplicarea masurilor de simplificare daca atat Romprest cat si S.C. XYZ S.R.L. sunt inregistrate in scopuri de TVA; evidentiaza factura emisa in jurnalul pentru vanzari; raporteaza operatiunea prin decontul de TVA cod 300; raporteaza operatiunea prin declaratia cod 394; intocmeste decontul asocierii prin care stabileste suma datorata Agentiei in calitate de coparticipant al asocierii. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al TVA pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1 din normele de aplicare ale Codului fiscal. Drepturile si obligatiile administratorului asociat pot fi sistematizate dupa cum urmeaza: drepturile administratorului asociat obligatiile administratorului asociat - efectueaza pe numele sau achizitii de - colecteaza TVA; bunuri si servicii pentru asociere; - emite facturile pe numele sau catre - exercita dreptul de deducere a TVA beneficiari; pentru achizitii; - ajusteaza dreptul de deducere a TVA; - ajusteaza dreptul de deducere a TVA. - aloca membrilor asociati cheltuielile si veniturile asocierii direct proportional cu cota de participare a fiecaruia. Operatiunea nu este impozabila daca se respecta cota de participare.

Activitate de agent de asigurare


O societate comerciala A are activitatea principala de agent de asigurare sub codul caen 6622 activitati ale agentilor si brokerilor de asigurare va rog sa imi spuneti: Ce plan de conturi foloseste o astfel de societate (eu consider ca fiind constituita ca o societate comerciala foloseste planul de conturi a societatilor comerciale)? Solutie: Intrucat activitatea autorizata a societatii este de intermediere in asigurari si nu de asigurari, veti utiliza planul de conturi aprobat in OMF P 3055/2009 la art 329, plan utilizat de majoritatea entitatilor economice.

Conturi pentru facturare comisioane


Care sunt conturile pentru urmatoarele tranzactii (in paranteza voi trece ceea ce consider eu) : Facturarea Comisionului Agentului A Catre Firma de Asigurare B cu care colaboreaza: 4111 = 704 Colaborarea Agentului A Cu Alti Agenti de Asigurare (Agentii de asigurare incheind polite pentru agentul A in baza unui contract cu agentul A in baza caruia isi primesc de la agentul A un subcomision pentru munca depusa): ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

e legala o astfel de colaborare? inregistrarea contabila: 628 sau 622 = 401? Agentul A depune in banca si preda la societatea de asigurare B primele din politele incheiate: - depunere in banca: 462 = 5121? - depunere prime la societarea de asigurari: 5121 = 462? Solutie: Prima tranzactie este corect contabilizata, daca se recunoaste pe venituri doar comisionul perceput de societatea A de la firma de asigurari. A doua tranzactie, este legala din punct de vedere juridic, si se contabilizeaza astfel: 622 = 401 In a treia tranzactie, banuiesc ca este vorba despre primele incasate de la clienti in numele firmei de asigurari, care , ulterior, sunt depuse la firma de asigurari. In acest caz a contabilizarea corecta este urmatoarea: a. Incasarea primelor de la clienti 5121 = 462/firma de asigurari b. Depunerea sumelor incasate de la clienti in contul firmei de asigurari 462 = 5121

Cont pentru primele incasate si nedepuse, primele incasate si depuse


Din punct de vedere al tinerii contabilitatii trebuie sa am conturi in care sa evidentiez primele incasate si nedepuse, primele incasate si depuse sau e suficient sa folosesc un cont cum ar fi 462 pentru tranzitul sumelor iar de acest aspect sa se ocup e cine gestioneaza activitatea firmei? Solutie: Evidenta contabila analitica este necesara, atata timp cat ea este utila pentru decizia si controlul exercitate de conducerea intreprinderii. Din punctul meu de vedere, utilizarea contului 462 pentru eviden ta primelor decontate cu clienti si firma de asigurari este suficient pentru prezentarea imaginii fidele a entitatii in situatiile financiare.

Majorare cota TVA


Va solicitam sprijinul in ceea ce priveste solutionarea urmatoarei probleme ce a aparut ca urmare a derularii unui contract de vanzare cumparare cu plata in rate a unui bun imobil incheiat la data de 29.05.2008, contract ce este purtator de TVA. Conform contractului de vanzare -cumparare cu plata in rate, din suma totala ce include TVA, un procent de 25% a fost achitata cu titlu de avans, diferenta de 75% din valoarea totala a contractului fiind esalonata pe o durata de 3 ani. In urma semnarii contractului, a efectuarii primei plati, in procent de 25% din ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

valoarea totala a acestuia si a perfectar ii procesului verbal de predare primire a spatiului comercial,furnizorul a emis factura cu valoarea integrala a bunului. In urma modificarii cotei de TVA conform O.U.G nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal s i alte masuri financiar - fiscale, furnizorul, solicita regularizarea din punct de vedere al TVA, in conformitate cu art. 140 alin. (4), care stipuleaza: In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2). Cu alte cuvinte, ne solicita ca diferenta ramasa de plata din pretul total al contractului, la data de 30.06.2010, sa fie purtatoare a unui TVA de 24%. Precizam ca pentru punerea in practica a modului in care furnizorul intelege sa aplice OUG 58/2010, urmeaza sa ne impuna semnarea unui act aditional in baza caruia va storna valoarea ramasa de plata la 30.06.2010, va emite o noua factura pe aceasta valoare cu o cota de TVA de 24%. Punctul de vedere al societatii noastre, raportat la ceea ce incearca sa ne impuna furnizorul este ca modificarile aduse Codului fiscal prin O.U.G. 58/2010 nu isi gasesc aplicabilitatea in cazul nostru pentru urmatoarele rationamente: In Codul fiscal, Cap. VI Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata, art. 134 prevede: (1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. (2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata. art. 1341 prevede: (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol. (6) Pentru livrarile de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrarii este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunu ri ca si un proprietar. Prin exceptie, in cazul contractelor care prevad ca plata se efectueaza in rate sau al oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing, data livrarii este data la care bunul este predat beneficiarului. art. 1342 prevede: (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. In Codul fiscal, Cap. XV Dispozitii tranzitorii, art. 161, alin 15 prevede: (15) In cazul contractelor de vanzare de bunuri cu plata in rate, incheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, care se deruleaza si dupa data aderarii, exigibilitatea taxei ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

aferente ratelor scadente dupa data aderarii intervi ne la fiecare dintre datele specificate in contract pentru plata ratelor. In cazul contractelor de leasing incheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, si care se deruleaza si dupa data aderarii, dobanzile aferente ratelor scadente dupa data aderarii nu se cuprind in baza de impozitare a taxei. Obiectiunile noastre, coroborate cu prevederile legislative mai sus mentionate, au la baza urmatoarele argumente: 1. Contractul de vanzare cumparare cu plata in rate a fost semnat, autentificat si a intrat in vigoare ulterior datei de 31.12.2006, respectiv in 29.05.2008. 2. Faptul generator a intervenit la data predarii bunului imobil, respectiv 29.05.2008, conform Procesului verbal de predare primire. 3. Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Pentru toate aceste considerente, intelegem sa nu dam curs soliciarii furnizorului, respectiv regularizarea din punct de vedere al TVA, in conformitate cu art. 140 alin. (4) si solicitam o clarificare a acestei situatii i n sensul comunicarii unui punct de vedere argumentat de catre dumneavoastra. Solutie: Pentru aplicarea unui tratament fiscal corect, trebuie sa analizati prevederile contractuale, in special clauza cu privire la transferul dreptului de proprietate asupr a bunului, fara a tine cont de modalitatea de decontare a contravalorii acestuia. Astfel, in conditiile in care pentru spatiul comercial respectiv s -a incheiat la notar un contract in forma autentica inseamna ca a avut loc transferul dreptului de propri etate asupra bunului. Astfel, in cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun imobil nu este suficienta incheierea unui simplu contract intre doua persoane juridice si emiterea facturii de catre proprietar. Formalitatea impusa de lege pentru transferul valabil prin vanzare, donatie, schimb sau ,,dare in plata,,, a dreptului de proprietatea asupra unui imobil consta in incheierea contractului in forma autentica. Din punct de vedere legal, in aceasta perioada se pot face o serie de investigatii preliminare in vederea determinarii regimului juridic al imobilului, cum ar fi, de exemplu, obtinerea extraselor informative de la birourile de carte funciara competente. Pentru orice vanzare de cladire sau teren treb uie respectate, pe langa reglementarile cuprinse in Codul civil, codul comercial si prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006. Este necesar sa fie respectate formalitatile de publicitate imobiliara astfel incat transferul dreptului de proprietate sa fie opozabil tertilor, asa cum se prevede prin: articolul 1295 alineatul 2 din Codul civil: ,,In materie de vanzare de imobile, dreptur ile care rezulta prin vanzarea perfecta intre parti, nu pot a se opune, mai inainte de transcriptiunea actului , unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat, dupa lege, oarecare drepturi asupra imobilului vandut.,, articolul 27 din Legea nr. 7/1 996 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare) republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

,,(1) Cel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie in folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator sa ii predea toate inscrisurile necesare pentru inscrierea acelui drept. (2) Daca un drept inscris in cartea funciara se stinge, titularul este obligat sa predea celui indreptatit inscrisurile necesare radierii. (3) In situatia in care cel ob ligat nu preda inscrisurile, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. Hotararea instantei de judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a preda inscrisurile necesare insc rierii.,, Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii conform articolului 27 alineatul 1. In legislatia fiscala regasim prevederile art. 134^1 alin. 6 invocate chiar de dvs., dar prin intrebarea formulata nu ati precizat existenta unei clauze contractuale din care sa rezulte faptul ca transferul dreptului de proprietate are loc la data platii ultimei sume scadente. In acest caz, in situatia in care bunul a fost predat pe baza de pro ces verbal de predareprimire inseamna ca data livrarii bunului a fost data de 29.05.2008, fiind aplicabila exceptia reglementata la art. 134^1 alin. 6 ,,Prin exceptie, in cazul contractelor care prevad ca plata se efectueaza in rate sau al oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing, data livrarii este data la care bunul este predat beneficiarului. ,,. Din acest motiv, consider ca nu mai trebuie efectuata regularizarea sumei TVA prin aplicarea cotei de 24% pentru diferenta ramasa neachitata. Asa cum ati precizat si dvs., contractul este incheiat in forma autentica, caz in care se prevede transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil, fapt dovedit prin incheierea procesului verbal de predare primire din data de 29.05.2008. Regularizarea cotei TVA de la 19% la 24% ar fi trebuit sa aiba loc numai in situatia in care: contractul nu ar fi fost incheiat i n forma autentica iar avansul ar fi fost achitat de firma dvs. in baza unui precontract; bunul imobil nu ar fi fost predat beneficiarului la data incheierii contractului in forma autentica; nu ar fi fost emisa factura pentru valoarea integrala a bunului im obil. In aceste conditii, vanzatorul nu poate solicita in forma autentica rezolutiunea contractului incheiat in anul 2008 astfel incat sa fie modificata valoarea de vanzare a bunului imobil cu cota TVA de 24% pentru suma ramasa de plata. Rezolutiunea conventionala a contractului de vanzare cumparare comerciala poate fi invocata numai in situatia in care la momentul incheierii contractului sau ulterior, printr -o conventie separata, dar inainte de executarea obligatiilor, partile stipuleaza o clauz a expresa, respectiv ,,rezolutiunea de plin drept a contractului in cazul neexecutarii obligatiilor de catre una dintre ele,, . In literatura juridica aceasta clauza expresa poarta denumirea de pact comisoriu expres. In functie de intensitatea efectelor pe care le produc, pactele comisorii pot fi de patru grade: 1. pact comisoriu expres de gradul I, clauza contractuala prin care partile stipuleaza ca, in caz de neexecutare a obligatiilor de catre una dintre parti, contractul va fi rezolvit. Stipularea unui acestui pact comisoriu in contractele comerciale este inutila, intrucat reproduce dispozitiile art. 1020 Cod Civil, conform carora ,,conditia rezolutorie este

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau. 2. pact comisoriu expres de gradul II , clauza contractuala prin care partile stabilesc ca in cazul in care o parte nu va executa obligatiile contractuale asumate cealalta parte are dreptul sa desfiinteze unilateral contractul. In acest caz rezolutiunea contractului opereaza fara a mai fi necesara sesizarea instantei de judecata, in baza declaratiei unilaterale de rezolutiune a partii indreptatite, care trebuie notificata celeilalte parti. 3. pact comisoriu expres de gradul III, clauza prin care se prevede ca in cazul in care una dintre parti nu executa obligatiile sale pana la un anumit termen contractul este rezolvit de plin drept. 4. pact comisoriu expres de gradul IV, clauza prin care partile prevad ca in cazul neexecutarii obligatiilor c ontractul se desfiinteaza de plin drept fara actiune in justitie si fara nici o alta formalitate prealabila. Singura parte contractanta in drept sa invoce rezolutiunea contractului este creditorul obligatiei neexecutate. In cazul contractului de vanzare cumparare comerciala care se executa prin prestatii succesive, rezolutiunea se numeste reziliere, diferenta dintre cele doua notiuni fiind sub aspectul efectelor produse. Astfel, in cazul rezolutiunii contractul se desfiinteaza cu efect retroactiv, in ti mp ce in cazul rezilierii desfiintarea contractului se produce numai pentru viitor, efectele produse pana la momentul desfiintarii ramanand in vigoare. Totusi, in absenta unui pact comisoriu expres, rezolutiunea contractului de vanzare cumparare comerciala are loc in conditiile stabilite de art.1020 -1021 Cod Civil, conform carora conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau; in acest caz contractul nu este desfii ntat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s -a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta parte a executa conventia, cand este posibil, sau sa -i ceara desfiintarea cu daune interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate . In alta ordine de idei, trebuie sa aveti in vedere faptul ca prevederile art. 161 alin. 15 sunt aplicabile doar contractelor incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2007, caz in care reglementarile acestui articol nu pot fi invocate pentru modul de facturare al operatiunilor care au la baza un contract incheiat dupa aceasta data, respectiv data de 29.05.2008. In concluzie, sunt de acord cu punctul de vedere al firmei pe care o reprezentati prin care se considera ca nu trebuie efectuata regularizarea cotei TVA in situatia prezentata.

Reevaluare cladiri
Societatea noastra isi reevalueaza cladirilor aflate in proprietate din 3 in 3 ani, astfel ca si in anul 2010 am efectuat o reevaluare i n vederea raportarii financiare pe anul 2010 si bineinteles a oglindirii unei valori cat mai juste a proprietatilor, raportate la realitate in domeniul imobiliar de astazi. Mentionez ca societatea noastra , chiar daca a fost un an de criza financiara efect ueaza investitii in domeniul proprietatii sale, deoarece activitatea preponderenta este cea de inchirieri, am considerat ca este de datoria noastra sa imbunatatim starea de folosinta a spatiilor noastre ca gradul de ocupabilitate a spatiilor noastre sa fie cat mai buna. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Astfel, se intampla ca, un spatiu cu destinatie de activitati economice , care este si sediul societatii noastre, care este si monument istoric, a fost restaurat din forte proprii in anul 2007, creste valoarea de inventar, in cursul anilor 2 009 si 2010 incepe o alta investitie la aripa estica a cladirii si din nou creste valoarea de inventar. La sfartsitul anului 2010 am efectuat o reevaluare si cf raportului de evaluare se ajunge la o valoarea de inventar mai mica. Intrebarea mea este: - legat de deductibilitatea TVA ului ocazionate de cheltuielile cu investitia - cum voi putea sa-mi recuperez investitiile daca valoarea de inventar scade Mentionez ca toate cheltuielile cu investitiile au fost contabilizate pe ct.231"Investitii in curs" iar in luna decembrie 2010 cf Proces verbal de receptie toata valoarea s -a trecut pe 212 "Cladiri"; iar TVA-ul a fost dedus. Solutie: Din punct de vedere al TVA, atata timp cat sediul restaurat este utilizat pentru activitati economice generatoare de operatiu ni impozabile cu drept de deducere, nu trebuie ajustata taxa deductibila aferenta cheltuielilor cu investitia, indiferent de valoarea pierderilor din reevaluare recunoscute in contabilitate conform prevederilor contabile. Din punct de vedere contabil, operatiunea de modernizare a unui sediu in care se desfasoara activitati economice autorizate, trebuie recunoscute in contul 231, si ulterior in contul 212, doar atunci cand are ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali, conducand la obtinerea d e beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial (cf art. 107 alin. 2 din OMFP 3055/2009). Daca aceasta conditie a fost indeplinita, atunci contabilizarea efectuata de firma dumneavoastra a fost corecta. operatiunea de reevaluare, la sfarsitul exercitiului financiar, este un tratament optional prin care se renunta la costul istoric in evaluarea imobilizarilor corporale in favoarea valorii juste. Daca in urma evaluarii, cladirea modernizata, careia i -a fost crescuta valoarea cu cost ul modernizarii, are o valoare justa mai mica decat valoarea ramasa (valoarea de intrare initiala plus costul modernizarii minus amortizarea cumulata), atunci pierderea de valoare se va recunoaste direct pe cheltuieli (6813 = 212). Practic, prin recunoaste rea acestei deprecieri, din punct de vedere contabil modernizarea se considera recuperata, fara a mai fi necesara amortizarea acesteia pe durata de viata ramasa.

Contabilizare brad argintiu, turba plantat si ingrasamant


In luna decembrie 2010 s-a achizitionat un brad argintiu, turba plantat si ingrasamant conform atasament, si s-a plantat in gradina unei cladiri pe care o avem in patrimoniu. Cum se contabilizeaza aceasta achizitie? Pe mi jloace fixe, obiecte de inventar sau consumabile? Solutie: Aceasta achizitie reprezinta o cheltuiala ulterioara efectuata in legatura cu o imobilizare corporala.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Tratamentul contabil prevazut de ordinul 3055/2009, prevede un tratament diferentiat in functie de efectul acestor cheltuieli asupra beneficiilor viitoare genera te de imobilizarea corporala respectiva. Astfel: 1. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate (cont 611). 2. Pot fi recunoscute ca o componenta a activului , sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale, daca au ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functiona In concluzie, consideram ca aceste cheltuieli cu amenajarea gradinii, ar trebui recunoscute in perioada in care au fost efectuate in contul 611.

Reevaluare teren
Societatea ABC a achizitionat in data de 27.12.2007 un teren de 493 mp cu constructie. Pe factura de achizitie era trecut: teren+constructie in suma de 1.394.483,20 lei . Nici in contractul de vanzare-cumparare sumele pentru teren si cladire nu erau defalcate. La acel moment s-a inregistrat in contul 212 suma de 1.394.483,20 lei. In 2008 si 2009 s-au facut modernizari la cladire, astfel ca la 31.12.2010 valoarea contului 212 este de 1.904.027, 45 lei. Amortizarea cumulata la 31.12.2010 este de 89.349,52 lei (cont 2812). Cladirea se amortizeaza prin metoda liniara pe o perioada de 60 ani (720 luni). La sfarsitul anului 2010 s-a intocmit un raport de evaluare prin care s -a stabilit ca valoarea reala a cladirii la 31.12.2010 este de 769.355 lei iar valoarea reala a terenului este de 618.800 lei. In aceasta situatie v-as ruga sa-mi spuneti care sunt inregistrarile contabile corecte pentru reevaluare? Care consideram ca este valoarea terenului din su ma initiala? Care sunt implicatiile fiscale ale acestei reevaluari? Solutie: Pentru a determina valoarea terenului din suma initiala, trebuie solicitat un raport de evaluare, prin care sa se separe valoarea terenului de valoarea cladirii. In cazul in care, nu se fac corectii pentru inregistrarea terenului in contabilitate la valoarea sa istorica de la momentul achizitiei, vom avea urmatoarele inregistrari: Anularea amortizarii cumulate pana la datas reevaluarii: 2812 = 212 cu 89.349,52 lei Inregistrarea plusului din reevaluare aferent terenului: 211 = 105 cu 618.800 lei

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Inregistrarea minusului din reevaluarea cladirii (valoarea ramasa contabila minus valoarea reevaluata a cladirii): 6813 = 212 cu 1.045.322,93 lei Din punct de vedere fiscal, chelt uiala cu minusul din reevaluarea cladirii este nedeductibila la calculul profitului impozabil, insa amortizarea fiscala dupa reevaluare se va calcula tinand cont tot de valoarea initiala a cladirii de 1.904.027,45 lei si nu de valoarea reevaluata de 769.355 lei.

Reducere comerciala
Firma noastra a incheiat un contract general pe acest an cu un client care cumpara marfa de la noi, regulat, avand termen de plata 60 de zile de la data facturarii. Contractul prevede si un "discount suplimentar ulterior" de 2 % in cazul achitarii facturilor in 5 zile de la emitere. Deci, practic este vorba de o reducere de pret de natura financiara, scont (ct.667). Intrebarea mea este - Putem sa emitem si in acest caz factura de reducere comerciala acordat ulterior pentru aces ti 2%, sau este necesar sa reformulam contractul? - Ce documente sunt necesare pentru contabilizarea scontului? Trebuie sa emit factura fiscala? Solutie: Obligativitatea emiterii facturilor este reglementata de Codul Fiscal la art. 155. Din studiul prevederilor acestui articol nu reiese explicit ca pentru reducerile financiare acordate ulterior livrarii bunurilor, trebuie emisa o factura distincta. Insa avand in vedere prevederile art 138 lit c, in care se prevede ca baza de impozitare se reduce in ca zul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor , si coroborand cu prevederile art. 155 alin 5 lit. i Factura cuprinde in mod obligatoriu baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pretu l unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret rezulta ca trebuie emisa o factura cu semnul minus pentru orice tip de reducere acordata ulterior livrarii bunurilor. Drept urmare, pentru contabilizarea scontul ui este necesara existenta in contract a prevederii referitare la acordarea unei reduceri in cazul achitarii facturilor in cinci zile de la emitere si facturarea cu semnul minus a acestei reduceri la momentul acordarii.

Investitie in teren intravilan


Firma noastra vrea sa faca o investitie (spatiu comercial) intr -un teren intravilan a carui proprietar este o persoana fizica: Ce contract trebuie facut intre firma si detinatorul terenului si daca se incheie contractul intre parti, se poate elibera autoriza tia de constructie pentru firma? Daca autorizatia se elibereaza pentru firma, toate cheltuielile de investitie se pot descarca pe firma? Solutie: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

In opinia noastra cel mai indicat, in speta expusa de dvs., ar fi sa incheiati un contract privind constituirea dreptului de superficie. Potrivit prevederilor art. 11 din Decretul -Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, dreptul de superficie este unul din drepturile reale supra imobilelor inscrise in cartea funciara. Dreptul de superficie este o specie aparte a dreptului de proprietate ce nu este reglementata de Codul civil si consta in dreptul de proprietate pe care il are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiilor care se afla pe o suprafata de teren ce apart ine unei alte persoane, teren asupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta. Pentru a putea realiza constructia in conditii de legalitate, este necesar ca edificarea constructiei sa se faca numai cu acordul proprietarului terenului. In acest se ns, se va putea constitui dreptul de superficie pe orice teren proprietate privata, indiferent de titular. Dreptul de superficie constituie o derogare de la regula inscrisa in art. 492 Cod Civil, potrivit careia orice constructie, plantatie, lucru in pamin t sau asupra pamintului sint prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamint pe cheltuiala sa si ca sint ale lui pina se face dovada contrara. Intrucat superficiarul (persoana juridica) va fi proprietarul constructiei, inseamna ca asupra acesteia el isi va exercita atit posesia, folosinta cit si dispozitia, ca orice alt proprietar. In ceea ce priveste terenul, el va avea asupra acestuia doar un drept de folosinta, ce trebuie exercitat in conformitate cu scopul constituirii dreptului de superficie: in cazul de fata executarea si exploatarea constructiei. Prin urmare, consideram ca superficiarul poate chiar instraina constructia si transmite catre dobanditor dreptul de folosinta asupra terenului, prin orice act juridic. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea 50/1991 republicata privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel. Potrivit definitiilor prevazute in Anexa 2 la Legea 50/1991, dreptul de superficie este un drept real principal. Astfel, consideram ca, intrucat in urma contractului de constituire a dreptului de superficie, firma dvs. va deveni titular al dreptului de superficie, indeplinind astfel conditiile prevazute la art. 1 alin. (1) din Legea 50/1991, veti putea obtine auto rizatie de constructie pentru firma si veti putea astfel justifica cheltuielile realizate pentru edificarea spatiului comercial ca fiind efectuate in scopul obtinerii de venituri impozabile. Pentru mai multe detalii va recomandam sa va adresati unui consil ier juridic specializat in drept civil.

Mod de compensare a plusurilor si minusurilor la inventar


In aplicarea normelor anexa la OMF 2961/09.10.2009 art. 40(5) va rugam sa transmiteti modul de compensare A plusurilor cu minusurile constatate la inventariere conform cazurilor de mai jos , precum si modul de inregistrare al acestor operatiuni in contabilitate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

CAZUL A. Codul XXX PLUS INVENTAR 100 bucati x 1.5 lei / buc Compensabil cu Codul YY1 MINUS INVENTAR 100 bucati x 1.4 lei /buc Sau cu Codul YY2 MINUS INVENTAR 100 bucati x 1.6 lei/buc CAZUL B. Codul XXX PLUS INVENTAR 100 bucati x 1.50 lei/buc Compensabil cu codurile: YY1 Minus inventar 50 bucati x 1.4 lei/buc YY2 Minus inventar 30 bucati x 1.6 lei/buc YY3 Minus inventar 10 bucati x 1.7 lei/bui c. Solutie: Conform normelor de inventariere invocate (OMF 2961/09.10.2009 art. 40(5)) se va proceda astfel: In primul caz se va elimina din compensare minusul cantitativ de 100 buc din codul YY1, deoarece are pretul cel mai mic mai mic .

Inregistrarea compensarii in contabilitate, se va face astfel: 607 = 371 cu 10 lei (100*1.6 100*1.5)

In al doilea caz se va elimina din compensare plusul cantitativ de 10 buc din codul XXX.

Inregistrarea compensarii in contabilitate, se va face astfel: 607 = 371 cu -15 lei ((50*1.4+30*1.6+10*1.7) 100*1.5)

Tratamentul contabil fiscal pentru indemnizatia de deplasare in tara si strainatate


Care este tratamentul contabil fiscal pentru in demnizatia de deplasare in tara si strainatate pentru o societate privata in anul 2010.? Incepand cu 1 iulie 2010, reducerea cu 25 % a indemnizatiei de deplasare in tara si strainatate pentru institutiile publice, va atrage o suma mai mica cu 25% la calcul ul deductibilitatii pentru o societate privata? Deci se poate acorda nivelul prevazut in HG 1860 si HG 518 dar suma deductibila este redusa cu 25%?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

De ex: deplasarea in tara: Pana in iulie 2010 se poate considera deductibila indemnizatia de deplasare in l imita a 2,5 ori *13 lei /zi iar din iulie 2010 deductibilitatea este in limita a 9,75 lei/zi*2,5 ori? Cazarea neoficiala pentru deplasarea in tara este deductibila la nivelul de 30 ron / noapte sau se reduce cu 25%? Dar in anul 2011, care este nivelul in demnizatie de deplasare? Solutie: Incepand cu luna ianuarie 2011, diurna externa cuvenita personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, reglementata prin HG 518/1995, asa cum a fost modificata prin art. 2 din Legea nr. 118/2010, se majoreaza cu 15% fata de cuantumul aflat in plata in luna octombrie 2010, conform Legii nr. 28/28.12.2010 privind salarizarea in 2011 In consecinta, nivelul maxim al diurnei externe deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit pentru agentii economici care trimit angajati in delegatie in strainatate se va calcula conform formulei: Diurna maxima deductibila fiscal = diurna externa (conform HG 518/1995) x 0,75 x 1,15 x 2,5 Exemplu delegatie in Italia: Diurna maxima deductib ila fiscal = 35 EUR x 0,75 x 1,15 x 2,5 = 75,47 EUR / zi. Diurna pentru delegatie in tara a ramas nemodificata in2010 si in 2011 la nivelul de 13 lei/zi pentru personalul din institutii publice. Drept urmare, pentru societatile private nivelul deductibil al diurnei este de 13*2,5=32,5 lei/zi

Tratament contabil-fiscal din punctul de vedere al TVA in 2011 pentru serviciile de recrutare personal din Romania si din alte tari
Care este tratamentul contabil fiscal din punct de vedere al TVA in anul 2011 pentru serviciile de recrutare personal din Romania si din alte tari, prestate de o persoana juridica din Romania, pentru persoana juridica din Arabia Saudita? Solutie: Din punct de vedere al TVA, operatiunea este neimpozabila in Romania, deoarece locul prestarii se considera a fi la sediul beneficiarului din Arabia Saudita, conform art. 133 alin 2, deci factura va fi emisa fara TVA. Pentru a aplica acest tratament este necesar sa dovediti ca firma din Arabia Saudita desfasoara activitati economice. Dovezile nece sare le regasiti la pct. 12 din normele de aplicare ale art. 133: (12) Pentru servicii prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii si care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Comunitatii. In acest scop prestatorul trebuie sa obtina suficiente dovezi de la clien tul sau care sa demonstreze ca este o persoana impozabila. Aceste dovezi pot consta in codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului care este stabilit in tari terte care aplica TVA, sau un alt cod de inregistrare similar care identifica persoa na impozabila, atribuit beneficiarului de tara in care este stabilit, insotite de alte informatii relevante cum sunt materiale printate de pe un website care confirma statutul de persoana impozabila al beneficiarului, informatii obtinute de la autoritatea fiscala din tara beneficiarului care confirma ca acesta este o persoana impozabila, formularul de comanda al beneficiarului care contine adresa sediului activitatii economice si codul de inregistrare comerciala sau informatii printate de pe website -ul beneficiarului din care sa rezulte ca acesta efectueaza o activitate economica. Daca prestatorul nu poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila, se va considera ca prestarea de servicii este realizata catre o persoana neimpozabila, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal in functie de natura serviciului. Din punct de vedere contabil, veti face urmatoarea inregistrare, in baza facturii emise: 4111 = la data facturii 704 cu pretul in valuta al serviciilor inmultit cu cursul BNR vala bil

Majorare salariu
Pentru un inginer incadrat cu un salariu de 1200 ron/luna, la o firma privata, este obligatorie majorarea de salariu incepand cu 1 ianuarie 2011 in functie de salariu minim de 670 sau 700 RON? Un asociat unic care nu a re incheiat un contract de munca si nici nu are incheiat un contract cu oficiul de pensii este obligat sa aiba venituri de natura salariala incapand cu 1 ianuareie 2011? Solutie: Salariul minim, aprobat prin HG 1193/2010, valabil in 2011 este de 670 lei. Salariul minim pentru muncitori necalificati in Contractul Colectiv de Munca unic la nivel national este de 700 lei. La acest salariu veti aplica coeficientul pentru studii superioare de 1,72 prevazut in acelasi Contractul Colectiv de Munca unic la nivel n ational. Un asociat unic nu este obligat, prin lege, sa aiba venituri de natura salariala la 01.01.2011.

Garantiile depuse la furnizor


Garantiile depuse la furnizor ( de exemplu enel energie) se inregistreaza in contul 267, desi nu au neaparat o durata mai mica de un an, dar atunci cum reglam bilantul (vezi active imobilizate)? Solutie:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009 pentru adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu ajutorul contului 267 se tine evidenta creantelor imobilizate sub forma imprumuturilor acordate pe termen lung altor entitati, a altor creante imobilizate, cum sunt depozite, garantii si cautiuni depuse de entitate la terti, care urmeaza a fi detinute pe o perioada mai mare de un an. Potrivit prevederilor art 118 din OMFP 3055/2009, l a alte creante imobilizate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti. [...] Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate creante imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante. In acest sens, dupa cum puteti observa daca analizati formularul publicat pe site -ul Ministerului de Finante pentru d epunerea situatiilor financiare, contul 267 apare atat in cadrul sectiunii de active imobilizate cat si in cadrul sectiunii de active circulante iar la sfarsitul formularului 10 se precizeaza ca aceste elemente se vor repartiza in functie de natura lor. Astfel, soldul contului 267 se va imparti in doua: sumele ce au o scadenta mai mica de 12 luni vor fi trecute in bilant ca active circulante iar sumele cu o scadenta mai mare de 12 luni vor fi trecute in bilant ca active imobilizate.

Diferenta intre conditia de livrare Ex works (EXW) si conditia de livrare Free carrier (FCA)
Considerati conditia de livrare FCA si cele doua situatii: 1. Declaratie standard, in care se completeaza toate informatiile, mai putin valoarea statistica. 2. Declaratie extinsa, in care se completeaza toate informatiile, inclusiv valoarea statistic a. Exista vreo diferenta daca conditia de livrare este EXW? Solutie: Diferenta intre conditia de livrare Ex works (EXW) si conditia de livrare Free carrier (FCA) consta in faptul ca in cazul FCA furnizorul are obliga tia de a preda, pe cheltuiala sa, marfa vanduta carausului desemnat de catre cumparator. Deci, spre deosebire de EXW , prin FCA: furnizorul suporta cheltuiala cu incarcarea si stivuirea bunurilor in mijlocul de transport angajat de catre cumparator; cumparatorul suporta doar cheltuielile cu transportul bunurilor si descarcarea acestora la destinatie. Practic, indiferent de condi tia de livrare negociata prin contract, EXW sau FCA, nu intervine nicio modificare privind raportarea fiscala si inregistrarea contabila a achizitiei intracomunitare de bunuri si servicii precizata anterior, in luna noiembrie 2010. n fapt, prin decontul de TVA cod 300 si declaratia recapitulativa cod 390, firma dvs. raporteaza, diferentiat, doua operatiuni : in luna octombrie 2010 (cu termen de depunere noiembrie 2010) o achizi tie intracomunitara de bunuri; in luna noiembrie 2010 (cu termen de depunere decembrie 2010) o achizi tie intracomunitara de servicii. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Referitor la declaratia Intrastat, pentru anul 2011, s-a aprobat un nou ordin emis de catre Institutul National de statistica nr. 21 din 19 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor de completare a Declaratiei statistice Intrastat publicat in M.Of. nr. 83 din 1 februarie 2011. Depunerea declaratiei standard sau a declaratiei extinse nu depinde de condi tia de livrare negociata cu partenerul extern, ci de valoarea achizi tiilor intracomunitare de bunuri realizate in anul calendaristic anterior celui de raportare. Acest aspect rezult a chiar din ordinul 21/2011:
___________________________________________________________________________ ___ | Tip de declara tie | Introduceri | Expedieri | |________________________________|_________________________|__________ _____ ____| | Declaratie standard, in care se| egale sau mai mari de | egale sau mai mari| | completeaza toate informatiile,| 300.000 lei si mai mici | de 900.000 lei si | | mai putin valoarea statistic a | de 10.000.000 lei | mai mici de | | | | 20.000.000 lei | |________________________________|_________________________|_______________ ____| | Declaratie extinsa, in care se | egale sau mai mari de | egale sau mai mari| | completeaza toate informatiile,| 10.000.000 lei | de 20.000.000 lei | | inclusiv valoarea statistic a | | | |________________________________|_________________________|_______________ ____|

Asa cum se poate constata, declaratia standard se completeaza si se depune numai daca in cursul anului anterior valoarea achizi tiilor intracomunitare de bunuri a fost cuprins a intre 300.000 lei si 10.000.000 lei. De asemenea, depunerea declara tiei extinse este conditionata de valoarea achizitiilor intracomunitare de bunuri din anul anterior celui de raportare. Astfel, declaratia Intrastat extinsa se depune numai daca valoarea operatiunilor din anul anterior a fost mai mare de 10.000.000 lei. Valoarea achizitiilor intracomunitare de bunuri se determina prin aplicarea cursului valutar in vigoare la data emiterii facturii de c atre furnizor asupra valorii in valuta facturate de catre partenerul intracomunitar. Prin acelasi ordin, este sintetizata urmatoarea corelatie intre valoarea facturata, valoarea statistica si conditia de livrare negociata, aspect care trebui avut in vedere la completarea declaratiei statistice Intrastat :
___________________________________________________________________________ __ | Flux: introduceri de bunuri | |__________________________________________________________________________ ____|

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra -------------------------------------------------------------------------------| Termeni de | Valoare facturat a | Valoare statistic a | Relatia | | livrare | | | | |_________________|__________________________|_______________________|_____ ____| | EXW | Pentru toate modurile de | Valoarea facturat a | Vs > VF | | Franco fabrica | transport | EXW, la care se adaug a| | | | Valoarea facturat a EXW - | cheltuielile de | | | | valoarea bunurilor la | transport si asigurare| | | | poarta fabricii | p e parcurs extern, | | | | | respectiv de la locul | | | | | livr arii pana la | | | | | frontiera Rom aniei | | |_________________|__________________________|_______________________|_____ ____| | FCA | Pentru toate modurile de | Valoarea facturat a | VS > VF | | Franco | transport | FCA, la care se adaug a| | | transportator | Valoarea facturat a FCA - | cheltuielile de | | | | include, pe l anga | transport si asigurare| | | | valoarea bunurilor, | pe parcurs extern, | | | | cheltuielile de transport| respectiv de la locul | | | | p ana la transportator. | livr arii pana la | | | | | frontiera Rom aniei | | |_________________| __________________________|_______________________|_____ ____|

Asa cum rezulta din tabelul anterior, intotdeauna valoarea statistic a este mai mare decat valoarea facturata de catre furnizor, dar fara a exista diferente privind modul de stabili re al valorii statistice intre conditia de livrare EXW si FCA. n ambele situatii, pentru determinarea valorii statistice se adaug a la valoarea facturata de catre furnizor cheltuielile de transport si asigurare pe parcurs extern care cuprinde ruta stabil ita intre locul livrarii si frontiera Romaniei. Aceleasi prevederi se regasesc si in ordinul Institutului national de statistica nr. 671 din 15 decembrie 2009 privind aprobarea Normelor de completare a Declara tiei statistice Intrastat care a fost in vigoare pentru raportarea statistic a Intrastat pentru anul 2010. n concluzie, nu exista nicio diferenta intre modul de raportare al unei A.I.C. prin conditia de livrare EXW si modul de raportare al unei A.I.C. prin condi tia de livrare FCA.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Sume nerecuperate
Ce se intampla cu sumele mai vechi de 90 zile care nu au fost recuperate si pentru care nu s-au depus dosare pentru recuperarea lor, la casa de sanatate? Ele figurand la 31.12.2010 in contul 4317 in credit cu minus. In cazul in care s-ar prescrie cum se inregistreaza in contabilitate? Si daca se prescriu? Pentru faptul ca nu s-au depus acele dosare pentru recuperarea sumelor ce se intampla? Se face cineva vinovat? Conform noilor reglementari declaratia 112 nu mai poti recupera. De ce va intreb, pentru ca, conform normelor 60/32/2006 art. 77 spune ca "Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie." Solutie: Sumele de recuperat de la Casa de Sanatate, provenite din concedii medicale suportate din FNUASS, care nu s-au putut compensa pana la 31.12.2010, vor putea fi solicitate in termenul legal de prescriptie de 5 ani. Intrucat aceasta contributie a fost introdusa, la 01.01.2006, la momentul actual nu exista sume prescrise. Intr-adevar, incepand cu 01.01.2 011 aceste sume nu vor putea fi recuperate prin compensare in lunile urmatoare, deoarece prin OUG 117/2010 a fost modificata OUG 158/2005, abrogandu-se aceasta prevedere. Norma de aplicare, la care faceti referire nu a fost inca actualizata. In concluzie, puteti intcmi si depune dosarul de restituire a sumelor de recuperat ramase in sold la 31.12.2010, in prezent, fara nicio problema.

Tratamentul financiar-contabil privind garantiile de buna executie


Ma intereseaza tratamentul financiar -contabil privind garantiile de buna executie, implicatiile privind TVA si impozitul pe profit. Solutie: Garantiile de buna excutie sunt sum retinut de bneficiarii contractelor de furnizare de echipamente sau beneficiarii lucrarii d constructi montaj din valoarea totala a contractului ce se vor plati ulterior. Presupunem un contract de lucrari constructii montaj de 100.000 de lei + TVA 24 %, iar valoarea garantiei de buna execti este de 10%. 4111 Clienti = 704 Venituri din prestari servicii cu suma de 100.000 lei. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

4111 Clienti = 4427 TVA colectata cu suma de 24.000 lei. Deoarece garantia de buna executie nu este in sfera TVA (conform art. 128 din Codul fiscal), evidentierea acestei sume care se va incasa peste 12 luni se efectueaza prin articolul contabil: 2678 Alte creante imobilizate = 4111 Clienti cu suma de 10.000 lei. Potrivit art. 22 din Codul fiscal, se poate constitui un provizion pentru garantii de buna executie deductibil fiscal. 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1512 P rovizioane pentru garantii de buna executie cu suma de 10.000 lei. La plata garantiei, la sfarsitul perioadei de garantie, se efectueaza inregistrarea: 5121 Conturi la banci in lei = 2678 Alte creante imobilizate cu suma de 10.000 lei si concomitent se va relua in venituri impozabile provizionul constituit prin inregistrarea: 1512 Provizioane pentru garantii de buna executie = 7812 Venituri din provizioane cu suma de 10.000 lei. Astfel, ca si recapitulatie retinem ca aceasta garantie nu estee in sfera TVA. Decontarea se poate face prin emiterea unei facturi ce are rolul de document justificativ, iar provizionul constituit este unul din putinele provizioane deductibile fiscal.

Care este diferenta intre o cheltuiala cu reparatia unei cladiri si o modernizare ce se va inregistra in valoarea imobilului
Solutie: Potrivit pct. 106-107 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, pot fi inregistrate si sunt considerate modernizari cheltuielile ulterioare in legatura cu imobilele daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele doua conditii: a. in urma efectuarii acestor lucrari, vom inregistra o imbunatatire a parametrilor tehnici initiali, b. estimam realizare beneficii economice viitoare intr -un procent imbunatatit fata de estimarea inainte de efectuarea imbunatatirii. Beneficiile pot fi si sub forma reducerii unor costuri. Astfel, spre deosebire de prevederile de la TVA, cand, potrivit art. 149 alin. 2 lit. b din Codul fiscal, cand este considerata o modernizare efectuarea unor cheltuieli de minim 20% din valoarea initiala, si discutam de ajustarea TVA, din punctul de vedere al reglementarii contabile, acest procent nu exista.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Presupunem ca efectuati o imbunatatire a cladirii sub forma schimbarii geamurilor termopan si efectuarea unor lucrari de e tansare. Din analiza parametrilor amintiti, vom avea o reducere de costuri cu imbunatatirea cu incalzirea cladirii si, la o eventuala vanzare, estimam realizarea unui pret mai bun, astfel incat inregistram o modernizare. Presupunem ca aceste valori sunt in suma de 10.000 de lei. Vom avea urmatoarele inrgistrari contabile: 231 Imobilizri corporale in curs de executie = 722 Venituri din productia de imobilizri corporale cu suma de 10.000 lei, inregistrata pe seama conturilor din clasa 6 la efectuarea consumului de geamuri termopane si de material izolant. Inregistrarea modernizarii in valoarea cladirii la data receptiei: 212 Constructii = 231 Imobilizri corporale in curs de executie cu suma de 10.000 lei.

Cum se factureaza bonurile fiscale si p restari de servicii unui client din UE din punctul de vedere al TVA
Suntem o SCA platitoare de TVA. Va rugam sa ne spuneti cum se refactureaza din punctul de vedere al TVA urmatoarele; Bonuri fiscale achizitie benzina care au TVA nedeductibil: (baza 10 0+24 TVA). Care este suma refacturata clientului intern: 124 lei sau 124+124*24%? Avem o factura cu TVA reprezentand cheltuieli efectuate (100 baza impozabila si 24 TVA) in scopul prestarii de servicii unu i client din UE care ne-a furnizat cod de TVA valid. Ce refacturam: baza 100 sau totalul cu TVA: 124 lei? Solutie: Cadrul legal pentru aceasta refacturare este norma metodologica pentru art. 137 alin.3 lit. e din Codul fiscal, regasita la pct. 19 din H G44/2004 privind normele metodologice ce prezinta un numar de aproximativ 7 exemple de refacturare. Din aceste exemple, rezulta urmatoarele aspecte: refacturarea cheltuielilor se poate face chiar daca nu aveti in obiectul de activitate prestatia refacturata se pastreaza regimul TVA de la data exigibilitatii TVA de la achizitie. Altfel spus, se refactureaza in oglinda. In cazul Dvs., valoarea de 100 lei + TVA 24%. Retinem ca, daca prestatia refacturata ar fi fost scutita de TVA, atunci si refacturarea se face fara TVA. Legiuitorul exemplifica prin taxa radio -TV. Desigur, beneficiarul facturii tebuie sa analizeze limitarea deducerii TVA confom art. 145 ^ 1 din Codul fiscal ce limiteaza TVA -ul aferent achizitiei de combustibil. Consideram ca aplicabila situa tiei de fata, pevederea de la at. 133 alin. 2 din Codul fiscal ce defineste regula generala a locului prestarii de servicii, cand beneficiarul este o persoana impozabila, neavand informatii despre natura cheltuielilor efectuate. Conform prevederii mai sus amintite, locul prestarii de servicii este la beneficiar, respectiv se considera, prin efectul legii ca localizarea serviciului este in tara ce a atribuit codul de TVA valid al clientului Dvs.. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Astfel, cele 4 conditii cumulative de la art. 126 din Codul fiscal nu sunt indeplinite, respectiv nu este indeplinita conditia de loc al prestarii de servicii in Romania, iar Dvs. veti emite factura scutita de TVA cu drept de deducere, respectiv emiteti factura pe suma bazei de cheltuieli refacturate. Evident, trebuie sa fiti inregistrata in Registrul Operatorilor Intracomunitari conform art. 158 ^ 2 din Codul fiscal si veti depune declaratia recapitulativa 390 conform art. 156 ^ 4 din Codul fiscal.

Evaluare garantii aferente contracte de inchiriere


Garantiile aferente unor contracte in inchiriere inregistrate in contul 267 se evalueaza la cursul BNR? Daca da, care este tratamentul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit. Solutie: Ca si principiu general, soldul contului 267 reprezinta soldul unei creante, chiar daca este o creanta imobilizata, iar reevaluarea urmeaza procedura pentru reevaluarea creantelor in valuta. In opinia noastra, daca sumele inregistrate sunt in valuta, sau sunt in lei si se vor deconta in functie de cursul de schimb al unei valute la data platii, aceste sume sunt supuse reevaluarii lunare, la cursul de schimb comunicat al BNR din ultima zi a lunii, conform pct. 186 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu diferentele de curs valutar sunt deductibile, iar veniturile sunt impozabile la determinarea impozitului pe profit. Daca aceasta garantie este constituita asupra monedei nationale si se deconteaza in lei fara implicarea cursului de schimb al unei valute, atunci aceasta garan tie nu se reevalueaza.

Ajustare TVA servicii de consultanta


Ce ajustari de tva ar trebui sa efectueze o societate de prestari servicii consultanta care a trecut de la platitor de tva la neplatitor conform OUG 117/2010.Cateva exemple. Solutie: Potrivit art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, modificat prin OUG nr. 117/2010, persoanele inregistrate in scopuri de TVA, ce au realizat o cifra de afaceri mai mica de 35.000 eur in anul precedent, pot solicita anularea inregistrarii ca platitori de TVA, pana in data de 20 Ianuarie a anului urmator. [20.01.2011, daca se inregistreaza conditia pentru anul trecut] Anularea inregistrarii in scopuri de TVA produce efect cu data de 01 Februarie. - Contribuabilul ce a solicitat anularea inregistrarii ca platitor de TVA are obligatia depunerii decontului de TVA pentru lu na Ianuarie pana in data de 25 f ebruarie si TREBUIE sa efectueze toate ajustarile privind TVA. {precizare expresa in partea ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

finala a art. 152 alin. (7) din Codul fiscal.} Ajustarea TVA se va reflecta in d econtul depus, si dupa caz pana in 25 Februarie va achita/solicita la restituire acest ultim TVA. Principalele ajustari sunt prevazute la: art. 145 din Codul fiscal, ce stabileste ca regula principala deducerea TVA de la achizitii daca acestea sunt util izate intr-un scop taxabil din punct de vedere al TVA sau pentru livrari intracomunitare si exporturi; prin anularea inregistrarii in scopuri de TVA rezulta ca TVA -ul aferent stocurilor de marfuri, materii prime, materiale auxiliare, alte materiale consum abile etc. aflate in sold se ajusteaza; art. 149 din Codul fiscal, privind ajustarea TVA pentru bunurile de capital, achizitionate/modernizate dupa aderarea Romaniei la UE probabil cea mai frecventa situatie; Atentie numai pentru activele cu durata de u tilizare mai mare de 5 ani. art. 161 din Codul fiscal, privind ajustarea TVA pentru bunurile de capital, achizitionate/modernizate inainte de aderarea Romaniei la UE situatie mai rara; - calcul final prorata, persoana impozabila cu regim mixt, conform art. 147 din Codul fiscal, situatie foarte rara; - transferul de active (transferul afacerii) conform art. 128 alin. (7) din Codul fiscal probabil cea mai putin frecventa situatie. O societate a achizitionat in luna decembrie 2010 marfuri in valoare de 10000 lei plus TVA. inregistrare contabila achizitie: 371 Marfuri = 401 Furnizori cu suma de 10.000 lei 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori cu suma de 2.400 lei. Marfurile nu se vand si raman in stoc pana la data de 31 ianuarie 2011 , societatea depunand optiunea de anulare a inregistrarii in scopuri de TVA. Ajustare TVA aferent marfurilor aflate in stoc: 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vrsminte asimilate = 4427 TVA colectata cu suma de 2.400 lei.

Mandate comerciale si mandate conform Legii nr. 31/1990


O firma lucreaza cu doua tipuri de mandate: mandate comerciale prin care se incredinteaza anumitor persoane sarcini de natura strict comerciala cum ar fi de exemplu vanzarea unui teren sau inscrierea unor membri in ca drul unei organizatii si mandate conform legii 31/1990 prin care anumitor factori de raspundere cum ar fi directori sau administratori li se incredinteaza administrarea sau gestionarea unei activitati. In conditiile in care pentru mandatul comercial in codul fiscal se prevede impozitarea cu 10% a vaniturilor realizate de

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

persoanele mandatate se pune intrebarea cum sunt impozitate veniturile pe care le obtin persoanele din a doua categorie Solutie: Conform art. 152 alin. 3 din Legea 31/1990 privind socie tatile comerciale, din punct de vedere fiscal, contractul de mandat pentru fostii directori din cadrul SA -urilor conduce la fiscalizarea venitului prin asimilarea cu veniturile de natura salariala. Aceleasi prevederi se regasesc si la art. 55 alin. 2 lit era d^1 din Codul fiscal privind impozitul pe venit si la art. 296 ^3 din Codul fiscal, privind asigurarile sociale.

Tratamentul comerciale

financiar-contabil

privind

reducerile

Ma intereseaza tratamentul financiar -contabil privind reducerile comercial e acordate ulterior datei bilantului (implicatiile privind TVA si impozitul pe profit). Solutie: Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente favorabile sau nefavorabile care au loc intre data bilantului si data la care situatiile fina nciare sunt autorizate pentru emitere. n intelesul reglementarii contabile, autorizarea pentru emitere este acordul dat de consiliul director, consiliul de administratie sau alta structura cu putere de decizie in companie ce permite ca situatiile financia re sa fie supuse aprobarii de catre Adunarea Generala a Asociatilor sau Actionarilor. Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt de doua categorii: a) evenimente ce nu indeplinesc conditia de realizare la data bilantului, iar acestea nu modifica componenta situatiilor financiare b) evenimente ce indeplinesc conditia de realizare la data bilantului si vor modifica structura si performanta financiara a entitatii. Reducerea comerciala este considerata un eveniment ulterior datei bilantului ce conduce la modificarea situatiei financiare. Exemplu: societatea acorda o reducere comerciala in luna aprilie 2011 inainte de aprobarea situatiilor financiare, reducerea este aferenta pentru vanzari de marfuri realizate in anul 2010. Potrivit noilor reglementari, aceas ta reducere va afecta rezultatul patrimonial al anului 2010 si se va inregistra in balanta lunii decembrie diminuand rezultatul financiar. Ca si concluzie, pentru impozitul pe profit, vom avea fie un venit, fie o cheltuiala aferenta anului in care a fos t facuta livrarea initiala. In exemplul de fata, vom afecta impozitul pe profit pentru anul 2010. Din punctul de vedere al TVA, exigibilitatea TVA -ului este la data facturii, conform art. 134, coroborat cu art. 138 din Codul fiscal. In exemplul nostru, est e luna aprilie. Altfel spus, atat Dvs., cat si pesoana de la care s -a primit reducerea veti evidentia diminuarea bazei TVA in decontul lunii aprilie.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Ca si concluzie, impozitul pe profit se regularizeaza in anul in care a fost efectuata livrarea initiala, iar TVA-ul se regularizeaza la data emiterii facturii.

Majorare valoare mijloc fix


O centrala termica, montata ulterior, majoreaza sau nu valoarea mijlocului fix? - ma intereseaza din punctul de vedere al stabilirii bazei pentru plata impozitului pe cladiri. Solutie: Aplicabila intrebarii dvs. este prevederea de la norma metodologica de la art. 251 din Codul fiscal, regasita la pct. 29 alin. 1 lit. a pct. 4 din HG 44/2004, redata in continuare: "cladirea se considera ca are instalatie de incalzire d aca aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locala sau centrale termice proprii si il transmit in sistemul de distributie in interiorul cladirii, constituit din conducte si radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum si prin intermediul sobelor incalzite cu gaze/convectoarelor". Astfel, in opinia noastra, aceasta centrala face parte din v aloarea de impunere a cladirii, daca este incorporata intr -un corp de cladire ce conduce la deteriorarea imobilului in caz de mutare in alta incinta. Dupa cum se observa, in textul actului normativ, si valoarea instalatiilor de incalzire (tevi, elementi de calorifer) fac parte din baza de impunere pentru cladiri. Daca centrala se poate muta fara deteriorarea imobilului, consideram ca aceasta nu face parte din valoarea impozabila a cladirii, functionand ca un echipament individual.

Tratament fiscal al cheltuielilor in avans


Care este tratamentul financiar -contabil al cheltuielilor in avans si daca sunt implicatii privind TVA. Solutie: Cheltuielile in avans trebuie repartizate in perioadele fiscale la care se refera. Exemplu: Avem o chirie platita in ia nuarie 2011 pentru urmatorii 3 ani, in suma de 90.000 lei, corespunztoare sumei de 30.000 lei in fiecare an. La inregistrarea chiriei, vom evidentia cheltuiala in avans prin articolul contabil 471 Cheltuieli in avans = 401 Furnizori cu suma de 90.000 lei. In fiecare an, (iar dvs. veti inregistra in fiecare luna), se efectueaza inregistrarea 612 Cheltuieli cu chirii si locatii de gestiune = 471 Cheltuieli in avans cu suma de 30.000 lei. De abia in acest moment, aceasta cheltuiala va afecta impozitul pe profit. Din punctul de vedere al TVA, implicatiile insa sunt multiple si tin de natura activitatii acestei cheltuieli. In principiu, activitatile sunt supuse TVA, insa legiuitorul a stabilit anumite categorii de activitati, ce nu sunt supuse TVA, rega site la art. 141 din Codul fiscal, dintre care amintim si noi: spitalizare, ingrijiri medicale activitati de invatamant si formare profesionala administrarea fondurilor speciale de investitii ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

inchirierea bunurilor imobile, pe care tocmai am prezentat -o Trebuie sa identificati punctual natura unei activitati si sa analizati individual daca aceasta activitate este in sfera TVA.

Tratament financiar-contabil exploatari de cariere

al

cesionarilor

unor

Avem un contract cu un agent economic avand ca obiect con cesionarea unor exploatari de cariere pentru o perioada de 5 ani. Ne intereseaza care este tratamentul financiar-contabil al cheltuielilor aferente acestuia si daca sunt implicatii privind TVA. Concesionarea se face in baza unei valori totale facturate cu TVA inainte de inceperea explotarii efective, fara chirie lunara. Solutie: Excludem din start analiza unei inchirieri de bunuri, deoarece se presupune si consumul fizic al conglomeratelor rezultate din cariera, iar din intrebarea adresata intelegem ca dvs. platiti aceste sume pentru un drept de exploatare a resuselor detinute de un alt operator economic. Empiric vorbind, achizitionati un drept de licenta de exploatare, avand obligatia platii fie ca exploatati cariera, fie ca nu o exploatati. Astfel, din punctul de vedere al TVA, aceasta este in sfera TVA conform at. 129 alin.03 lit. b din Codul fiscal. Din punctul de vedere al sumei platite, consideram ca aceasta se inregistreaza in contul 205 Concesiuni, brevete, si alte depturi similare si se amorti zeaza pe durata de detinere contractuala, potrivit pct. 81 alin. 3 din OMFP nr. 3055/2009. Articol contabil 681 Cheltuieli cu amortizarile = 2805 Amortizare concesiuni cu suma ce coespunde fiecarui an, prin inregistrari lunare.

Provizioane pentru depreciere


Pentru ce categorii de cheltuieli se pot crea provizioanele pentru depreciere si in ce masura pot fi deductibile fiscal ? Solutie: Din punct de vedere tehnic, intelegem ca un provizion este numai pentru o datorie, insa vom face abstractie de li mbajul contabil si intelegem ca provizioanele pentru deprecieri se constituie pentru toate activele circulante supuse degradarii, inclusiv pentru creante, la care exista riscul de neincasare, sau pentru active imobilizate ce sunt supuse unei deprecieri reversibile. Ca si principiu general, aceste cheltuieli cu deprecierea sunt nedeductibile la determinarea impozitului pe profit. Exista o singura exceptie, pentru creantele clienti potrivit art. 22 alin. 1 lit. c din Codul fiscal, pentru creante neincasate, c e trebuie sa respecte cele 5 conditii stabilite de actul normativ amintit (procent 30% din valoare fara TVA, sunt inregistrate dupa 01 ianuarie 2004, sunt intarziate la plata mai mult de 270 de zile, nu sunt garantate de alta persoana, nu sunt aferente cat re o persoana afiliata). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Inscriere in Registrul Operatorilor intracomunitari


Pentru o persoana juridica romana care are depozite bancare in Italia este necesara inscriere in Registrul operatorilor intraconumitari? Solutie: Potrivit art. 141 alin. 2 lit. a din Codul fiscal, acordarea si administrarea de credite, implicit primirea sau plata de dobanzi nu este in sfera TVA, fiind o activitate scutita de TVA, fara drept de deducere. Astfel, in opinia noastra, nu se impune inregistrarea in Registrul Operatorilor Intracomunitari, deoarece nu este prevazuta obligatia la cele cinci cazui cand se datoreaza inscrierea, conform art. 158^2 alin. 1 din Cosul fiscal.

Monografie contabila aferenta returului de marfa


Suntem o firma de distributie marfa care acorda r educere comerciala ulterior facturarii si inregistram retur marfa ( clienti/ furnizori) aferent anului 2010. Dorim o monografie contabila aferenta returului de marfa efectuat in 2011 pentru o vanzare din 2010 ce se face pana la data depunerii bilantului , precum si o exemplificare a inregistrarii dupa data bilantului.Ce se intampla cu declaratia 101 in cazul in care aceasta se depune la data de 25.02.2011 si apar astfel de evenimente . Solutie: A doua sectiune a urmatoarei monogr afii este aplicabila situatiei dvs., urmata de detalierea implicatiilor fiscale. OMFP nr. 2869/2010 cu intrare in vigoare incepand cu 01 ianuarie 2011 ce aduce completari OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, diferentiaza returul de marfa in cadrul aceluiasi exercitiu financiar de returul de marfa ulterior datei bilantului inainte de aprobarea spre emitere a situatiilor financiare anuale. Astfel, in cazul marfurilor returnate de clienti in acelasi exercitiu financiar in care a avut loc operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile 4111 Clienti, 707 Venituri din vanzarea marfurilor, respectiv 607 Cheltuieli privind marfurile si 371 Marfuri. O societate comerciala neinregistrata in scopuri de TVA livreaza marfuri unui client pe parcursul anului 2010 in valoare de 2 5.000 lei. Costul de achizitie al acestor marfuri este de 19.000 lei. n luna decembrie 2010 clientul returneaza 30% din marfa achizitionata. Inregistrari contabile: Vanzarea marfurilor pe parcursul anului: 4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea ma rfurilor cu suma de 25.000 lei. Descarcarea gestiunii marfurilor vandute: 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu suma de 19.000 lei. Inregistrarea returului de marfa: 4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor cu suma de 7.500 lei. 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu suma de - 5.700 lei. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

In situatia in care acest retur de marfa ar fi fost in exercitiul financiar urmator, corectia se inregistreaza la data bilantului in contul 418 Clienti - facturi de intocmit, respectiv contul 408 Furnizori - facturi nesosite si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului. In exemplul nostru, inregistrarea returului de marfa in acest caz se efectueaza prin articolul contabil: 418 Clienti - facturi de intocmit = 707 Venituri din vanzarea marfurilor cu suma de 7.500 lei. Din punctul de vedere al impozitului pe profit, este evident ca inregistram fie o omisiune de venituri, fie o omisiune de cheltuieli, cand declaratia 101 a fost deja depusa, astfel ca se necesita depunerea unei declaratii rectificative. Situatia este naplacuta in momentul in care consideram activitatea financiara neincheiata, iar in urma returului de marfa ar putea sa rezulte, in caz ipotetic, impozit de platit in plus. Din punctul de vedere al TVA, dupa cum am explicat si la o intrebare anterioara, exigibilitatea intervine la data facturii de retur. Prin urmare, o tranzactie economica se va raporta in doua perioade fiscale diferite: TVA-ul la data returului, iar impozitul pe profit la data livrarii initiale a bunurilor.

Contul 418
Presupun ca in ianuarie am retur. Deci inregistrez 411 -707 = -7500, in decembrie inregistrez 418-707= -7.500, Ce se intampla cu contul 418? Solutie: Factura de retur se va inregistra in aprilie, iar 418 se inchide prin 411 la data facturii.

Monografie contabila pentru constructia unor cladiri in regie proprie


Determinare si inregistrare in evidenta contabila a costului de productie in constructii montaj O societate intentioneaza constructia unei centrale termice ce dureaza 3 luni, in urmatoarele conditii: achizitia de materii prime si materiale se efectueaza in nume propriu; montajul echipamentelor, efectuarea punerii in fu nctiune si a testelor de specialitate, obtinerea autorizatiei se efectueaza prin contractarea unei societati comerciale autorizate. Societatea efectueaza urmatoarele operatii: in prima luna, achizitioneaza un cazan in valoare de 50.000 lei; prin salariatii proprii amenajeaza planseul centralei, turnand beton cu un cost de achizitie de 30.000 lei. Inregistrari contabile: Achizitie cazan: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

301 Materii prime = 401 Furnizori cu suma de 50.000 lei Achizitie si consum ciment: 3028 Alte materiale consumabile = 401 Furnizori cu suma de 30.000 lei 6028 Cheltuieli cu alte materiale consumabile = 3028 Alte materiale consumabile cu suma de 30.000 lei Valoarea salariilor personalului afectat constructiei este de 20.000 lei. Inregistrari contabile: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate cu suma de 20.000 lei 645 Cheltuieli privind asigurrile si protectia social = 431 Asigur ari sociale cu suma de 6.000 lei. Urmand procedura de determinare a costului de productie, o bservam ca se vor include in costul de productie turnatul betonului si salariile muncitorilor direct productivi, inclusiv asigurari sociale. Total cost de productie prima luna = 56.000 lei nregistrare contabila: 231 Imobilizari corporale in curs de execu tie = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale cu suma de 56.000 lei. In luna urmatoare, se monteaza cazanul, se achizitioneaza si se monteaza un arzator in valoare de 10.000 lei, iar societatea terta efectueaza servicii de 5.000 lei. Inregistrari contabile: Montare cazan: 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime cu suma de 50.000 lei. Achizitie si montare arzator: 301 Materii prime = 401 Furnizori cu suma de 10.000 lei 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime cu suma de 10.000 lei. Servicii efectuate de terti: 628 Cheltuieli cu alte servicii efectuate de terti = 401 Furnizori cu suma de 5.000 lei. Totalizam costul de productie din luna a doua care este de 65.000 lei si il inregistram in contabilitate: 231 Imobilizari corporale in curs de executie = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale cu suma de 65.000 lei. In ultima luna se efectueaza testele de specialitate si punerea in functiune de catre tertul autorizat, acesta emitand o factura de prestari de servicii in suma de 15.000 lei. Inregistrare contabila factura emisa de tert: 628 Cheltuieli cu alte servicii efectuate de terti = 401 Furnizori cu suma de 15.000 lei. Costul de productie al ultimei luni este de 15.000 lei care se inregistreaza in contabilitate astfel: ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

231 Imobilizari corporale in curs de executie = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale cu suma de 15.000 lei. Total cost de productie centrala = 56.000 + 65.000 + 15.000 = 136.000 lei. Inregistrare punere in functiune: 212 Constructii analitic centrala termica = 231 Imobiliz ari corporale in curs de executie cu suma de 136.000 lei.

Vanzare constructie
Cladirea se efecuteaza pentru a fi vanduta. In cazul acesta folosim 331 produse in curs de executie, 711 variatia stocurilor? Solutie: Pentru constructia destinata vanzarii tratamentul contabile este total schimbat, nu uitati ca aceasta este considerata un stoc, potrivit pct. 152 alin. 2 din OMFP 3055/2009. Astfel costul de productie se evidentiaza prin art. contabil 331 "produse in curs de executie" (analitic de natura cladirilor) = 711 "venituri aferente costurilor de productie"

Declaratia 101 pentru anul 2010


La decalratia 101 pt.anul 2010 as dori sa aflu pentru ce firme se depune de la data de 01.01.2010-31.12.2010 Solutie: Intrebarea este foarte la obiect, avand in vedere prevederile de la art. 34 alin 16 -18 din Codul fiscal. Va expunem punctul nostru de vedere si punctul de vedere al autoritatilor fiscale. In opinia noastra, declaratie cumulativa 01 ianuaie 31 decembie vor depune numai societatile noi infiintate in 2010, societatile in procedura insolventei, ce nu au avut obligatia platii impozitului minim, si alti contibuabili ce nu au avut obligatia platii impozitului mi nim, cum sunt organizatiile si fundatiile. Din punctul de vedere al platii impozitului pe profit, mai mare decat impozitul minim, pentru primele 3 trimestre, consideram ca in acest caz vom avea 2 perioade fiscale, si astfel vom depune tot 2 delaratii 101. Ca si concluzie, noi consideram ca un contribuabil ce a platit impozit pe profit in primele trei trimestre mai mare decat impozitul minim, va depune doua declaratii 101. Punctul de vedere al autoritatilor fiscale a fost exprimat prin circulara 415063/31.01.2011, adresata Directiilor fiscale si Administratiilor financiare, prin care se comunica ca obligatia depunerii a 2 declaratii 101 revine contribuabililor ce au platit efectiv in primele 3 trimestre cel putin un impozit minim. Restul contribuabililor ce ar fi fost obligati la plata impozitului minim, dar au inregistrat o situatie financiara ce a dus la plata de impozit pe profit mai mare decat impozitul minim in fiecare dintre aceste 3 trimestre, vor depune o singura declaratie 101 pentru intreg anul cal endaristic 2010. Noi, personal, va recomandam sa puneti in aplicare recomandarea facuta de autoritatea fiscala, avand in vedere intentia de corectare a unei erori legislative. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Calculatie cheltuielile din sponsorizare si protectie sociala


Cheltuielile din sponsorizare si protectie sociala se calculeaza pe tot anul fiscal sau separat pe cele doua perioade? Solutie: Atat la deducerea cheltuielilor salariale, cat si la determinarea cheltuielii cu sponsorizarea suportata din impozitul pe profit, daca societ atea respectiva are obligatia depunerii a doua declaratii 101 (am descris pentru user -ul pelea, intrebarea 2), aceste praguri se vor determina individual in fiecare dintre cele 2 perioade fiscale. Mai exact, de exemplu, la decembrie 2010, pentru a 2 -a perioada fiscala, voi lua in considerare numai realizarile din octombrie -noiembrie-decembie, deci nu se acumuleaza cu perioada anterioara. Doua perioade fiscale inseamna doua calcule separate. Retinem ca o cheltuiala cu sponsoizarea este nedeductibila la d eterminarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin.4 lit. p din Codul fiscal, iar dupa determinarea impozitului pe pofit, din suma datorata bugetului se va scadea sponsorizarea in limita cea mai mica dintre 3 la mie din Cifra de Afaceri, sau 20% din i mpozitul pe profit datorat.

Obligatii de plata contract civil


Pentru cei cu contract civil care sunt obligatiile de plata atat de persoana fizica cat si de angajator? Solutie: Potrivit OUG 82/2010, conventiile civile (contractele civile) sunt supuse: impozitului pe venit in procent de 10% + 6% platibil in anul urmator prin declaratia anuala depusa de beneficiar, sau direct cu stopaj la sursa de 16%, optiunea se va exercita la data semnarii conventiei. Platitorul de venit retine si urmatoarele asigura ri sociale: somaj 0.5% si contributia la pensii 10.5%. Asigurarile se retin daca persoana nu este pensionara sau nu este inscrisa intr-un alt sistem de asigurare (avocatii). De retinut, toate aceste asigurari se calculeaza la suma bruta, prevedere expresa atat in OUG 82/2010, cat si in Codul fiscal (necorelatie legislativa). Baza de calcul a asigurarilor sociale este 5 salarii medii brute (in anul 2011, salariul mediu brut este 2.022 lei). Daca conventia este singurul venit, persoana fizica in nume propriu tebuie sa declare si sa plateasca contributia individuala la asigurarile de sanatate, in procent de 5,5%.

Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asig sociale de stat?
Cum trebuie interpretat art. 296/11 referitor la baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asig sociale de stat? (suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut corespunzator nr -ului zilelor lucratoare din concediul medical) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Solutie: Baza de calcul de 35% reprezinta suma lunara de 2.022 x 35% (salariul mediu utilizat la constructia bugetului asigurarilor sociale), este suma de 707 lei si reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate, cand persoana este in concediu medical, iar indemnizatia este suportata de buget. Aceasta suma se va diviza in functie de numarul de zile cat persoana este in concediu medical.

Calcul contributia individuala


Pe aceeasi societate o persoana fizica are 2 contracte de munca. Contribuita individuala se calculeaza separat pe fiecare contract respectiv de 5 ori castigul mediu sau se cumuleaza sumele pe cele doua contracte si se aplica regula de 5 ori castigul mediu?daca acest lucru este valabil si pentru obligatiile angajatroului Solutie: In opinia noastra, sumele se plafoneza la 5 salarii la nivelul angajatorului (pentru ambele contracte, si nu pe fiecare contract in parte). Ne exprimam indoiala aasupra corectitudinii intocmirii a 2 contracte, deoarece se poate depasi timpul legal de munca dintr -o zi.

Microintreprindere platitor de impozit pe profit


Microintreprinderile cand devin platitor de impozit pe profit daca a relalizat in cursul anului 100.000 Euro din trimestrul urmator cand s -a depasit limita veniturilor sau din anul urmator? Solutie: Prin Ordinul Presedintelui ANAF 73/2011, s -a stabilit ca o microintreprindere ce depaseste plafonul de 100.000 de Euro ca Cifra de Afaceri, devine platitoare de impozit pe profit incepand cu trimestrul urmator depasirii plafonului.

Contributii concediu medical si c alculatie


Ce contributii se platesc pe perioada concediului medical si cum se calculeaza? Solutie: In opinia noastra, aferenta perioadei de concediu medical suportata de angajator se datoreaza integral contributiile la asigurarile sociale, ca si pentru persoana activa. Pentru zilele in care indemnizatia este suportata din bugetul asiguarilor sociale, se datoreaza contributiilor sociale, mai putin asigurarile de sanatate ce se suporta in procentele stabilite de art. 29610 si 29611 (35% din salariul minim sau 2 salarii minime brute pe tara).

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Cheltuieli de punere in functiune, reparatii, modernizare


O persoana fizica autorizata achizitioneaza o casa si un teren pentru a desfasura activitati de turism. Face cheltuieli la imobil pentru a -l pune in functiune, reparatii, modernizare. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile fiscal sau numai intr -un anumit procent? Solutie: Din punct de vedere al impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 48 din Codul fiscal, conditiile generale pe care trebuie s a le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente; b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite; c) sa respecte regulile privind amortizarea, prev azute in titlul II din Codul fiscal, dupa caz; [...] Astfel, in cazul in care casa si terenul au fost achizitionate strict in scopul desfasurarii activitatii de turism, deducerea cheltuielilor cu amortizarea se poate face integral. In cazul in care casa si terenul sunt folosite atat in scopul afacerii cat si in scopul personal al contribuabilului si a familiei sale atunci cheltuielile respective cu amortizarea sunt deductib ile proportional cu partea de cladire si teren utilizate in scopul afacerii. Potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) lit. i) din Codul fiscal, sunt nedeductibile cheltuielile de achizitionare sau fabricare a bunurilor si drepturilor amortizabile. De aici reiese faptul ca cheltuielile efectuate pentru achizitionarea, constructia si modernizarea casei si terenului sunt nedeductibile la calculul venitului impozabil. Aceste costuri se recupereaza fiscal prin intermediul deducerilor de amortizare, asa cum este prevazut la art. 24 din Codul fiscal: Cheltuielile aferente achizi tionarii, producerii, construirii, asambl arii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz a din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii [...]. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal a care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului; (1800 ron) c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determ ina conform urmatoarelor reguli: a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniar a; b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al ma sinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, co ntribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar a, degresiva sau accelerata; ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva. Nu reprezinta active amortizabile: terenurile, inclusiv cele impadurite; [...] Astfel, intrucat terenurile au o durata utila de viata nedefinita, acestea nu se amortizeaza. In cazul in care terenul este utilizat in scopul afacerii cheltuielile aferente achizitiei acestuia se deduc din venitul inregistrat la momentul instrainarii terenului. Astfel costul platit pentru achizitia terenului il veti deduce la momentul vanzarii acestuia.

Reevaluare imobil
Avem un imobil si la data de 31.12.2010 a fost reevaluat. In urma reevaluarii a rezultat o valoare mai mica fata de valoarea de intrare in contabilitate, mentionez ca imobilul este la prima evaluare. Cum procedez cu aceasta diferenta si cu amortizarea ramasa? Solutie: Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 33 din Codul fiscal, [...] in valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. n cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determin a o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz a pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz. n situatia reevaluarii terenurilor care determin a o descrestere a valorii acestora sub costul de achizi tie sau sub valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz, valoarea fiscala este costul de achizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz; In concluzie, in cazul expus de dvs. difere nta din reevaluare va fi inregistrata pe cheltuieli nedeductibile, iar amortizarea fiscala va fi calculata in continuare pe baza valorii fiscale a imobilului dinainte de reevaluare, reevaluarea respectiva nefiind luata in calcul la calculul amortizarii fiscale. Potrivit art. 124 alin. (5) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, d aca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz a ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o sc adere a rezervei din reevaluare prezentat a in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valo area acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Potrivit art. 123 alin. (1) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, i n cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

activ, valoarea unui activ imobilizat este determinat a pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuit a activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. n astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului av and in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii. In concluzie, din punct de vedere contabil, diferenta o btinuta in urma reevaluarii in cazul dvs se va inregistra pe cheltuieli (contul 6813), iar amortizarea contabila se va calcula pornind de la valoarea reevaluata.

Contributii datorate de cenzori


Care sunt contributiile salariale datorate de acestia si de catre sociatate pt. indemnizatia lunara incepand cu anul 2011. Mentionez ca sunt pensionari sau au un contract individual de munca in alta parte. Solutie: Conform art. 55 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sumele primite de reprezentan tii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si in comisia de cenzori sunt asimilate veniturilor din salarii. Conform art. 296 3 lit. a) din Codul fiscal, persoanele care realizeaza venituri de natura celor prevazute la art. 55 alin. (2) din Codul fiscal reprezinta contribuabili in sistemele de asigurari sociale. Conform art. 296 4 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, in cazul dvs. baza de calcul a contributiilor sociale se constituie din sumele primite de reprezentan tii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si in comisia de cenzori. In ceea ce priveste contributiile sociale datorate de angaj atori acestea sunt prevazute la art. 2965 din Codul fiscal: (1) n sistemul public de pensii, in cazul contribuabililor prev azuti la art. 296 3 lit. e) si g), baza lunara de calcul o reprezinta suma castigurilor brute realizate de persoanele prev azute la art. 2963 lit. a) si b). Baza de calcul nu poate fi mai mare dec at produsul dintre numarul asiguratilor pentru care angajatorul datoreaz a contributie diferentiata in functie de conditiile de munca, din luna pentru care se calculeaz a aceasta contributie datorata bugetului asigurarilor sociale de stat, si valoarea corespunzatoare a de 5 ori castigul salarial mediu brut. n situatia depasirii acestui plafon, in cazul persoanelor prev azute la art. 296 3 lit. e) si g), care datoreaza contributie la bugetul asigurarilor sociale de stat, diferen tiata in functie de conditiile de munca, baza de calcul la care se datoreaz a aceasta contributie, corespunzatoare fiecarei conditii de munca, se stabileste proportional cu ponderea, in total baza de calcul, a castigurilor salariale brute realizate in fiecare dintre conditiile de munca. (2) Pentru persoanele prev azute la art. 296 3 lit. e) si g), baza lunara de calcul pentru contributia de asigurari sociale de sanatate si contributia pentru concedii si indemnizatii de ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

asigurari sociale de sanatate o reprezinta suma castigurilor brute realizate de persoanele prevazute la art. 296 3 lit. a) si b). La contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare dec at produsul dintre numarul asiguratilor din luna pentru care se calculeaz a contributia si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata. (3) Pentru persoanele prev azute la art. 296 3 lit. e) si g), baza lunara de calcul pentru contributia de asigurari pentru somaj prevazuta de lege reprezinta suma castigurilor brute acordate persoanelor prev azute la art. 296 3 lit. a) si b), asupra carora exista, potrivit legii, obligatia de plata a contributiei individuale la bugetul asigur arilor pentru somaj. (4) Pentru persoanele prev azute la art. 296 3 lit. e), care pot sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munc a, in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, care au, cu exceptia institutiilor publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finan tele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 273/2006 privind finan tele publice locale, cu modific arile si completarile ulterioare, obligatia de a plati lunar contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, baza lunara de calcul a acestei contribu tii reprezinta suma castigurilor brute realizate de salaria tii incadrati cu contract individual de munc a, potrivit legii, inclusiv de salariatii care cumuleaza pensia cu salariul, in conditiile legii, cu exceptia veniturilor de natura celor prev azute la art. 296 15. (5) Pentru persoanele prev azute la art. 296 3 lit. e) si g), baza lunara de calcul al contributiei de asigurare la accidente de munca si boli profesionale reprezint a suma castigurilor brute realizate lunar de persoanele prev azute la art. 296 3 lit. a) si b), respectiv salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munc a sau boala profesionala. Conform art. 296 16 alin. (3) din Codul fiscal, pentru veniturile prevazute la art. 296 4 alin. (1) lit. g), h), i), l), m), n), precum si lit. j), cu exceptia indemnizatiilor primite de administratori,nu se datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii. Conform art. 296 16 alin. (4) din Codul fiscal, nu se datoreaza contributia pentru somaj asupra: a) veniturilor in bani si/sau in natura, prevazute la art. 296 4, acordate persoanelor prevazute la art. 296 3 lit. a) si b), care au calitatea de pensionari; b) veniturilor in bani prevazute la art. 296 4 alin. (1) lit. d), e), i), j), l) si n), precum si lit. g), cu exceptia remuneratiilor primite de membrii direc toratului; Conform art. 7 din Legea 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare in cota prevazuta de lege, aplicata asupra veniturilor care constitu ie, potrivit legii, baza de calcul al acestei contributii, realizate de salariatii incadrati cu contract individual de munc a, potrivit legii, inclusiv de salaria tii care cumuleaza pensia cu salariul, in conditiile legii. In concluzie veniturile la care fa ceti referire in intrebarea dvs. fac obiectul contributiilor sociale prevazute la art. 2 alin. (2) din Codul fiscal, iar baza prevederilor mentionate mai sus pentru aceste indemnizatii consideram ca se retine si se plateste: contributia pentru pensii (anga jat si angajator), contributia pentru asigurari sociale de sanatate (angajat si angajator), contributia pentru accidente de munca si boli profesionale. In baza prevederilor de mai sus, consideram ca pentru sumele respective nu se ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii, contributia pentru somaj (angajat si angajator) si contributia la fondul de garantare. Potrivit prevederilor de mai sus consideram ca aceste contributii se platesc indiferent daca cenzorul are calitatea de pensionar sau de an gajat cu contract individual de munca in alta parte. Intrucat normele de aplicare ale titlului din Codul fiscal ce reglementeaza contributiile sociale nu s-au publicat, este posibil ca aceste reglementari sa mai sufere modificari.

Contributii administrator
Din consiliul de administratie al SC ABCD SA fac parte persoane care sunt pensionari la limita de varsta, cat si persoane cu contract de munca nedeterminat la functia de baza. Ce contributii se retin din indemnizatia acordata pentru exercitarea calita tii de administrator, cele 2 categorii, respectiv pensior membru al consiliului de administratie si salariat al consiliului de administratie de asemenea. Dorim aceleasi informatii pentru o persoana care are calitatea de cenzor si este pensionat anticipat. Solutie: Pentru membri consiliului de administratie conform Codului Fiscal, indiferent daca sunt pensionari sau nu, se datoreaza urmatoarele taxe : CASS individual 5,5% CASS unitate 5,2% CCI 0,85% Impozit pe salarii 16% Pentru cenzorii pensionari conform Codului Fiscal, se datoreaza urmatoarele taxe : CAS individual 10,5% CAS unitate 20,8% CAMBP unitate intre 0,15 si 0,85 % in functie de clasa de risc CASS individual 5,5% CASS unitate 5,2% Impozit pe salarii 16%

Contract de comodat
Un SRL da o instalatie de facut covrigi in contract de comodat altui SRL. Contractul de comodat trebuie inregistrat la notar? Care sunt inregistrarile contabile si implicatiile fiscale pentru cele 2 firme?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Solutie: Contractul de comodat este un act similar contractului de leasing operational, diferenta consta in faptul ca societatea locatar (beneficiarul) primeste dreptul de folosinta temporara asupra bunului cu titlu gratuit. Potrivit prevederilor art. 100 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilo r contabile conforme cu directivele europene, din punct de vedere contabil, societatea ce detine instalatia va continua sa prezinte activul dat in comodat in bilantul societatii, in conturile de imobilizari. Potrivit prevederilor art. 111 din OMF 3055/2009 , societatea proprietara a bunului va continua sa inregistreze amortizarea contabila cu activul respectiv. Potrivit prevederilor art. 101 din OMF 3055/2009, societatea ce primeste bunul in comodat va tine evidenta contabila a acestuia utilizand conturile d e evidenta din afara bilantului. In acest sens, puteti folosi contul 8031 sau 8036. Din punct de vedere fiscal, potrivit art. 21 din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuat e in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. In acest sens, vom analiza aspectele fiscale atat din perspectiva SRL -ului care acorda bunul in comodat, cat si din perspectiva SRL -ului care primeste bunul in comodat. Din perspectiva SRL-ului care acorda bunul in comodat, intrucat contractul de comodat implica acordarea dreptului temporar de folosinta asupra unui bun detinut de catre societate in mod gratuit, consideram ca cheltuielile cu amortiza rea si alte costuri intreprinse cu bunul respectiv ulterior acordarii acestuia in comodat reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Intrucat din aceasta operatiune nu se genereaza venit impozabil, nici cheltuielile aferente nu vor fi considerate deductibile. In cazul in care se doreste deducerea acestor cheltuieli consideram indicat incheierea unui contract de leasing operational care sa prevada cedarea temporara a dreptului de folosinta asupra instalatiei in schimbul unei pret platit de catre societatea ce primeste in folosinta instalatia respectiva. Din perspectiva SRL-ului care primeste bunul respectiv in comodat, consideram ca aceasta va beneficia de deducerea cheltuielilor de functionare a instalatiei, suportate de catre beneficiar potrivit contractului de comodat. In opinia noastra, contractul de comodat nu trebuie inregistrat la notar. Achititie intracomunitare de marfuri In cazul achizitiilor intracomunitare de marfuri, costurile de transport aferente aducerii acestora in tara si inscrise pe factura furnizorului de marfuri ca si cheltuieli postale, pe ce cont trebuie inregistrate in contabilitate? Pe chelt uielile postale (626) sau trebuie incorporate in costul marfii? Solutie:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Din punct de vedere al inregistrarii in contabilitate, potrivit prevederilor art. 149 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Directiva a IV-a), activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie. Potrivit art. 157 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Directiva a IV -a), costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizi tiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc. In concluzie, in cazul in care costurile ce se regasesc pe factura de achizitie a marfurilor sunt aferente transportului bunurilor in gestiunea societatii dvs. consideram ca acestea trebuie inregistrate in costul marfii.

Discounturi acordate de furnizori la clienti


Care sunt inregistrarile contabile pentru discounturi acordate de furnizori la clienti in urmatoarele situatii: discounturile sunt trecute pe aceeasi factura cu semnul minus; sunt trecute pe facturi diferite pe factura anumite produse apar cu pret zero. Solutie: Potrivit prevederilor OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, reducerile acordate clientilor pot fi de 2 feluri: reduceri comerciale sau reduceri financiare. A. Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare; b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau dac a cumparatorul are un statut preferential; si c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzac tiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate. B. Reducerile financiare sunt sub form a de sconturi de decontare acordate pent ru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint a venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi ob tinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refer a (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

1. Discounturi pe factura de vanzare a produselor cu semnul minus. Reducerile comerciale acordate d e furnizor si inscrise pe factura de achizi tie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizi tie al bunurilor. Astfel in cazul furnizorului reducerile comerciale acordate pe factura vor ajusta in minus valoarea venitului inregistrat cu vanzarea marfurilor . De exemplu: La furnizor: 4111 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata La cumparator: % = 371 marfuri 4426 TVA deductibila 401 Furnizori 1240 1000 240 240

1100 (100)

discount

2. Discounturi acordate ulterior facturarii Reducerile comerciale primite ulterior factur arii, respectiv acordate ulterior factur arii, indiferent de perioada la care se refer a, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti. Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilor comerciale legate de prestarile de servicii. n cazul in care reducerile comerciale rep rezinta evenimente ulterioare datei bilan tului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clien ti - facturi de intocmit" si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului. In cazul exemplului de mai sus: La furnizor: 4111 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 1364 1100 264

Acordarea discountului pe o factura ulterioara: % 709 Reduceri comerciale acordate 4427 TVA colectata = 4111 Clienti 124 100 24

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

La cumparator: % 371 Marfuri 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 1364 1100 264

Primirea discountului pe o factura ulte rioara: 401 Furnizori = % 609 Reduceri comerciale primite 4426 TVA deductibile 124 100 24

3. Discounturi sub forma de produse cu pret 0 In opinia noastra aceste produse acordate cu pret 0 reprezinta reduceri comerciale si nu sunt livrari de bunuri cu titlu gratuit. In consecinta consideram ca urmatoarea inregistrare contabila reflecta cel mai bine natura economica a tranzactiei. La furnizor: 4111 Clienti % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 707 Venituri din vanzarea marfurilor valoarea bunului acordat cu titlu de discount 4427 TVA colectata = 1240 1100 (100) 240 cu

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu valoarea la cost a marfurilor vandute 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu valoarea la cost a bunurilor acordate ca discount La client: In cazul in care bunul primit cu titlu de discount este de aceeasi natura ca cele achizitionate, valoarea platita se va imparti la cantitatea de bunuri primita si va rezulta astfel un cost de achizitie unitar mai mic. Inregistrarile contabile sunt cele de mai sus In cazul in care bunul primit cu titlu gratuit este diferit de cele achizitionate, consideram ca acesta se inregistreaza in felul urmator: % = 401 Furnizori 1364 371 Marfuri 1000 303-pt bunurile primite cu titlu de discount 100 4426 TVA deductibila 264 603- pt bunurile primite cu titlu de discount 603 Cheltuieli cu obiectele de inventar si = = 303 Obiecte de inventar 100

401 Furnizori (100)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

401 Furnizori =

4426 TVA deductibila

24

Astfel veti putea inregistra atat in contabilitate, cat si in gestiune, valoarea bunului primit cu titlu de discount.

Contract de prestari servicii


Avem contract de prestari servicii si manopera intre 2 societati cu sediul: A) in Romania; si B) in Elvetia; Produsele finite realizate in Romania se livreaza si se monteaza in Germania; materialele folosite sunt din Germania; Societatea A) factureaza societatii B) cu sediul in Elvetia conform contractului: 1) prestari servicii; 2 manopera; 3 materi ale folosite in procesul tehnologic. Cum incadram aceste operatiuni d.p.d.v. al Codului fiscal cat si d.p.d.v. Conta bil? Solutie: Operatiunea realizata de firma A din Romania reprezinta o prestare de servicii constand in procesarea materiilor primite de la partenerul din Elvetia, Avand in vedere faptul ca factura este emisa pe numele firmei stabilite in Elvetia, operatiunea nu reprezinta o prestare intracomunitara de servicii chiar daca materiile prime sunt expediate de pe teritoriul Germaniei. Practic, chiar daca serviciile sunt prestate efectiv pe teritoriul Rom aniei, se considera ca locul prestarii acestora este in Elvetia, la beneficiar. Aceasta regula de stabilire a locului de prestare a serviciilor este preluat a din articolul 44 al Directivei CEE nr. 8 din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei CEE nr. 112/2006 prin care se prevede c a locul prestarii este considerat locul de consum al serviciilor. Serviciile prestate de catre firma procesatoare din Rom ania sunt denumite ,,lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale,, si sunt definite la punctul 13 alineatul 14 din normele de aplicare ale Codului fiscal drept totalitatea opera tiunilor umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele dec at cele de natura intelectuala sau stiintifica. Aceste servicii constau in: procesarea; prelucrarea; repararea bunurilor mobile corporale. n alta ordine de idei trebuie retinut faptul ca ambalajele sau alte bunuri utilizate sau incorporate in bunurile procesate sunt accesorii serviciilor realizate si reintregesc valoarea serviciului prestat care este neimpozabil in Romania. Toate aceste aspecte mentionate sunt reglementate in mod expres prin normele de aplicare ala art. 133 alin. 2 la punctul 13 alineatul 14 ,, . Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucr ari ori evaluari, sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. . Pentru determinarea locului prestarii acestor servicii se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) din Codul fiscal.,,. Deci, avand in vedere faptul ca beneficiarul este o persoana impozabila, pentru serviciul prestat se aplic a prevederile art. 133 alin. (2) deoarece serviciile sunt consumate in afara teritoriului Romaniei.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

n calitate de procesator al unor bunuri mobile corporale primite, firma dvs. este obligata sa organizeze evidenta acestora pe baza documentului de eviden ta fiscala denumit ,,Registrul bunurilor,,. Prin acest registru se organizeaz a si evidenta bunurilor importate pe teritoriul Romaniei sau achizitionate din Romania de catre beneficiarul din Elvetia al serviciilor de procesare. Acest registru trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii: denumirea si adresa expeditorului; un numar de ordine; data primirii bunurilor; descrierea bunurilor primite; cantitatea bunurilor primite; data transportului bunurilor transmise clientului dup a prelucrare; cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dup a prelucrare; cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului; o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate si data emiterii acestor documente. Bunurile evidentiate in acest registru trebuie sa corespunda cu inregistrarile efectuate intr-un cont in afara bilantului din clasa 8 ,, conturi specia le,, care reprezinta conturi de ordine si evidenta. Specific acestor conturi este utilizarea metodei de inregistrare in partida simpla care consta in efectuarea inregistrarilor fie prin debitul, fie prin creditul unui singur cont, f ara utilizarea de conturi corespondente. Soldul debitor al contului reflect a valoarea materiilor prime si materialelor primite de la client in vederea prelucrarii. Pentru acest gen de operatiuni se utilizeaza contul 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare" cu ajutorul caruia se tine evidenta materiilor prime si materialelor si altor valori materiale care apartin clientilor si sunt primite pe baza de contract pentru prelucrare, finisare sau reparare. nregistrarile contabile se efectueaza: in debit, cu valorile materiale primite pentru prelucrare, finisare sau reparare inregistrate la preturile prevazute in contract, in credit, cu valorile materiale prelucrate, finisate sau reparate, restituite clien tilor. Contul 8032 are intotdeauna un soldul debitor care reprezinta valoarea materiilor prime, materialelor si a altor valori materiale primite spre prelucrare, finisare sau reparare. Bunurile primite in vederea prelucrarii nu reprezinta o achizitie intracomunitara deoarece aceste bunuri nu sunt proprietatea firmei din Rom ania care le prelucreaza. Bunurile achizitionate de firma procesatoare pentru ob tinerea produselor finite se inregistreaza in evidenta contabila prin formula contabila 3021 ,,Materiale auxiliare,, = 401 ,,Furnizori,, si concomitent 4426 ,,TVA deductibil a,, = 401 ,,Furnizori,,. Cheltuielile de exploatare inregistrate prin formula contabil a 6021 ,, Cheltuieli cu materialele auxiliare,, = 3021 ,,Materiale auxiliare,, sunt deductibile d.p.d.v. fiscal la determ inarea profitului impozabil deoarece sunt aferente veniturilor inregistrate in evidenta contabila prin debitul contului ,,Clienti,, (411 ,,Clienti,, = 704 ,,Venituri din servicii prestate,,) Chiar daca serviciul prestat se incadreaza la operatiuni neimpozabile in Romania, pentru acest gen de opera tiuni firma procesatoare din Rom ania are dreptul de deducere a TVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate pentru realizarea acestei activit ati economice. Acest fapt rezult a din prevederile art. 145, alin. (2), lit. (b) ,,Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;,, D.p.d.v. fiscal, operatiunea de prestari servicii se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 3 denumit denumit ,,Livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care locul livrarii/locul prestarii este in afara Romaniei (in UE sau in afara UE), precum si livrari intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din Codul fiscal, din care: ,, , dar fara reportarea sumei la randul 3.1.

PFA intocmire vanzari/cumparari

NIR

si

completare

jurnal

O PFA trebuie sa intocmeasca NIR pentru marfa cumparata si daca trebuie sa completeze jurnal de vanzari /cumparari ? Solutie: Potrivit prevederilor OMEF 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoare adaugata, conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, modelul jurnalelor de vanzari si cumparari prevazute in anexele acestui act normativ re prezinta documente cu caracter orientativ, prin intermediul carora persoanele impozabile din punct de vedere al TVA tin evidenta taxei pe valoare adaugata. In cazul in care PFA-ul la care faceti referire este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, consideram ca acesta trebuie sa intocmeasca jurnale de cumparari si de vanzari. In caz contrar consideram ca nu este obligatoriu ca aceste documente sa fie intocmite de catre PFA. Referitor la obligativitatea intocmirii NIR -ului, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea contabilitatii republicata 82/1991, persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au, de asemenea, obliga tia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar a si, dupa caz, contabilitatea de gestiune. Potrivit prevederilor art. 3 din OMEF 3512/2008 privind documentele financiar contabile, documentele financiar contabile prevazute in anexa 4 la acest ordin se intocmesc de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii. Potrivit pct. 16 din normele metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal aprobate prin OMFP 1040/2004, documentele provenite din rela tiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care se face dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupa caz, si a platii acestora pe baza de Dispozitie de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

In concluzie, in opinia noastra NIR-ul este unul dintre documentele ce trebuie intocmite si de catre un PFA ce desfasoara activitati economice care implica gestiunea unor bunuri.

Completare declaratia 101


In declaratia 101, randul 24 ,, cheltuieli cu impozitul pe p rofit ,, se completeaza cu cheltuiala efectiva (realizata) cu impozitul pe profit sau si c u cheltuiala cu impozitul minim ? Va intreb asta pentru ca la un ghiseu mi s -a cerut sa completez la o firma cu pierdere la randul 24 cheltuiala cu impozitul minim. La alt ghiseu nu mi s-a cerut asta... Solutie: Potrivit prevederilor OMFP 2689/2010 pentru modificarea Ordinului pre sedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscal a nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau re tinere la sursa, la randul 24 din declaratia 101 privind impozitul pe profit se completeaza cu sumele reprezentand cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate in evidenta contabila. In concluzie, la randul 24 se completeaza cheltuiala inregistrata in contabilitate (atat impozit minim cat si impozit efectiv calculat) pana la data definitivarii calculului de impozit pe profit. La randul 24 se vor trece sumel e din rulajul contului 691 din contabilitate.

Aporturi in numerar la banca


Atunci cand un patron face plata unei rate la banca, pe extras scrie,, alte operatiuni si numele patronului sau ,,vanzare marfa Acestea se inregistreza ca niste aporturi in nu merar la banca? Daca da , aceste aporturi trebuie sa apara mai intai prin casa si apoi prin dispozitie de plata transferate la banca (581)? Solutie: Din informatiile furnizate intelegem ca pentru a achita ratele unui credit bancar, administratorul/asociatul companiei depune numerar in contul bancar din veniturile sale proprii, ci nu din numerarul societatii. In acest caz societatea este creditata de catre asociat. Aceasta creditare a societatii poate fi considerata si ca majorare de capital social dar doa r dupa ce se urmeaza toate formalitatile necesare pentru a inregistra majorarea capitalului social la Registrul Comertului. Cu toate acestea, pe baza informatiilor furnizate consideram ca cel mai indicat ar fi sa considerati aceste sume ca imprumuturi ac ordate de asociat societatii. Pentru asta va trebui sa incheiati un contract de imprumut pentru sumele respective, care va v -a fi solicitat si la banca in momentul depunerii de numerar in contul curent. Nota contabila va fi de forma 5121 = 4551 nefiind necesara in acest caz utilizarea contului 581.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

In cazul in care banii sunt transferati din contul de casa in contul de banca, nota contabila este de forma 581 = 5311, dupa care 5121 = 581. In acest caz nu mai este vorba despre un imprumut acordat de catre as ociat ci pur si simplu de un transfer intre conturile de trezorerie.

Bunuri pentru un imprumut


Un asociat al unui SRL a imprumutat firma cu o suma mare de bani din anul 2007, pe care nu a putut s-o primeasca inapoi, deoarece firma a inregistrat pierdere in toti anii urmatori. Firma poate sa-i dea in contul banilor anumite bunuri (masina, caldire etc)? Care este temeiul legal si care sunt inregistrarile contabile? Solutie: In opinia noastra, pentru stingerea imprumutului societatea poate apela la activel e din patrimoniul sau, iar actul prin care se transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor (masina, cladire) poate fi contractul de vanzare -cumparare. Intrucat, din punct de vedere al TVA, se considera ca acordarea masinii sau cladirii asociatului reprezinta o livrare de bunuri cu plata, societatea va trebui sa colecteze TVA pentru bunurile acordate asociatului. De asemenea din punct de vedere contabil si din punct de vedere fiscal societatea va trebui sa inregistreze un venit generat de livrarea bun urilor respective. In opinia noastra, cel mai indicat ar fi ca societatea sa realizeze vanzarea bunurilor respective (masina, cladire) catre asociat, pentru care va aplica regimurile de impozitare TVA prevazute in codul fiscal in functie de bunurile ce vo r face obiectul contractului de vanzare cumparare, iar pentru decontarea acestei livrari societatea si asociatul pot incheia cate un act aditional pentru fiecare contract in parte (de imprumut si de vanzare) prin intermediul caruia isi exprima acordul de a compensa datoria (imprumutul) de plata catre asociat cu creanta acestuia aferenta livrarii bunurilor. In felul acesta se poate stinge datoria fata de asociat utilizand activele din patrimoniul societatii. Intrucat asociatul si societatea sunt entitati a filiate tranzactiile dintre aceste doua persoane fac obiectul dosarului de preturi de transfer. Astfel, operatiunea de vanzare a bunurilor trebuie sa se efectueze la pretul pietei, nu la o valoare aleasa de catre asociat. In acest sens, recomandam ca inain te de efectuarea tranzactiei sa solicitati unui evaluator independent evaluarea bunurilor ce vor face obiectul contractului de vanzare -cumparare pentru a stabili valoarea de piata a acestora, valoare care trebuie sa se reflecte in pretul la care se face vanzarea bunurilor. Monografia contabila in acest caz este cea specifica unei operatiunii de vanzare: 461 = % 7583 4427 6583 = 2xxx ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

Si compensarea datoriei: 4551 = 461

Cumparare societate
Societatea A ,,cumpara societatea B. Capitalul social al societatii B este de 200 lei si va ramane la fel. Societatea A plateste catre asociatul societatii B 240.017 lei si un impozit retinut la sursa, catre stat de 45.718 lei. Care sunt notele contabile in momentul extrasului de la banca la societatea A? Dupa ce ies actele de la registrul comertului? Dar la societatea B? Solutie: Societatea A prin aceasta achizitie devine unic investitor in societatea B, si practic va detine controlul asupra societatii B. Drept urmare, aceasta achizitie va fi contabilizata ca o imobilizare financiara pe termen lung, inregistrarile contabile fiind urmatoarele : La data contractului de cesiune parti sociale : = 269 cu 285.735 lei La data extrasului : = % cu 285.735 lei 5121 cu 240.017 lei 446 cu 45.718 lei

261

269

La data finalizarii procedurii de inregistrare a cesiuni i la registrul comertului nu se face nicio inregistrare.

Inregistrari contabile pentru contabilitatea fi nanciara si de gestiune pentru un SRL


Care sunt inregistrarile contabile pentru contabilitatea financiara si de gestiune pentru un SRL care produce cu o instalatie luata in comodat, covrigi si produse de patiserie si apoi le vinde en-gros si en-detail? Solutie: Inregistrarile contabile pentru activitatea de productie sunt aceleasi ca si in cazul in care instalatia ar fi fost achizitionata de catre societate. In cazul dvs. nu va exista cheltuiala cu amortizarea instalatiei ce se aloca asupra costului de p roductie a bunurilor, dar vor exista cheltuielile cu amortizarea altor echipamente utilizate in procesul de productie precum si cheltuielile cu amortizarea spatiilor unde docietatea isi desfasoara activitate in cazul in care aceste sunt detinute in patrimo niul societatii. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

In ceea ce priveste contabilitatea financiara dvs. veti inregistra lunar cheltuie lile efectuate dupa natura lor ca in cazul oricarei alte activitati de productie, astfel: Achizitia de materii prime si materiale (ingrediente, ustensile, etc.) % = 401 - pret de achizitie 301 Furnizori Materii prime 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibila Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor Evidentierea salariilor catre personalul implicat in productia de produse de patiserie (bucatarii si asistentii de bu catari): 641 Cheltuieli cu salariile personalului Evidentierea contributiilor: 6451 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6452 Contributia unitatii pentru fondul de somaj Etc. Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe baza bonurilor de consum intoc mite la eliberarea din gestiune si consumul de utilitati folosite pentru productie de produse de patiserie: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" = 431 Asigurari sociale = 421 Personal-salarii datorate

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj

602 = Cheltuieli cu materialele consumabile 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" =

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

605 "Cheltuieli privind energia si apa"

401 Furnizori

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate (echipamente, instalatii, spatiul unde se desfasoara activitate) 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale

Restul cheltuielilor operationale (administrative si de distributie) si cheltuielile financiare se vor inregistra in contabilitate dupa natura lor. Aceste cheltuieli nu fac parte din costul de productie si nu se vor regasi in valoarea contabila a acestuia. Datorita specificului activitatii dvs. si tinand cont de fluxul tehnologic foarte scurt de productie a produselor de patiserie, consideram ca la sfarsitul perioadei nu va exista stoc de productie neterminata. Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor a ferente 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune 411 Clienti % 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata =

si 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite

In ceea ce priveste contabilitatea de gestiune, aceasta se poate tine in trei feluri: fie prin intermediul conturilor de clasa 9, fie prin analitice la conturile din contabilitatea financiara, fie prin situatii extracontabile. In continuare vom expune pe scurt monografia contabila aferenta activitatii de productie utilizand conturile de clasa 9. Pentru evidentierea costurilor este nevoie sa deschidem in planul de conturi, grupa a 9 a, conturi de calculatie, astfel: 921 Cheltuielile directe 922 Cheltuielile indirecte 923 Cheltuieli generale de administra tie ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra --------------------------------------------------------------------------------

924 Cheltuieli de desfacere n cadrul contului 921 Cheltuieli directe vom deschide analitice pe ntru fiecare tip de produs in parte, astfel: 921.1 Covrigi 921.2 Merdenele 921.3 Cornuri, etc. Cu ajutorul acestor fise se vor inregistra cheltuielile aferente de productie. Pe baza acestor fise se va determina costul pe unitatea de produs. Exemplu: Se inregistreaza cheltuielile cu salariile si contributiile aferente Se inregistreaza: 921.1 Covrigi = 901 Decontari interne pentru cheltuieli 921.2 Merdenele = 901 Decontari interne pentru cheltuieli Se inregistreaza contravaloarea materialelor si materiilor prime consumate 921.1 Covrigi = 901 Decontari interne pentru cheltuieli 921.1 Merdenele = 901 Decontari interne pentru cheltuieli

Se inregistreaza consumul de utilitati: 921.1 Covrigi = 901 Decontari interne pentru cheltuieli 921.1 Merdenele = 901 Decontari interne pentru cheltuieli Se inregistreaza repartizarea cotelor de cheltuieli indirecte aferente activitatii de productie: 921.1 Covrigi = 921.1 Covrigi = 922 Cheltuieli indirecte 922 Cheltuieli indirecte

La incheierea ciclului de productie se inregistreaza produsele finite obtinute: 931 Costul productiei obtinute = 902 Decontari interne privind productia obtinuta Inchiderea conturilor de clasa 9 902 Decontari interne privind productia obtinuta = 921.1 Covrigi 901 Decontari interne pentru cheltuieli = 931 Costul productiei obtinute ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro