Sunteți pe pagina 1din 86

T AO N AFORISME

COLECTIA ORIENT
SERIA TAOISM
ZHUANG ZI
TAO
N AFORISME
Select ie de texte. introducere i note
de JEAN CHIRIAC
EDI TURA AROPA
BUCURESTI
1997
Coperta ele
GINNO DUMITRESCU
AROPA. 1997. pentru introd11cere i note
JSB 973-9X 126-0-0
INTRODUCERE
1
DOU ISTORIOARE CU TLC
mi revine n minte povestirea unui vizitator al lui
Ramana Maharshi , la ashramul din Arunachala, prin
anii 30-40. Ramana este celebrul iluminat indian (a
nu se confunda cu Maharshi Mahesh), care a fost
prezentat publicului occidental n special de lucrarile
lui Paul Brunton.
Vizitatorul si aminteste o ntmplare cu tlc la
care a asistat fara voia lui. Ramana medita ntr-un
ungher retras, total absent la tot ce-l nconj oara. La
un moment dat, o cobra imensa i-a aparut n
preajma, s-a apropiat si 1-a atins n treacat, pentru a
se pierde n frunzis. Trupul maestrului ramase
neclintit, impasibil n fata primejdiei mortii. Cel putin
asta a fost impresia privitorului. Putin dupa,
povestitorul avu ocazia sa-i adreseze lui Maharshi
cteva ntrebari. Si , debuta desigur, cu: "Ce ati simtit
Maestre cnd cobra aceea v-a atins n timp ce
meditati?" Cu aerul cel mai natural din lume, Ramana
raspunse: "Frica, f ireste!" (1 ).
1. RamanaMaharshi, "His Relevance Today'' ...
I X
O alta relatare, de asta data di n li teratura Zen.
Un ucenic l pe Maestru: "Ce trebuie sa fac
pentru a atinge Satori?" Maestrul i
mncat?'' - "Da", zise ucenicul. - "Ti-ai
'Nu'' , z1se ucenicul. "Mars si
narodule!", replica Maestrul(2).
raspunse: "Ai
spalat blidul?"
spala-ti bli dul
Ambele anecdote configureaza dej a ambi anta
spi ri t ual a n care putem integra taoismul. Mai nt i,
nsa, cteva el ucidari.
Primul caz, sugereaza confuzia larg rasp ndita la
omul occidental, cum ca viata spirituala, la apogeul
ei , ar trebui sa ne ofere o pavaza n fata
vicisitudi nil or vi eti i. nteleptul iluminat ar trebui sa fie
un soi de supraom, o fi inta megali tica, un campi on al
performantelor extra-mundane. El nu mai este afectat
de tot ceea ce afecteaza fiinta profana . Ne imaginam
ca, n meditatie. nteleptul si -a abandonat trupul si s-
a unit cu infinitul (Brahman, Dumnezeu, Tao, etc.) .
Cu timpul, meditatia i devine reflex, asa nct
nteleptul traieste n conditia celui el iberat de tarele
trupesti si suf letesti . Cu greu am putea admite ca un
2. un cli mat spiri tual l gas1m n
cresline ale parinti lor desertul ui . unul:_ Un calugar
venerabil a fost ntrebat: "Ce trebuie _ a te
mntui?" mpletea cosuri de Fara a-s1
abate atentia de la lucru, si mplu: "Ceea ce
aici " (Cit. De Mare de Smedt, La clarte interieure" , Albtn
Michel, 1993, p.137).
X
asemenea "monstru sacru ar
ur ca noi, mnca, bea, dormi,
noi. ntr-un cuvnt, n fantezia
Desavrsi tul, nu mai este om
termenului.
mai putea 1ubi ca noi.
urina, defeca. etc., ca
noastra. omul spi ritual,
n sensul profan al
Ar trebui sa adaugam aiCI ca o atare mentalitate
nu este apanaj ul exclusiv al omului de rnd . Un
savant de talia lui M. Eliade a crezut si el , ba chiar
a "dovedit" ca initierea spirituala nseamna o mutatie
ontologica a fiintei - credincios dihotomi ei, clasice
de-acum - sacru profan. Altfel spus, iluminatul este
musai un avatar al sacrului, n timp ce omul de rnd,
o expresi e a profanului ... (3) .
Aceeasi mentalitate, repet, o gasim pretutindeni
n lumea moderna occidentala, daca nu s1 1n cea
orientala.. . Exemplul lui Ramana Maharshi a
nsa ca nteleptul nu a ncetat sa fie om, ca, n
momentele tipice de viata, el se comporta ca oricare
dintre noi . Experientele sale spiri tuale nu I-au scutit
de tributul pe care l cu totii naturii noastre
"profane.
A doua trebuie n corelare cu
prima. Ucenicul doritor de Satori este f iecare din noi .
oricine se simte atras de antrenamentele si
performantele spirituale. Ceea ce intereseaza este
altceva. Faptul ca credem. aprioric, ca Satori
3. n taoism nu n1m1c acestei dihotomii
n realitate sacral itatea n extrema ei atinge
profanul si viceversa ...
XI
poate fi obti nut daca facem cu srguinta ceva anume.
Ne spunem n sinea noastra ca un ideal att de
inaccesibil nu ar putea fi atins dect prin efort,
renuntare, sacrificiu, si altel e la fel. Or, replica
Maestrului Zen este pulverizanta; ea s-ar putea
traduce cam asa: ca sa-I atingi pe Satori nu t rebuie
sa faci nimic deosebit n acest sens. Nimic deliberat,
programat. Sau: nu ai nimic altceva de facut dect ce
\
ai facut si pna acum. Sa mannci cnd e timpul sa
mannci, sa dormi cnd ti-e somn, sa meditezi cnd e
timpul sa meditezi, sa palavragesti cnd ti vi ne,
s.a.m.d.
lata o alta viziune care ne intriga: faptul ca nu
trebuie sa facem nimic special ca sa-I atingem pe
Satori! ...
SPIRITUL TAOISMULUI
Am afirmat mai sus ca ambele istorioare
configureaza ambianta spirituala n care putem integra
taoismul. Am avut n vedere, desigur, faptul ca
taoismul nu este o filosofie anacronica. Mai precis,
ca: spiritul acestei fi lozofii este prezent si azi, desi
nu este urmarit adeseori n chip deliberat. Am vrut
sa spun ca spiritul taoismului este firescul vietii, iar
acest "firesc" nu se modifica de-a lungul secolelor de
evolutie a civilizatiei umane. Ca parafrazam
hexagrama 48 din "Cartea Schimbarilor" ("Yi Jing"),
firescul nici nu creste nici nu diminueaza n relatie cu
scurgerea timpului, cu modele, cu noile cutume.
Desigur ca el poate fi ignorat, la un moment dat. El
XII
poate fi demonetizat. El poate fi chiar si imitat n
chip morbid: daca avem n vedere miscarile de tip
ecologist, de ntoarcere la natura, n genul n care
au aplicat acest deziderat toti acei hippies ai anilor
60. n acest din urma caz, firescul, naturalul se
confunda cu ndobitocirea voita, cu bestialul!
Revenind la taoism, trebuie precizat ca: nu
avem de-a face a1c1 cu o filozofie n sensul
occidental al termenului, cu un sistem nchegat
de idei si concepti i, extrem de labirintice, care vor sa
demonstreze ca lumea este cutare lucru si
nicidecum altceva. Nu avem de-a face cu o etica, cu
o morala, cu o tehnica soterica de genul celei
crestine. Taoismul nu se sinchiseste de teoria
cunoasteri i, el nu axiomeaza n1m1c, nu obliga la
n1m1c. Un aforism semnat Zhuang Zi spune ca:
doctrina taoista este la fel de aproape de fiinta
umana ca si umbra de sau ecoul de sunet. ..
Taoismul este, ntr-un cuvnt, un mod de Si ,
mai precis, un mod de care se din
firescul cu care se manifesta fenomenele naturii. Tao
nsusi , "conceptul" central al taoismului,
calea a alternantei anotimpurilor, a miscarii
soarel ui, lunii si stelelor ... "(4).
4. Lao Zi, "Cartea despre Dao si Putere", Humanitas,
1993, p.19.
Xlll
1
1
UN MODUS VIVENDI INSPIRAT DIN NATURA
Ideea un mod de s-ar putea inspira
din firescul fenomenelor naturii poate
naste, si ea, o muitime de confuzii n mintea omului
modern. Pentru nu vedem, de cum am
putea transpune n conduita ceea ce
n fenomene impersonale natural e ca
ploaia, tunetul, succesiunea a anotimpurilor,
etc. Putem admite, desigur, experimentatorii
chinezi au putut trage fol os din imitarea gesturilor
animalelor care merg, dorm, se
bat, etc. n artele martiale, multe procedee de atac si
de tehnica a animalelor
O multime de filme de arte martiale, mult
gustate de public, omologare
ntre atitudinea si cea n
lupta corp la corp. Totus1. nu stim nimic despre o
corespondenta ntre fenomenele naturii si viata
de zi cu zi, asa cum este ea
de taoism.
CUNOASTEREA O CUNOASTERE
INADECVAT A
Este cu neputinta ne o
asemenea performanta pentru instrumentul cu care
intelegem ce se petrece n lumea si n
no1 msine este intelectul. Or, intelectul nostru se
seNeste n munca sa de prelucrare a informatiilor
XI V
diverse pe care ni le trimit simturile de concepte (5) .
Conduita nu este n cele mai multe
cazuri, de evaluarea a momentului, ci de
ceea ce stim n prealabi l (si aici, desigur, memoria
si are rolul ei) despre natura momentul ui respectiv.
Un exemplu inspirat de Cht>gyam Trungpa,
lamureste precis cele de mai sus. z1cem
cineva se spre noi. Ne spunem n sinea
este un prieten. Si-atunci ne
ziua, nti ndem mna, oferim o
de cafea, etc. Sau: e dusman. Si -atunci
revol verul gata-gata tragem somatie.
n realitate, detasarea sau ncordarea
sau la vederea cuiva
snt reactii mediate si contaminate de prejudecatile
noastre asimilate conceptual; ele ce si cum
facem ntr-o situatie Aceste "prej udecati'' pot
fi amprentele unor experiente reale ale trecutului, dar
tocmai acest caracter de experiente trecute ne face
le de inadecvare la prezent (de
aceea le numim prejudecati, chit ele nu au fost
primite de-a gata, ci au fost experimentate de noi
insine n mod direct). Or. ceea ce a fost valabil
cndva, ntr-un trecut mai mult sau mai putin
5. Gndirea a fost si de buddhism;
n acest sens, Chogyam Trungpa o cu "vederea
La antipozi se "vederea prima
articulatie a octuple a buddhi smului. n opinia
aceluiasi, "vederea este o vedere "care
XV
se demonetizeze azi. Este ca s1 1n cazul amintit mai sus cu prietenul si
acesta este cazul tuturor conceptiilor noastre, dusmanul: pentru stim deja ce si cum n materie
subiective sau obiective, mostenite sau dobindite, cnd de nu vedem cum am putea admite si
se cu evenimentele prezentului. Noi faptul de a pune n di scuti e fundamentele taoismului.
pentru a relua exemplul de mai sus, n ce
mare 1., prietenul nu este ntotdeauna prieten
si dusmanul, dusman, 2., ceea ce retinem n GOANA SIDSHIS
privinta relatiei noastre trecute cu icsulescu nu mai intelectual nu putem realiza ce vrea si ce
corespunde momentului actual. Pentru asa cum este taoismul. cu pretentiile sale de imitare a naturii,
taoismul, lumea este ntr-o prefacere, nu trebuie ne intrige. cum afirma nsusi
iar acest proces este nceput si sfirsit. Mai Zhuang Zi, foarte lume de cecitate
mult chiar: prefacerea presupune atternanta n plus, cum am deja, imaginea
contrariilor, continua transformare a unui fenomen n despre spiri tualitate. despre alura hors de
inversul lui(6). Iar Tao, despre care am pomenit deja, comun a expertului spiritual, despre Guru, este
necesitatea a acestei complet Nu vom putea admite n ruptul
metamorfoze curioase. capului spiritualitate nu ne scuteste de
lntelectul nu ne poate ajuta n viata lacrimi si suferinte existentiale, de reactii si apetente
de zi cu zi modelul naturii, al lui Tao, pentru omenesti, si mai grav. ea nu ne cu
este sufocat de conceptii si prejudecati care faimoasele stddhis, puten miraculoase, la care
pretind au toate problemele de acest soi. zi si noapte. lata un fapt s1mptomatic:
nu ntretine o relatie doar cu ceea ce e vazut, ci de
asemenea si cu implicatiile acestei viziuni, cu totalitatea
obiectelor si spatiului dimprejur" ("Le mythe de la liberte et
la voie de la meditation", Ed. Du Seuil , p.69).
6. Fenomenul este cunoscut si lumii stiintifice moderne
occidentale. Este ceea ce biologia a numit homeostazie

XVI
O grupare de radiestezisti terapeuti se
adreseaza unui medic special ist ca nvete
hipnoza. intrebati la ce au nevoie de asa ceva, ei
raspund: "ca introducem n starea alfa pe
pacienti". - "La ce bun introduceti n starea
alfa?", medicul - ca
ei cu aerul cel mai natural din lume. Morala e
cteva de cursuri de
radiestezie, oamen11 1si au
peste noapte capacitati de vindecare, si nu le mai
XVII
lipseste dect hipnoza aferenta pe care o pot solicita,
firesc, unui medic de specialitate.
superficialitate cu care tratam marile noastre
probleme, cum ar fi si vindecarea semenilor,
"inocenta'' incredintare ca, ct ai bate din palme, te-ai
capatuit cu puteri paranormale, explica si ea
neputinta noastra de a intelege spiritul taoismului. n
fond, adeptul taoist nici nu vindeca, n1c1 nu se
vi ndeca, nici nu merge pe taciuni aprinsi, n1c1 nu
zboara prin vazduh, nici-nici; atunci la ce bun, ne
vom ntreba, la ce foloseste taoismul?
REVELAREA A LUI TAO
Voi rezista de a explica si argumenta n
spiritul disputelor occidentale ce este si ce nu este
taoismul , de ce e nevoie de taoism, etc. Nu voi
lamuri n1c1 care e intelectuala, mai pe
romneste ce trebuie sa facem pentru a intelege
spiritul taoismului , modul cum natura devine modelul
existentei noastre cotidiene. Pentru ca nici patriarhii
acestui modus vivendi, cei care au scris primele carti
despre asa ceva, nu si -au dat sili nta s-o faca. Nu au
facut-o pentru ca au i nteles ca invatatura n cazul
nostru nu este o afacere a intelectului , ci a
intu(tiei. Ca, ajungem n chip natural la taoism
ne izbim cu capul de pragul de sus n noastr
de zi cu zi, reflectam asupra acestei ispravi. Si,
mai ales, pentru ca, n mod natural , toti sntem
taoisti, numai nu stim acest lucru.
taoista este o trezire la actualitatea fara fard a vietii
XVIII
noastre si n1m1c mai mult. n realitate, nu n1m1c
cu o disciplina, cu o tehnica ce poate fi
deprinsa treptat n cursuri scolarizate, n taoismul
clasic(?).
Fara a ne prea mult din acest motiv,
ne consolam cu gndul ca aforismele despre Tao
publi cate n acest volum, cu notele
expli cative insotitoare, ne vor dirija aproximnd
adevarul taoist, n asa fel nct vom putea gusta si
noi din negraita beatitudine a "zbenguirii n nenascut",
alaturi de Lao Zi, Zhuang Zi si ilustri maestri
anonimi!. .. (8).
7. De fapt, metoda spirituale in taoismul clasic nu
altceva dect ilustrarea ultime prin
logice, prin pilde si expresii alegorice, prin
istorioare cu tlc, etc. O mai de zicerile
si parabolele lui Iisus din Noul Testament. Scopul este
mai putin de a ocupa intelectul adeptului cu formule
ct mai ales de a stimula prin
evenimentelor exterioare si interioare. Putem
vorbi multe despre aceasta esentialul este ea
Totul se petrece ca la un curs de not,
cind profesorul se lipseste de introductive, de
teoretice, de miscarile simulate pe uscat,
pe elevi n nici o pe
pentru a ntr-o directa si nu lipsita de
reflexele naturale ale notului.
8. Nu trebuie sa se taoistul cauta cu tot
dinadinsul izolarea si locurilor solitare, detasarea
de mundana, neimplicarea n problemele de zi cu zi ,
XIX
Nota bene: Am renuntat de asemenea ia alcatuirea
unui dict1onar de termeni taoisti. Studiul acestor
expresii verbale mai mult sau mai putin reusite nu ar
usura cu nimic perceperea spiritul ui taoiste.
spirit reiese viu din aforismele lui Zhaung
2
ZI, din notele explicative nsotitoare. Cuvintele '"cheie ZHUANG ZI , OMUL ...
nu au mare De altfel, ele pot fi Zhuang Zi este cel
la bibliografia de speci alitate pe care filozof care l-a Chma. Dupa 1sto:1cul
am la sfirsitul introducerii de Sima 0 1an, el ar f1 tra1t 1n secolul al IV-l ea 1.H. ,
cum adeseori pare s reias din aforismele publ icate
a1c1. unde este cazul de as8 ceva intln1m o optiune
v1ata care poate foarte bine s si in sens
Retragerea In izolare, efortul de llnistire, etc. , sint
ma1 expresii ale firii cutaruia decit indicatii tehnice
privind Calea lui Tao.
XX
ori gi nar din orasul Meng, provincia Song n
nord-estul orasului Shangqiu din Henan-ul oriental). O
vreme, Zhuang Zi ar fi exercitat o profesiune
ntr-o de lac. A n
conditii mizere, prefernd libertatea j ugului
pe care i le-ar fi impus ocuparea
unei functii n acest sens, Sima Qian
povesteste
Auzind vorbindu-se de intelepciunea lui Zhuang z,;
regele Wen de Zhou i-a trimis un mesager cu o
mare de bani pentru a-1 invita si a-i oferi un
post de ministru de stat. Zhuang Zi zimbi si-i zise
emisarului: "O mie de unc!l de aur sint o mare
avutie, functia de ministru este respectabila. Dar ai
privit boul care este pregatit pentru
sacrificiu? Dupa ce a fost indopat vreme de mai
multi am; e impodobit cu straie brodate si introdus
n Marele Templu. n acel moment, el dori din
toata inima sa nu fie decit un biet purcelus anonim,
dar mai este oare cu putinta? /a-ti talpasita! Nu ma
XXI
ispiti. Prefer sa ma zbengui ntr-o albie de porci Zhuang Zi este, fara ndoiala, un geniu literar cu
sa ma las priponit de cutare mahar regal. Nutotul iesit din comun, laudat si apreciat n mod
vo1 accepta n ruptul capului o functie cacjunanim. El este mai nainte de toate fabulistul
vreau sa traiesc liber cum mi-e voia':.. taoismului. Gndirea sa se exprima sub forma de
fabule, de istorioare care asociaza concomitent o
mare forta imaginativa, un umor sarcastic o
. .. SI OPERA diatriba defaimatoare si polemica culminnd uneori cu
Zhuang Zi este autorul cartii omonime (din care imperti nenta. n aceasta privinta, nu exista o judecata
au extras aforismele publicate aici). n opinia mai dect cea a autorului ultimului capitol
specialistilor n taoismul clasic, cartea Zhuang Zi este din cartea Zhuang Zi:
"cea mai fiindca gndirea si atit udinea
ale vechi lor taoisti ne devin accesibile n El se exprima n discursuri extravagante, n cuvinte
primul rnd ei"(1 ). insolite, n expresii fara cap si coada, uneori prea
Cartea si azi sub forma unui lung text n slobode dar fara partialitate, caci doctrina sa nu
divizat n 33 de capitole repartizate n "tablete sa traduca puncte de vedere particulare.
interioare" (I-VII), "tabletele exterioare" (VIII-XXII) si El crede ca l umea e mult prea confuza ca sa
"tablete diverse" (XXIII-XXXIII). Traditia 'ca merite o exprimare serioasa. De aceea e de parere
"tabletele interioare" snt opera lui Zhuang Zi, ca cuvintele _ circumstanta snt prolixe, .
m t1mp ce celelalte doua parti ale textul ui snt cu greutate 1s1 au valoarea lor, dar numa1 cuvmtele
atribuite discipolilor si succesorilor scolii Maestrul ui. revelatoare au o nelimitata.
Prin edict imperial al Xuanzong de
Tang, Zhuang Zi a primit n 742 numele onorific de
"Omul din Nanhua" (Nanhua Zhenren)
(Nanhua:. (t1nutul) flori lor di n sud, numele locului).
Este pentru care opera lui s-a numit ncepnd
cu dmast1a Tang Clasica din Nanhua"
( Nanhua Zhenjing).
Sa mai adaugam ca n cartea cu pncma
tematicii taoiste din "Tao-Te-King", dar sub
o ilustrata cu abundente si scurte
povestiri edifi catoare.
DOCTRINA
1. Max Kaltenmark, "Lao Zi
1994, p.101.
Doctri na spirituala a lui Zhuang Zi, asa cum
si Daoismul", Sympozion, reiese ea din sistematizarea textelor sale, postuleaza
a lui Tao, Principiul absolut,
XXJI
XXIII
1'
1
11
"motorul si tuturor fi intelor. Formal, am puteaeste
0
yang si, prin urmare, astfel:
distinge trei faze fundamentale n demersul unirii Yancheng Ziyou i-a zis lui Dogguo Ziji: "Punlndu-ma
mistice cu Tao(2). sub ascultare n spiritul nvataturii domniei voastre:
Prima este cea a convertirii , sau metanoia, Dupa un an, mi-am regasit starea de salbaticie,
prin "ntoarcerea si adoptarea Dupa doi am; m-am putut multumi cu urmarea,
unei noi table de valori care nu mai are nimic din Dupa trei ani, am patruns lucrunle,
_si aspiratiile omului de rnd . Dupa patru ani, am devenit ceva,
. calea sau catharsis, care Dupa cinci am; regasti originea,
v1deaza f1.mta de tot ce eul nostru a adunat sub Dupa sase ani, l-am reintegra! n suflet pe Gw;
aspect et1co-moral, cultural si spiritual, n existenta Dupa sapte ani am devenit Cer,
Aceasta conduce n final la iluminarea Dupa opt ani, uitai distinctia viata/moarte,
Dupa noua ani, s-a aratat Minunea"
La acestui periplu spiritual , adeptul se
uneste cu Tao, pe care l cu mintea Pentru acest text, C.
de orice constructie El a atins atunci Larre, a propus este necesar
starea de "Om (Zhenren), de ins 1. 2. Urmezi, 3. ntelegi, 4. Abandonezi, 5.
care si -a realizat natura proprie(3). 6. Te rencarnezi, 7. n spiritual, 8.
Zhuang Zi descrie el nsusi ascensiune consumi viata, 9. Obtii viata
pe un ciclu de 9 ani (cifra 9 Calea este ceea ce Zhuang Zi
2. Zhuang Zi nu ne
0
sistemat'zat - Rishi ... , scrie autorul, o care
1 a a unm1 d _ - . - . -
1
t'b t - h
cu Tao. cum nu au ici
8
ddh . . . uce 1n permanenta o v1ata JUsta. n 1 e ana, ns 1 se
n U a SI niCI -r 'f' - "d' t"
Christos. vorbim totusi de doctrina sa sp .t
1
- spune trang-song (drang aron). , rang semn1 1ca 1rec ,
In ua a o .f. - "d ,. E t b d -
facem cu rezerva celui care stie acest d t song semn1 1ca rept . s e vor a e o persoana care
emers es e d .
1
- d - . d' - f- - t d
"opera" succesorilor att clasici cit si moderni, a uce . o .. a . s1 lr.ecta,. a 1n ro
savantilor de azi care se obt' - d . ..
1
complicatii 1n s1tuat1a sa ex1stent1ala. Este o d1sc1plina
1na 1n 1c11 e une1 t -
1
. . .
1
. - N IT - t
tehnici coerente din scrierile Maestrului. perman_en a, _ u _ e s1mp 1cam a ma_1
3. Poate cea mai definitie a "Om
1
. Ad - t'' degraba dec1t sa ne mconJuram de no1 atractn sau sa
u u1 evara -
1
- . . . .. (" h d
1 (Zhenren) ne-o Chogyarn Trungpa t . cnd cau am no1 amestecun ametitoare Le myt e e a
termenul sanscrit Rt;hi a unei et la voie de la meditation", Ed. Du Seuil, 1979, p.
XXf\ '
XXV
numeste "postul inimii" (Xinzhat), expresie care
multa bataie de cap specialistilor. Nu vom insista
asupra ei, ci ne vom margini la urmatoarele: "el
(taoistul) se detaseaza de orice cunoastere
Ignorant si obscur (4), el nu mai are opinii, nct nu
se mai poate discuta cu el" (5). Conditia paradoxala
a celui care 1-a realizat pe Tao, desi nu poate f i
descrisa prin cuvinte, rezulta din remarcile unui alt
promotor celebru al "doctrinei perfecte", Lie Zi:
Ma voi lasa purtat de vint spre miazazi sau
miazanoapte, la fel ca frunza cazuta din copac, la
fel ca firul de pai. ncit, nu voi mai putea spune
daca eu sint cel care il poarta pe vint sau vintul
ma poarta pe mine" (6).
4. Ignoranta si obscuritatea adeptului taoist nu au n1m1c m
comun cu imbecilitatea n sensul obisnuit al termenului.
5. vrem, o interpretare a "postului inimii" este
de a mintea/inima n voia ei, de a permite gndurilor
si sentimentelor si plece cum vor ele,
nici o interventie .(concentrare yogica, etc.).
"A ncerca controlezi mintea cu scrie Alan Watts,
este la fel ca a ncerca nivelezi val urile cu o
nu poate avea ca rezultat dect din ce n ce mai multe
("Dao-Calea ca o curgere de Humanitas,
1996' p. 1 54).
6. "dulce indolenta" este n fond realizarea
principiului care fuziunea
cu realitatea
xxvr
Am vazut ca recunoasterea
viata/moarte constituie una din ultimele etape ale
taoiste. lata cum. .
moarte. Sotia sa munse s1 sa_u . Hu1
Zi veni pentru a-si prezenta 11 pe
Zhuang Zi cntnd si tact1cos masura. HUl. Zi ,
socat, s-a indignat de aceasta purtare. Zhuang Z1 i-a
astfel:
in momentul ei, am fost afectat,_ dar
reflectind asupra inceputului am ca la
origine ea nu a avut viata; dar nu numai ce:_ nu_ a
avut ea nu a avut nici macar forma; nu
numai ca nu a avut forma, ci nici macar suflu.
Ceva efemer si insensibil se transforma in su_flu,
suflul in forma, forma in iata ca acun; '!'ata
se transforma in moarte. Totul se aseamana .c!!
succesiunea celor patru anotimpuri ale anulw.ln
acest moment, mea s-a culcat linistita in
Marea casa. Daca as boci-o cu lacrimi amare, ar
nsemna ca nu am inteles cursul destinului. lata de
ce ma abtin (7).
7. Acest capitol calchiaza expuneri le lui Jean-Christophe
Demariaux, "Le Tao", Ed. Du Cerf, 1990.
XXV li
3
OBSERVATII PRELIMINARE
1. Traducerea textel or chinezesti foarte mult de
spe.cialistilor . Astfel nu nici n privinta
tao1smulu1 versiuni ''oficiale", traduceri standard care
fi girul tuturor sinologilor. Mai mult chiar,
aceleasi versiuni aproape la o
a sensurilor textului original. Cu att mai mult vom
i ntelege dificultatile pe care le ntlnim atunci cnd
tr.aducem, la mna a doua, un text de acest gen,
d1ntr-o fie ea chiar si franceza .. .
2. Cuvntul "spirit" care revine iar si .iar n textele
aforismelor, "mintea", "sufletul", "i nima"
(n sens taoi st, ca sediu al gndirii , cf.
"Yi Jing"). Uneori am termenul "spirit" n forma
n text, alteori l-am transcris direct n functie
de semnificatia sa n conjunctura
alteori l-am explicat la subsol. Am p_ermis
astfel cititorului vasta a
ntelesurilor cuvntului "spirit".
3. Aforismele din carte snt traduse
nu att litera textelor pe care le-am avut la
ct mai ales spiritul taoismului. Acelasi
lucru este valabil mai ales n privinta notelor
explicative abundente care aceste traduceri .
XXVIII
4. Adeseori Confucius este autorul unor reflexii
filozofice taoiste, personajul principal al unor
relatate de Zhuang Zi. -r rebuie subliniat
Confucius nu are practic nimic n comun cu aceste
idei , el un curent filozofic aparte, care
nu dect vag cu taoismul filozofic. n rest,
autorul aforismelor si -a luat libertatea de a pune n
gura adversarului proprii le sale conceptii.
5. Mai adaug ca de-a lungul si
comentariilor aforismelor am strecurat, ici-colo, cteva
paralele biblice si non-canonice. n acest din
caz, am apelat la "Evanghelia dupa Toma", un text
apocrif care, n multe privinte. se mentalitatii
taoiste. Citatele din aceste surse nu s nt literale.
6. Btbliografie selectiv. Pentru i ntelegerea
taoismului, dar si pentru o mai buna asimilare prin
ampli ficarea sensulu1 aforismelor, sugerez cititorului
consulte
- Alan Watts - "Dao-Cal ea ca curgere de apa",
Humanitas, 1996.
Max Kaltenmark Lao Zi s1 daoismul",
Sympozion, 1994.
- Jean-Chri stophe Demariaux - "Le Tao, Ed. Du
Cerf, 1990.
- Tchouang Tseu - ''Aphorismes", Albm Michel, 1986.
- Marcel Granet - "La religion des Chinois", lmago,
1989.
- Lao Tseu - ''Tao Te King", Albm Michel, 1984.
Lao Zi "Cartea despre Dao si Putere",
Humanitas, 1993.
XXI X
- Patanjali - "Yoga Sutras", Albin Michel, 1991 .
- Cyrille Javary - "Le Yi Jing", Ed. Cerf, 1989.
- "Yi King - Le Livre des Transformation", Librairie
de Medicis 1973.
- Ch6gyam Trungpa - "Le Mythe de la liberte, et la
voie de la meditation", Ed. du Seuil, 1979.
- Ramana Maharshi, "His Relevance Today", ...
- "L'Evangile selon Thomas", Ed. Metanoia, 1975.
- Mare de Smedt - "La clarte inferieure", Albin
Michel, 1993.
XXX
o mica nu ar sti sa se compare
cu o vasta.
o scurta nu ar sa se compare
cu o existenta lunga.
ntr-adevar, oare cum ar putea-o
Ciuperca de o clipa nu cunoaste
zi-noapte.
Crisalida nu cunoaste alternanta
Primavara-toamna (1 ).
1. Toate snt conditionate de propriile lor limite
naturale. Omul nu face de la Avem aici
una din ale taoismului.
Nu-ncercati aflati opinia unui orb
Despre o
Nu un surd la un concert.
Dar orbirea si surditatea nu snt
Numai fizice.
Ele pot atinge chiar si spiritul
Si mi-e
acesta-i tocmai cazul ).
1. sufletul poate fi orb. o de
umane care ramm inerte n poeziei, muzicii , artei
celei mai sublime. oameni care nu la
fiorul omenescului, care nu simt compasiune,
dragoste pentru semenii lor. Dar o cecitate
atunci cnd nu pricepi nimic din tot ceea ce
maestrul spiritual. Sau, atunci cnd
se pare o pierdere de vreme.
3
Nu exista n1m1c obiectiv, n1m1c stJbiectiv .. .
Obiectivul emana din subiectiv,
Subiectivul din obiectiv.
Tn viata exi sta moartea
in moarte exista viata.
Posibilul poate deveni imposibil.
Imposibilul poate deveni posibil.
A adopta afirmatia conduce la a vedea negatia.
A adopta nseamna a dezvalui afirmatia.
Tot astfel nu-si nsuseste nici o opinie
Si se trezeste la Tao ...
Ca celalalt si cu tine ncetati sa va mai ncontrati
pivotul lui Tao,
Care se aplica unei infinitati de cazuri(1 ).
1. Pivotul lui Tao" este faptul de a aduce
lucrurile si fi intele contrare.
5
cum judeci . ce este posibil sau imposibil?
Fiecare lucru are propria-i posibilitate.
Numai dreapta
Ne permite realitatea
unitatea cu Tao.
1. oreapta n sensul de bunul natural.
7
A te atasa de ceea ce este particular
intr-un lucru
inseamna a-i ignora universalitatea.
A uita ca toate lucrurile sunt interdependente,
Ca ele se ntlnesc, identice, n unitate,
Aceasta descrie unei povesti intitulate
"Trei de dimineata":
Un crescator de maimute gndea ca ratia lor
Ar fi de trei nuci n fiecare
Patru n fiecare seara.
Dar s-au aratat furioase.
Atunci el le-a dat
Patru nuci n fiecare trei seara de seara,
ele se aratara extaziate,
Tot astfel considera
si
Si se conformeaza legilor naturii.
9
lumea si emite
Categorii de contrarii.
Mi-ar place aud un discurs
Care nu intre n nici o categorie.
un nceput al lumi i
Atunci si un timp dinainte de acest nceput
Si un timp dinainte al t impului dinainte.


un timp dinainte de neant.
Nu nimic mai vast sub cer
Dect vrful unui spic tomnatec
Iar un munte mare
Este un nimic n fata firmamentului.
Nimic nu ntrece n un copil mort (1 ).
1. O varianta a acestei observatii o n "Evanghelia
Toma". Acolo se spune cam "n vremea vietii
sale un mosneag nu va ntrzia sa consulte un prunc
abia nascut despre Viata ... " Idee la prima
vedere pentru ca ce ar putea n sensul curent al
termenului, un prunc despre un subiect att de
controversat, de abisal?!
11
Tao nu se ca atare.
Discursul perfect nu se poate exprima.
Marea caritate nu se
puritate nu se vede,
Curajul real este cruzime,
Tao care nu mai este Tao (1).
Discursul si scri itura
Caritatea este
Puritatea se
Curajul crud atinge scopul.
toate acestea cinci snt ca si un cerc
Care se crede
A sti stii nta poate nu stie
cea mai .. . (2).
1. Orice lucru care intra n manifestare ncepe sa
decline. Sau: ostentatia, incapatinarea, nu
duc dect la inversul scopului cautat.
2. Afirmatie ce aminteste izbitor de meditatia lui Socrate:
"ci eu stiu ca nu ... "
13
oare cum putea sti iubirea de viata
Nu este cumva o iluzie? Cum as putea
nu cumva cel care se teme de moarte
Nu este ca un copil care s-a
plnge, pentru mai regaseste casa?
Doamna Li , fiica de Ai Feng,
A tot plns ce si-a udat tivul rochiei
Atunci cnd a luat-o cu el ducele Tsin.
Dar numai ce a int rat n palatul lui,
S-a ntins n culcus si a nfulecat pe
a regretat s-a-ntrecut cu plnsul.
Oare cum as putea sti nu cumva
Mort, nu voi rde de dragoste de viata?
15
eu, Zhuang Zi , visai
snt un fluture zburtcind ba ici, ba colo
Ghiftuit, de soarta mea si ignornd
Starea mea de om.
Brusc m trezii si m regsii,
Surprins c snt eu nsumi .
Acum nu mai stiu dac am fost un om
Care a visat c este fluture
Sau snt un fluture care c este om.
intre fluture si mine o diferenta:
Anume ceea ce s-a numit schimbarea ).
1. Pasaj obscur care s-ar putea traduce mai degraba
viceversa: ntre mine si fluture nu exista nici o diferenta:
si eu, si el, sntem supusi aceluiasi principiu universal:
perpetua schimbare ...
J7
Viata mea este iar cunoasterea
A vrea ating nelimitatul ar conduce la epuizare.
Cine i pe ceilalti si atrage un renume.
Cel care nu se dect de sine
Cade n
Numai cel care calea bunului simt (1)
isi viata,
Se de datoriile sale
atinge limitele naturale.
1. Aici, "bunul traduce expresia "calea de mijloc"
sau "calea mijlocului" care sadeste destula confuzie n
mintea occidentala. n fond, "calea mijlocului" evoca ideea
nu este necesar sa te opintesti sa faci cutare sau
cutare lucru; ca, totul vine de la sine atunci cnd i-a
sunat ceasul. poate fi ntinsa nsa mai
departe ...
19
La moartea lui Lao Zi, discipolul sau Zhin Zi spuse,
cum bocesc oamenii n jurul trupului:
_ Nu trebuie sa intram n capcanele superstitiei si
sporim suma umane.
Maestrul a venit pentru ca i venise timpul sa se
nasca; a plecat pentru ca i-a venit timpul sa moara.
Pentru cei care accepta astfel fenomenele si
mortii , si se adapteaza la circumstante, tristetea si
boceal a nu au sens.
Cei din vechime spuneau de cel care tocmai a
murit ca si -a legaturile.
Combustibilul s-a consumat dar focul poate fi
transmis: n fond, este cu sa-I vedem
stins.
21
confucius povesteste ca, atunci cnd era n misiune
in tinutul Zhu, a vazut purcelusi care sugeau
mamelele unei scroafe care tocmai murise. Ei s-au
oprit rapid s-au ndepartat caci mama lor nu-i mai
privea schimbase starea. Ei iubisera n ea nu
corpul ci ceea ce l (1 ).
1. Adeseori noi , oamenii, iubim aparentele nu
fondul, esenta. lucrurilor, a fiintelor, de
conceptele pe care le asociem lor. Iar conceptele snt
ntotdeauna compromisuri cu adevarul. Pentru ca adevarul
nu este unul imuabil.
O alta interpretare posibila: ceea ce an1ma ntreaga
este Tao. El este mormntul tuturor
lucrurilor. Corpul nu este dect forma, Atunci
cnd se indeparteaza de scroafa mo'arta, ei se
supun principiului universal al schimbarii.
23
Admirnd gesturile armonioase ale si
ritmul muzical al cutitului mplntat n carcasele pe
care le transa, Mui i indeminarea artei
sale. i
_ indeminarea mea vine din faptul eu sunt n
Tao.
La nceputul carierei mele nu vedeam dect boul.
ani de nu mai sinchisesc de
i ntreg animalul si muncesc ghidat mai
de spirit dect de ochi(1 ).
potrivesc la a animalului
si lama cutitului meu urmareste se
nfige n Nu tai nici muschi, nici nervi cu
att mai putin oasele. Un bun si
cutitul o pe an pentru un
prost, lunar, pentru Eu,
personal servesc de acelasi cutit de 19 ani si
cu toate a mii de boi, s-ar spune
i s-a ascutit mai
se introduce n
arti culatiilor fibrelor si-mi mnuiesc cutitul cu
usurinta n spatiile vide pe care le-am astfel.
Iau aminte la dificultatile ntlnite de fiecare
lucrez asa nct partile se
singure, ca cum un pumn de
25
n cele din mi t
si-1 pun la locul lui . re rag cutitul, ridic,
: Min_unat, zise cuvintele
t acestui ma
mvaa arta de a-mi dirija
1. Aici, "spirit" n
1
departe: intuitia n sensu de intuitie. Speculnd mai
simbolul locul (ochii snt
26
Moartea si si
succesul si esecul ,
Virtutea si viciul , ntelepciunea
Lauda ocara, setea foamea,
Caldul frigul, se
Se nencetat destinul.
La fel, zilele si noptile se succed
a putea ncepnd de cnd.
Dar toate aceste evenimente
Nu trebuie perturbeze
Nici corpul si nici spiritul:
Este deajuns zi de zi calmul,
n pace cu ceilalti,
te adaptezi la circumstante si, astfel,
darurile naturale (1 ).
1. Transformarea perpetua a lumii,
a contrariilor este o lege Nimeni nimic nu ar
putea-o schimba. la ce bun sa te
este sa fii n acord cu
27
Tao are legile si evidentele sale.
El este dincolo de actiune si de formele sale
Se poate transmite dar nu poate fi primit
Poate fi obtinut dar nu poate fi
naintea cer.ului a
isi este propria si cea a tuturor timpurilor.
El naste tot ce
Zei fiinte.
Dincolo de zenit si de nadir
El nu are nici mc1 profunzime(1)
El nu este
Hsi Wei 1-a a pus universul n ordine
Fu Hsi 1-a obtinut a stabilit principiile eterne(2).
Prin el se misca soarele luna.
1. "El nu are nici si nici profunzime", adica nu
poate fi cuantificat.
2. Fu Hsi este, n chineza, creatorul trigramelor
sacre care constituie osia Schimbarilor" ("Yi Jing").
29
Cel care li nistea, (1 ).
1. S-ar putea spune mai cine are
Conform principiilor naturale taoiste orice
realiza.re vine la timpul ei. Astfel nu ai nimic de
dect incredintat vei ati nge scopul. Este
ca n anecdota cu pescarul care a debarcat la malul
a asteptat fluxul transporte barca
pe mal. astfel, el s-a scutit de un efort istovitor
si atins scopul.
31
Maestre, de la cine ati aflat despre Tao?
TI Man Po pe Mu Yu .
Din
din
din trezie
din atentie
din
din sunet
din necunoscut
.din vid
din infi nitul nceput,
i el (1 ).
1. Totul n acest univers t rimite la Tao. n asa fel nct
nu mai este nevoie de nvatator. Ceva asemanator gas1m
n "Evanghelia dupa Toma" unde Iisus afirma ca El se
pretutindeni, n totul si n toate. Dorinta de a
sistematiza o cale care ne la Tao nu are
nimi c natural si ne de scopul
noastre.
33
omul spiritual este altfel n raport cu ceilalti oameni.
Dar el este egalul cerului.
Astfel s-a zis:
Smerit n cer, superior pe pamnt
Smeri t pe pamnt, superior n cer (1 ).
1. aici legea alternantei ale care1 ecouri
le gasim n Biblie. Smerenia pe pamnt este principala
virtute a care vrea sa guste din viata vesnica.
in aforismul nostru, nsa, smerenia are un inteles mai
Adeseori, oamenii spirituali, care se bucura de
aprecierile unanime, nu inseamna nimic n "fata" Cerului.
Dimpotriva, cei care trec neremarcati, snt
adeseori elevati n "fata" Cerului. n fond, cnd afirmam
ca un om este evoluat spiritual o facem pentru ca l-am
comparat cu oameni mai putin sau cu un
model formal de inalta spiritualitate. Dar toate aceste
obiecte de comparatie expri ma "masuri" pamintesti nu
se potrivesc cu "masuri le" Cerului.
35
Impasibil n fata pierderi ,
tn fata
Intram n cerul pur initial(1 ).
1. tmpasibilitatea n fata pierderii poate unora o
expresie a cinismului. Sau chiar a nesimtirii patente.
Pentru ne cum am putea lini stiti ,
netulburati, atunci cnd am pierdut o
lmpasibilitatea nu trebui e sa fie o man1era
(auto)impusa de abordare a fenomenelor la
un punct putem ne n chip natural
afectarea. nsa, sa nu cramponati de
ea.
37
Natura este cum este:
lucrurile curbate n-au nevoie de arc,
lucrurile drepte n-au nevoie de
lucrurile rotunde n-au nevoie de compas,
lucrurile rectangulare n-au nevoie de echer,
lucrurile care se unesc n-au nevoie de lipici ,
lucrurile care se nu au nevoie de frnghie.
Toate lucrurile se nasc, n chip spontan
stie de unde vin
Nici cum s-au produs
fiecare sale intrinseci.
asa de cnd
ln ordinea naturii(1 ).
1. O invitatie, am putea spune, la accepta propria
care nu are nevoie de nici o corectie
ntruct nu-i nimic.
39
Cel care l pe Tao
Nu cultiva datoria dreptatea
mai nti proprii(1 ).
cel care i vede pe altii
a se vedea pe el insusi,
Cel care i aude pe a se auzi pe sine,
piere claritatea viziunii
Si devine un altul
Dect el
1. Aici proprii" nu trebuie n sens
moral. n fond, gasim ceva moral, sau ceva "bun" n
faptul ca lucrurile s-au nascut curbate, drepte, rotunde,
rectangulare, etc (cf. aforismul de la pag. 39)? Natura
a este firea lui care nu poate fi privita
cu ochi critic.
41
Un ucenic al unui celebru tlhar l ntreba:
- Calea lui Tao exista oare la noi?
- Fireste, i el.
Pri n gasim prada.
Cu curaj punem primii mna pe ea.
Cu eroism ne retragem ultimii.
Cu
Am calculat daca actiunea noastra
Era posibila sau nu
cu dreptate am prada.
Un tlhar mare trebuie sa aiba
, Aceaste cinci calitati(1 ).
1. Calea lui Tao nu difera n cazul tlharului de drumul
mare de cea a sfntului retras n pentru s-a
dedicat spirituale. O idee care ne mult de
gndit...
43
O vedere prea de culori
Un auz prea rafinat de sunete
O caritate prea virtutea
O dreptate prea si perverteste principiul
Un ceremonia! prea rafinat
pierde obiect
O prea aduce
O ntelepciune prea
mecanice
O perspicacitate prea devine vicioasa.
atunci cnd ne adaptam
La naturale ale existentei ,
Aceste opt feluri de activitate
Snt o afacere
le facem sau nu prea
Dar nu ne
La dispozitiile noastre originale,
Acestea opt ntelegerea
totul n jur n confuzie
ele pun fi inta n afara propriei sale naturi(1 ).
1. Excesele, la omul indiferent ca snt puse sau
nu n slujba unor bune, indiferent ca snt sau nu
rafinamente elitiste, nu duc la un bun deznodamint. Omul
limitele naturale, si-si falsifica
45
Rezul tatul este confuzia care se si asupra
anturajului .
A Problema exceselor nu mai are nici o
tn cazul insului care 1-a realizat pe Tao (care s-a
adaptat la naturale ale existentei). Ele devin
0
nici un efect nociv asupra celor
dtn JUr.
46
Ts'ui Kiu 1-a ntrebat pe Lao Zi :
- Cum am putea fiintele
Fara a le guverna?
- Bagati de seama sa nu le tulburati spiritul(1 ),
Lao Zi.
Caci spiritul fiintei umane este astfel facut
nct se simte oprimat de orice presiune
Si exaltat de orice incitare.
Oprimat, el se simte ncarcerat.
Exal tat, el poate comite ravagii .
Supletea si blndetea ntrec
Asprimea
Care ca si gerul sau ard ca si focul.
1. Aici "spirit" n sens de suflet. O invitatie la practica
(wei wu wei) n domeniul sociale.
47
Doctri na perfecta este la fel de aproape
De fii nta umana
Ca si umbra de forma, si ecoul de sunet.
Chemat i-o, ea raspunde,
Gata asume rolul de aj utor.
Fara obi ect n ei, tacuta,
Ea te spre scop,
Libera sa vi na sa se duca n eternitate
De-a lungul si disparitiei
Fenomenelor infinite (1 ).
1. Calea taoista este la ndemna oricui , pentru ca nu
este o doctri na artificiala, nascuta din imaginatie. Ea este
o refl ectare, n cel e omenesti , a ordinii Naturii.
49
Trebuie sa acceptam ceea ce vine.
Sa tinem cont de popor, orict ar fi el de umil,
Sa ne ndeplinim datoria chiar si
Sa formulam legi, chiar incomplete,
Sa realizam lucruri , chiar si atunci cnd nu ne atrag,
Sa-I respectam pe celalalt,
Sa dezvoltam iubirea pentru fapturi ,
Sa mplinim riturile fara cusur,
Sa dreapta masura
A unei constiinte elevate.
A adapta unitatea la schimbare, iata-1 pe Tao (1 ).
1. Adeseori , ncercnd sa adapteze unitatea la schimbare,
taoistul va face chiar lucrurile pe jumatate.
51
Prin urmare ce este Tao?
un Tao al cerului, un Tao al omului.
ln non-actiunea care se impune,
pe Tao al cerului.
Tn actiune si consecintele ei,
pe Tao al omului.
Tao al cerului este fundamental.
Tao al omului este accesoriu.
fim cu se la aceasta.
53
Vast, Tao cuprinde toate lucrurile
fiecare om ar trebui se cu el.
Pentru a-1 trebuie ne mintea (1 ),
non-actiunea cerului (2),
necuvntarea linistii.
A iubi si a te griji de ele

A considera diferentele
vederilor.
A nu face
de spirit.
A contrariile este
A mplini ntelepciunea este
Cel care l pe Tao
Se vicisitudinilor
a nu merge mpotriva
naturale a lucrurilor
Duce la
Cel care n el aceste zece precepte,
E vizitat de ntreaga
Un astfel de om aurul n munti
azvrle perlele n mare.
El nu se bate nici pentru putere
mc1 pentru renume,
nici nu se de viata
55
Nici nu se plnge de moartea
El nu nici un pic de n succes,
Dar nici mhnire n esec(3).
Chiar i un tron sau un imperiu lumesc,
El nu obtine de aici nici avantaj
nici glorie
El stie toate lucrurile revin la unitate
si moartea
Snt faze ale aceleiasi
1. Nu este vorba aici de meditatie n sensul yoghin
pan-indian al termenului. Mai degraba ntlnim aici , n
traditia taoista, de a te debarasa de toate ideile
preconcepute. Ca n proverbul : la pomul laudat sa nu te
duci cu sacul. Deci : un vid de
2. Autorul specifica: sa practicam cerului.
Adica, sa ne din natura. Sa fim spontani,
naturali. Altminteri, termenul ne-ar putea
trimite la taoismului dar prezente n
ascetica n acest sens, nu poate
fi confundata cu indiferenta cu pasivitatea
n vietii.
3. Autorul exagereaza desigur conduita a
adeptului Caii. n fond, a te bucura de succes, a te
necaji de snt atitudini naturale n directa
cu Calea cerului.
56
Tao, forma nu poate
eficacitate,
Nu se poate cu
A-ti forma,
A-ti stabili a-1 realiza pe Tao,
nu asta a te mplini?
Cel care s-a mplinit spontan,
Se premeditare,
Iar fiintele i pe urme.
El acolo unde totul este ntunecos,
El aude acolo unde totul este
Numai el vede lumina n obscuritate.
Numai el armonia n
El se poate adnci n profunzimile materiei.
Se poate ridica pe spiritului.
Si-aceasta pentru
relatie cu toate lucrurile.
57
Oac apei permite
Oglindirea a tot ce se prezint,
Oare ce nu poate face cea a spiri tului?
Spiritul este linistit,
Oglind a universului si a ) .
1. Aici , ideea de (a apei, a spiritului) poate ne
ncurce. Cnd de apa care totul,
pentru nu este autorul are in vedere mai ales
acea atitudine de spirit care se deschide
unanim spre cum este ea. desigur,
mult a mentalului yoghinului, care a
atins suprema dar
nu -este scopul final al taoismului clasic.
59
Cel care vrea sa obtina bunuri devine pofticios.
Cel care vrea onoruri este avid de toate titlurile.
Cel care vrea puterea
Cu greu s-ar mai putea lipsi de ea:
El tremura atunci cnd o are
dispera atunci cnd o abandoneaza.
oameni
cad sub instrumentele guvernarii:
Disgratie, favoare, confiscare, bunuri, ofensa,
Porunci, condamnari, se nlantuie
Pna la moarte ...
ca s-a zis:
A-i conduce pe nseamna
A te rectifica . mai nti pe tine nsuti (1).
Portil e eliberarii nu se deschid
Pentru cel care nu practica aceste precepte.
1. "Rectificarea" este o metanoia, o transformare
care ne deschide ochii sufletul la noua de
valori/non-valori a taoismului.
6J
masculul si femela apartin aceleiasi speci i
Unirea lor se n de genul lor.
Natura si cursul,
Destinul nu se
Timpul nu se poate opri din scurgerea lui,
nu-l putem obtura pe Tao.
ce l-am atins pe Tao
Nu mai nimic care nu fi mpli nit.
el,
Nu nimic care fi mplini t.
63
Cel care nu la schimbarea

Oare cum ar putea schimbe el
Pe oameni? (1)
1. Sau, altfel spus: cel care nu se poate schimba, nu-i
poate schimba pe O idee ar fi: atunci cind vrei
schimbi pe ceilalti trebuie fii in ton cu vremurile.
vremurile snt reflectarea n ordinea a
principiului universal al (Tao).
65
S-a zis:
este liniste.
Calmul i echilibrul,
i libertatea
Si indeparteaza de la el
Angoase, mhniri, pernicioase,
lntegru,(1) el si pastreaza mintea limpede
senin, el
1. inteleptul este omul total. El este
plenitudine.
67
este sa te reformezi pe tine nsuti.
Astfel am putea atinge ultima bucurie:
Cei din vechi me apreciau
Ca este fericita o astfel de
Astazi, se crede ca fericirea se
Tntr-o functie importanta, o oficiala.
unde este natura omului n toate astea?
Aceste vin cu titlu provizoriu
Nu le putem nici evita si nici pastra.
Este inutil sa te pentru ta nalta,
Asa cum este inutil sa te subestimezi
Daca esti sarac.
Este suficient pastrezi echilibrul sufletesc
aceasta, n toate pentru a fi fericit.
Dar astazi, a avea sau a nu avea
Este motiv zadarnic de ngrijorare.
Astfel s-a zis:
A te lasa dominat de afaceri,
A permite naturii tale sa fie corupta prin cuvinte,
inseamna a naste o confuzie de valori,
E ca si cum ai merge n mini(1 ).
1. Suferinta omului provine din aceea pierdut
natura sa El se cu o cu un post,
cu un titlu de noblete, cu un rol social astfel
69
libertatea naturala. lata ce -
rasturnare de valori. o
70
caca nu luam n considerare lor:
Toate se dovedesc a fi mari
Daca scoatem n relief marimea lor.
Toate se dovedesc a fi mici
Daca scoatem n micimea lor.
Daca consideram eficacitatea lor
Toate fi intele se arata a fi eficace.
Toate fiintele se dovedesc a fi ineficace
Daca aratam ineficacitatea lor.
Toate fiintele au dreptate
Daca punem n valoare punctul lor de vedere
toate
Daca scoatem n lor.
71
O brna poate sparge un zid,
Dar nu poate repara gaura;
Fiecare lucru si are specificul sau.
Curierii faimosi puteau alerga o mie de li
ntr-o singura zi,
Dar ei nu puteau prinde un sobolan
cum o face pisica;
Fiecare lucru si are capacitatea sa.
O bufnita poate prinde noaptea un purice
Sau poate' vedea un fir de par
Dar ziua ea nu poate vedea nici macar un deal ;
Fiecare lucru poseda propriile sale aptitudini.
Astfel s-a zis:
Cel care decide adevarul,
Fara a considera falsul,
Care de ordine fara a-i vedea corolarul ,
Dezordinea,
Nu ntelege nimic din marile principii ale universului
Nici din care
73
Tao este fara nceput si fara sfirsit.
Tot restul moare, t raieste,
E guvernat de impermanenta.
Totul si schimba forma nencetat,
Timpul nu poate fi retinut,
Iar corpul se transforma pe zi ce trece.
Succesiunea starilor este infinite
fiecare este urmat de un nou nceput.
Datoria fiecaruia este dictata
De principiile universale.
Viata umane
Se poate compara cu un cal n galop,
Modificndu-se n fiecare moment al miscarii.
Prin urmare: ce sa faci , ce sa nu faci?
Urmeaza fluxul transformarilor (1 ).
1. Ce vom face sau nu este dictat de
nu un consemn universal valabil mai ales,
imuabil , pe care
75
Cine l cunoaste pe Tao
ordinea universului,
sa
Discerne pericolele.
Discriminarea sa l pune la
De foc, de apa, de fiarele ).
S ngele rece l sa
Situatiile critice sau sanatoase.
Egal n fericire ca n nefericire(2)
Atent la ce refuza la ce
Nimic nu- l poate atinge.
1. Cine l cunoaste pe Tao universul este supus
legii perpetue, a yin-yang. El mai
aceste se n chip natural,
spontan, legea m1n1mei Identificarea
situati ei, aprecierea a momentului n
functie de polaritatea vid-plin, i cnd
actioneze cnd se ...
2. "Egal n fericire ca n nefericire", n sensul nu
se de fericire nici nu se
cu perspectiva dezastrului.
77
- Ce este oare ordinea (1)
Ce este ordinea
domnul Fluviu.
Jo, din marea Nordului, i
- Calul boul au patru picioare,
ordinea
i punem calului fru,
boului un inel n bot,
ordinea
1. "Ordinea cosmica" s-a mai numit si Calea Cerului , sau
Ta o.
79
A pe mare a nu te teme
Nici de nici de dragoni
curajul pescarilor.
A pe a nu te teme
Nici de tigri nici de rinoceri
curajul
Atunci cnd nude se ciocnesc
A considera moartea este ca si viata
curajul
A si are destinul
succesul are ora sa
a sta n
curajul nteleptului.
81
Regele Zhou a trimis doi emisari la Zhuang Zi
pentru a-i propune un post de ministru.
Zhuang Zi pescuia n ru. Dupa ce i-a ascultat, fara
a-si ridica din apa, le-a zis:
- Am auzit spunndu-se ca regi i Zhou pastreaza cu
n templul stramosil or, carapacea unei
sacre care ar fi murit de mai bine de trei
mi i de ani. Ce aceasta ar fi
preferat sa moara sa fie venerata sau, vie,
coada prin noroi?
- Ar fi preferat sa continue sa traiasca si sa-si
coada prin noroi, raspunsera emisarii.
- zise Zhuang Zi. Si eu la fel, prefer
sa-mi coada prin noroi( 1 ).
1. Pentru un taoist la curte, posturile nal te,
onorurile, nu altceva dect alterarea autenticei
naturi umane. Ele cu moartea. De unde
refuzul lui Zhuang Zi .
83
Un sac mititel n-ar putea contine un obiect mare.
O frnghie prea scurta nu atinge fundul
Fiecare lucru si are valoarea sa(1 ).
1. frnghia nu poate atinge fundul
asta nu ea nu poate fi In cel mai
caz, ea nu va fi la scoaterea apei din put, dar
putea rostul n activitate.
85
miza unei partide este din jetoane
se simte n largul
miza este bursa sau centura sa
El se va nervos.
miza este aurul galben
va risca toate
iscusinta sa este
Dar tulburarea i vine din valoarea mizei.
Cel care se de bunurile exterioare
Devine stngaci n forul interior(1).
1. Atunci cnd cu tot dinadinsul ceva n
trebuie te supui etichetei, conformismului
social. Or asta alterezi natura
nu mai fii tu De aici nervozitatea, angoasa, etc.
87
lnteriorizarea exagerare
Exteriorizarea exces
A tii
Snt aici trei elemente ale succesului(1 ).
1. Nu este vorba aici de faimoasa care
de la un la altul etica morala
Cuvntul se mai la ideea de
a lucrurilor si fi intelor. Ca folosim un
exemplu: nu o prec1sa a
de alcool care poate un om. Fiecare 1s1
are propri ile sale limite (unul bea mai mult, altul mai
... ). limita n toate ipostazele
n fond "a sti tii
( 9
Zhuai artizanul trasa cercuri cu mna
La fel de bine ca cu compasul.
Degetele sale se acomodau natural
Cu forma lucrurilor pe care le crea,
a impresia se
ndemnarea lui venea din libertatea
sale care se mpletea cu formele.
Pantofii te fac picioarele.
O te face de sale.
A uita distinctia dintre pro contra
i permite se adapteze perfect
La exterioare sau interioare
Uitndu-se n
9 1
ntr-o zi, pe cnd se plimba printr-o de
castani, Zhuang Zi o care
venea din sud, cu aripi lungi de sapte picioare si
ochi i atinse n capul se
mai ncolo.
Ce fie oare cu asta care nici nu
vede cu ochii ei si nici ia zborul cu
aripile ei mari? se el. si mantaua,
arbaleta si se spre ea, gata o

atunci un greiere si savura prada la
uitndu-se cu totul. Si mai o
pe o era gata greierele
pentru a-1 mnca, uitnd astfel vegheze asupra
propriului ei corp. Si ntelese
la fel pentru a aceste
Vai! zise Zhuang Zi, se
reciproc si pierderea cstigului! Tulburat,
puse deoparte arbaleta se rentoarse. Atunci,
i n spate potopi de injurii.
Zhuang Zi se nchise n si nu mai
timp de trei zile.
Ucenicul Lin Zhu 1-a ntrebat motivul
lui.
- de formele exterioare, mi-am
pierdut Zhuang Zi.
93
Cine contempla apele mocirloase nu le
pe cele limpezi. Maestrul meu m-a invatat bag
de urmez obiceiurile tinuturilor traversate.
Or, printr-o de castani mi-am
uitat la fel cum si cotofana si-o
pe a sa cnd buzna de
insectele care s-au uitat pe ele nsele. Padurarul
m-a luat atunci drept si m-a "vnat" la rndu-i.
Toate astea m-au tulburat (1 ).
1. Furat de obiceiurile lumii n care prins n
vltoarea omul pierde autentica sa
El i pe semenii devine la rndu-i
"vnat" pentru (Conform proverbului: "orice isi
are nasul").
O interpretare: Zhuang Zi este luat drept un
altul , drept tlhar, si apostrofat de pentru nu
a respectat cutumele regiunii pe care o -
de castani -, cum a fost de
maestrul n fond, ce ar putea crede un
despre un ins pe care l surprinde n cu arbaleta
n Nu I-ar lua drept braconier?
94
Un fermier nu doi bani n1c1 pe
onorifice nici pe onorarii le aferente . . El . se
de turma sa nct boii erau tot1 bme
oucele Meu, a se sinchisi de conditia lui
i oferi un minister.
95
La drept vorbind, e la fel pentru toate fiintele:
Ceea ce gasim frumos
Pare minunat, extraordinar
Ceea ce gasim urt, pare dezgustator si corupt.
Adevarul este ca, pretutindeni dintotdeauna,
Ceea ce pare dezgustator corupt
Se transforma n minunatii extraordinare
Iar ceea ce pare minunat si extraordinar
Se metamorfozeaza n putrefactie gretoasa.
nct s-a spus:
n .univers nu exista dect un singur suflu
Astfel nteleptul
Venereaza unitatea tuturor lucruri lor (1 ).
1. Aici, "suflul" (qi) este ceea ce au comun toate
lucrurile din univers. Toate cad sub incidenta
principiului contrariilor.
97
Daca trupul tau seamana
Cu o ramura de copac uscata
Daca sufletul tau seamana
Cu
Cum ai mai putea fi atins
De o
1. Acest aforism da apa la moara ascezei
mortificarii mentale. n realitate, el este
metafora principiului transformarii si universale.
Trupul asemanator unui copac uscat este inversul trupului
plin de vigoare, pleznind de sanatate mustind de seva
Dar aceasta "bunastare" trupeasca a atins oarecum
o culme care sa se transforme n inversul ei,
n mizerie trupeasca. La fel si n cazul spiritului
(suflet/minte): atunci cnd nutrim cele mai entuziaste
sentimente, deprimarea nu este departe ...
Am putea conchide de aici ca taoistul cultiva deliberat
mortificarea trupeasca si "mentala"? Daca ar face-o,
atunci ca el s-a de Tao. Pentru ca
orice deliberata te instraineaza de Tao ...
99
Universul este superb
Dar el nu de asta.
Cele patru anotimpuri se succed
legea lor
Ciar nu nimic n
Creatia se
Pe principii absolute
Care neformulate(1 ).
1. Formulate, principiile absolute nu ar mai fi absolute.
Orice sistematizare a absolutului cade n
capcana utopice. Pe de parte, nimeni
nu poate explica cum face cutare lucru atunci cnd
"facerea" i vine de la sine, n chip spontan, natural.
Odata, un compozitor a fost ntrebat de un admirator:
"Cum atunci cnd El i-a sec:
"Habar n-am! Muzica mi vine n minte gata
Nu-mi mai dect sa pun mna s-o notez pe
portativ ... "
101
Tung Kuo Zi l pe Zhuang Zi:
- Unde se afla ceea ce numit Tao?
- Nu exista loc n care sa nu se afle.
- unul din aceste locuri.
- n aceasta furnica.
- Mai jos?
- n acest fir de iarba.
- Mai jos?
- n aceasta farma de caramida.
- mai jos?
- n laturi.
Tung Kuo Zi tacu atunci.
Iar Zhuang Zi i zise:
- dumneavoastra nu ating (1 ).
1. vin din curiozitate, din de a
Dar Tao nu poate fi cunoscut n sens
intelectual. ncinge spiritele
disputele. a lui Tao
n Tao. Ea o restructurare de
fond a fiintei umane.
103
Cine se tine deasupra mnii
Nu va mai fi mnios
mnia sa va din nemnie.
Cine se deasupra umane
Fapta sa purcede din non-actiune.
Cine vrea mereu calm
respiratia.
Cine inspiratia
inima.
Cine vrea cu
Nu dect din necesitate.
Aceasta este calea (1 ).
1. Minia celui care nu e mnios este conjuncturala. Ea
afla radacina intr-un caracter iritabil. La fel i n
cazul si justa, afirma
Zhuang Zi, este dictata de conjunctura. De aici
intre efortul de controla pentru
pastra calmul, care provine din cultivarea
inimii, adica din naturala. Din nefericire, acest din
urma procedeu, care nu cere nici un efort, a ramas total
necunoscut omului modern.
105
Baietelul zise:
- Cel care sa guverneze lumea
Trebuie s-o faca ca unul care paste caii.
El baga de
tot ce ar putea sa le faca vreun rau (1 ).
1. De notat aici ideea un de
mai bine dect oricine cum trebuie
lumea. nu de pentru nu
este o cantitate de ceva acumulat n timp. Ea este
De aceea se la
ndemna copiilor.
107
Orice are propriul absolut
Orice cercetare, propria sa
Orice comunitate, pivotul
Orice nceput, sensul
Cine l pare nu-l
Este inutil ne despre finit sau infinit.
napoia fenomenelor care se
neschimbarea.
De ce n-o
1. Schimbarea este - alternanta yin-yang
care constituie universului. a
alternantei singurul subiect ntemeiat de
109
Strinul spune:
- Adevarul se afla n sinceritate
Cine nu este sincer
Nu-l poate influenta pe un altul. ..
Numai adevrul interior
Permite sa actioneze n exterior;
n asta consta valoarea adevarului.
Utilitatea sa consista n a pune
Fi ece lucru la locul sau(1 ).
1. "Adevarul interior" este o mit1te lipsita de
deschisa posibi lului probabilului. Cnd realizam aceasta
"sinceritate" interioara putem lamuri rostul tuturor lucrurilor
care ne inconj oara.
1 1 1
Metalul lemnul l pedepsesc pe om din exterior.
Agitatia excesul
l pedepsesc din interior.
Numai fiinta
pedepselor
Care vin din interior din exterior(1 ).
1. Omul care cultiva firescul intra n armonie cu
universul. De aceea este scutit de "pedepse".
113
Din toate instrumentele mortii
Ambitia
Este cea mai nociva(1 ).
1. este cea mai pentru se opune
firescului. Ea nota cu tot
dinadinsul ceea ce propus. De aceea ea este
vietii.
11 5
Confucius 1-a vizitat pe Lao Zi . Acesta din urma
tocmai parul usca la S-ar fi
putut spune ca trupul sau, cum sta
parea ca si mort. Confucius o vreme, apoi
se apropie zise:
- Oare ma ochii sau e adevarat ce vad?
Aveti aerul unui copac mort care nu mai da nici un
semn de
- M-am zbenguit n nenascut, Lao Zi .
- Ce sa nsemne asta? ntreba Confucius.
- Mintea mea e-att de uluita nct nu stiu ce sa
zic. Gura mi este muta si nu poate sa se exprime.
Dar voi ncerca sa aproximez adevarul:
Perfectul principiu negativ (Yin) este maiestos
pasiv. Perfectul principiu pozitiv (Yang) este puternic
activ. Unul vine din cer, celalalt din pamnt. Osmoza
lor creaza armonia prin care toate lucrurile snt
produse. Exista probabil o cauza prima dar nu-i
vedem niciodata forma care umple
Exista lumina, exista ntunericul. Zil ele vin lunile
trec. este mereu la lucru. vine de
undeva moartea ne conduce undeva. nceput
se urmeaza nencetat si noi nu stim cnd totul
se va sfirsi . Daca nu este aici rezultatul unei cauze
prime, atunci ce sa f ie oare?
11 7
- Dar, zise Confucius, ce vrea a te zbengui
n
- Perfecta si perfecta liniste. Cel care
atinge aceasta este o (1 ).
1. Autentica este nu n sensul de
bine opus ci in sensul de ceva "rotund", perfect,
nu-i lipseste nimic.
"Nenascutul", "nefiinta", "vidul" snt tot attea denumi ri
ale lui Tao. este tuturor lucrurilor si
fiintelor din univers. A te "zbengui" n
a spontaneitatea initiala a bebelusului
. '
a realiza armonia (care este extaz) cu totul cu toate.
1 18
Zhuang Zi traversa muntii cnd un copac cu
un bogat. Un de lemne se afla n
dar nu-l Zhuang Zi 1-a ntrebat motivul
"Nu-i bun de nimic". Zhuang Zi
zise atunci : "Multumita de a nu avea
acest copac si-a atins vrsta".
Cnd Maestrul (Zhuang Zi) a muntii, s-a oprit
la locuinta unui prieten. Prietenul, fericit, a poruncit
servitorilor taie o si o
Servitorul "Una din gste stie ggie.
nu stie. Pe care s-o tai?" zise:
"Tai-o pe cea care nu ggie". A doua zi, un ucenic
l pe Zhuang Zi: "Ieri copacul din munti,
pentru nu avea superioare, a reusit
vrsta. Dar acum, gisca gazdei noastre,
pentru nu are exceptionale, a trebuit
Care e domniei tale n

Zhuang Zi rznd: "Pozitia mea se
ntre faptul de a avea exceptionale si faptul
de a nu avea asa ceva. Totusi nu
este dect n n realitate nu este. De
aceea, cei care nu snt
scutiti de necazuri. Dar cu Tao si cu
Te (Calea puterea ei va fi cu totul
altfel. Cine se cu Tao si cu Te este cu
119
lucrurilor. .. si cum ar mai putea fi el
tulburat?" (1 ).
1. Textul nostru trateaza dilema util-inutil, sau daca e
bine sau nu sa ai calitati sa te remarci, sa
fii util. n primul caz, Zhuang Zi ca inutilitatea
prezerva n al doilea caz, cel al care este
sacrificata pentru ca nu ggie, ipoteza sa nu se verifica.
Atunci se impune calea de mijloc": a te situa ntre faptul
de a avea faptul de a nu avea
Dar aceasta nu te de necazuri.
Singura salvare este cultivarea Caii. Taoistul nu este
tulburat, pentru ca el nu se destinului, nu se
pune de-a El inainteaza mpreuna
cu schimbarea nu n raspar. El cnd e cazul sa
te ara util cnd nu ...
120
A te multumi consideri faptele, a fi circumspect,
a evita expresie a sentimentului ,
riscul ntlnit ntr-o negociere este n
orice raport interuman antagonismul se ascunde sub
cordialitatea poate izbucni , la fel cum
la un chef, mai nti calmi, se din ce
n ce mai mult.
Tot astfel n toate afacerile ntre oameni.
Cuvntul este ca vntul pentru val. Actiunea
poate fi de la scopul ei.
Prin vnt, valurile se ...
Mnia vorbele
inutile argumentele false care pasiunile,
nct a ne da seama, scopul.
' Nu trebuie vrei rezultatul. Orice
exces dreapta ).
1. oreapta masura" n sensul de masura naturala.
121
Confuci.us i-a zis lui Yen Mui:
- Ta o n si nea noastra nu poate fi sci ndat( 1).
Altminteri si pierde unitatea. daca-si pierde
unitatea el devine nesigur provoaca astfel mintii
tulburare, tulburare careia nu-i putem scapa.
Pe buna dreptate cei din vechime spuneau ca omul
ar trebui mai nti sa se ntareasca sa-I afle pe
Tao n sine sa-I gaseasca pentru sau
n ceilalti.
nainte de a fi realizat asa ceva, la ce bun sa te
expui vicisitudinilor
Caci altminteri, riscam ca toata eficacitatea sa se
reduca la dorinta zadarnica de renume si ca toata
sa se piarda n dispute.
1. Tao n noi insine este principiul tuturor
contrariilor. Sau, n termenii lui C.G. Jung:
cu inconstientul. In aceasta lumina este
evident ca scindarea lui Tao din noi conduce la
consecinte dezastruoase, att psihice cit somatice.
123
Cel care se lasa devorat de griji se dezechilibreaza
grav. Teama i paralizeaza actiunea, mintea sa
cuprinsa de indoiala pare ca ntre cer si
pamnt, ntre emotiile pozitive si negative,
ntre avantajele de prejudiciile de evitat.
Toate acestea agitndu-se n el creaza o flacara
devoratoare care i distruge pacea interioara. Mintea,
limpede ca luna, nu rezista pasiunilor
care te fac pierzi controlul si sa-I uiti pe Tao,
calea justa(1 ) .
1. ne de grijile acestei lumi este
pentru Calea, principiul Taoist care spune
totul n acest univers este opera legii Totul
apare dispare, se naste moare, urmnd cursul firesc
al fenomenelor naturale. Succesul se mpletesc
- ele vin fiecare la timpul lor este cu totul inutil
vrem le sau le n realitate nimeni
nu poate produce nimic n acest univers nu este n
acord cu Tao, dreapta care este cea a
fenomenelor naturale. n fond, este ceea ce spune
Iisus atunci cnd nimeni poate clinti nici
un fir de din capul sau nu asta e
lui Dumnezeu.
125
Hui Zi i-a zis lui Zhuang Zi: "Vorbele
snt inutile". Zhuang Zi i-a "Trebuie stii
ce este inutil pentru a ce este util. Desi
este imens, ceea ce i este util omului se
la un petec pe care picioarele.
Dar i-am de sub picioare i-ar
mai fi oare util?
- Nu, fireste, zise Hui Zi.
- Atunci, Zhuang Zi, e limpede inutilul este
util.
127
Zhuang Zi se afla pe patul de moarte iar ucenicii
sa1 exprimat de a-i face funeralii
somptuoase. "Inutil, le-a zis muribundul, cerul
vor fi dublul meu sicriu (1 ), soarele luna
ambele mele discuri de jad, stelele steaua
perlele mele, toate cortegiu. Oare nu este
gata calabalcul meu funerar? Ce mai putea

- Dar ne temem, ucenicii , gaia corbul
vor devora.
- Sus, risc fiu devorat de corb de gaie; jos,
de de furnici. Vai,
corbilor ca dati furni cilor!
1. "Cerul o exprimare a principiului
yang-yin, care nu este altul dect Tao. Sicriul
lui Zhuang Zi este legea perpetue la care el
s-a ajustat minunat!...
129
,
Metoda mentale
n
Mai nti,
Nu asculta cu urechea ci cu mintea
Nu asculta cu mintea ci cu suflul.
Urechea mintea
Numai suflul se situatii
este vnt vid (1 ).
Vidul mintea.
n vidul mental lumina (2)
Ca si (imaginea) peisajului prin fereastra goale.
1. KSuflul" nu este totuna cu Ci o formula
care desemneaza duhul (mentalul) ong1nar, adica
nentinat de idei conceptii preconcepute.
2. o idee asemanatoare gasim in KEvanghelia dupa
Toma": KCnd discipolul este plin, el este plin de tenebre;
cind e gol (vid). e plin de lumina .. . "
131
Omul , cnd se bucura prea mult
Graviteaza n j urul polului pozitiv.
Cnd se necajeste prea mult,
El graviteaza n jurul polului negativ.
Fara echilibru ntre luminos si obscur,
anotimpurilor,
Armonia ntre cald frig,
Snt perturbate.
Fiinta sufera din aceasta pricina,
si pierde centrul de greutate,
si deregleaza umorile si devine incapabila
finalizeze gndurile faptele.
Astfel lumea ntreaga devine prada
lpocriziei si instabilitatii (1 ).
1. Exista o masura n toate lucrurile. Ignornd acest
adevar universal , omul se poate dezechilibra grav, dupa
cum exagereaza nota fie n bucurie, fi e n amaraciune.
Dar mai grav: dezechil ibrul sau se rasfringe asupra
anturajului. De aici ipocrizia - care nu este adeseori dect
o expresie a sentimentelor noastre si
inconsecventa ...
133
Universul este unitatea tuturor fapturilor. Daca
atingem aceasta unitate si ne identificam cu ea,
trupului nostru nu ne vor mai fi dect
tarna, n timp ce moartea,
nceputul nu vor mai diferi prin nimic de
succesiunea zilei si noptii care nu poate tulbura
pacea noastra launtrica. Cu att mai vom fi
tulburati de cstigul pierderea temporale, de noroc
sau de ghinion! (1)
1. n filozofia hermetica citim ceva asemanator: ceea ce
este n afara este nauntru, viceversa. Aceasta
omologare a universului exterior cu cel interior, a omului
cu lumea, este o conceptie larg n antichitate.
Zhuang Zi ne invita aici sa imitam modelul lumii
exterioare, modelul lui Tao care le aduce pe toate
si sa realizam unitatea interioara.
Ceva identic ne propune psihologia lui C.G. Jung:
realizarea Sinelui care inseamna unirea contrariilor, n
speta conjunctia
135
EDITURA
AR OPA
SERVI CI I:
EDITARE TIPRIRE PLIANTE,
REVISTE, CALENDARE, AGENDE, FORMULARE,
ETICHETE, AUTOCOLANTE
EDITARE SI TIPRIRE CRTI SI DE
VERSURI /PROZ, N REGIA AUTORILOR
EDITURA AROPA
TEL. 335.05.74
REDACTOR: GINNO DUMITRESCU
TEHNOREDACTARE: MARIA RUSU
.-
o
~
N
o
o
O')
(")
N
ne de grijile
acestei lumi este pentru
Calea, principiul Taoist care spune
totul n acest univers este opera legii
Totul apare dispare, se
si moare, urmnd cursul firesc al
fenomenelor naturale. Succesul
esecul se mpletesc - ele vin fiecare la
timpul lor este cu totul inutil vrem
le sau le n
realitate nimeni nu poate produce nimic
n acest univers nu este n acord
cu Tao, dreapta care
este cea a fenomenelor naturale. n
fond, este ceea ce spune si Iisus
atunci cnd nimeni poate
clinti nici un fir de din capul
nu asta e lui
Dumnezeu.