Sunteți pe pagina 1din 12

F -X C h a n ge F -X C h a n ge

PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k
ANALIZA MODULUI DE IMPLEMENTARE
A CDS I CDL LA NIVELUL COLII

Curriculum-ul, în sens larg, desemneaz ansamblul proceselor educative i al


experien elor de înv are prin care trece elevul pe durata parcursului s u colar.

În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul documentelor colare de tip


reglator în cadrul c rora se consemneaz datele esen iale privind procesele educative i
experien ele de înv are pe care coala le ofer elevului.

Dup criteriul zonei de acoperire a întregii realit i curriculare, tipul de curriculum


explicit este concretizat în documentele curriculare: planurile de învatamânt; programele
scolare; manuale; alte materiale curriculare.

Reforma curricular din înv mântul românesc a debutat cu realizarea


curriculum-ului oficial sau inten ionat. Acesta const dintr-o serie de documente, unele cu
caracter obligatoriu altele cu caracter orientativ, menite s structureze întreaga activitate
didactic la nivel preuniversitar i s ghideze pe profesor în planificarea i
proiectarea unit ilor de înv tare. Ea continu cu aplicarea, evaluarea i revizuirea
periodic a curriculum-ului na ional i apari ia – pe acest cale – a curriculum-ului realizat
sau efectuat. A fost creat, de asemenea, un Consiliu Na ional pentru Curriculum; una
dintre sarcinile acestuia a fost publicarea unor ghiduri metodologice de aplicare a noilor
programe colare (care au înlocuit programele analitice).

La nivel conceptual, vârstele colare au fost organizate conform rezultatelor


ultimelor cercet ri de psihologie, iar planul de înv mânt unic a fost înlocuit cu planuri-
cadru, corespunz toare diferitelor filiere, profiluri i specializ ri. Unul dintre principiile care
au stat la baza conceperii acestor planuri-cadru, principiul func ionalit ii, a determinat
structurarea întregului înv mântului preuniversitar (I – XII /XIII) pe cicluri curriculare (în
num r de 5) i pe arii curriculare (în num r de 7). Mai mult, “proiectarea curriculum-ului a
fost centrat pe competen e i nu pe obiective deoarece – conform cercet rilor din
domeniul psihologiei cognitive – prin competen se realizeaz în mod exemplar transferul
i mobilizarea cuno tin elor i a deprinderilor în situa ii / contexte noi i dinamice.”
Ariile curriculare sunt ansambluri structurate, ierarhizate de obiecte de studiu, care
acoper perioada întregului înv mânt preuniversitar (I – XII / XIII).
Ariile curriculare au fost selectate în conformitate cu finalit ile înv mântului,
importan a diverselor domenii culturale care structureaz personalitatea uman ,
conexiunile dintre aceste domenii.
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k
S-a optat pentru urm toarele 7 arii curriculare: Limb i comunicare; Matematic i
tiin ele naturii; Om i societate; Arte; Educa ie fizic i Sport; Tehnologii; Consiliere i
orientare.
Programa colar descrie oferta educa ional a unei anumite discipline pentru un
parcurs colar determinat.
Programa colar define te în termeni generali informa iile necesare pentru
formarea intelectual a elevilor, f a mai preciza timpul (unic) necesar asimil rii fiec rei
unit i de con inut.
Noile programe colare la nivelul înv mântului liceal nu mai sunt centrate pe
obiective (ceea ce le conferea un anumit grad de generalitate imposibil de evitat în cazul
unei popula ii colare diverse dar înc nespecializate), ci pe competen e, au un specific
ac ional i permit o evaluare orientat spre perspectiva iminentei integr ri a elevilor în
via a social i profesional . Programa colar este un document oficial, programatic, care
red con inutul înv mântului, fiind elaborat pe cicluri de înv mânt i clase, separate
pentru fiecare disciplin .
Programa colar , ca i planul de înv mânt, este un document de politic
educa ional . Cele dou documente, planul i programa, reprezint în teoria curriculum-
ului documente de mare importan în procesualitatea educa iei, fiind considerate
veritabile instrumente de transpunere în practic a curriculum-ului.
Se poate face o paralel între programa colar i programa analitic .
Pentru liceu, MEdC a conceput Planuri-cadru diferen iate, pe filiere, profile i
specializ ri, care permit o diversificare a parcursului colar.
Planul-cadru de înv mânt permite colilor s realizeze scheme orare proprii.
Astfel, în locul unui plan de înv mânt unic pentru toate clasele din colile de acela i tip,
prin Planul-cadru, colile se raporteaz la un Curriculum comun (trunchi comun) – care
reprezint maximum 80% din plan i un Curriculum la decizia colii (CD ). Procentul
afectat pentru CD se majoreaz progresiv în înv mântul liceal, de la 20% în clasa a IX-
a, la aproximativ 40-45% în clasa a XII-a, dând astfel consisten a real profilului i
specializ rii.
Structura planului cadru pentru ciclul inferior al liceului este:
- trunchi comun 75-80%
- curriculum diferen iat 15 - 20%
- curriculum la decizia colii 5%

Pentru coala de Arte i Meserii:


F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k
- trunchi comun 30%
- curriculum diferen iat 40%
- curriculum în dezvoltare local 30%
Pentru înv mânt post-obligatoriu preuniversitar, exist anul de completare (care
urmeaz colii de Arte i Meserii) i ciclul superior al liceului. Absolven ii colii de Arte i
Meserii pot continua studiile numai prin anul de completare.
Structura planului cadru pentru ciclul superior al liceului este:
- trunchi comun 50 - 60%
- curriculum diferen iat 30-35%
- curriculum la decizia colii 10 - 20%

Curriculum-ul la decizia colii

Acoper diferen a de ore dintre curriculum-ul nucleu i num rul minim sau maxim
de ore pe s pt mân , pe disciplin i pe un an de studiu prev zute în planurile cadru de
înv mânt.
CDS-ul devine, prin dreptul de a lua decizii conferit colii, emblema puterii reale a
acesteia. Derivat din libertatea de a decide asupra unui segment al Curriculum-ului
na ional, aceast putere d posibilitatea definirii unor trasee par iale de înv are ale
elevilor.
Tipuri de CDS în înv mântul liceal:
- op ional de aprofundare
- op ional de extindere
- op ional ca disciplin nou
- op ional integrat
- op ional ca disciplin care apare în trunchiul comun la alte specializ ri
o Op ional de aprofundare: este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplin studiat
în trunchiul comun care urm re te aprofundarea obiectivelor de referin / competen elor
specifice din curriculum-ul nucleu prin noi unit i de con inut.
o Op ional de extindere: este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplin studiat în
trunchiul comun care urm re te extinderea obiectivelor cadru / competen elor generale din
curriculum-ul nucleu prin noi obiective de referin / competen e specifice i noi con inuturi.
o Op ional ca disciplin nou : introduce noi obiecte de studiu, în afara celor
prev zute în trunchiul comun la un anumit profil i specializare sau teme noi, care nu se
sesc în programele na ionale.
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k
o Op ional integrat: introduce ca obiecte de studiu noi discipline structurale în jurul
unei teme integratoare pentru o anumit arie curricular sau pentru mai multe arii
curriculare.
Curriculum-ul la decizia colii este, în înv mântul profesional i tehnic, un
curriculum de dezvoltare local care presupune participarea i eforturile reunite ale mai
multor factori implica i în procesul de educa ie: elevi, cadre didactice, p rin i i parteneri
sociali.
Nout ile pe care le aduce noul curriculum sunt urm toarele:

• Plasarea înv rii - ca proces - în centrul demersurilor colii (important este nu ceea
ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a înv at).
• Orientarea înv rii spre formarea de capacit i i atitudini, prin dezvoltarea
competen elor proprii rezolv rii de probleme, precum i prin folosirea strategiilor participative
în activitatea didactic .
• Flexibilizarea ofertei de înv are venit dinspre coal - structurarea unui
înv mânt pentru fiecare, deci pentru elevul concret, iar nu a unui înv mânt uniform
i unic pentru to i,
conceput pentru un elev abstract.
• Adaptarea con inuturilor înv rii la realitatea cotidian precum i la preocup rile, la
interesele i la aptitudinile elevului.
• Introducerea unor noi modalit i de selectare i de organizare a obiectivelor i a
con inuturilor, conform principiului „nu mult, ci bine"; important nu este doar ce anume, dar
cât de bine, când i de
ce se înva ceea ce se înva , precum i la ce anume serve te mai târziu ceea ce s-a
înv at în coal .
• Posibilitatea realiz rii unor parcursuri colare individualizate, motivante pentru elevi,
orientate spre inova ie i spre împlinire personal .
• Responsabilizarea tuturor agen ilor educa ionali în vederea proiect rii, a
monitoriz rii i a evalu rii curriculum-ului.
Curriculum-ul la decizia colii este, în înv mântul profesional i tehnic, un
curriculum de dezvoltare local care presupune participarea i eforturile reunite ale mai multor
factori implica i în procesul de educa ie: elevi, cadre didactice, p rin i, parteneri sociali
(agen i economici, institu ii/organiza ii locale sau regionale, etc.). Op iunea pentru o astfel de
component a curriculum-ului se integreaz strategiei de descentralizare, conform c reia
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k
autorit ile publice locale trebuie s joace un rol important în înv mântul profesional i tehnic
datorit responsabilit ii i angajamentelor pe care le au fa de cet eni.
Pentru aprobarea CDS-urilor, este nevoie de avizul Consiliului pentru Curriculum din
fiecare unitate de înv mânt, iar apoi fiecare CDS trebuie aprobat de inspectorul de
specialitate din ISJ, respectiv ISMB. O fi pentru aprobarea unui CDS arat astfel:
AVIZAT,
Inspector de
specialitate

- FI DE AVIZARE –
A PROIECTULUI DE PROGRAM PENTRU OP IONAL

A. Avizul colii:
Denumirea op ionalului:
Tipul: CDS
Clasa:
Durata: 1 an
Num r de ore pe s pt mân :
Autorul :
Abilitarea pentru sus inerea cursului:
Institu ia de înv mânt:

Avizul Consiliului de Curriculum al colii(CC )

CRITERII I INDICATORI DE EVALUARE


DA NU DA, cu recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei
Argument
Competen e specifice
Con inuturi ( asociate competen elor)
Valori i atitudini
Sugestii metodologice
II. Existen a unei bibliografii
III. Element e de calitate
Respectarea particularit ilor de vârst a elevilor
Concordan a cu etosul colii, cu interesele elevilor i cu
nevoile comunit ii
Con inutul argumentului
- oportunitatea op ionalului
- realismul în raport cu resursele disponibile
Corelarea competen elor cu con inuturile
Corelarea competen elor cu situa iile de înv are
propuse la
Sugestii metodologice
Adecvarea modalit ilor de evaluare la demersul
didactic propus
AVIZUL CCS: DA, cu recomand ri
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k
AVIZUL CONDUCERII COLII: ................................................
NOT : Pentru a fi acceptat proiectul de program trebuie s întruneasc „DA” la punctele I
i II i cel pu in 5 „ DA”/ „DA cu recomand ri” la punctul III
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
AVIZAT,
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.c .c
.d o
c u -tr a c k Inspector de specialitate .d o
c u -tr a c k

- FI DE AVIZARE –
A PROIECTULUI DE PROGRAM PENTRU CURRICULUM
B. Avizul colii:
Denumirea op ionalului…………………………………………………………………............................................................
Tipul: CDL
Clasa:
Durata:
Autorul:
Abilitarea pentru sus inerea cursului:
Institu ia de înv mânt:
DA NU DA, cu recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei
Argument
Competen e specifice
Con inuturi ( asociate competen elor)
Valori i atitudini
Sugestii metodologice
II. Existen a unei bibliografii
III. Element e de calitate
Respectarea particularit ilor de vârst a elevilor
Concordan a cu etosul colii, cu interesele elevilor i cu nevoile comunit ii
Con inutul argumentului
- oportunitatea op ionalului
- realismul în raport cu resursele disponibile
Corelarea competen elor cu con inuturile
Corelarea competen elor cu situa iile de înv are propuse la Sugestii
Metodologice
Adecvarea modalit ilor de evaluare la demersul didactic propus
AVIZ CCS: NU DA AVIZUL CONDUCERII DA, CU RECOMAND RI

AUTORI: DIRECTOR COORDONATOR,


F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k

Curriculum de dezvoltare local

Curriculum-ul de dezvoltare local este elaborat într-un cadru de parteneriat între coal i
comunitate i are în vedere:
• resursele locale pentru instruire (baza materiala a grupurilor colare, cadrul de
colaborare cu agen ii economici);
• cerin ele locale pentru preg tirea în diverse ocupa ii, grupe de ocupa ii, meserii i
specializ ri, care s serveasc activit ilor economice desf urate în zon .
Con inutul curriculum-ului de dezvoltare locala pentru preg tirea de specialitate se elaboreaz
de c tre colective mixte formate din profesori i speciali ti din domeniul în care elevii se
preg tesc.
Scopul curriculum-ului de dezvoltare local poate fi sintetizat în urm toarele
elemente:
L rgirea domeniului ocupa ional, dar i adâncirea competen elor cheie al turi de
compene ele personale i cele sociale (comunicarea, lucrul în echip , gândirea critic ,
asumarea responsabilit iilor, creativitatea i sprijinul antreprenorial);
Dobândirea cuno tin elor i deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesional într-o meserie, grup de ocupa ie sau specializare;
Promovarea valorilor democratice, care s le permit viitorilor absolven i s
devin cet eni responsabili ai unei societ i deschise.
Premisele dezvolt rii curricutum-ului la decizia colii, pentru S.A.M. s-au realizat prin
Programul Phare-VET, care a atribuit partenerilor sociali atât rol consultativ, cât i decizional
în formarea profesional . În aceste condi ii, formarea profesional se apropie de
întreprinz tor, de cerin ele acestuia, astfel încât absolven ii s posede deprinderi i abilit i
practice conforme tipurilor de competen e specifice locurilor de munc oferite de angajatori.
Prin proiectul de reform Phare-VET s-a propus un cadru curricular flexibil, care
permite adaptarea Ia nevoile de formare identificate pe baza analizelor pie ei muncii, precum
i crearea oportunit ilor pentru rute profesionale individualizate.
La baza elabor rii curriculum-ului colar s-au aflat:
Standardul ocupa ional – document ce descrie într-o form standardizat
con inutul unei ocupa ii i pune în eviden i promoveaz relevan a i transferabilitatea
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k

competen elor de la o ocupa ie la alta, constituind o punte de leg tur între domeniul
form rii profesionale i cerin ele angajatorilor.
Standardul de preg tire profesional (SPP) – document ce reprezint
transpunerea standardului ocupa ional în ofert educa ional .
Standardele ocupa ionale definesc competen ele necesare pentru realizarea
eficient a activit ilor dintr-o ocupa ie.
În ceea ce prive te coala de arte i meserii, structura de preg tire are o form
arborescent , cu preg tire de baz la nivelul I (clasa a IX-a i a X-a) i cu preg tiri de
specialitate la nivelul II (clasa a XI-a)(anul de completare).

Pentru realizarea palnurilor de colarizare, colile sunt obligate s adune informa ii


privitoare la num rul de elevi pe care urmeaz s -i colarizeze, la locurile de munc cele
mai c utate la momentul realiz rii planului, dar mai ales în perspectiv . Institu iile cel mai
frecvent indicate ca surse reale sau poten iale de date sunt Institutul Na ional de Statistic
i Ministerul Educa iei i Cercet rii, la acestea ad ugându-se Ministerul Muncii, Solidarit ii
Sociale i Familiei, Ministerul de Finan e, Agen ia de Ocupare a For ei de Munc . În
general, aceste institu ii de in / furnizeaz categorii diferite de date:
- Ministerul Educa iei i Cercet rii colecteaz datele privind sistemul ini ial de
educa ie i formare (date privind popula ia colar , rezultatele elevilor la testele de
evaluare i examenele na ionale, personalul didactic, infrastructura i dot rile etc.);
- Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei i Agen ia Na ional de Ocupare a
For ei de Munc (ANOFM) de in îndeosebi date referitoare la formarea
profesional continu i la situa ia ocup rii for ei de munc ;
- Ministerul de Finan e, dar i Ministerul Educa iei i Cercet rii, Agen ia de Ocupare
a For ei de Munc , de in informa ii privind cheltuielile pentru educa ie i formarea
profesional (ini ial i continu );
- Institutul Na ional de Statistic reprezint principala institu ie cu rol de colectare a
informa iilor, atât a celor privind educa ia i formarea ini ial i continu , cât i a
datelor privind for a de munc , a datelor demografice, economice .a.; INS este, de
altfel, institu ia furnizoare de date c tre Eurostat.
Cele mai multe dintre informa iile necesare calcul rii SNIE fac deja parte din sistemul
de colectare a datelor al institu iilor men ionate, altele urmeaz s fie incluse în
instrumentele de colectare. Majoritatea datelor, cum sunt cele referitoare la popula ia
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k

colar , personalul didactic, infrastructura înv mântului etc. sunt ob inute prin anchete
exhaustive. Alte informa ii se ob in pe baza unor anchete realizate pe e antion
reprezentativ, cum sunt cele rezultate din Ancheta for ei de munc în gospod rii (AMIGO),
Caracteristici ale educa iei permanente (modul complementar la AMIGO), Formarea
profesional continu , anchete realizate de INS, trimestrial (primele dou ) sau la intervale
mai mari de timp (4 ani).
Pentru calculul indicatorilor referitori la diferite aspecte ale sistemului de educa ie,
precizia estim rilor ob inute prin anchete pe e antion reprezentativ se încadreaz în limite
acceptabile. Aceast modalitate de colectare a datelor este mai rapid i mai pu in
costisitoare. O astfel de anchet ar putea fi ini iat în vederea ob inerii de date privind
inser ia profesional a absolven ilor diferitelor niveluri de educa ie (în prezent, acest
fenomen nu este urm rit).
De altfel, credibilitatea i acurate ea indicatorilor depind direct de sistemul de date,
îndeosebi în ce prive te:
- existen a unor baze de date privind popula ia colar , personalul didactic,
infrastructura, resursele financiare etc.;
- subdivizarea datelor pentru toate categoriile care intereseaz : popula ia colar ,
personalul didactic, infrastructura, resursele financiare etc.
Organizarea datelor trebuie s corespund nivelului la care se calculeaz fiecare
indicator: na ional, regional, jude ean, local. De exemplu, de inerea de date în plan regional
i pe medii de reziden este important în vederea identific rii disparit ilor regionale în
materie de educa ie.
La nivel regional(pentru cele 8 regiuni) au fost elaborate Planurile Regionale de
Ac iune pentru Înv mânt (PRAI), care constituie principala surs pentru unit ile de
înv mânt în elaborarea planurilor de colarizare. Din acestea, au derivat Planurilor
Locale de Ac iune pentru Înv mânt (PLAI), care constituie, de asemenea, surs de
informa ii pentru unit ile de înv mânt.
Validarea este procesul prin care se garanteaz c propunerile de calific ri sau
unit i de competen din cadrul Sistemului Na ional de Calific ri Profesionale din România
(SNCPR) sunt relevante, coerente, necesare i clar definite. Coeren înseamn c
elementele constitutive ale calific rii sau ale unit ilor de competen satisfac colectiv
anumite scopuri bine fundamentate i clar exprimate. În acela i timp, acestea trebuie s fie
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k

compatibile i necesare pentru atingerea unui anumit obiectiv de formare profesional


i/sau de înv mânt.
Bazat pe criterii, validarea respect cerin ele referitoare la transparen i
spundere. Define te criteriile de validare pe care trebuie s se bazeze procesul de
validare în urma c ruia sunt aprobate calific rile. De asemenea, prezint componen a
posibil a juriilor de validare i modul de organizare a sesiunilor de validare. Elaborarea
final a unui astfel de document poate s aib loc sub auspiciile unui subcomitet tehnic din
cadrul unui organism de reglementare a Sistemului Na ional al Calific rilor Profesionale
Na ionale din România (SNCPR), în conformitate cu cerin ele stabilite în Proiectul privind
Calific rile.
Validarea se refer la natura calific rii sau a unit ii de competen i se centreaz
pe analizarea justific rii, coeren ei i calit ii tehnice a acestora. Prin procesul de validare
se stabile te dac o calificare sau o unitate de competen propus corespunde sau nu
scopului pentru care a fost elaborat i dac r spunde cerin elor identificate, de exemplu,
prin intermediul Planurilor Regionale de Ac iune pentru Înv mânt (PRAI).
Toate calific rile i unit ile de competen noi trebuie validate înainte ca unit ile de
înv mânt s poat primi aprobarea pentru includerea acestora în oferta educa ional . În
mod similar, orice modific ri aduse unit ilor de competen sau calific rilor existente
trebuie validate pentru a garanta c acestea respect în continuare criteriile stabilite. În
plus, calific rile a c ror perioad pentru care au fost validate s-a încheiat trebuie revalidate
dac colile doresc s continue s le p streze în oferta lor educa ional .

EXEMPLE de acte normative care sunt necesare pentru implementarea curriculum-ului:

ORDIN nr. 3172/30.01.2006 referitor la aprobarea planurilor de înv mânt i a


programelor colare pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare Tehnologii,
pentru ruta direct de calificare - la clasele a XI-a i a XII-a înv mânt de zi, ciclul
superior al liceului, filiera tehnologic - i pentru ruta progresiv de calificare - la clasele
a XII-a i a XIII-a înv mânt de zi, prin coala de arte i meserii i anul de completare
Ordin nr. 4051/24.05.2006, cu privire la aprobarea Planurilor-cadru de înv mânt
pentru înv mântul seral
ORDIN nr. 5718/22.12.2005 cu privire la aprobarea planurilor-cadru de înv mânt
pentru ciclul superior al liceului
ORDIN nr. 4997/22.09.2005 cu privire la aplicarea curriculumului na ional, la clasele a
IX-a - a XIII-a din înv mântul seral, în anul colar 2005-2006
Planurile-cadru pentru înv mântul seral, ciclurile inferior i superior ale liceului, filiera
teoretic
F -X C h a n ge F -X C h a n ge
PD PD

!
W

W
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
k

k
lic

lic
C

C
w

w
m

m
w w
w

w
o

o
.d o .c .d o .c
c u -tr a c k c u -tr a c k

Planurile-cadru pentru înv mântul seral, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologic ,
ruta direct de calificare profesional
Planurile-cadru pentru înv mântul seral, coala de arte i meserii, ruta progresiv de
calificare profesional
Planurile-cadru pentru înv mântul seral, anul de completare, ruta progresiv de
calificare profesional
Curriculum pentru cultura de specialitate aferent ariei curriculare Tehnologii, ciclul
superior al liceului, filiera tehnologic (nivelul 3), calific ri din domeniul Resurse - Anexa
nr. 2 la O.M. nr. 3172/30.01.2006
Curriculum pentru cultura de specialitate aferent ariei curriculare Tehnologii, ciclul
superior al liceului, filiera tehnologic (nivelul 3), calific ri din domeniul Servicii - Anexa
nr. 2 la O.M. nr. 3172/30.01.2006
Curriculum pentru cultura de specialitate aferent ariei curriculare Tehnologii, ciclul
superior al liceului, filiera tehnologic (nivelul 3), calific ri din domeniul Tehnic - Anexa
nr. 2 la O.M. nr. 3172/30.01.2006
Planuri de înv mânt pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare
Tehnologii, pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic , Resurse (nivel 3) -
Anexa 1 la O.M. nr. 3172/30.01.2006
Planuri de înv mânt pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare
Tehnologii, pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic , Servicii (nivel 3) - Anexa
1 la O.M. nr. 3172/30.01.2006
Planuri de înv mânt pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare
Tehnologii, pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic , Tehnic (nivel 3) - Anexa
1 la O.M. nr. 3172/30.01.2006
Preciz ri privind aplicarea, în anul colar 2005-2006, la înv mântul liceal seral, filiera
tehnologic , a planurilor cadru pentru înv mântul liceal seral, aprobate prin O.M. nr.
3680/18.04.2001 - Anexa 1 la O.M. nr. 4997/22.09.2005
Metodologia continu rii studiilor dup finalizarea înv mântului obligatoriu, aprobat
prin OMEdC nr. 5021/23.09.2005
ORDIN nr. 3451/09.03.2004 privind aprobarea curriculumului pentru cultura de
specialitate i instruire practic din aria curricular Tehnologii, la clasele a IX-a i a X-a,
coala de arte i meserii precum i curriculumului diferen iat la cultura de specialitate
din aria curricular Tehnologii, la clasele a IX-a i a X-a, liceul tehnologic
ORDIN nr. 5208/25.09.2006 privind aprobarea programelor colare pentru disciplinele
op ionale Drepturile omului (curriculum la decizia colii pentru liceu) i Educa ie
european (curriculum la decizia colii pentru înv mântul primar)
Ordinul nr. 4730 din 22.09.2004, privind aprobarea programelor colare pentru
disciplinele „Educa ie economic ” (curriculum la decizia colii pentru gimnaziu),
„Educa ie civic ” (curriculum la decizia colii pentru liceu) i „Competen în mass-
media” (curriculum la decizia colii pentru liceu)
ORDIN nr. 4496/11.08.2004, privind aprobarea programelor colare pentru disciplina
op ional Educa ie pentru s tate, clasele I-XII -a (variant modular )
Programe colare pentru disciplina op ional Educa ie pentru s tate clasele I-XII