Sunteți pe pagina 1din 62

ReferenF: Note

Prof univ. dr llie Bedescu.directoruldirectorulcentrului de Adeseoriin ultimul an am fostintrebatdespremotiwl carem-a


ceopolitica$i Antropologievizuald al Universitilii Bucurelti determinatse scriu cafteaEfecteleteleviziuniiosupramintii umane.
Dr. ElisabetaNegreanu, cercetato^rStiinFficlnstitutulde Studii in general,respundeam simplu:o conjuncture,o simPlddiscuie;
aleEducatiei, MinisterulEducatieili Invilimantului estegreu de intelesinse cum o intalnireoarecarepoateschimba
Dr RodicaNanu,medicpediatru,consultantUNESCU vialaunui om.Voi redaln continuareaceastd intamplarecu gandul
ce ceeace m-adeterminatpe minese'mischimborizontulde preo-
cupiri va face!i pe cititoriiacesteici4i seacordemaimulteatentie
celorcevor uftna.
in urm; cu cinciani am cunoscutun teneramericancaremi a
fostcolegla un cursde specializare pe carel_amurmatin strdindta-
te. imprietenindu-ne, am petrecut mult timp impreunepovestind
despreviaganoastrdde pAni atunci cel mai mult m-a impresionat
viala frateluiseuMichaelasupracereiareveneamadeseain discu-
liile noastre.Voi reproducepe scurt Povestea lui Michael,renun
prietenul
$nd la dialogurilecares-auPurtatatunciintre mine !i
meuJohn,pentrua scurtapovestirea.
Candavea10 ani - povestea el - pdrinii lor s-audespe+t.El a
rSmascu tatil lui, iar frateleseu,careaveaatuncinumai2 ani,a fost
luat de mamasa.insdmameisalenu ii mai rdmaneaaproapedeloc
dmp sa seocupede el, cici iqi petreceaintreagazi la serviciu,qi ast-
fel a fost nevoit; sEangajezeo bonacaresAsteacu Michael Aceasta
insd il Esa pe fratelelui John se steaceasunintregi in faF televizo-
rului. Aceastaera o activitatecarelui ii Ecea foartemareplecere,iar
boneiii convenea,neavandasdeldelocde furce cu el. Mamacunol-
Dcsdid€a cIP a Aiblioteii NaFotlre . Ronadei tea aceasta,insd era multumita,crezandce asdelel va invi,ta o mul-
GHEORGHE,VIRCI U; CRM^IInJ, NICOLETAi
lime de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar aveatimpul sa i le
DNiGUUNESCU, ANDRET spune.Michaeldevenealnsddin ce in ce mai agitatli obrazniccu
Ef€ctele nidlui e@ sup.a mintii copilului / toli cei din jur, inclusiv cu mamasa Ea nu putea si-i refuzenici o
vi.giliu Ghcorghe,Nicoletacriveanu, plecere, cao compensalie la rimPulPecarenu puteasei-l acorde.
Andrei Dragllinescu. Bucur€$i: kodromos, 2007
Michaelera un copilinteligent,astfelce in primii ani de lcoale
rsBN 13 978 973 87900-3.2
se pirea ca nu va avea problemela invelitura Dar ince de pe

2
atunci se observala el o aDumit5hiperactivitateqi neaterlfe. Mai afard de a sta pe Internet, a manca qi a bea nu-i mai place se faca
teIziu acestefenomenes-au accentuat.Dupe dasa a IV-a a inceput nimic altceva. Odate mi-a spus ce nu-i mai vine si piriseasce lu'
se invele din ce in ce mai prost,devenindun elev problemd.Nu pu- mea virtuale, ce lumea realdil plictiseqteqi il oboseqtegrozav.
tea sta locului, nu se putea concentrala ore, era pe[nanent disEat, Nu estesinSurultanir americanin situafialui. Nenumdralicopii
extrem de irascibilSicenere! de$i aveaun suflet foarte bun Mama suferl astizi de ADHD, iar America este plina de adolescenti frus-
a inceput sa I duca la docto , pentru ca in final se constatecA trati, incapabilise se descurcein viagi, si \i intemeiezeo familie.
suferi de ADHD (deficit de aten{iecu hiperactivitate).Pentru ca se Deqi aceasti povestirem-a marcat mult, la wemea aceea,nici
poate sta liniltit in clase,lui Michael i s-a dat si ia talin, un seda- micar nu benuiam anvergurafenomenului.Totu$i, am inceput se
ma informez, adt din cdrtile de specialitateprovenitein specialdin
dv care se administreazefoarte multor copii in America.Acaseera
America,cat {i prin discuFilepurtate cu psihoPedagogi, psihologisi
destul de liniQtitc6nd se uita la televizorsau cand se juca pe calcu
medici.odatd cu trecereatimpului, in mesumin careconltientizam
lator, dar in rest avea un comportamentimposibil. Mai cu seami
pericolul am inceput tot mai mult si mi gAndescla scriereaunei
cand nu i se ficea pe plac deveneaextrem de irascibil li agresiv
cirti destinate publicului din Romania. Din acestefremanteri, in
Dupi televizor au urmat jocurile pe calculator care ii ocupau cea
urma a peste patru ani de studii a rezultat volumul Efecteie
mai mare parte a timpului liber, iar apoi Intemetul. Cum veneade
tele|iziunii asuprc mintii umane.
la scoali se asezala calculator,uitand chiar !i si mai minance.
Dupd apari{iaceqii am fost intrebat de unii dintre cititori cu ce
Doctorii au insistatmult pe l6ngd mama sa se nu-l mai laseatat
a$ compara televizorul, pentru a oferi o imagine sintedce Privind
de mult in fata ecranului,inse ea nu se putea opune. Era suficient efectele acesteitehnologii asupra omului. Primul lucm care mi-a
si se deschidadiscutia pentru ca Michael s5 face o adeveratecrize venit in minte a fost apamtul roentgcn,cel cu al cdrui ajutor se fac
de nervi li si devini violent. radiografiile.Catevasecundede expunereala razeleX ne pot oferi
Cu mare dificultate a reuQits5 termine qcoala,p eteni nu ptea o imagine foarte utile prMnd mptura unui os sau o alti afecfiune
avea,iar cu fetele intdmpina multe probleme,in principal din prici- organice,qi, prin urmare, o interventieprecisea doctorului, terapia
nd ce s'a ingri$at foane mult qi de aceease simtea comPlexat.De opdme. Dar dac5 in fiecarezi ne exPunemcatevaminute razelor X
asemenea,se pare cd privitul la imagini de pe site urile eroiice de penmr a ne distra,vizualizandu-neoaseleti organeleinteme, atunci,
pe Inrerneti-a produs un dezechilibruatAt psihologiccat li organic, nu numai ce nu ne vom vindeca mai rePede,ci, cu si8uran6, vom
cici nu mai poateintreline relatii sexualenormalecu o fat;. muri in caiva ani de o afectiune8rave,cum ar fi canceiul La fel se
Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2002) Si std acasa.A intample Qicu ecranulvideo. De{i existeposibilitateaobtinerii unui
incercatde mai multe ori se se angajeze,dar nu rezisti mai mult de real folos de pe urma acesteitehnologii,folosireanejudicioasda sa
carevazile. Este extrem de nelini$tit si distrat, nu are putere sa se s ar putea sA aduce mai tarziu prejudicii incalculabileomului. Cat
motivcze $i sA se concentrezela munca pe care o ale de fdcut, nu timp ar trebui alocat vizionerii, care este Periodicitatea pe care acest
poate ascultaSi indeplini ceeace i se spune, deli la prima vedere obicei ar trebui se o aibe in viata noastti pentru ca sd nu devini
pare o pers()anbnormald. nociv, sunt intleberi h care ar trebui se gasim noi ln|ine rlspuns,
Mama sa estc disperate,fiindc5 i{i de seamace nu estebun de intr-o lume in careteleviziuneaesteprincipalulmiloc Publicitar.
nimic qi nu qtie ce o sij face in viad duPAce nu o sd mai fie ea ln
4
Multi dintre cititorii ceqi au solicitat$i o variantl sintetice,mai
redusi a acesteici4i, pentru a putea fi mai ulor parcursaSi de cei Cuvantinainte
cSrorale-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice.Sarcinaa in urma cercet5rilordesfdsuratein ultimii ani, nu mai rimane
fost destul de dific e, fiindci afimaiile fera demonsttatii Pot ap5- nici o indoiale: vizionareaTV si calculatoruldduneazedezvolterii$i
rea desrul de pu{in credibile, prin gravitatea lor, iar explica$ile func{ionerii creierului uman. Aceasta,deoareceactMtatea conica-
chiar Si numai in parte reptodusecrescsemnificativnumerul pagi 15,arunci cend ne agezemin fata ecmnului, estecompletdiferite de
nilor. Asdel ce s-a ficut compromisulde a pesffa din o ginal nu- aceealntalnita in mod obiqnuitin viaF oamenilor.Celecatevacea-
mai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra suri petrecutezilnic de copii in fata televizorului!i a calculatorului,
dezvolterii Qi functionerii mintii umane, renuntand aproaPecom_ ince din primii ani de viali, vor influenta definitoriu modul in care
plet la disculia privind cultura nihilismului, Qi am redus la mini- creierul va respundepe viitor la provocirile lumii reale, modul in
mum demonstratiile.Spre exemplu,in cazul dePendenleide televi' careva procesainfo[natia.
zor, s a renuntat complet la partea demonstrativaprezentandin Astfel, se demonstreazain mai multe studii, mintea tinerilor
doar o sinSurepagini concluziiledemonstralilorrealizatein 3l de ajunge sA fie dependenti de stareade pasivitate,de neconcentrale
pagini in volumul original. in aceasti perspectivl multe din capi !i neganditecare i-a fost indusezilnic, catevaceasuri,pdn interme-
tole pot fi considerateca fiind doar o scund introducerein proble_ diul vizionarii. EmisferasdnSi a deierului, a carei activitate este
maticd. Pentru cei care doresc si aprofundeze fenomenele, lucru ne_ inhibatd cdnd privim Ia televizor,nu se dezvoltenormal, ceeace va
cesar penmr formarea unei atitudini in abordarea televiziunii qi a face ca tinerii aceqtia se fie deficienti in ceea ce prive$te Sandirea
tehnologieiaudio-videoin Seneral,va fi necesarali ceRetareavolu' logica gi analiticd,in vorbire, in construireafrazei, in scris $i citit -
melor din seriaFatanevdzutea tele-viziuniisaua bibliografieicitate. procese desfeEuratein ariile acestei emisfere Cele mai Srave sunt
Aceastelucrares-arcalizatin specialpentru uzui cadrelordidac- insa consecintele pe care televiziunea !i jocurile pe calculator le au
tice qi al pirintilor, la cerereamultora dintre acc$tia ln anexele asupra funclionirii penii din fate a creierului cortexul prefiontal
adeugateciltii au fost cuprinseun capitol dedicat dependenteide - care il deosebeqtepe om de animal. Prin franareadezvolterii !i
intemet precum gi o sintezain numai catevapagini a problematici chiar prin vetdmareaprodusd de televiziune {i calculator acestei
dezbarutepe parcursulvolumului. Astazi.estetol mai Sreusd Sasim zode esentialein dezvoltareaproceselorde con$tiinle,a proceselor
timpul unei lecruri aqezate,insa Eebuiesi avemin vederecd numai mentalesuperioare,vizionareaafecteazecapacitateade concentra'
f:cand un efort ne putem smulge din v6rtejul in care ne atrage re a atenliei, shbe$temotivatia {i favorizeazecomPortamentelein
c[ltura de consum,divertismentulqi stresulunei vieli dominate de stinctive- bulimia, agresivitatea{i pulsiunilesexuale.
grija zilei de mAine.in cazul in care nu vom cunoasteefeclelepe Acestea sunt doar citeva din motivele Pentnr care Academia
care noile tehnologii le au asupra vietii noastre, s-ar putea ca intre- Americani de Pediatri€ (Reisenberg, 1998), recomandi ca
gul nostru efort existentialse nu-$i atinge dnta. Lumea modemd ne pani h doi ani copiii si nu fre lisaF si se uite la televizoi, iar
oferd nu numai o multime de facilite$, dar ne qi intinde numeroase dupi aceasti versti, pe toati perioada varstei gcolare, se t se
capcane,punandu-nein pericol in primul rand sindtatea mentald. limiteze timpul vizionirii (cumulat televizor, video sau calclla-
Numai de noi depindesi in.telegemqi astfelsAne putem pistra atat tor) la una, cel mult doui ore p€ zi. Unii autori oPineaza ca
sdnararea. c6tli libertatea pecarear5tde mull o preruim micar paoi h 5-6 ad cend se inchei€ prima Perioadd esentiali
6 /
in dezvoltarea creierului, copiii sA fie dnuti depaatede televi- $i pentru adulti, vizionareaconstituieun important factor in in-
zor ti de calculator. rensificareastarii de nervozitate$i agitatiementald,in slibirea capa'
copilul nu se poate opune. El nu are inci discerndmAntul citiii de concentrare,in scxdereamemodei,in aparitiasteriide pasi-
necesarJ de aceeaesteimportantsi fie apirat de mijloacelecare-i vitate qi a plictiselii,a deprcsiilor,a anxietelii li tulburer or de per-
pun in pericolsinitatea mentaleEiviitorul. Cumar puteaoareun sonalitate.Stresulgeneratpe parcursul $i in urma viziondrii poate
copilsAseprotejezesingurin fata unor tehnologiicaie fascineazi, afectain mod se os creierul distrugandcelula nervoasedin zonele
careau un caracterhipnotic!i caredau dependente; mai cu seami conexului prefrontal li ale emisfereistangi.Aladar, pentm Persoa-
in conditiilein careei nici micar nu benuiesc pedcolul {i nu-li pot nelecare sunt deja stresate,care sunt obositenervos,estefecoman-
imaginaconsecintele? Nu acestaesteoare rolul pirinlilo!: de a-i dat ca ln loc si-qi peteace timpul liber in fala micului ecran, agra'
apira li celiuzi pe cei mici penecandvor cepetadiscemAmantul vAndu-li starea, se caute destinderea prin ie{irea in nature, prin
necesarca se se descurcesinguriin viate?Desigur,estemult mai activitetipractice,prin lecturesauprin comunicareacu cei apropiali.
simplu si-i abandonimin fata unui ecran ca se ne vedemde Ne-am propus ince dintru inceput se intelegem adeverul qi se
Eeabe,sau ca se adunemcevabani penmr a le putea asigura gesimsolutiile cele mai Potrivitepentru a iegi din criza in ne-a adus
viitorul. Dar, ar trebuise ne Sendimmai intai li la faptul ci dupe modul de viala bohav pe care'l impune societateade consum.De
10-15ani petrecutiin fataunui ecmn,catevaore pe zi, copiiino$ri inlelegereaacesruilucm, de adoptareaunei atitudini resPonsabile
s-arputeasi nu mai aibi nici un viitor. in educareacopiilor no$tri $i in desE urarea vietii de familie de-
Educaliacopiiloreste,poate,ceamai mareresponsabilitate pe pinde viitorul acestorcopii gi al nosmr, al tururcra. Altfel vom de-
careo areomul in viaF, activitateacarene poateprocuracelemai veni spectatoriisi victimele unei revirsdri de violentd, al cdrei de-
mari bucuriisau,dimpotriv5,dezamegiri.Depindein primul r.and but si-a frcut deja aparitia, a unei inrnultiri fard precedent a bolilor
de noi formareacopilului,devenircalui sau,dimpotrive,etecul. mentale,de la depresiiPaneIa schizofrenii,a SeneralizSriila noua
omul de mainene va puteafi un real sprtin, un izvor de satisfactii$i Seneratiea infirmitetilol mentale,de la probleme de atenlie Si hi-
bucurie sau o povari, o pricine permanentede regrete,o mustrarc peractivitate PanAh autism.
vie a neglijenlei privind modelareasufletului, mintii qi rupului Asociatiapentru Apdrarea FamilieiSi Copilului $i-a asumat con'
aceluiaa cirei vialea depinsin ceamaimaremisurede noi. {tientizareacadrelor didactice!i a perinfilor asupra pericolului Pe
Triim int!-o lume in care se vorbeqtefoarte mult despre care ll reprezintl televiziunea asupra dezvoldlii minlii copiilor,
dreptui. Oare n-ar trebui sd asiguramqi copiilor dreptul ,,fun-. arat prin publicareaacestuivolum, cat !i prin PuDereala dispoziFa
damental"la mai multi afectivitate,la mai mult timp petrecut pSrinlilor a uflei linii telefoniceunde pot fi pdmite informafii pri-
impreunl cu ei, la o stimularenormalea minlii $i trupului,la a fi vind preveoireali combatereadeficitului de atenie qi hiperactivi'
pizili in fala ofensiveiunor mijloacecarele pot distrug€mintea? tate (ADHD) sau ale altor disabilitati mentale dobandite.A..tadar,
Sunt mai multe intreberi aseminitoare la care ar trebui sd putem fi gesiti la telefoanele0211335.54.95qi 0745.033.090,ince-
respundem, ln primul rand, noi parin{ii !i educatodi,rispunsde pend cu luna apiilie 2007.
caredepindesoanacopiilorno$ri gi a societe$iin caretreim.
Caracteristicileactivititii corticale
pe parcursulvizionirii TV |l/dl\
Cercetirileefecruate in ultimeledeceniiarati ce, indiferentde
Undelebetamaximum Undelealfa maximum Undeletetamaximum
conginurulprognmului de televiziuneurmerit, activitateaelectric; 13 Hz, apar in stdrile 8 Hz, caractedzeazS
30 Hz caracterizeaza
a creierului (traseeleelectroencefalografice) a celor care privescla stdrile de activitate de Pasivitate,de stareade somn upr
televizorseschimbidobandind,dupi numaidoudminutede vizio- mentale relaxareliin hiPnozS
nare,o configuragienoue, specificd,neintalniti in nici o alti actM-
tateumanA. 2. Urmarindu-se activitateaconical: in timpul Priviruluila te-
Cumsecomporti creierul umanin fala micului ecran? levizor,cercetStorii constateaPariliauneiaoomaliineurologice: in-
f. in cadrulunui imponantproiectde cercetare condusde solii hibareaactiviteliiemisfereistanSia creierului,care-gireduceex-
Emery,la Universitatea de Statdin Canberra, Australia,s-aajunsla ffem de mult activitatea.
concluziaci, ,pdati ce televizorulestepomit, undelecreieruluiln- ,,Cerceterilelui Herbert Krugmanau dovedit cd vizionareaTV
amo4eqteemisferastangeli lasi emisferadreaptdsi indeplineasce
cetinescpanecAndundelealfa ii teta devinpreponderente. cu cet
din cele
toateactivititilecognitive. AcestfaPtpoateaveaconsecinte
televizorulsti mai mult timp aprins,cu atat sunt mai lenteundele
(Mander,1978)
mai gravepentrudezvoltarea !i sanitateacreierului.De exemplu,
cerebrale". analiza9i
emisferastangeesteregiuneacriticdpentruorSanizarea,
,,Modelele de emisiealfa,inregistratein zonaoccipiiah,aPre- judecatadatelorprimite.Paneadreaptea creieruluitrateazadatele
ciazedr. Peper,disparin momentulin careo persoanedd comenzi primitein mod necritic:nu descomPune 9i nu decodeaze informalia
vizuale (concentrare,acomodare),cind are loc un procesde ciuta_ in pi4ile ei componente. Emisferadreaptdproceseazd informaqia
re de informalie. Orice orientare lnspre lumea exterioa€ cre$e in intregulei, determinand rispunsurimai degrabeemotionalede-
frecvenlaundelor cerebraleli blocheazAemisiaundelor alfa. Unde- cet ralionale(logice).Nu putemtrata ralionalconlinutulemisiuni'
le alfa apar ln momenrulln care nu te orientezi spre cevaanume. lor ry deoarece emisferastangea creieruluinostrunu esteopera-
Poli sA stai pe spate$i se ai niqte imagini in minte, dar e$i intr-o tionali pe parcursulvizionirii. Prin urmare,nu estesurprinzdtor
stare cu totul pasivi li nu elti con$ieDtde lumea din afara irnagi- faptul ce oameniirareoriinlelegce vid la televizor,dupd cum a
nilor tale. cuvantul potrivit pentru stareaalfa este"in afara sPa$u- aratat €i un studiu condusde cercetdtorulJ. Jacoby.El a descoPerit
lui", feri orientare.Cendo persoanese concentreazevizual sau se ci, ,din 2 700 de oamenitestali,90% au inFles gretit ce au privit
odenteazecere ceva, indiferent ce, !i observeceva in afara sa, la televizorcu catevaminuteinainte".(Moore,2001)
3. Un alt fapt constatatde neuropsihologi esteaceh ca,pe Par-
imediat are loc o creltere a frecventei undelor cerebrale (unde
cursulvizionirii, comunicarea dintre celedoua emisferecerebrale
beta), iar undelealfa dispar.Aladar, ln loc se antlenezeatenlia
(Mander,1978) rcalizatdprin puDteacorpulcalosesteaproaPe intreruPte.
active,televiziunea paresi o suspende,"
11
10
prilejuite de dezvoltareatehnologiei,a noilot mijloacede investiSare
Solii Emery aPreciaze cA ,Jizionarea TV se situeazi h nivelul
n u"iirritetii intrebdrile la carerhmAnesa respundemsu :
conEtiental somnambulismului.Emisferadreapti inregistreazeima- "oni*le. In
Careeste,pe termenlun8, efectulvizionerii TV asupracreierului?
ginile de la televizor, dar, din moment ce leSaturile incrucigate dintre
ce mesuri uitatul la televizorpoarcseproducdmodificerifuncfiona-
emisfereau fost partial intrerupte,acesteimagini cu Sreupot f1 con
oamenide ati aminti te li chiar structuralela nivelul creierului,ti schimberiin comporta-
Itienrizate.De aici dificultateacelor mai mulli mentulumansauin abilitetilementalealenoilorgenerafii?
multe dintre lucrurile pe carele'au 11zio[atanterioi' (Large,2000)
Transferul activitetii creierului de pe emisferastangepe emis- Poatevizionarea TV afecta structural
fera dreapta, concomitentcu intrerupereaparfiale a punlii dintre dezvoltarea creierului?
cele doui emisfere,fenomence se manifesti Pe parcutsulviziondrii in SUA Ia carc
in cadrulunei conlerjnLe nationaledesfbsurare
TV. conducela o anomalieneurologicdin contextulin carecreierul' ce
aflat intr o stare mentale pasive (inhibitie a activititii emisferei irtl parlicipat peste300 de profesoriexperimentati,majontatea
s5-$i
stangi), estepus ln situatiade a absorbio cantitateuriaEede infor- lor prezenli au afirmat cr,'durata pe care elevii sunt capabili
capaci-
maii. Mintea omului in fala televizorului nu mai este un sublect .un."nrr"r" atentia este notabil mai micd; cititul' scrisul Ei
rateade comunicareorale se aratl a fi in declin - chiar;i in mediile
deplin conStiental procesuluide cunoa{tere,pe care se-l poatecon-
trola dupe capacitateaei de inlelegere,de €tionare qi organizarea ccle mai bune". (Healy, 1990) ,,Recentelerezultate ale Inslirutului
(NAEP)
materialului Parcurs. Nationalde Evaluarea ProgresuluiEducalicnaldin America
privelte
4. cetcetdrile din domeniul neuropsihologieidesfeEurate in ul- au indicat aparitia unot importante deficiente in ceea ce
nece-
timii 25 de ani demonstreaz;ce cea mai Sravi consecintea vizio capacita{ilecognitivede un nivel superior,mai cu seamecele
qi
nSrii o consdruieafectareadezvolteriiQifunctionerii cortexului Pre- p"ni- o inlelegereprofunda a textului scris'in matematicd
"ui" cu cerce'
frontal. (Muray, 2004) in Etiinte.(...) Rezultatelela matemadce,in conformitate
sa
Neuropshihologiiafirmi in mod categoriccA merirea timPului liirile NAEP,sunt foafte deprimantecand studenlilor li se cere il
de vizionare inseamne,,prelungireastirii maladive in care se afl5 de o etapi'
concentrezeatentia la problemecare necesitemai mull
conexul prefrontal (Parteacreierului aflate in sPatelefruntii), ceea l)e exemplu,doar 440lodintre absolvenliide liceu pot calcula
restul
(Emery'
ce va avea gmve consecinteasuPradezvolterii acestuia" cc ar trebui sI le revini de la 3$ care au fost pleti$ pentru 2 artico'
1980). Conexul preftontal estecentrul executival creierului uman' lc comandatela o masdde ptenz. ( ) Dupe Alben Shanker'
prele-
sediultuturor proceselormentalesuperioare,al atenfiei, motivaliei' (lintc al FederatieiAmericanea Prcfesorilor,doar 200lodintre tinerii
al controlului comportamentelorQi emotiilor' El il diferentiaze' rlc 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare'doar 4vo
practic,pe om de animal, cici prin acestase desfE$oard toate proce- pot aranja 6
inteleg o mostri de program de autobuzeqi doar 12olo
qi
se de reflexie, aici se realizeazdsinteza dintre Sandire,emotie trrrcliicomune in ordinea merimii Doar 20-250/0dintre
actualii
comportament,tot ceea ce definegteomul ca subiect personal al .lcvi, arati dr. Shanler, pot invela efectiv prin metodele tradifio-
propriei existen!e. nnle de predare.(. ) Efecteleacestortendinfe, univelsal observate'
Faptul ca in timpul vizion5rii TV activitatea corticale este com- uu in""irlt se devini evidente chiar qi in cele mai bune
colegii'
plet modificati devine un lucru incontestabil in urma exPerienlelor
Astfel ce profesorii au gesit de cuviinfi si coboare nivelul sarcinilor ROLUL MEDIULUI iN DEZVOLTARXA
pentm scris li citit, precum $i aqteptbrilein ceea ce priveqtegln- STRUCTURALA A CREIERULUI

direa analitice. insi, in ciuda efortului depus de profesorii $colilor Cercetirile arate ce experientamediului in care cre$tecoPilul
elementareqi ai liceelor pentru imbunAtitirea prcgramei, elevii nu
ioaceun rol esentialin dezvoltareastructuralAa cortexului.
arate vreun caqtigvizibil in deprinderilede ordin superior."(Healy, odate cu expe enta qi invdtarea,se dezvolti conexiunileneu_
1990) ronale. creierul se schimbeincontinuu, spune dl. Diamond. ,,Ceea
,,ce se intample, oare, cu noile Seneratii?"se intreabd profeso ce facecopilul in fiecarezi, modul in caregfuideqte,felul in care co-
rii, perintii gi cercetercrijfenomenului.Cum putem explica sc;de' rrunice, ceeace invati, stimulii care ii atrag atentia, toate acestea
rea capacititii de a asculta,de a vorbi, de a citi, de a scrie,de a ra- alr putereade a-i modifica structuracreierului.Nu numai ce schim-
liona in mod logic $i de a gandi analitic, de a rezolvaprcbleme,de bi modul in care creierul este folosit (schimberifunc$onale),dar
a gAndi,in general?Cum poate fi explicatdprebu$irearuturor indi' cauzcazd,de asemenea,qi modificdri structuralein sistemeletra'
cilor ce p vescsuccesulpolar, invf,lareaetc.? scelorneuronale."(Healy, 1990)
,,Estede neconceputse credem ce majodtatea profesorilorau O privare de stimulii colespunzetoriva aveaconsecintedrama_
devenit brusc atat de slabi", spuneJaneHealy. Multi dintre aceltia, ticc asupramintii tinere uqor maleabilel. Spreexemplu,au fost ob'
educatori buni qi devotati, prin mainile cerora au trecut zeci de servatedoui grupe de copii Pe o perioadeindelunSatd.Din prima
generatii, declari astizi cu cetitudine cA,,metodele verificate Ei Brup5 feceauparte copii crescuti in mediul familial, care au avut
parte de o experienti de viata obisnuitd, in conditiile unei familii
valabilenu qi mai au efectulscontat".(Healy, 1990)
rx)rmale.Cealalte8rupi era alciffid din coPii crescutiin sali de
Cevase intampla cu copiii zilelor noastre.Nu numai ca meto'
spitale,in orfelinatesau claustratiin camereintunecoase,privati de
dele vechi nu mai dau rezultate, dar nici cele mai noi inovalii in
srimulii sau provocirile unui mediu uman {i natural norrnal - per
domeniul metodologiilor de predare nu asiSurdrezultateleaqtep- dialog.contactulcu na_
\r'irnecaresa le acordeatentie.draSoste.
tate. Nu se poate sustinefaptul cd majoritateacopiilor nu mai vor tura, jocuri etc. Observatiilefecute au atatat ce acei copii care au
sd invete, deoarecemulli dintre ei urmeazi chiar tratamentemedi' pctrecutcAqivaani in astfel de locuri seracein expedentede viati'
camentoasepentru creltetea succesuluiqcolar, urmeazi cursuri .u toate ca la naitere erau normali, din punct de vedereneurologic,
specialepentru recuperareadeficiengelor.Mai curdnd, ei nu mai rlupi cAqivaani, au ajuns la un Srad de inapoiere mentale similar
pot invala $i aveaacelea$irezultate{colare ca ale tinerilor de acum
catevageneratii,pentru ca nu-i mai ajutl mintea. Devin coPiii mai I Asadar, in cazul in care copiii ili schimbn nodrl de folosire a creierultri,
pulin inteligenti? ,,Pot,oare, schimberilesurvenitein abilitelile in- nnrt)nle corticaleseredanjeazaoresPunzator'cu cat srnt folositemai mult anumire
1,' dc rnsouns(la o anumiteactivitatece dureazao marePanea zilei) cu atat cre
telectualesi reflectemodificeri in inseqidezvoltareacreierului?"se !rrl vr fi mai purin flexibilPeftru a raspude in alte modun,rnmdand asdelnedez'
intreabe din nou cerceteto i fenomenului.Ce se intampla, practic, u,lr,if rffucturilenelronalece corespmdaltortiPui de activitar€Dacaun.oPil aloca
,' t,nrc semnificatili din timPul fiecerei zile p€nrru o atumirn activitate, afirma J
cu creierul copiilor ti al tinerilor societelii mediatizate?Ce rol au
rl(.irlt..tunci sevor construiconexiunilePentruacesttip de adivitate,insa confiSura
vizionareaTV si calculatorulin aparitia acestuifenomen? ' ' .' ..,,i coneri unira fi de zr vet alar a
T4
uneinedezvoltiristructuralea encefalului(congenitala saucauzate Prin urmare, observatiilefacute asupraunol oameni privali de
stimulii necesaridezvoltdriiariilor conicalerasPunziitoare de ve'
de anumiteboli sauaccidente). (Pana 5-6 ani),
dcre, de auz sau de vorbire in perioada opdme la
Creierul,ca qi lntregul organism,are nevoiese se hreneasce
au arStatcd aceQtianu au mai putut dobandiniciodateabilitilile de
pentrua sedezvoltanormal.Hranacreieruluisuntinsdstimuliime-
a vedea.a auzi si a vorbi ale unui om normal r Aceleali probleme
diuhri, provocirile existenlialeEi mentalepe care le intampind
au fost constatateli in cazul coPiilol care au crescutdin primii ani
omul nu numai din primii ani de viali, ci chiar din pantecelema'
de viatd cu televizorul.in cazul acestora,dificultelile intampinate
mei. Daceacesteexperienlesuntserace,atuncili creierulva fi mai sunt proportionalecu timPul acordat zilnic vizionerii Foarte 8rcu
slabdezvoltat,deci incapabilde a se adapta,de a facefale noilor va putea fi recuperatacesthandicapSi,in cele mai multe cazuri, nu
provocdri,de a gandi 9i de a rezolvaproblemelecu careomul se in mod complet.
confruntd.stimulii sauexperientele pe caretrebuiesa'i intamPine
un copilestenecesarsEaibeanumitecaracteristici pentrua consti- b. caracterul reflexiv al experientei
tui hranacorespunzetoare datdla timpulpotiivit.
cercetlrile arad ce mediul in care treie$tecopilul nu trebuie sa
Pentrua intelegemodulin caretelevizorulca mediude expe- fie unul agitat, construit artificial, ci, mai curdnd, unul liniqtit Este
riente modeleazecortexulcopiilor, influent5nddezvoltareasau, necesarde a\,1rtin vedere ce, pentru dezvoltareacreierului' ate
mai corect,nedezvoltarea acesruia,vom expuneln continuarecrite- importante,nu atat activitateaexterioare,cat intensitateaprocese-
riile genemlepe caretrebuiesele satisfacd mediul,pentrua seasi- lor intenoare, rcflexive,vorbirea copilului cu sine insuli despreui-
gurao dezvoltarenormalea oeieruluiuman. miroarealume care-linconjoara.
a. Perioadaoptimi pentru dezvoltareacortexului uman Experienta cuvantului - dialogul cu proPriii pirinti
Nu oriceperioadddin via[a unui om estela fel de propicedezvol Perintii constituiecea mai buni ceEuzepe care copilul o poate
drii creierului'. Spreexemplu,primeleluni {i ani din viata sunt mai vea penmr a intelegelumea ilconjuretoare Qipentru a-li dezvolta
poffivii pentr'] dezvoltareastrucrurilorcorticalece asigurevederea, mintea. DialoSulcu aceltia, cuvantul rcstit rar, cu inteles, ribdare
auzul,vorbireaetc.Mai tarziu, incepepedoadadezvoltilii abilitdfilor {idragoste de cefie perinF, ocupe,dupe ultimele cercetiri, rolul cel
mentalesup€rioare.Dacein acesteperioadespecificelips€scstimulii mai important in configurarearelelelor neuronale,mai mult decat
corespunzetori,atunci acestestrucrurisaufunclii vor remanen€dez- ()ricarealtd experienti.
voltate. Spreexemplu,SlosolosulJ.M. Ponti,care i-a cercetatpe co-
piii hrenig de animalepaneh o anumitevarsli, lipsiti fiind de orice d. Experienfa trebuie sA fie interactivi
experientdumane,constatecI aceqtia,dupd revenireain socletate, o alte condifie necesard dezvoltdrii normale a creierului este
niciodatanu au mai putut vorbi caniqteoameninormali. inrplicareasi paniciparea activi a copilului la existentasau expe

2 istazi se erie foane bine c, exisd o Perioadeopdme cand orsanismul este


preSnrirsa se octrpe de un anuhit tip de srimuli, sPunedr' Jane Bemstein cand ins; :l cu toate ci ochii, urechile, orgaDelevorbirii erau perfect dezvoltale, creierul
n.(lfzvoldndu-qila dnp structurilecorespunzaroare, vdzul auzul li vorbireale_atr
ac€{ti stimlli ntr apar In Perioadadidcn, atunci €ste foa(e probabil ca structuile crei€'
rului careli proceseazi,netunqtionand,sa nl] * denolte, ci si searrofiere'" ri1 .s inrr un stadiuinferiord€ dezvolta.epenrruintreaSaviaF
77
rienla cotidiana.Copilul trebuie sd aibi controlul realiteFi,Pentrua LUMEATV CAMEDIUDE EXPERIENTA
se putea implica in plocesul de explorarea acesteia Cand stimulii 'leleviziunea,din perspectivadescnseanterior, nu poate fi con-
sunt excesivde puremici {zSornote.miscari bru$te sau putemice
r|(l(:ratdpropicepentru edificareastructurilor neurooalecaracteris-
etc.), el se poate speria sau inhiba, iar expedentarespective,daca
tic(' unui creier normal, ci, dimpotriva, poate fi vezuti ca un mediu
se va repeta de mai multe o , va putea crea o structur5 neuronale cc rmpiedicd saureprimao evoluiiefireascS
stabild de inhibitie care si impiedice,in general,cunoaQterea $i im-
copilul in fata televizorului nu are parte de expe enla obil-
plicareain realitate. rrrritiia limbajului, de stimulareadialogici a Sandirii!i reflecliei pe
Prin urmare, presiuneastimulilor mediului nu trebuie sA fie r';rrcpirintii, bunicii sau mediul uman, in general,le oferi. Stimulii
atat de mare,incat se anulezeparticipareacopilului; ace$tiatrebuie vizuali $i auditivi perceputiin fata micului ecran sunt atat de agre-
doar \a trezeasca interesulsau curiozitateaUn creier normal se sivi, se succedcu o asemenearapiditate,incat depe$esccapacitatea
stimuleaz5pe el insugiprin interactiuneaacdve cu ceeace gase{te r rcicrului de a-i controla.Efectul inevitabil va fi inhibareaunor im-
provocatorsau interesantin mediul inconjudtor' Dacd va remane tx, ante procesementale.
pasiv,neimplicatin fala unor stimuli, indiferent de natun lor, ace!- Copiiiseobiqnuiesc de la televizorsenu mai doreascesi inteleage
tia nu-i vor folosi copilului la nimic. Neuropsihologiiau constatat cc sc intimpld in lumea care-i inconjoarS. se multumesc doar cu sen-
faptul ce interaciiuneaactivd cu medid, atat h nivelul fizic al atin- ,iriile. (large,2000) ExperientavizioneriiTV nu esteuna a spafiului
gerii qi jocului, cat 9i la cel psihological reflecfiei !i imaginafiei, li n rimpului real, a distanplor gi a duratelor reale, ci a unora virtuale'
esteesentialapentru dezvoltareanormalea cortexului' Atat reflexi- su{cmte sau dod simulate in interiorul tumii televizualului copilului
viratea, dialogul, cet li interactivitateaindice acelali lucru: expe- ii lipse{te posibilitatea cunoa{terii Prin atingerea !i manipularea fizice
rienta de care trebuie se se impertaseasciun copil este necesa!sa :r nnterialelor,una dintre conditiiledesf:$uririi procesuluide cunoal-
fie una personala,in care acesta,ca Ei subiect, se incerce sd cu' rrrc qi, prin urmare,de structurarea (aseelor neuronale.Prin televi-
noascalumea.se se raponezepersonalSicon$tienlla ea' /.or.cci mici sunt liPsitide liniqtea$i ligazul necesaredczvoltirii me_
in concluzie,copiii au nevoie de pirinti, in specialde mama, cirnismelorlimbaiuluiintem 5i ale gAndiriireflexive.
care se le celiuzeasci fiecare pas, sd le vorbeascd,invefandu-i in' 'Ielevizorulnu numai ca nu favorizeazdo participareinteractiva
cet-incetcum si foloseascalimba, cum sa inleleaga realitatea,se l:r procesulde cunoaqtere, ci, dimpotrivd,presupuneo experientdpa_
a timPului pasivizantepentru mintea umane Dupe viziooareaprelungi-
gAndeascA li se simte, in Seneral.Experientaspaliului ti 'iv:i $i
real, cunoaiterea prin atingere $i intrebuinlare a lucrurilor care'l rir. copiii vor aveatendinfade a r5manein aceeaqistarede pasivitate
inconjoarape copil, joaca, de asemenea,au rol deosebitde impor- srrLr dc neimplicarein cunoa$terea lumii reale Celorcarese uite mult
tant. Copilul trebuie se se implice activ in difedte jocuri, folosindu- lir lclcvizor li se sirece$tein mod propoqional capacitateade a ima-
si imaginatia$i interacrionandcu alti coPii.Toareacestea
constituie linr iocuri, le slibeEtedinamismul mental. (winn, 1996) J. Healy
mediul ideal pentru dezvoltareanormald a mintii copilului, pentru slrltilliazi faptul ce: ,intrucat in confiSurareasistemelorneuronale,
pr:nereabazelor structurale qi functionale ale creierului, necesare r orcxiunile se realizeazaca raspunsla efortul presuptrsde o activi_
t;rtr.nrcntali, a'i introducepe copii in mediul TV, a le deprindemin-
tuturor activitdtilor de mai drziu.
19
18
tea cu pEcerea fuc e a viziondrii inseanni sa le punem intr-un risc Apdar, deprinderileformate prin repetilie determini constitui-
real dezvoltarea abilitetilor mentale". (Healy, 1990) rea unor modeleneuronalespecifice(de rdspunsconical la stimulii
Problema fundamental5 pe care o ridice vizionarea TV in ceea de mediu), modele care se vor repeta in viala cotidian; si care vor
ce pdve{te dezvoltarea structurilor corticale este Sradul ridicat de influentaperceperca{i reflectareamentalea realit,ii.
repelitivitate (zilnic), durata Si intensitateaexperienteivizionirii' A-i invdta pe copii cu televizorul !i a cultiva acest obicei in
Avand in vedere acesteconstatdri,devinejustificati in[ebarea pe viata noastrainseamne,de fapt, a modela ni{te structuri neurcnale
care si-o pun tot mai mulfi cercetetoridin lumea occidentaldatunci caredeterminacortexul si rispundd la provocerilerealitatii potrivit
cand constatedeclinul prilcipalelor abilitdti intelectualela tinerii ripului de experienleprcpus de vizionaleaTV; lnseamni sAle obi!-
noii generalii: nuim creierul cu atitudineapasivi, sd-l facemdependentde ,,plice-
Este posibil ca ritmul vietii contemporane,cAnd multi copii rea facile a ecranuluivideo", si ,,ii slibim abihtetile mentale" obil-
sunt in mod constzrntstimulaf din afare,cand ei nu mai au timP sa nuindu-i se nu reflecteze,sd nu gendeascerealitatea,se nu dialo'
stease gandeasce,sd reflecteze,sd vorbeascecu ei in$i$i (limbaj in- ghezesau se nu se concentrezecu atenlie la problemelepe care le
tern) se faci posibil5 aParidaunor schimbdristructurale(morfolo- intAmpini. Astfel, uitatul la televizornu va constitui numai o obi$-
gice) in creierul noii genera$i?"( ..) ,,E te posibil ca tinerii carepe- nuintd cotidiand,ci se va cristalizainff_o structurecorticalecareva
trec zilnic un timp indelungat in fa!1a televizorului sd aibe creierul influen[a semnificativintregul orizont de conitiinte li existenleal
dezvoltat diferit fati de al acelora care se implici in activitlli fizice, telespectatorului.in cele ce urmeazi, vom lncerca si vedem in ce
interpersonale Si cognitive? fel modificirile majore pe care vizionarea TV le induce in conexul
Rispunsul pe care'l dau la aceasteinEebarc cercetdtorirenu- tclespectatorilorse rcflectd in structura li functionareacreienrlui
miti ca dr. william T. GreenouShde la Universitateadin lllinois, o tinerilor noii generatii.
autoritate recunosclltd in domeniul dezvoltarii corticale, sau d!'
tuchard M. Lemer, profesorla Universitateade stat din Pennsylva- Primul efect al televiziunii este
nia, specialistin dezvoltareamentali a copiilor Qi a tinerilol, este crearea unei atitudini mentale pasive
unul afirmativ:
Toate studiile p vitoare Ia efecteleteleviziunii, fie ce se refere
,,Da- rispurd ei - din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt
ln copii, fie la adulti, constatecA vizio[area este un factor impor-
dp de activitate(prMtul Ia TU decAtcei aPartinandaltor Senerafii,
tant in generareaunui comportamentpasiv. (Mander, 1978) Pro
atunci qi funcfia, Qistructura creierului lor vor fi alterate. (.. ) CYe-
p0rrionalcu timpul dedicatvizionSrii.se poa(econstatao micfora_
ierul are tendinla (aqaesteficut el) de a repetaaceea$iexperienle;
rc a vigilengeigenerale.(Healt 1990) De asemenea,se inregistrea-
neuronii invata se ieproduc: modelul de rlsPuns deja forrnat, ceea
zir o scdderevizibile a pe$evetentei,a vointei li dispozilieide a ur'
ce. de aldel, ne aratd cum invata oamenii.Noi, de fapt, nu realizim
miri activ rezolvareaunei Probleme.Din punct de vedereneurolo-
ce ceea ce invitem sunt obiceiuri sau deprinderi. Ori de cate ori
copiii fac ceva in mod rePetat ar rrebui si ne intreblm: este aceasta 8ic, cercetitorii explici acestfenomenprin aparilia unei dependen
t{'de ritmul cerebralalfa, activitate conicali cu care omul se de-
o obi{nuinti pe care dorim ca ei sd o aibe 0ucru valabil din punct
pfinde pe parcursulmiilor de ore petrecuteln faF ecranului.Obt-
de vederetunctional gi la adul!i)?" (large, 2000)
21
20
nuiti de mici cu aceasti stare mentald, oamenii vor fi permanent za. Analizeazi qi aranjeazSdetaliilein ordine (de exemplu,concep-
inclinati sau atragi de activitetile distractive ce introduc mintea ln tul de timp sau relatia cauze-efect).De refeleleemisfereistAngide-
aceeaqi starepasivi4.de relaxare.Prinafectarea activitaliicortexului pinde buna stipenire a Sramaticii, aqezareacuvintelor in ftazd
preftontal, televiziuneaconduce,de asemenea,la reducereaactivi- (sintaxe).
t5tii voluntare, un simptom specific acestei afectiuni. Pe termen Studiile efectuatearate ca ,,oameniiprimesc informatiile de la
Iung, vizionareaTV diminueazeputernic capacitateade implicare televizor, in mod principal, prin intermediul actiunii vizuale sau
in propria existente,determine pasivitatein planificareaactiviteti- orin sunete non-verbale- bubuituri, trosnituri (boot1s,crashet,
lor viitoare {i in organizareaprogramului zilnic, cultive plictiseala, muzice- qi nu ca unnare a dialogului", ceea ce, desiSur,indice o
dezinteresulsau apatia. stimulare preferenlialda emisferei drepte. (Healy, 1990) tnsd lu-
oamenii gisesc tot mai greu energia,dispoziqiagi putereade a crurile nu se opresc aici. Se pare ci mediul televizual cultivd
preferentialli maladiv emisferadreaptd,in timp ce, concomitent,o
lupta pentru a-gi schimbaviata. Ei nu mai pot lua hoterari singuri,
inhibi pe c€a stanga.Aceastaexplicede ce, pe parcursulvizionerii,
nu se mai pot opune nici unei mesuri politice, socialesau comuni_
ilctivitatea emisfereistangi estereduseextem de mult.
tare. De altfel, propo4ional cu creqtereatimpului Petrecutla televi-
Prin urmare, televiziunea,se dovedestea fi mijlocul carc sub-
zoi, scadedispozitiasau plicerea unei impliceri in viata comunitara
mineazdactivitateati dezvoltareaemisfereicerebralestangi.Acest
{i chiar in cea de famfie. in principiu, televiziuneacultivi plictisea- lucru este,de altfel, observatde multi dintre educatoriiterilor occi-
la, dezinteresulsau apatia$i inhibd comportamentelesau iniliative'
dentale,care afirmi ca ast6zicopiii au un componamentce vizeaza
le de ordin subiectiv,ca rcflex al vointei ti reflectieiPersonale.
activarea preferenliale a emisferei dlepte. (Healy, 1990) Maria
Practic,dupd cum sugereazi multi dinoe cercetitori, viziona- winn spune ce ,,timpul petrecut de copii in fata televizorului, ca
rea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrclului interior timp cheltuit in activititi non verbale,prioritar intr-o activitatevi-
al proceselormentale qi la preluareaacestuiade cefte mediu (sti' zuali, conducend la nedezvoltareaemisferei stangi, submineaz5
mulii externi sau mijloacelede manipulare),,,antrenandu_ipe oa- dczvoltarealimbajului li a cititului". (winn, 1996) Sotii EmeIJ sunt
meni pentru a fi momai (zombi)". (Mander, 1978) |nult mai fermi. Studiile realizatede ei demonsoeazeci ,'suprasti
nrulareasistemelornon-verbaleale emisfereidrcpte, prin vizionare
vizionareaTV defavorizeaz5 cxcesiv;,chiar qi la copiii inzestrati,poateduce la o vetemarea cei
dezvoltarea emisferei cerebrale stingi Ior neuronaleesentialedezvolteriivorbirii, scrisului!i Sandirii cdti
Cerceterilefacute de'a lungul anilor au demonstrat faptul ci cc (ariile emisfereisdngi), dacd acesteanu sunt deplin dezvoltate".
functiile pe care le coordoneazdcele doua emisfetecerebralein ca_ (l lealy,1990)
drul acrelorcognirivesuntcompleldiferiLe. Prin urmale, gandirea logicS qi analiticd, exPrimareacorecta,
Emisfera dreapti guverneazi procesele ce presupun o Per_ grirmarical vorbind.a ideilor.cililul. scrierea.rationamentul mare
cepere globald!i simultana,imaginafa emolile, culorile etc. nri|ric li ltiintific, impreund cu alte abiliteti din cele procesatede
Emisfela stanga se ocupi de procesele liniare, analitice Si r'r isferastAngd,sunt pusein crizdin societateamodema,prin vizi-
succesive.Ea mediazdgAndirealogici, deductivS,analiza $i sinte- (,Dareaexcesivea televizoruluiSiprin utilizarcacalculatorului

22 23
Atat de puternic esredeclinul facultegi de a rationa in America prtltti(stAnga-dreapta) qi conexiunilecorespunzatoare lor din creier
$i in lerile occidentalein general, incat sintagma generalia weak hlvad si secoordoneze inoe ele."(Healy,1990)
reasoners(,,a celor care rationeazeshb") a devenit extrem de rds- Dezvoltarea esteunadintrecau'
seracaa puntii intercmisfetice
pandite in mediile de specialitate. lole principaleale scederiicapacitetiiintelectualela mulli dintre
CercetetoriiapreciazAcd, odati cu trecereatimpului, criza gan- tlnerii de astezi,a aparitieiproblemelorde invelare 9i ate[tie'
dirii analitice $i chiar capacitatearezolveriilogice a unor probleme Accaste shbe dezvoltaiea comuniceriiinteremisfece faceca ei sd
de viatd se va adanci extrem de mult. Rationamentulmatematic, |lr| mai poateprocesasuficientde rapid informala pentrua putea
abordareaunor disciplineca fizica, chimia sau, in general,a gAndi- rlcsf5luraun procesde invilare, pentrua fi atrali intr-o activitate
ftfflexivi.Ei vot seminatot mai mult cu personajele miculuiecran:
rii ltiintifice va fi lnci una din prcblemelecu care se vor confrunta
generatiileviitoare, ln condi$ile in carenu se va face nimic in vede-
o0menicaredoar actioneazi,urmerindanumitescenariiprestabi-
lhe sau tipare comPoftamentale, care se exprimi in clilee, care
rea eliberariide sub tirania televizualului. automatin_
triiiesc indeosebiIa un nivelemotional $i reactioneazd
Vizionarea TV scadenivelul de inteligente slinctiv,la provocerile lumii inconjuratoate.
Si performantele intelectuale Din cauzamarurizSriisaletarzii (panala 14 ani), corpulcalos
poatefi exffemde vulnerabilin conditiilelipseiexercitiuluiAstfel
Inteligeotasau performantaintelectualesunt determinatede o ch,apreciazi Healy,,,in conditiile in care creierul rim6ne relativ
buni !i rapida comunicareinter- Si intraemisferice.Oamenii inteli- pasiv in timpul copilSriei 9i adolescentei (prin vizionarea w,
genti, capabili sunt aceiala care puntea interemisferici este foarte jocul pe calculator), va fi mult mai dificil si-gi dezvolte caPaci-
bine dezvoltarS,sustinedr. Jerre Lely, biopsihologla Universitatea ttrtile intelectuale,mai ta!:ziu,cand aceastePunteestemai Pu'
din ChicaSo,o autoritate in domeniul dezvolterii emisferelorcere- tin flexib n'. (Healy, 1990)
brale. El arata ce, pentru dezvoltareanormali a creierului,sunt ne'
cesareaceleexperientecare presupuno angajaresimultani a celor Defrcientele de invltare qi televizorul
doue emisferepenftu a se intari si consolidaacesteconexiuniinter-
pot sa asculte
emisferice.Dar mesurareacurentilor cerebmli,pe perioadavizione- ,,$colileamericanesunt invadatede elevi cale nu
:!ause urmereascao prezentaresimplel,careau problemecu memo_
rii, arata insi o reduceredramatice a comunicirii interemisfedce
ria, care nu pot urmeri o succesiunede date, nu pot citi nimic din
realizateprin puntea interemisferice(corpul calos).Asdel, dr. Levy
ceeace ei considereplictisitor,cale sunt incapabil sArezolveo Pro-
insistese li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun me-
blemi elementari. Majo tatea acestorcopii prezinte dificultii ln
diu de limbi coordonatcu unul vizual, li nu si fie privati de primul ascultarea(urmerirea) cu atentie a unui mesaj,plecum 9i tulburiri
p n vizionareaTV. (Healy, 1990) de limbaj. chiar li elevii cei mai ,,normali"ajung si intampine mari
,,Majoritateaspecialiqtilorin domeniu sustin ce nu Eebuie per- dificultiti in concentrareamintii pe o sarcini de inv;Fre pe o du-
mis ca vizionareaTV se inlocuiascejocurile fizice (alergarul,inotul rate mai lunge de dmP. (Healy, 1990)
etc.), lucrul de m6ni (a constaui,a coase,a intreprinde,in general, Leaming disobilitiesll) (incapaciteti de inv5lare) este afecliunea
cevacu mainile) sau alte activititi prin care cele doui pirfi ale cor- responsabila,dupi cei mai multi cercetatori,de aParitia tabloului
24
simptomatologic descris anterior. Termenul a aPSrut la inceputul depS;eqtenivelul gimnaziului, in a trage concluzii dincolo de fap'
anilor '70, la momentul maturizerii primei genemtii de tineri cres- tele simple, in a urmeri punctul de vedereal autorului sau succesi-
cuti cu televizorul.Atunci el desemnaun numdr mult mai restrans unea unei argumentatii, ori in a'qi prezenta propriile argumelte'
de disfunctii. insd, odate cu cregtereain propo4ie geometricaa ca- copiii nu pot inlelege (pdtrunde semnificalia),nu-ti pot aminti li
zudlor, acestaEi-alergit aria de acoperiresimptomatologica.Astezi, dplicatot ceeace au citit.
de ordin intelectual
el se referala tofi copiii care Prezintxdeficienrte Existe,oare, o legetureintre vizionareaTV qi declinul abiltelii
qi
sau emotional,precum la cei care intampini probleme semnific^a_ de a citi? Maria winn tespunde la aceasti intrebare aritand ce,
tive in procesulde Invalaledalorita unor cauzenecunoscute. In inir-un studiu fdcut pe un Srup de 500 de copii intre 9 qi 10 a[i,
America,sustineDr. wang, pane la 80% din copiii de Ecoali pot fi toti au declaratce prefere sd se uite la televizor decat sA citeasci.
diagnosticatica avind simptomatoloSiaLD, folosind una sau mai Aceastaeste,de fapt, situalia generali la nivelul tuturor societalilor
multe din metodele intrebuintate de obicei in qcolile americane" occidentale,unde s_a generalizat ritualul zilnic al vizionerii TV.
(Healy, 1990) chiar gi in Romaniaesteu$or de constatatci nici copiii qi nici tine-
Problemaeste ca, de cele mai multe ori, coPiii diagnosticai cu rii crescuficu TV nu mai citesccefti. ,Jelevizorul estemai provoca_
LD nu prezinti in viala obi$nuitAsimptomeale afectiunii amintite. tor, mai relaxant,nu pletinde nici un efon, spun copiii, Side aceea
Chiar la un test neuroloSlcei pot aPereanormali; deficienfelese il preferi." (winn, 1996)
vor evidenlia insi in momentul in care li se va cere se invete ceva De altfel, obtnuinta de a cid a fost substituiti cu vizionareaTV
in mod organizat,sd sustineprintr-un efort con$ient acestproces,
$i pentru cei mai multi dintre adulti.' Diferenta dintre copii li
aplicandlogicati analiza. ldulti, in toate aceste!ari, esteins5 semnificativSCu toate cA multi
Pentru a vedeadacd existeweo legiturd intre si.dromul LD li dintre adulti se uite asdzi la televizormai mult decat citesccd4i,
uiratul la televizor,Eebuie se observbmmai intai ca toti copiii care fati de tinerii crescutiin fata micului ecran au avantajulci, atunci
suferade aceasti afectiuneintampind problemeimportante in p!o" (And citesco carte,inteleg din continurul acesreiacu mult mai mult
cesulde invitare din cauzaunor dificuldti de ordin generalin ceea dccatpricep tinerii SenerafieiTV, parcurgandaceealicarte.Dcci nu
ce prive$te:ascultareasau urmerirea unei simple prezenteri,abili- t stc vorba de o lipsd de maturizare ideatici, ci de incapacitateade
tatea de a-si concenffaatenlia rapid qi la obiect, memoria, cititul, ir intelegesau a legasensulcuvintelorin ftazi.
coordonareaochilor li a mainilor, rapida intelegerea noilot situalii, ,.intr-un anicol minutios documentat,publicat in revistaRedd-
limbajul, scrierea,rezolvareaproblemelor,imaginalia creativasau rrrt' ReosercftQuotcrly. doi celcetalori de la ljni\ersiiatea Leyden
invetareain Seneral,Pot fi, oare.corelareloaleacesteacu viziona_ din olanda au selectatqi sintetizat datele esenlialeprivind relalia
rea excesivea televizorului? (lintre uitatul la televizor qi citit, induzand qi informatiile obfirlute
(lir catevatdri sau regiuni unde televiziuneaavea se apar5 pentru
Cititul, intr-o societatein care coPiii
preferi sAse uite la televizor 4 ,,ln America, 60% din poPulatienu a citit nici o cane niciodat. i! vial{, 80%
(lirrrc .a4i suntcititede aProximariv100/0 din Polll*ie Din tineri 50%au alirmai ca
Studiilerealizatein Ame ca demonstreazica,,majoritatea ti- (,r$c 4 rninutepe zi saunaipudn:30qo 2 milutc,/zisautnai pu(ini l0% - deloc " ltr
nerilor intampini mari dificulteti in inlelegereaunui text ce hnc 14.Healy,Endansered Minds...,p.2s
26 27
prima oari. Ei au identificat principalelemecanismeprin care tele' rul, copiii alteaptd ca lectura se le puna la dispozi$e (sI aducd cu
viziuneasubmineazelectuta: ilne) Qiimaginile, a{teaptd ca intelesurilese fie Primite de-a gata,
- televiziuneaanuleazesatisfactiape care o producealectula, cfl cititul sd fie comod,rela-Yanl !i pasiv.ca riimul in carese pri-
inlocuind-o cu plecereafacih a micului ecran, Qiasdel inhibe dez- nrescinformatiile si fie rapid, cici, altfel, i{i pierd rabdarea Daca
voltareaabilitatilor necesarecitilii; n{tepterilele sunt inqelate,prin confiuntarcacu o experientecu to_
tuldiferite, arunci se plictisesc,incep se se gAndeasce la altcevasau
- vizionareasolicitl un efot mental infe or celui cerut de lectu_
cititul ca fiind prea dificil; plrr $i simplu citescalunecAndpestelitele qi cuvinte, fere se pricea
ri, ceeace-lva facepe coPilsd Sdseasce
- dependentade televizot mictoreazedmpul pe carecopiii sunt D11 intelesul.
dispuli sil petreacespre a gesi r;sPunsul la problemelepe care Prin prismacelor prezentateanrerior.se poateajungela con
trebuie sa le rezolve$i, ca atare,ingreuneazesau descurajeazedes_ (luzia ca structuracorticalda celor care au crescutcLltelevizorulva
felurarea unei activiteti precum cititul. Aceasteacdvitate necesitA (lcfavorizain mod decisivcapacitateade a citi'.
regazpentru reflecfie,r5bdare{i tenacitateill decodareasemnifica- A{adat.incapacitatea de a citi a copiilorde aslazinu se dato_
tiilor." (Healy, 1990) rc zi atat indisPozitieipe care ei ar ar5ta_ofalS de o activitatecare
Televizoml, arati M. winn, presupuneo experienti complet ccrc un efort mai mare decat vizionareaTV, cat mai cu seameunei
diferite de ceaa lecturii- rx dezvoltiri normale a cortexului fenomencare in8reuneazeinte-
1) Lectura elibereazdimagina{ia,care trebuie sd construiascd, lcSerea!i insulirea semnificatieilucrurilor citite'
se-$iimaginezeintelesul cuvintelor, al lucrurilor citite. Televizorul Proponionalcu timpul acordatvizionldi TV, scadecapacitatea
inse blocheazeprocesul imaginativ, oferind imaginile de a gata (lc a mai adanciinfelesurileascunsedincolo de randurile parcurse
(deja formate). (winn, 1996) l'cntru omul societe$itehnoloSieivideo, cartea se pare ce va fi un
2) Lecturapresupuneun dtm mai incet sau mai rapid, in func_ obiectivtot mai indepertat,un lucru plicticos,fiindce nu o mai poa-
tie de capacitateade intelegerea textului (cat de npid), in timp ce ro citi, urmiri li inteleg€.
televiziunea,impunand un ritm foarte rapid, cel al derulilii imagi-
nilor, depS$eltecapacitateaomului de a procesainformatia. invitarea si televizorul
3) Cititul inseamndconcentareaminfi, dezvoltareaatenliei, iar in excelentasa carteAmuJingOurselves to Death,Neil Postman
televizorul, dimpotriva, sustine o atitudine pasive, atenfia nefiind di- rlcmonstreazifaptul ce televizoruleste depare de a fi un bun edu-
rijata din intedor, ci captivatd $i sustinud pdn stimuli extemi. (irtor. Neil Postmanciteazaconcluziileobtinute d€ G Compstock$i
Cerceterilearate, de asemenea,ce, in cazul in care o primesc ({}laboratoriisei. Aceqtiaau trecut in reviste 2 800 de studii care
de la televizor, copiii proceseazainfolmatia in mod diferit decat trjrtiruproblemainfluenteiTVasupracomponamentului. cu re[eriri
atunci cand o lectureazr: ,,Ceicare au vezut povesteala televizor
au descrisefectelevizuale qi ac{unea personajelor,in timp ce gru' s in acesrsens..lr- M. RusselHaner, un cmoscut
'erce6tor
al relaliei dintr
dezvoltarea creieruLli de la UniveBitatea din carolina de Nord, subliniaze:
pul care a lecturat povesteaa descrismai mult dialogul povestirii$i l,l\uri i
..lhc?to anumit6tane a conexuluiesredisPonibihlecturii,iar aceastaparte nu ser
a dat in mod semnificativmai multe informafii desPreconfinutul \"nr runcrieici('ruIu, nar cu seamain Penoad.roprlarieiaMci Poar' dvealo' o re'
textului li despre personaje."(Healy, 1990) Obitnuif cu televizo- carepermitemei altetuncliist devh; nai dezvohad" Ibid€m p 209-
'rrrrizare 29
2A
la procesele cognitive."(Postman, 1996)Studiilearatdca televiziu' dlnamicaliterelor$ a cuvintelorde pe miculecran,cu efectelespe-
neanu esleun mijlocpotrivit pentruinvetare.Oameniiretin de la clalecarele insoteaupenml a le captaatentia,copiiide varsti lco-
televizormult maiputineinformaliidecatin urmalecturii. llrtr ajung se se plictiseascirepedein fala paginiide carte,cand
,,Echipalui Stauffer,analizAndrispunsurileelevilordupe ur- [ctivitateanu mai esteatat de distraclivS!i de uloari, ci solicitd
cfon. (Healy,1990)Astfelci, in ascuharea unei povestiri,a expli-
mirirea unui proSramde ltiri transmisprin TV, radiosauprin scris,
a gesi!o crelteresemnificative a raspunsurilor corectela intrebdrile caliilorprofesoruluiln clastrsauin timpul lecturii,copilulobignuit
pusein cazul celor care primiserainformaliaprin lecturA Stem (u relevizorulasteaP!;pefinanentimaginile,pozeleexplicative'
investiSalinu puteause-li cAndacestea nu apar,el seplictiselte$i,schimbecanalul",i{i pier'
raporteaze ce 5lolodintretelespectatorii
(l('atentia.
aminteascinici micar un singurtitlu de qtiredintr-unintreg pro- duPe
in privintainformagiilor, se pareca tinerii telespectalori,
glam informativurmeritla televizordoarcu cetevaminuteinainte. incidenta-
([llivaani de vizionare,au dobendito seriede cunoltinle
wilson a constatatcd un telespectator obi$nuitre$necel mult 20qo sd ili
lc, ceeace i-a determinatpe pirinti, la momentulrespectiv,
din informaliileoferite de o emisiune de qtiripe un postobhnuitde capacitatea
considele copiiifoartedeltepli.Copiiide varstemici au
televiziune. (Postman, 1996)
dc a retineo multimede reclamesaucuvinteseparatepe carele
Mul(i cred ce, de fapt, nu orice program TV poate fi potrivit pot repioduceca nigtePapagali. Din pacateinse,pentrutelespecta-
procesuluide invdgare, Problemaestecon$nurul,ni se spuneade- l()rii lui Sesdme Sfreets-a doveditce aceasteaParendPrecocitate
sea.Conlinutulgi forma ar puteaajuta mult, se afirmd.Dacds-ar decepqioneaztr foartecurand.Ace$ticopiis-auaritat mai tarziu in'
transmitelucrurieducative, morale,religioase, atuncicoPiiili adul'
cnpabilide a intelege$i legain mod rationalinformatiiledetinute'
tii ar aveace inveta,li toatelumeas-ar folosigi ar fi mullumitd. problemalor ceamai mareera de a faceconexiuni,de a organiza
Ideeanu estenoui. incddin anii'70, in Americas-aconstituito co- cunoqtintele pe carele posedali de a rage concluzii.AcelticoPiise
misiede cercetetori !i specialiltiin domeniuleduca[ieiqi al mediei plictisesc repedecAndlecturasauprezentarea profesoruluiin clasa
pentrua crea un programde televiziuneperfectadaptatfunc(iei Dusuntinsotitede imagini(cala televizor)li i$i pierdrePedeaten-
educative. ria.(Healy,1990)
Sesome steet estenumeleprogramuluidestinat,in principal, CeseintampE,de fapt?UnadintreexplicaliilePecareni le dau
copiilorprelcolari,dar carea fost urmirit cu interesli plecerede ccrcetetoriiesteurmitoarea: atuncicandcopiii vdd cevala televizor,
copiii americanide toatev6rstele.Carcau fost rezultatele? copiii (.nuti in mod instinctiv se lnleleagd, dar viteza de desfdlurarea
careau fostincurajalicelmai mult de piirintisi urmdreascd sesdme rctiunii, bombardamentu.l de imagini $ informalii fac imPosiba in-
streetau celemai proasterezukatein stepanirea vocabularului. (D. qelegerea qi adancircasensuluicelor vezute.Mintea copilului, repe-
Anderson,collins,1988)Ei nu reusesc se petrundi in[elesurilecu- innd in mod frecventaceast;exp€rieoF,de a nu fi lisate si inlelea-
vintelorli $ organizeze cuvintelein frazegramaticale corecte. gll continutul rnesajului transmis, se invale cu aceastdatitudine
Dacatelespectatorii lui SejomeStreet au mari probleme cu vor_ pasive,in caresesubintelegefaPtulca nu i seceresaunu s€alteapci
birea limbii, aruncicu siguranlavor aveaqi cu lectura,deoarece dc la ea se prindtr lnlelesul a ceeace se intampli pe micul ecran'
cercetarilearatecd aceiacarevorbescbine limba sunt qi buni citi- Aceastedeprindere,transferandu-se mai larziu ln experientacotidia-
tori. Rezultatele in privintacititului suntcalastrofale.Obilnuili cu ntr, scolari sau extraqcohre,ll va facepe copil si se multumeasca
31
30
doar cu percepliavizuali, emotionali sau senzo ald a lucrurilor, iu prime€ti, nu priveqti. cititul produceo cantitate mult mai mare
fere a mai face efortul intelegedi lor. lntelegerea, Sendirea ajung si de und€ beta. Estecevaanormal ca un om se prcduca unde alfa io
fie lucruri prea dificile, enervanteli plictisitoare,mai simplu fiind sA timp ce citelte. Parteaingrozitoarein cazul televiziunii este ce in-
te multumelti cu imaginileQicu senzatiilepe careacesteale provoa- formatia ajunge Ia noi, dar noi nu interactionem.Intri direct in
ca saucu distracLiape careo presupunevizionarea memorieqi probabil cAreactionemla ea mai tarziu, dar f5re se ltim
,,cercetetoriigasescce elevii cei mai buni sunt aceia care tind la ce reaclionemde fapt. cand ne uitem la televizor,ne antrenam
se se uire mai pulin la televizor.Mai mult decat atat, cu cat timpul sli nu reactionem,qi afa, mai tarziu, facem lucruri fdrl se $im de
dedicatvizionerii creste,cu atat rezultateleqi performanleleqcolare ce le facemsi de unde ne-auvenit in minte". (Healy, 1990)
sunt mai slabe."(Healy,1990) invilarea trebrjie se fie un procesrational $i con{tient, ce pre-
supune un efort de in{elegere,de organizarea cunoqtinfelorqi de
Prin televiziune. informatia este furnizati irrtegrarea lor in olizontul rnai larg de cunoa{terea ifrdividului.
direct in subcongtientul riraselor Noile cunostintesunt depozitatein memorie,de unde Pot fi scoase
Deqi televiziuneapoate modela componamentele{i mentalitb_ pcntru a fi intrebuintatein procesulgandirii. in cazul viziondrii TV,
tile, nu se poate spune ce ea favorizeazdinvilarea. Iati care sunt (uno$tintelenu sunt nici Perceputesau sEucturatelogic $ nici min_
rezultatelela care ajung sotii Emery,cercetdtoriin neuropsihologie tca nu estedeplin conttientdde ele. De fapt, dacese poatevorbi de
la Universitateade stat din Canbefia: "in timp ce televiziuneapare () invetareprin intermediultelevizorului,aceastanu are un caracter
se aibe capacitateade a fumiza o informatie utild PrMtorilor - ti logic, deductiv, sintetic, fiindca acesteProcesesunt Suvematede
esteridicati in sldvi pentru functia sa educationald- tehnoloSiate- cmisferastangi care,pe timPul vizionarii, se afle in ,,amortire".
leviziunii {i natura expedenteiviziondrii inhibi, de fapt, invdgarea, Dad despre o invetare con$tientdin faF televizorului nici nu
ala cum esteea conceputede regulS.in timp ce ne uitim la televi- poatefi vorba, altcevapoate fi irxi remarcatca fiind propriu aces_
zor. invatarea care are loc este foane pur.incognitiva, greu de re_ tci tehnoloSii:televiziunease pare ce are capacitateade a-{i trimire
produs, foane puin analizabiE, putin bazad pe 8andire". (Man- mesajeledirect in subconltienf, Iere ca telespectatorulsa apucesi
der. 1978) controlezeaceainformatie, si constientizezecu adeveratce Ei cum
Dr. Erik Peper,cercetdtorin domeniul testirii electroencefalo- au pitruns acelemesajein memorie.
grafice,profesorla Univercitateade Stat din San Fmncisco,sublini- Prin televizor, telespectatodipercep qi iqi insu$escin mod io'
az6 li el acest fapt: ,,Pentrua invata cu adevaratceva. trebui; se con{tient,mai bine decat prin oricarealt mijloc de comunicare,spi-
interactionezicu sursadatelor. ln cazul televiziunii, nu gande$i cu ritul generalal unei realititi sau al unei persoane(personajde pe
adeverat.$tiu ci, in cazul meu, pot se invd! ceva doar dace sunt tnicul ecran). Practic,aceastecaPacitatede modelare a subconlti-
angajat,ca in metoda socratici de predare.cea mai bu[e metode cntului uman defineqte$i ii conferetelevizoruluifo4a de a influeo-
de predare este cea intetactive. De exemplu, unii invale cel mai
6 UriaF forta de p€netrarca sub.on$ienrului 1ll1m, mdifesta6 de releviziune,
bine arunci cand iau notite, fiindci notitele reprezinteun sistemcu
c{c dePminatdde afrot€ied omcrla alla Pe!dre o gcnffaza viziondFade (mc1erul
feedback.(.,.) VizionareaTV presupunenumai se primetti - conti- rnrolioMl ti d.amatic al telsiziunii, precun !i de perceptiaimaginilor TV intr_un regim
nui el fdri si reactionezi.Nu face decet se ifi captezeatenlia, iar c. amime$emai mult de stanb altenre de conqtiinlndecatde stateade veshe
33
ta cu putere gandirea Ei modul de viate al oamenilor, fdla ca ei str-{i lnvllemant. copiii nu mai pot urmAri cu atenlie o prezentareobi{'
dea seamade acestlucru. nuite, iar profesoriinu qtiu ce si mai facapentru a le captivaSi a le
chiar dace nu suntem pedect de acord cu comportamentulce_ mentineaceastaputere a mintii, ferd de care Dici o actMtate, fie ea
lor de pe micul ecran,cu spiritul lor, cu modul lor de a fi sau de a de invelare sau de alt tip, nu se poatedesfisun.
gandi, totu$i acesteani se vor ffansmite $i, in timp, ni se vor fixa in America,mareapate a celor diagnosticaticu incapacitetide
prin vizionare repetati. Omul in fafa televizoiului este Precumco' invefare (LD) suferdde hiperactivitatesau de a9a-numiteleproble-
pilul care observS,fdra se fie conltient, lumea care il inconjoare,pe me de atenfie.Estevorba de acei copii carenu pot si urmereasci!i
careo interiorizeazi, ascunzand-oin memorie,pentru ca mai tatziu sA se concentrezecu atentie asupra unui subiect oarccate.Indife-
in mod automat sa adopte,prin imitare, un fel de a fi asemeneacu rent ci le vorbescperintii, profesorii sau prietenii, ei tind rapid se
cel pe care il poarti deja inliuntrul subconqtientului sdu. Si nu ne piard; qirul, mintea fiindu-le fulate de altceva sau, Pur li simplu,
mirim vizdnd comportamente anormale la copiii noqtri; ei nu fac Dentrucatevasecunde,inceteazi si se mai gandeascela cevaanu-
decat se reploducefidel modelelefizionomicevestimentaregi com- rne, privind in gol (spdceoutJ. in afari de incapacitatea umeririi cu
ponamentaleale eroilor de deseneanimatesau, in Seneral,ale mi- |tentie a unei activitdi, intahim la ace$ticoPii Si dificultatea de
cului ecran. a-Siaminti ceeace abia au auzit.
ADHD - Aftention Defrcit with or without Hweractivtty Disoraler
Problemele de atentie (Deficit de atentie cu sau fird hiperactivitate) - este boala de care,
,,Motillll pentru carecopiii noltd nu urmerescsensulunei pre- dupe unele statistici realizate in America, suferd mai mult de o
zentiri saudiscutii,afirmdprofesoriiamericani,esteacelaci ei i$i treimedinBe copiii americani.ln unele clase,mai mult dejumdtate
schimbdrapid centrulatentiei,aceastafiindu-le furatd foarte re_ dintrecopiisuntdiagnosticati ca hiPeraclivi.
pedede alt stimul,IucrusaugAnd.Aceqticopii nu mai asculti,nu situalia nu esteproprie numai Americii. Rapoarteale cercetdto-
mai pot urmeri.Ei sunt atat de putemicstimulatiprin vizionarea rilor din Anglia, Franta,Finlandaetc. indica, de asemenea,o creqte_
TV, prin ascultarea la cetd, incat s au obitnuit se fie stimulatinu- rc feri precedenta acestorprobleme.Concentrarea!i mentinerea
mai din afari. Ei sunt agita$deoarece nu au nimic in minte; s-au tentiei a ajuns una dinEe problemeleprincipale de pe oldinea de
deprinssefie permanentamuzati,distralide cineva (...) Profesorii, ri a cercetetorilorfenomenului educational Pemanenta agitatie
aici la noi, se plangfoartemult {i afirml ci eleviinu mai ascukd, nlentald,incapacitateade a sterui in rezolvareaploblemelor, de a
sunrnelini$ti$,(...) credci nu sepoateinvita seasculfi(ascultaiea ciri cirli mai dificile sau de a face o munce oarecarc,petceputaca
vizute qi ca um;rire interactivi a unei prezentiri),atunci cAnd plictisitoaresunt doar catevadinrre simptomeleacesteiboli. in
prive$tila televizor.Credce micutii s-audeprinscu obiceiulvizio- rgenda ConsiliuluiNational al profesorilorde matematicali a Aso-
nerii, iar atuncicandprofesorulvorbelte,ei nul mai aud" (Healy, ciatiei de supervizareli dezvoltarecufficulare din America,incapa-
i990) citatea concentririi pe o durati miniml necesarerezolverii unei
Acesteasunt catevadintremlrturiile pe careProfesoriidin lu' problemea ajuns se ocupe un loc central. Problemaestetratata cu
mea occidentalele aduc atuncicand se refereh uriagacrizi din l|tllta seriozitate,deoaleceaproapenici o activitatenu poate fi des-
34
fdsuratA fare o anumite concentnre a mintii qi urmerirea cu atenlie dominata de l'lzionareaTV, activitatecare ocuPain medie aproaPe
a procesului respectiv- o pitrime din timpul pe carecoPiii il dediceactivitatii fiecdreizile
Cu toate ci nu existi o definitie deptin recunosclftAa ADHD-ului, Nu vom lua in discutie efectele unei alimentaFi toxice sau ne-
majoritatea medicilor li profesorilor Sisesc proprii acesteiboli urmi' Dotrivite dezvoltirii normale a creierului gi a organismului, atet Pen_
toarele componamente: tru cA acest subiect nu intrl in obiectul acestei cirti, cat mai cu sea-
- neputinta de a duce la bun sfariit actMtateaftrcepute; tna pentru ce o bune sdmulare a conexului realizate prin dezvolta-
- incapacitaleade asculla$i de a urmbri: rea limbajului, prin implicarea copiilor in jocuri !i activiteti fizice co-
- dificultateade a sta concentratsau coneclatla o activi(ate; rcspunzatoarevarstei este mai importante qi adeseasuficientd penmr
- a aclionainainte de a 86ndi; a suplini neajunsulprodus de o alimentafielesenetoasi. Dacd nici
- altemarearapidi a unei activitili cu alta; lirctorii de mediu Einici cei alimedtari nu sunt favorabili unei evolulii
- dificultateaorgaoizeriili Planificirii aciunilor; normale,atunci aceStia,p n cumulare,vor conduce,in modul cel
- dificultateade a-$ia{teptarendul. (Healy, 1990) nrai probabil, la apa tia unei atrofii (nehrenire prin stimulare
Daca la copii afecliunea lngrijoreazd mai cu seamd datorite corespunzAtoare) saua unei nedezvoltarinormalea creierului.
problemelor pe care acegtiale intamPine in procesul de invelare Cercetdrileasuprainfluentei televiziuniiin aparifia $i dezvolta-
sau in alte actMtig extra{colare,pentru tinerii si adulfi noilor ge- rea sindromului ADHD la tinerii noii Seneratiiidentificl doue mo-
neratii, consecinleledevin mult mai grave-Scddereaatentiei,a con_ daliteli diferite in care televiziuneacontribuiela producereaacestei
cenrerii, lipsa rdbderii, a tenacitilii $i, cum vom vedea,a motivati' fectiuni. Prima vizeazi insd;i tehnologiavideo, impactul acesteia
ei sunt caractensticileADHD-ului ce influenfeazi intreagaexistenF nsupraminf,ii umane.Estesuficient ca o persoandsi se uite cateva
a omului modem. Insuccesprcfesional, instabilitate in alegerea ceasuri zilnic Ia televizor (lucru valabil li pentru calculator, mai
obiectivelor,relatii personaleli comunitaresuperficiale,irascibilita- putin atunci cand esteutilizat Pentru scris qi citit, inse cu mult mai
te crescute,complexullipsei de performanle sunt doar catevadin- mult in cazul intemetului qi a jocurilor video), pentru ca dupe ceti
tre celemai semnificativeurmari ale acesteiafectiuni,care se anun- va ani se creascasemnificativprobabilitateaaParilei manifestirilor
td ca fiind una dinffe cele mai importante maladii ale secolului al ADHD. Cea de a doua modalitateeste legati de continutul progra-
nl-lea. nrelorTV urmarite.
Pentru identficarea cauzeloracesteiboli, s'au desfesumtnenu- in diferite studii se demonstreazecd, la nivelul cortical, existe
merate experimente, indeosebi in lumea occidentaE (unde afectiu- lnai multe mecanismecare pot conduceIa apari$a problemelorde
nea este mult mai vizibile), s-au emis qi verificat mai multe teorii atentie $i hiperactivitate.Estevorba, pe de o Parte,de nedezvolta-
Factorii de dsc au fost identificali in alimentatiachimizatd (prezen- rca comuniceiii interemisferice realizate Prin puDtea care leage cele
!a E-urilor, erbicizare,hormoni etc.), in modul de viald
sedentar doue emisfere(corpul calos) ti, Pe de alt; pafte, de nedezvoltarea
(lipsa de miqcare,de activitate fizici), in stres,insi mai ales in ex- suficienti a centrilor ce apanin cortexuluiprefiontal.
perienF culturali (modut de viale al coPiilor de astdzi),experiengd

36
TELEVIZORUL SAU ATENTIA ORTENTATA schimbirile bruste de pe micul ecran,ceeace arata durata in cale
se manifesterdspunsll la stimul. Astfel ce, dacein acesttimp aParc
ce se intample, de fapt? in ce constdextraordinaraputere de pe ecran un alt stimul (efect special),atunci se obtine un rdspuns
captivarea atentiei pe care o manifestdteleviziunea? orientat, pemanent, adici o menlinere la acela$inivel a aten{iei
in anul 1986, Byron Reews de la Universitateadin stanford, orientate.
EstherThorson de la Universitateadin Missouri li colegii lor au in-
Practic,atentia orientad sau rispunsul de orientarepe care il
cercat sd afle care este mecanismulsau modul in care televizorul
provoacdteleviziuneaeste nu numai un resPunsal creiemlui la un
capteazeatentia. Ei au constatat ce fonnal features, ce caracte-
stimul ce anunte pericolul, ci chiar efectul unei agresiuniPe care
nzeazi oricare emisiuneTV (teieturi de plan, rotiri ale camereide
filmat, edits, pans,miEcerirapide ale camerei,zgomotebrutte), au sistemulnervoso percepeca atare li reactioneaz,la ea; inseamde
capacitateade a provoca din partea telespectatoruluiun rdspuns supunereacreierului sau a sistemuluinervosla o serie continui de
numit reoctie orientatd' care are ca efect menlinerea atentiei fixate rsresiuni sau stimuli ce violeazdordineaintedoarea acestuia.Acest
lcnomen constituieuna dintre cele mai importante cauzea perma-
Atrac$a se pare ci se datoreazi rispunsului biologic de orien- lcntei agitalii mentale,pe care o induce vizionareaTV, a aPariliei
tare, descrispdma oare de Pavlovin anul 1927. Acestrispuns este hipefactivitetii, a scederii vigilenlei 9i deprinderii creierului cu
irNtincrul vizual sau reactia auditive la orice stimul nou sau la un aceastdorientarc a aten{iei din exterior !i, in consecinte,a dimi_
stimul caie se manifestdbrusc. (Scientificamerican, 2002) Prim- [uirii controlului intern al atenliei.
planurile care se schimbdbrusc, milcarile rapide ale aparatului de De mici, copiii, obifnuindu-se cu astfel de experienie care ii
filmat lin in alefte creierul deoareceacesteaagreseazA reflexul de a
bruscheaziEile seducatenlia, cand sunt pu$i in fafa realitd[ii (dife'
men{ine,in mod anticipat,un control al spatiului in cate ne aflim, rite activitili zilrfce) care nu $ocheazein nici un fel, nu-qi mai pot
al unei distante stabile, date intre unii li ceilalti. Marea Parte a
concentraatentia.De exemplu,Ia lcoale ei atteap6 ca prezentarea
efectelorspeciale,prezentepe micul ecran,sunt perceputede creier
profesoruluisI surprinde, avand forma unui spectacol Aqteptarea
ca semnaleale unui potential pericol. (Reeves,1985)
ncfiindu-le satisfecute,atenlia este dezactivategandindu-sela alt
Studiind modul in care variaz5 undele cerebmlein timpul vizi-
onirii, cercetdtoriiau ajuns la concluziace acestetrucuri stilistice ccva.Un simptom al acesteitendille estefaptul ce ei nu mai gdsesc
provoacd aparitia unui numar foate mare de reactii involuntare nimic interesantdin tot ceeace presupuneefort, totul ii plictisette
care pot duce la orienlareaarentiei prin crelterea sernnificatieinii{- incd din 1975, cercetitorii de la Universitateade Stat din Canberra
cdrii detectate. prcvedeauca, propo4ional cu crelterea timpului dedicat vizionirii
o alti dovade a aparitiei rdspunsuluide orientareo constituie 'lv, se intensficd {i problemelede aten$e.(Emery,1975)
modificarea ritmului cardiac, fenomen care insolegte totdeauna Prin urmare, vizionarea TV slibeqte mult controlul intem al
aceasti reactiela pericol.O echipi de cercetatoricondusede Aurie . ittentiei, capacitateatinetilor de a-li sustinesau concentraatenlia
Lang,de la Universitateadin Indiaoa (Scientificame can, 2002) a pilni la finalizareaactivitelii desfa$urate{i, practic,depriode creie-
constatatce betdile inimii iqi modifice ritmul pentru o duratd de la |ul si rispundi automat la stimulii extemi cultivAnd o atitudine
4 la 6 secunde dupe apa jia reacfiei de orientare, produsi de rlentale pasive.
38
Vizionarea TV. factor determinant manifestandu-sein exte or prin crize ale lipsei de sens, reaqtii
in aparilia hiperactivitetii h{otice, activitateaccelerate.
NeuropsihologiiEmery gasescci vizionarea TV constituie as-
HiperactMtateaesteaceastarede permanenti agitalie, zbanlu_ tllzi una dinBe cauzeleprilrcipale ale hiPeractivititii. cu cat inain-
iall sau miqcarecontinue, care cauzeazesau se coreleazecu pro- tcazi televiziunea,mariodu se timpul dedicatviziondrii' arate ei, se
blemelede atenfie. Copiii care suferi de acestsindrom nu-li gesesc InreSistreazio cre$terea hiperactivitefii.(Emery,1975)
locul, la scoalenu pot sta lini$ti$ in bance,nu pot fi atenli la ce le Prin urmare, deqi televiziuneaeste folositi de pSrinli pe postul
spui. Hiperactivitateadetermini impulsivitateaexcesiv6,lipsa con- d(, sedativ,ceci pare se-i [niiteasce, h incheiereavizionerii ace$tia
trolului interior Qidetermine o oboseali nervoasdpermanenra,un vor fi cu mult mai agitali gi hiperactivi ca inainte. Numai ecranul
somn agitat Ei chiar insomnie.Ea estevezute ca o cauzi principah 'fV ii mai poate liniiti, dar cu riscul de a-i imbolndvi $i mai tare.
a comportamentuluiimpulsiv la adulti, a comportamenruluiantiso-
Epilepsia TV
cial {i a delincvenlei.
Acest sindrom ii marcheazi pe exEem de mulli copii in {irile Pe parcursulcetcetirilor efectuatein anul 1978,J. Mander des
dezvoltate(in uflele comunitdti pane la 50% din copii) $i ii deter- r{)perein arhiva Serviciului de Informatii Cerebraleal Bibliotecii
mini pe medici sd prescrie celor afectati calmante extrem de puter- lliomedicalea UCIA-USAci, ,3in 78 de referinte privitoare la efec-
nice, adevdratedrcguri, pentnr a-i calma suficientde mult, incat se tclc televiziunii,eistau 20 de articole referitoarela stalea numitd
se permitd desligurareaactivite[ilor $colare.,,Efectulacesteimani- rt)ilcpsia ry, in care se vorbea despre persoane neepileptice care ln
pulari planificateEi atente- arata J. Healy - il consdruiesepararea trru in crize conwlsive in timpul viziondrii T\r'. (Healy' 1990)
respunsuluinatural al creierului de cel al trupului, deoarece,in Numdrul bolnavilor de epilepsieestemai ridicat astdzica nicio-
timp ce aten$a mentale a telespectatorului este in alerte, nu este (hrrtrin istorie.in Franla,JaPonia,ca qi in alte !;ri ale lumii dezvol-
necesarca persoanase reactionezegi fizic. Spre exemplu,creierul
ruc, se inregistreazein jur de 8 bolnavi la o mie de locuitori. Fap
inregisEeazd mi$cir e brulte ale camerei video (sau actele de vio-
trrl ci televizorulpoate provocaqi crize de epilepsiesau chiar poate
lerlle prezentate),rdspunzandh aceststimul din punct de vedere
rl((hnqa aceasteboale este un lucru cunoscut de specialilti. Dar
psihic sau neurologic ca la un pericol real. concomitent insd, ten-
siuneanu poate fi eliberatl prin respunsulfizic fiindce nu este ne- rvcnimentul petrecutin anul 1998, in Japonia,a constituit un im-
voie de acesta.Cercetitorii apreciazi ci aceastdexcitare nervoase tn'rritntsemnalde alarrnS.
in fata unui pericol iminent, care nu a fost descercatiPrintr_unres- La data de 16 decembrie1998,ora 10, in timpul unui cunoscut
puns fizic (prin participarea,mi{catea corpului), conduceautomat rfr.scnanimat, Pochemon,7OOde copii au fost ffansportati de ur'
la creqrereahiperactividtii, irascibilitetii qi ftustririi." (Moody, Brnlil la spital cu salveri sau ma$ini de pompieri din cauzadeclan-
1980) A,qadar,imaginile de la televizor stimuleazain telespectator tnrii crizelo! de epilePsie.Peste200 de coPii au t5masin spital pen-
impulsul de mi$care,inse reacfia fizici este reprimate nefiind ne- trrr ingrijire pe o perioad5mai lunge. (Scienceen vie Junior, 1998)
voie de ea. Aceasteftacasaresenzorialecauzeazi hiperactivitatea, sc prre ce o singurescenedin acestdesenanimat, in caremonstrul
deoareceenergiaflzicI produsd de imagini, dar ned€scercatefizic, l,lcnckyse afli in cenfful unei explozii de lumine, a declanFt la
esteinmagazinat5.Apoi, cand aparatulesteinchis, are loc explozia,
40 41
atatia copii crize epilepticesau boli de epilepsie.Faptul cA aceaste ncvoie se vorbeasce{i si asculte Ei au nevoie sa se joace cu cu-
scend a putlrt provoca o reacfie de o asemeneaamploare arate in vlntele Si si rationezecu ajutorul lor. Ei Eebuie se discute desPre
fluenfa pe care televizorulo ate in mod obilnuit asuPracreierului. problemelepe care le ridice invelatul, planificareali organizarea
Desigur,existi persoanecu o sensibilitatemai mare (mai cu seame comportamentului.Trebuie sd fie receptivi la noile cuvinte Si po-
copii) {i acestoratelevizorul, cu o mai mare probabilitate, le va vc$ti,pentm a construi o bazi Personaha inlelesului semantic Ei
putea declanF boli mai mult sau mai pufin grave, fdre ca aceasta lu nevoiede cihuzirea Personalia adulfilor care se le ofere exem
plc potrMte de Sramadci, pentru ce ordinea cuvintelor 9i sintaxa
se insemne cA persoanelor cu un sistem nervos mai rezisteDt,
cstc mljlocul prin care copiii vor invela sd analizezeidei, sd ralione-
vizionaieanu le va agresasau afectacreierul.PoatecAbolile nu se
,(' in legiturd cu relatiile abstracteetc." (Healy, 1990)
vor manifestacurand, insa nu se poate $d cand efectelecumulate
ExperienlaTV nu esteuna interactivd,ci, dimpotrive,ea PasM_
vor ajungesi infrangd rezistentaorganismului,provocandcirreltie
r,cazi complet puterile mentale ale omului. Nu este o experienta
ce disfuncfiesau boal5 (psihici sau neurologicd).
vi(', aplicati la situatiile specifice,particulare ale vielii Copilul nu
r\rc provocai sa-SiPunAintrebari. sA se imPlice intr_oconversalie'
invitarea limbii qi televizorul (l)municarea cu televizorul este una monologicd qi impersonalS'
Copiii care se uiti cel mai mult la televizor vorbesc cel mai Nrmai televiziuneavorbe{te, inse nu noue sau copilului, ci unei
prost, intampind cele mai mari probleme in comunicare.Slibirea rrirse de oameni, ruturor ii rim5nui in mod special Cei mici au
capacitetiide a ascultagi de a urmdri un material prezentatoral, Insll nevoiede o adresarepersonale,de dialog. in fap televizorului,
((,piii nu ili pun intreberi, nu cautd solutii, nu vorbesc $i, cu
abilitateasc;zute in reflectareaintr-o forme coerente,in vorbire $i
in scris,tendinla de a comunicaprin gesturi odate cu cuvintelesau l(lcvirat, nici nu asculte Ei sunt doar absorbiliin inte orul fluxu-
hri de imagini {i sunetefascinantece ies din cutia ry'
in locul acestora,scddereacuno$tinlelorde vocabulat qi prolifera
Pirintii sunt cei mai buni pedagogi in invetarea limbii, de-
rea ticurilor verbale sunt doar cAteva din problemele cu care se
rrdrcceei sunt capabilisAsesizezesau si intuiasc; tot ce se int6mpli
confrunti noua generatiein ceeace priveqtestapanireasi intrebu-
ill minteacopilului - cu ce viteze $i ce anume poateel si priceapi
intarealimbiiin procesulde comunicare.
p(.ntrua-Siputea adaptadialogul nivelului lui de inteleSereTelevi-
Fenomenuldevinemai vizibil abia dupi clasaa III-a sau a lv-a,
,irnea ins5, folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj
cand devin necesare abiltaF finSvistice de un nivel superior care, (lilcrit de cel Ia carese afl5 copilul,il va obilnui pe acestase nu mai
datoriti timpului indelungat petrecutin fata televizoruluiin prlmii lficii eforrul d€ a petrunde intelesul cuvintelor care-i sunt adresate'
ani de viati, nu s-audezvoltat. Ultimele cercetadarate cd, pentru dezvoltareagandirii abstrac-
Se pare cA, in misuia in care copiii se uitA h televizor ex- tc, copiii trebuie sI se exersezein folosireacuvintelor neinso{itede
cesiv de mult ince din primii ani de viaF, mai tirziu, vor in- nllSini. Imaginile limiteaze imaginatia $i intuilia doar Ia nivelul
tempina dificultiti mai man in comunicare. N(.D1nificatiei lor primare, determinatede suprafala sau forma lor
,,Limbajul bine dezvoltat, ca Si sinapsele p€ care le generea- (oncreta.Ele nu deschid,nu provoacd,nu elibereazi gAndireapre_
ze, este dobandit numai prin implicarea interactivi. copiii au r'unro fac cuvintele-
42
Dr. Gordon well observAce acei copii care au petrecut mai Barkley observe ca omul este fiinta care Poate iDtreprinde acti-
mult timp in perioadapielcohre ascultandpove$ti,vor fi mai buni vk!!i ample in vedereaunei respleti indepertatein timP: oamenii
la qcoaldmai terziu, Qi asta pentru ce pove$tilenu sunt legate de muncesco luni pentru salariul primit la sfdr$itulacesteia;tinerii se
imagini deja existenteqi stimuleazi asdel gendirea $i imaginalia. pregitescani de zile in qcoli pentru satisfacfiilepe care le vor avea
Televiziunea,in aceasteperspective,arata Rice si Haight, ftaneaz; In practicareaprofesiunii; teranii lucrcaze pimantul cateva luni
Dentrurecolta de anul viitor etc. Acestaeste,de altfel, unul dintre
dezvoltareagandirii, a imaginaliei, a abilite,tilor{i strategiilorver-
lucrurile care-l deosebescpe om de animal. EI poate lucra sau su-
bale, deoarece,in timpul vizionerii, imaginile sunt punctul axial al
comunicelii,qi nu cuvantul. liri o viale intreagA pentru a atinge o tinte indepdrtata, aflata chiar
in raport cu receptareacuvintelor,separatde imaSini,ca mijloc dupe moartea sa, in rasphta Pe care o p meqtede la Dumnezeu'
Accasta posibilitate a mintii umanede a sivarsi un asemenea efort
optim de dezvoltarea gandirii, vizionareaTV se afle intr'ufl punct
ftri o resplati imediate este $i un dat al firii umane,dar este si un
diamerralopus.Uidndu-tela televizor.nu numaic; nu auzi cuvin
lucru care se dezvolti in timP-
tele neinsotire de imaSini, ci, mai mult, imaginile devin punctul
Copiii de astezi,observedr. Barkley,nu mai dispun de aceaste
axial al comunic)rii. Televiziuneanu dezvolti, dupi cum arati J.
cnpacitate.,,ii promiri ce ii duci in parcul de distaclii in luna febru-
Rice li Haight, abilitilile $i strategiileverbale,ci mai curind le re-
[.ie $i ei tot nu vor wea sa faci lucrul cerut. Ace$ticopii bolnavi de
primi. Did aceastdcauzd televizorul nu va putea ajuta la elabom-
ADHD sunt ca {i copiii mici, au nevoie de un feed-bock,de o rein-
rea gendirii abstracte,ci mai cudnd va incetini sau va bloca acest
tdrire, o reimplicareirnediatd5i permanendr."(Healy, 1990) Daca,
proces.(tuce, HaiSht,1986)
de exemplu,li se Promile o sumii de bani sau o prejitura ca premiu
Problemele de atentie Si invdtare, pcntru realizareaurrei activiteti, este Posibil ca ei sX duce la bun
cortexul prefrontal $i televiziunea rfArqit lucrul solicitat.Aceastanumai atunci cand realizareaacelei
|lcl|viralinu dureazeprea mult timp saunu cereun efon nejustifi'
DoctorulRusselBarldey,autoral cdlii Copiiihiperoctivigdselte (0f' de mare pentm recompensaprimitd. ln acestcaz, este nevole
explicagiaacestuicomportament.in fapt, arati el, mulf dintre co- dc o reinterire a atentiei sau a motivatiei prin oferireaunei respldli
piii cu problemede atenfieintampioedificulteliin ceeace privelte lDaintede incheierea acliunii.cu promisiunea ca !a urma 5i o alta'
,,rulegovernedbehavio/',adicein urmareaunor normesaureguli ttractic,la tinerii noilot Seneratii de altfel, fenomenulpoate fi re-
de guvernarea comportamentului. Problemelede ateDtiese mani- rDarcatli la mulli dintre adultii de astezi- se poate constataca nu
festdatuncicendmediulcerecopiluluirespectarea unor normesau Nuntcapabili se-qiconcenflezeatenlia Pe o sarcini oarecare,sa se
indicatiice presupunun anumit efort. Aqadar,problemaacestor nxniveze silguri in realizareaunei actiuni panl h finalizarea ei,
copiinu estenumaiaceeaa concentririiatentiei,ci $i incapacitatea (lilcamotivatianu le estesusiinutasau reinleritaperrnanenrde o
urmirii sauasculteriiunor norne sauranduielioarecare. ,,oricum, r0compensiimediateqi semnificativi.
chiar li acegticopii fac progresein urmerirearegulilor(ascultarea ,,Dr. Barkley sugereazece aceqti copii prezinte o diferente
indicaliilor)in momentulin careli sepromiteo resplateimediate." fundamentali (fafe de cei din alte generatii)in sistemulde control
(Healy,1990) nlotivalional al creierului, cale se pare ce nu mai functioneaze
45
normal. Ei au nevoie de un impuls mult mai putcrnic pentru a se multe altele. Toate acesteadepind dr'bunrr lLUxlionirrcil ariiior
concentraasupraunei sarcini. Pur !i simplu ci nu rispund la ordi- cortexuluiprefaontal.
nea sociale ca toti ceilalti copii. Din punct de vedere neurologic, Maturizareatezie a ilriilor prc{rorrl.lc p:ir)iilpr()apcde ver-
praSul respietii necesarepentru a se inserit inlr-o activitate este sta de 21 de ani - faceca nccstcl sii flc firartc sr:nsibilcla experien-
mult prea mare. Este nevoie de o restimularemult mai puternicS {a de mediu.Lucrulacestar constituitun alt nlotiv pentrucares a
pentru a i facese indeplineascitot ce ]i se spnnc,de aceeaei soljci- suspectat o posibilSnedezvoltare a lor la tinerii noii gcneratii.Sus-
i; bani, mancare,jucarii. privilegii pentru a munci. Recompensele piciuneaa fost intSritl insii atunci cand s a constatalci ,,aceioa
subtile.precumdragostea de a invdta,laudele,bunivointaprofeso meni care suferiseravirimirj ale coftexului prefrontal manifestau
rilor nu i mai motiveazi deloc. Ei inteleg ccea ce le spui, prind ilcecalisimptomatologie s.u intAmpinauacelea$iproblemecu cei
mesajul,dar nu mai actioneazi."(Healy.1990) la careapdreasindromulAl)liD (delicientede atentieli hiperacti'
Aqadar,se vede ci o parte din problemeleADHD se datoreazd vitate)".(Healy,1990)
sau sllnt coreiate$i cLlo disfunctiea sistemulli <iecontrol motiva- ,,Totmai mulli cercet;ir()ri,obseNdJ. Healy, suspecteaziastizi
tional.Tinerii (multi dintre aceqtiasunt deja adLrlti)au probleme faptul ci prea multe ore pelrecutein fata ecranului ('lv sau compir-
atet in a qi mentineatcntia,urm6ndun procesanume,cat $i in a sc lcr) pot compromitedezvoltareaceDtrilorcreierului cxecutiv,a ali-
motiva in urm6rirea cu voint5 a unui obiectiv.Durata de timp mini ilor cortexului prefrontal. (...) PetrecAndtimpul cu o activitatecare
mE intre doud rccompensepentru ca procesulsi sc continue Qini- nu stimuleazS,nu antreneazi r^nmod adecvat lunclionarea cteie-
!elul minim necesaral recompensei dcpinddircctde gradulin care rului (cum ar fi vizionarca lv), poate fi influentati semnificativ
cstc afeclatsistcmulmotivational.Adicd,pentru cei cu probleme dezvoltareafunctiilorprefrontalului controlulgindirii, atcntiaQi,
gravese impune o risplata mai mare sau un intcwal mai scun intre in mod general, abilit5tile cc tin de planificare- afirmii dr. Sid Se
doui recompensepentru a asiSuracontinuareasau finalizareaacti galowitz, o autoritatein cercet6rileprivind dezvoharcilcmisferelor
vitetii incredintate. cerebrale."(Healy, 1990)
Incadrareamolivatieiin tabloul sinptomatologicprezentla copiii
cu proble e de ateDtieli hiperactivitare,tablou cc vizeazbo disfunc- ECRANUL
TV DAUNEAZA
DEZVOLTiRII
tie la nivelul proceselormentalesupedoare,i-a f:cut pe cercetitorisa CORTEXULUI
PREFRONTAL
corelezeaparitjaaccsiuisindromcu o afeclir.rne sau o atrofierea arii
Existi mai multe mecanismcprin care vizionareary vatimi
lor .one.rrluiprelrollil. cclecaregu!pme.r/Jjr(c.rpploce.e,
ccntreleexecutiveale crcierului uman.
Ariile prefrontalc,dupe cum sugereazali numele,se aflA unde
l. Rapiditatea succesiLlniisecventelorpe micuL ecran inhibi
va in zona din fatd a lobiLorfronrali (a celor doui cmisferecerebra-
functionareacortexului prefrontal, deoarecepentru ca informatia
le). Aici se afli executivulcreierului, locul dc Lrndese organizeazi
sii poaiSfi preiucratdreflexiv in ariile acestuiaeste nevoiede circa
\r se conducenu numaiproce,ulgandirii., i 1rirl,roapclodreproce-
5-10 secunde(Scheidler,1995), insi vitezaschimb.irjlorde plan
selesupe oare, ata-ziselefunctii de control, celc privind invetarea,
siru a tot ceea ce insemndcfect tehnic este in medie de 12lmi[ut
gendirea, planillcarea comportameDtului,nrclivatia, atentia, con
;rdic5unul la 5 secunde,ajunSSndin cazul programelorcomerciale
trolul emotional,organizarea, lectura,rezolvarcaproblemelorqi
47
la 3o,hinut adicd unul la 2 secunde.Pdn urmare, cortexul prefron- adult, constituieo bazi a dezvoltirii ariilor Prefrontale.Vizionarea
tal neavanddmpul necesarca s; procesezereflexiv in-formafiapri TV, din contre, estetotal nepotriviti dezvoltirii preftontalului' pen_
mita de la relevizor,estescosdin ci-rcuir. ru ce nu constituie o exp€riend interactivd,ci tinde sA suprime
2. Factoml emotionalsau afectiv ocup6 locul al treilea in ierar- tendinla de a vorbi desPreproblemesau de a pune iotrebdd asupra
hia cauzelor ce determine procesareamesajelorTV, indeosebiin lucrurilor care se intampli. Televiziuneatinde se focalizezetotul
ariile sistemuluilimbic. Prin dozareatensiunii emotionale,a vitezei asupra solutiilor magice !i asupra efectelorvizuale care contrazlc
de desfdiurarea actiunii $i, in general,prin conlnurul programelor logicaadevirate." (Healy, 1990)
TV existi posibilitateacontroldrii gradului de implicare a prefron- Televizorulnu favorizeazdconvenatia sau implicareacopilului
talului, a actividtii creierului uman pe parcu$ul viziondrii TV. in rezolvareaunor probleme,nici vorbirea intemi (refleqia, in ge_
Rezultatelecerceterilorefectuatein domeniul neuropsihologiei neral, in fata televizoruluieste inexistenta)9i, in fapt, nici una din'
ii fac pe doctorii Emery se afirme in mod categoriccd merirea rim- tre modaltefile, prin care s ar cultiva confiSurareaqi hrSirea ariilor
pului de vizionarelnseamne,,prelungireastirii maladivein care se corticale ale cortexului prefrontal'. IatA care sunt problemele Pe
aflb conexul prefrontal, ceea ce va avea grave consecinleasupra care le intampine persoanelecu vitdmiri ale ariilor Preftontale,
dezvolteriiacestuia".(Emery, 1980) dificultdti intalnite, din Pecate,astezila tot mai mulli dintre tinerii
Experimentelerealizatede Cristakis,Zuimmerman$i colabora- noii generatii(Noava,Ardilla, 1987):
to i, demonstreaz5ce fiecare ori petrecut5zihric de copil in fata 1. lncapacitateade concentrarea atentiei,tendinta de a fi legat
televizoruluigi a calculatoruluiin perioadade varstd 1,3 ani cre{te de stimul, de a fi foane uqol distrasde oricarestimul exterior;
cu 280loprobabilitateaaparitiei problemelorde atentie in perioada 2. Incapacitateade a qi controlacomportamentul-Orice impuls
de varsti 1'7 ani. (Cristakis,Zuimmerman,Diciuseppe, Mccarry, interior se manifesti raPidin componament,fdre ca pelsoanase fie
2004) A"$adar,indiferent de mesajeletransmisepe micul ecran re- capabih se inhibe manifestareaacelui act;
levizorul (Si calculatorul intrd in discutie) constituie un facror de
7 Trebuiefidt Preizarea ca. d€ii Prezenhreade Phn' acum 1a avur nl
sc pentru dezvoltareapirtii superioarea crcierului uman. obiectivmai alespe copii9i efedeleteleviziu.iiasuPradezvoltiriicon'xului acenora'
Viata obiqnuiti, a$a cum au fteit-o oamenii dintotdeauna,in- rrebui psa subl i nrm l apruli , r aquenr ancsr u€ 1r r n'1ior at "' r '{r i ' n r '
umane pe (a,Po e\et.rr,.bi ceiuluit at uluiI a r Pr ev'zor - 'P m ar r le{; l r odnr Fl'r'l
lesneacu prisosintadezvoltareanormald a proceselormentale su- biopsiholog la Universnarea din chicago, afirlni:
toate vastele. Dodorul Jerre rrry,
perioare li, prin urmare, a cortexului prefrontal. Copilul, inci din ohuluieqc asrf'l radr in.at 'l fic PemenL rrmuld( $u anrrenrrin Pl'ce
"creierul
primii ani de viati, prin natura conditiilor sociale,ili insoreamai sul onoa5terii. Creieruleste La fel cn nuqchiii daca nu_iere6'zi, s€ veltejesc'se
atrcfiaa- iace nu-l exersezicreierul, acestase va arrofia" Pii' urmare, la adulrii care
intai mama qi pe urmd tatel in activitetile pe care ace{tia le intrc- de d se, btrcura suficientde PEcereatulsizioneriiio
n-auawt timPulsarlposibilitatea
prindeau li in acestfel, observandu-$ipSrintii Si exersandanumite D€rioadacoDii5riei,chiardaci atr sistenel. neuronalenormardezvoltate, acesteanefi
ind exersate i.
strficient, rimP, acele abiliriti pe carc l€ m€diaza,neanlrenate oresPun
activiteti, iSi insu$eau,prin imitare, anumire srrategiide gandire gi {! t AuI nu num ai
zaror,vot sl abrdna l a nrvel ul m r n, leq nr unorr i pdt oloSicc
de comportament. sunt nenoti, nascibili,impulsivi,incaDabilidc a qi controlacomportamentul' de'oPiii
sc
'
,,intAmpinareaunor problemereale sau situatii de viati, spune concenrra!i a semotivasuffcientPenrruu.mernead atentie,e rnbdaref 'u teMcr
J. Healy, cum ar fi ajutorul la bucitdrie, in arelier, gredin5, la ma, tare a o€; acdvidii, d€ ali orsaniza Prosrantrl de aJi Plati8ca ziua sau viitorul
Acste probtemepot fi intalnitela tot mai nul! adulli' A'€asradata ca tib ielespccta'
gazin sau in alte forme de activitate dcsfiQurateimpreune cu un rorii n;i in vasti dsine posib a tunciionarea Momali a conexuluiPrefrontal
40
48
con$olului asupracom'
ca urmare a pierderii
creEtereaagresivitilii
3. DificulEtea de a amaoarasplaB' muocind in
vedereaulrm
*":?:l#:":,1':"i#"::y:':T:.:il1;'#
:r::ni:
,.#l*xl';+ :I'-:*T:l''TlJi'T.ii";
:JJ:ril1T ;*"1T:i"#':il":.Tl,i"
miiti:i*i::"m:
u""'l1';
u"ru'u..,,,o"
:"'i:".t:lTiiilil"t"'ltJ# .o,,."0,,,-
u,,,,
""'"o.
",,""';::::f;"''l#iJTfi*lilllH;u'uur"'ao'
qr #;irt{:ff
*t**+#--;;*
i:"hi{*;:,;t""n*"u'lp"'
i+#*::::'':ffi
"lif;:nllr::nffi''ilil1;il:':ffi1"il":::";:l;'1:
;;;;Tffi::i::ii:':#1il socieBte.

:''l :l"poui"
#1, *::;:,:x Caracterul hipnotic al
vizionirii TV

l:T:";,':i:il1'J
ot"n".
"::,f[":"T1fr;;ili
un
p'odu'" :
''"f*ii****t*i',:'tl'*];{+
atenlie'
ilr,':jl,ll'l ","ledarea
Io-t*.,.*n"'oun'tr j:t1l"
T:,:11:;1 ""t::Tilflt : ""TI:'ilil,f
liiJl'11"'ll;l''T'ii"i'ilJl;I;
il":'3':#IJHltrilT#*",'"':1"*liffi::ii"' ':tl:1ltii#;'"',:l'l";:J*fi* :;.".:'
.:"iH'I#:ff*':ff
''"HT"""*;:::,i1*tff;1ru::;:T:if :iilT'"Yi"ii:fi **.l";n'm:l;
:'*'11''J.ffi
Xll':"T'iif
f::T"TJll::il:ff ;:::""-'iY
ll'i'-l""ji;i1i!1,::1
lll"iii i,*n;"u::'":
3Jiffi ,*55t* 'J"^TI"T'['"",]:"1:l."iTi::1T";:'l"-::
ero.
Tfilt;"""''sresivitatea'
HffiT flHlffi :rr:;*L:il tiliTi111*','
".ir:# :trlliJil
#, *:1J,
nelor de dp hipnotic
dace sunt a!'r

il:iti{-:q+*ril',HlHilkT:f
s0
<r
hipnotice li perfectalor asemdnalecu st5rile mentaletrdite de te' intensificAfenomenul de inhibitic rr cntisli lt i stiinsi li miresc su
lespectatorin fata televizorului. gestibilitatea.
aJ,,Aspectulexterior al persoaneihipnotizate (n.n ca !i in ca- Dr. F eda Morris arati cii, intt,llcil imilsirlilc]V sc miqci mai
zul viziondrii TV) esteal unui individ pasiv,care reactioneazedoar repede decet este capabil telespectatorulsii procesezeinformatia
la comenzivenite din afare." (Holdevici,1995) penfiu a reactiona,acestanu mai poate face altcevadecat sd le ur-
b) ln ambele cazuri atentia este captivatd din afari {i este mereasce.viteza uriaq5, nenaturalede schimbarea imaginilor nu
,,orientatdin mod specialspreceeace spuneQifacehipnotizatorul", lasd posibilitateaanalizei sau a reflectiei asupra imaginilor, astfel
in cazulnostru televizorul. cd ele vor sffebatemintea, in timp ce gandireacritice esteblocati
c) in cadrul hipnozeise reducecontrolul realitetii $i apareo to- Dr. Morris aminteqtede o tehnici de inducere hipnotice numite
lerante crescute pentru dislorsionareaacesteia- IoSicdfrcrltei - ,,confuzie', carea fost experimentata de M. Erikon: ..ii dri pe.soa
conform cireia subiectulacceptdca fiind logice situatii pe care in nei (minlii) atat de mult de lucru, incat sd nu'i laqi posibilitateade
starenaturalenu le-ar considelaca atare." (Holdevici,1995) a mai intreprinde nimic ea inse$ica subiect.Estevorba de un pro-
4. Dr. Emest Hilgard spuneca televizorulPoatefoarte ulor se'i cesrapid li continuuin care se cele subiectuluisAse ocupesuccesiv
aducepe oameni intr-o starede tip hipnotic. El arate ce ,,asta linig- de diverse lucruri, altemandu-i centrul atentiei cu rapiditate. ln
tit. relaxat,intr-o camereintunecoase,privind fix !i pasivo sursede momentul in care supralnc;rcarea este atinsi, iar pacientul de
lumind pe o anumite perioadesunt primele componenteal€ indu_ semnede oboseali, tinzand sd-ii decuplezealenlia, arunci hipnoti-
cerii hipnozei". (Mander, 1978) zatorul intervine cu cevacare poate stimula relaxarearli atunci pa_
,,gedereain linilte, fire alte impulsuri senzorialein afari de cientul intre in transahipnotice.Cevaasemenetorse intemple !i in
ecmn, fire orientareain afara razei de actiune a aparatuluiTV este cazul televiziunii". (Mander, 1978)
capabileea insSti de a-i determina pe oameni se se pozifionezein
afara realitetii obilnuite, permifand substitufiacu o alte rcaltate pe Functiade agendda mass-mediei,
care televiziuneao poate oferi. Poqideveni atar de implicat imagi- efectul de Cultivareqi spirala tecerii
nativ, incat alternativeledispar temporar. Atunci subieclii se lase Acesteasunt trei dintre cele mai importante efecteale televizi_
dugi de hipnozi (plutesc)",subliniazeJ. Mander' (Mander, 1978) unii, consacratein majoritatea studiilor de sociologieqi teorie a
5. o alti cauzein generareastirii semihipnoticein fata televi- comuniceriimediatice.
zorului estedatd de cantitateaimensede informatii Pe care o trans_ Functiade agenddprrnein evidenld faptul ce agendasau harta
mite un program TV, de putelnica implicareemolionali, dar mai ctr principalelorpreocupi mentale ale publicului este asemenetoare
seamd,sub raport tehnic, de viteza cu care se deplaseazecamera sau chiar identic; cu agendamediatice.Cu alte cuvinte' mass-me-
video, de schimbirile unghiurilor de filmare sau ale planurilor. dia sau televiziuneane spunela ce se ne gandim cu preponderenle
Toate acesteevenimentetehnice,meDitesd dne ffeaza aten$a, in fiecarezi. Ea ne arati care sunt problemelecele mai importante,
au darul de a intensfica legitura hipnotice. Ele marescsffesul sis- pentru ca, in funclie de aceasteierarhizarc,se ne o entem in a le
temrrlui neros, suprasolicitandfunctiile coSnitive,ti, prin aceasta, acordaatentiacorespunzdtoare. Prin acestefect,televiziuneane co-
52
Ionizeaza,practic, experientamentale a realitefii. Ne face se crc- Prin urmare, de{i pe micul ecran apar o divenitate de fapte 9i
dem ce existi in primul rand sau exclusivceeace estemediatizat. comportamentertoate acesteaprezinte, de fapt, ilr mod constant
Efectulde cultivare.Cercetirile realizatede GeorgeGerbner$i acelealiregularitdti li tresAturicaracteristice.Personajeleau un set
un grup de colegi de la AnneabergSchoolof Comfiunication a\r de preocupiri $i tinte comune, acelea$imodaliteti de rezolvare a
aretat ce televiziuneana$teo lume iluzorie, un mediu simbolic $i conflictelor {i situariilor existentiale,sunt manaF de dorinle ase
cuhural ce nu corespunderealitilii qi care are puterea de a cultiva menetoare,gandind identic realitatea.Acestestereotipiicare pot fi
,,in masapublicului opinii, concepJiiii credinfe,la fel cum, agricul- u{or integmte unui anumit spirit (al culturii nihilismului, dupd cum
torul iti culdve pimentul". (Drigan, 1996) se va putea observain continuale) sunt cele care influenteazd,ln
Studiul GrowinS up with Telerision arati ce, dace toati lumea mod esential, atitudinile qi olizontul de exPerientd mentah al
cre$tecu televizorul,,,efectelemici cumulatepe o perioadi mare de auditoriului.
timp duc nu numai la efectemari, ci li la o sumedeniede concephi, Dicrcturoopiniei publicesou spircla lo'cerii.in anul 1974. direc-
aborderi, interpretiri impend$te de un numer din ce in ce mai toarea Institutului de Demoscopiedin Allebach (Germania),Elisa-
mare de oameni. Televiziunea este instrumentul acestei omo- beth Moelle Neumann,publica articolul Spirdl of Silence:4 Theory
genizeri."(Dregan,1996) of Pubtic opinion. in esentd, articolul arata care sunt mecanismele
,,in postura de preot qi educatoral societilii amedcane,apreci- prin carc se creeazi $i se difuzeazi opinia publicein societate,mo
azi G. cerbner, televiziuneacultivd valorile, miturile $i lectiile mo dul in cale mass-mediapoate genera, impune sau consolida un
rale ale acesteisocietiti. Comparatiaintre televiziuneli religie se curent de opinie in lumea modernE.Ia-rdaci mass_media esteaceea
bazeazetocmai pe faptul ci ambele prezintd in flux continuu mi care creeaze opinia Publce, atunci ea este cea care va configurea gi
turi, ideoloSii,fapte gi relafi. Ceeace cultivi conceptiicomune li dirija $i punctelede vedere individuale,privind diferitele probleme
stabile despre realitate sunt regularitelile care pot fi identificate ale societilii sau anumite mentalitei. Aceastadeoarece,se aratd in
de-a lungul unei perioadede timp semnificativein programeleTV, diferite studii, majoritatea oamenilor au tendinla de a-qi alinia
adicd(eseturi regulatein ceeace privelte decorurile,rolurile, tipu punctul de vedere opiniei publice indiferent de pozitia acesteia.
rile de relatii !i de actiuni prezentatecu o anumiti liecvenld. Prin Spiralatdcerii aratd cA,dace o minoritatede opinie estereprezenta
inaermediulacestortreseturi rcgulate, mass-media,in specialtele-
ii ca majoritare, tpre exemplu aceeace homosexualitateaeste un
viziunea,ajunge si creezeconceptiape care membrii audienlei !i-o
comportament nonnal, atunci acea minodtate se va transforma in
construiescdespre rcalitate generdnd un mediu cultural, o lume
majoritate. Numai 20olodin oameni iQi vor pestra opinia, dar qi
sinlbolicS. iluzorie.
acestiavor tacea.
Telespectatoi se nascin aceast5lume simbolicdqi nu au cum
si ocoleasc;expulerea la mesajetransmisein mod regulat Sicu un
grad inalt de repctitivitate.Mai alesci expunerease realizeazdmai
multe ore pe zi, iar utilizareateleviziunii estepentru cea mai maie
parte a telespectatorilornonselective,aproape tualice." (Dobres-
cu, BargSoanu,2001)
54 55
Dependenta de televizor Educatia prin televizor
criterii de diagnosticare, determinate de psihologii
americani Kubey Si csikszentmihalyi: - Prin televizornu se poate realizao invetarecon{tien6,
intentionald(Mander, 1978);
. DeEise constati apadtia unor problemede narura fizice
- Televiziuneaare capacitateade a ne modelacomportamen'
sau psihic; datoriti viziondrii plelunSite,cei mai mulli
tul sau a ne forma atitudinile dorite de arhiteclii lumii me-
me(urisesc ce nu pot reducetimpul alocat televizorului.
dia - consumatorism,nihilism, divenisment (Setzer,2001)'
r Telespectatoruliti propunesa vizionezenumai un pro-
- Genereaz;o lume simbolici, iluzorie, pe caretenerul o ia
gram, deqi sfArqeqte prin a vizionamai multe;
drept reah (Poplawski,1998);
. Cu toate ci dorescsd alocemai mult timp altor activiteli
- Televiziuneainducepereri eronatedesprelume ti viate'
decatp.ivitului la TV, oamenii se declardneputincioii in
Anumite principii de viate, sistemede valori, fiindu-ne ino
a mic{oratimpuldedicatvizionSrii:
culate in subcon$ient,ne influenteazi modul de a gandi
. Persoaneledependentededici mult timp televizorului
(Mander, 1978);
3-5 ore/zi:
- Sunt promovategijustificatecomportamenteanorrnale;
. Apare renuntareala ocupatiilefamiliale,la activiteli
- Trisdturi precumviolenta,sexualitatea,maSiculsunt insu_
sociale si recreative in favoarea televizorului;
gite mult mai repedeEimai profund decatmesajulcarese
. Atunci cand se renuntd brusc la televizor apar simptome
impuneca motiv princiPalal comrrnicSrii.
specificedependenteide drog cum ar fi: irascibilitate,
arxietate, aSresivitate,nervozitateexcesivi,plictisealS. BANII, PIiCEREA 9I PT.TEREA
De asemenea,se apeleazi h inlocuitori cum ar fi alte
activiteti media sau de divertisment ( Kubey, 1996). Pe micul ecran,totul se invane in jurul banilot, al dobandirii
. Omul se comporte ca ti cum nu mai poate trdi fdri pl;cerii li a exerciteriiputerii. Banii devin sensuloricdrei activiteti,
prezentatelevizorului. sinSuramesuri a satisfaciei$i a demnita[ii, scopulsi sensulomului
. Imediat dup; intoarcereade la $oald sau de la serviciu, ln lume - televiziunea contribuind din plin la fomarea acestei
se deschidetelevizorul. mentalitili de tip nihilist.
o Televizorul rim6ne deschis, deti se desfeloari alrc Munca nu este vezuti ca o vifiute, sunt prcmovate afacenle,
activitEriin paralel. escrocheria,furtul, etc.
. la trezireadin somn,de diminead televizorulestepus
in functiune. AUToRlriTn
coNTESTAREA
. Nu se maipoate adormidec6t cu televizoruldeschis.
Televiziuneacultivi o atitudine rezvrStite
copiii sunt indrepteliti se se revolteimpotriva perinlilor, a edu-
catorilor li a $colii, impotriva oricarei norme sau principiu care se
impuneca autoritate;
56 s7
scopul propag;rii unei atitudini anarhiceestescoatereaomului (Harrys& Associates,1998) (...) ilr cazul telenovelelor,relatiile se-
de sub autoritatea {i protectia familiei, a Bisericii !i a valorilor xuale intre persoanenecdsato te sunt de 24 de o mai frecvente
traditionale pentru a fi victime uqoare ale propagandei consumis- decarcele intle soti rLowry ti Io\,\lc\. lg8al {...). in 75o0din
mului sau a malipulirii. videoclipurileprezentatepe MTV sunt prezenteimagini erotice,in
mai mult de jumitate, violenti, qi in B0% din timp pot fi intehite
ERoTIcUL amdndoudgenurile combinate:erotic !i violenta impotriva femeilor
(Sheiman& Dominik, 1986).
In ultimele decenii, in programele televiziunilor din America Cei mai multi cercetAtodconsiderxcI telenovelelereprezinte
sau din lumea occidentali in general s-a putut constatao creqtere cel mai senzational,cel mai inexact (fals) qi generator de depen-
continui a ponderii materialelorcu continut erotic. Cerceterilesta- dente proSram, prin referintelelui la sexualitate.Relatiile sexuale
tistice publicate de Fundafia Kaiser,in anul 2002, studii care au in afara cdseto ei sunt portretizatea fi de 8 o mai obi$nuitedecat
avut in vedere cAtevamii de programe de televiziune,apaftinand celeintre soti. 940lodin indmplerile erotice infiti$ate in telenovele
tuturor genurilor, arate ce 640/0din programelede televiziune ale se desfeqoariintre persoanecare nu sunt cisetorite (GreenberS,
unui canal american contin materiale privind sexualitatea (4,4 Abelman qi Neuendod, 1981) (...). Eroul este fiecvent porffetizat
scenepe orI), in 61010 apar discutii despresexualitate(3,8 scenepe ca fiind impersonal,emotional,exploatatorfati de persoanaparte-
ori) li in 3270apar prczentateexplicit relatii sexuale(2,2 scenepe nerului sau fati de femeiein general (Sprafkinqi Silverman,1982)
ora). Dintre genuri, se arate ce telenoveleleconducdeta$atcu 96010, (...). Aproape niciodate personajeleimplicate in relatii sexualepe
avandir medie 5,1 scenepe ori, iar la urme se afli programelecu micul ecrannu se imbolnivesc de \,Teoboale cu (ansmisie sexualS,
continut realist din care, ,,doar"28oloconlin materiale sexuale(4,5 cu toate ci in realitate una din $asepersoanerisce se contactezeo
scenepe ori). O statisticeficutd pe programelepopularein randul astfelde boale (GreenberS, Abelmanqi Neuendorf,1981)."
tineretului arate ce in 83% din acestease face referire la sexuali Exemplelepot continua,insi credemci este destul de limpede
tate, in B0% se vorbeqtedespre aceastdproblemi gi in 49o/oapar atmosferageneralein care este tratat5 sexualitateape micul ecran.
Cele 14 000 de referinte la sexualitate - aluzii sau comporta-
explicit prezentate comportamente sau relatii sexuale. Aceasta
mente sexuale - desemneazeerosul drePt cenffu obsesional al
indice o atractiea tineretului cdtre genu le ti progmmelece contin
existentei. in comparatie, cele 150 de refednte la vilginitate, la
materialeerotice.
abstinenti, la responsabilitatea unei vieti sexuale $i la riscul
care sunt trisiturile generale unei boli cu ffansmitere sexuali genereazi mentalitatea ci fe-
ale mesajelor erotice continute in programele Tv? cioria sau abstinenta sunt extrem de rare in zilele noasffe Si,
prin urmare, demodate, relatiile sexuale nu implici o responsa-
,,in America,copiii sau tioerii ved anual la televizor in jur de bilitate deosebiti in afara satisfacerii plicerii, iat riscul conta-
14 000 de refednte la sex - aluzii sau comportamente$i mai pulin minirii cu o boali cu transmisiune sexuali este aproape inexis_
de 150 de referinte privind tratarea pozitive a abstin€nfeili virgi- tent. De asemenea,faptul ci erosul la televizor este de 24 de
nititii, a riscului contaminerii cu o boaH cu transmitere sexuali ori rnai probabil si se manifeste intre pelsoane necisitorite de-
(BTS) sau a responsabitetii ce o presupune relaFa sexuali. cit intre soti ne sugereazi ce relatiile sexuale intre Persoanele
58
necisetorite sunt cele mai ffecvente Si, Prin urmare, cele mai rugnea (de a nu fi precum ceilalti - in randul lumii) se-i determine
obiqnuite astezi. pe fete qi pe beie$ se afirme mai curand ce nu sunt virgini, chiar
in general,tot ce aparepe micul ecranlegat de sexualitateeste dace adevirul estealtul. Astfel cA ruqineade ceilalti, de lume, care
imbrdcat in haina senzationalului,a emotionalului sentimentalist, inainte ii oprea pe tineri sa adopte comportamenteimorale,a ajuns
insi totodate este foarre pufin Personal,reducandu-semai mult la in zilele noastre,pdn intervenSaTv, se devine piedicdin afirmarea
satisfacereaunei dorinte s€xuale decAt la o relatie profunde. Ex curetiei $i chiar instrument persuasival impficirii celorlalti in dis-
ploatareaceluilalt ca obiect ser(ual,ca instrument pentruobtinerea curii $i chiar in relalii elotice. Lumea TV ajunge, astfel, prin intre-
plicerii, este un fapt curent in lumea TV. Dincolo de miqcitoarele pdffundereaei cu realitatea,se teconfigurezevalorile societelii,sa
sentimenteafi$ateca pretext, 5e ascundedoar dorinta de placere o noui.,nornalitate".
redefineasce
sexuale,pofta pe carelumeatelevizualuluio cultivd in mod obsesiv.
Relatiile sexuale inaintea cesetoriei,dar gi in afata acesteia
Cum €ste percepute 5""lalitatea (adulterul), divortul, copiii nelegitimi sunt vezute,prin intermediul
de citre public, prin intermediul lumii Tv? televiziunii, drept comportamentesau realitei dezirabile,respectiv
normale qi, ca atzre, acesteadevin astfel repere sau modele de
,,Ceicare se uiti la televizor cred cd relatiile sexualeinaintea comportamentpentru noile geneialii.
sau in afara cisdtoriei, violul €i prostitutia sunt mult mai llecvente
sau comune decat sunt ele in realitare (creenberg, 1994). (...) in Care sunt consecinteleidentifi cirii
urma vizionirii ry dnerii suptaestlmeaza num5rul celor de vdrsta telespectatorilor cu personajele micului ecran?
lor care intretin deja rela$i se),'uale (Zobin, Hirsch, Smith Si Hardy,
1984) (...). Vizionarea TV accentueazd tinerilor sentimentul ca ,,cand elevii de colegiuau fost puli se identificecatevapersoa-
(toate lumea a f5cut-o",adicd areo viat; sexuali, iar aceastaa con_ ne pe care ei le consideremodel peotru comportamentulpersonal,
tribuit, in ultimii 20 de ani, la o scederegradatS,dar consranrdra ei au selectatin primul r6nd personajedin lumea TV, care s au
varstei la care beiedi Si fetele au primul act sexual (Bravelmaoti evidenliat printr o atirudine sexual5extrem de permisivi Si cu o
SBasburger,1993). intr-un alr sludiu se aiate cd tinerii de liceu ca foarte mare frecventd a relatiilor sexuale (Fabes si strausse,
re urmerescintensiv telenoveleleestimeazdca fiind mult mai ftare 1987)." (Strasburger,1995)
numirul persoanelordivortate sau al celor care au copil nelegitim Aceastase intampli pentru ce astfel de personajesunt pusein_
in lumea reali, decat estimeazicei care se uite mai putin la T1/' totdeaunaintr-o lumine pozitivi pe micul ecran,iar tinerii, in fond,
(Buerkel,Rorhfussli Mayer, 1981;Carveth$i Alexander,1985). nu fac decatsA-Qi insuqeascemodelelecare li se propun.
$tiind cA, potrivir studiilor referitoarela efectul de spirali, oa ,Adolescedtii care se identifici indeaproape cu petsonaje
menii au tendinta de a se aliniala oPiniapublicA,la mod5, la com- de la televizor mirturisesc ci se simt nesatisfdcuSde faptul cd
portamentul consideratdezirabilin societatela un moment dat, ne sunt virgini sau de experienta sexuali pe care au avut-o (in ca-
putem da seamacare va fi efecrulacesteifalse viziuni asuprareali- zul in care intretin deja relatii sexuale). (Batofi, 1976, 1977;
tetii pe care televiziuneao foroeazein mintile tinerilor $i ale adul- Couringht gi Baran, 1980) Expunerearegulati la mesajeleerotice
tilor. in colectiveletinerilor de astdzi(9coli,licee etc.), s-a ajuns ca ale micului ecranafecteaziimagineatinerilor despreei inqi{i. Aceq
60 61
da nu mai sunt satisfacu$de viala lor sexualesau au altepteli prea viati impus de televiziune nu este unul viabil, el nu provine din
mari de la actualii sau potentialii lor parteneri (Greenberg,1994)." expedenlade via[i a oamenilorobiqnuiti,ci estedoar un construct
(Strasburger,1995) cu scop seducetor,comercial.Imitend comportamentuleroilor mi
Frustrerile legatede viata sexualeli nu numai, ca rod al con_ cului ecran- falsulsentimentalism,atitudineaprofund egoiste,chiar
flictului dintre a$teptirile formate prin prisma televizorului $i reali- exploatatoarefati de persoala celuilalt - reducind dragosteala
tate, stau la baza numetoaselorafecliuni psihice ale noilor gene relatiasexuale,tinerii nu pot dobandi iubirea dupi care dnjelte su-
ratii. Lumea TV esteuna a viselor frumoasesau a colmarurilor. In fletul lor. Pentru elecul pe careI au in dragosteanncd vina o pe
cea mai mare parte a filmelor $i emisiunilor, lumea reale, cu urcu- partenerii lor, ori se amagesccA nu au incercat toate tehnicile de in'
gurile qi cobordqurileei, cu bucuriile gi durenle inerente, nu apate frumusetare,ca nu au ince banii, hainele,stilul de viala al celor de
pe micul ecran, nefiind senzationali,ci, dimpotriva, fiind prea dis- pe micul ecran,lucruri pe care,dacenu le vor putea dobdndi,se vor
crete sau prea nuantateca sa poali fi redati la televizor- simti foarte nefericili, remanand doar se visezein fala televizorului.
Erotismul TV estedefinit in termenii acesteilumi idealizatein Permanentafiustrare pe care o creeazeteleviziuneain sufletul
care domine happy end-ul, in care plAcereabituie pane la urme' telespectatorilornu va putea fi inl5turate atata dmp cat nu va in-
unde consecintelelibeninajului sexual sau ale iresponsabilitetiinu ceta hrenirea imaginatieicu fantasmeletelevizualului,cAt nu vor fi
existe.O lume cu partened ideali, puternici, cu un fizic atrigitor, ceutatein viata reale modeleleqi resurseledobandirii implinirii su
plini de qalm si totdeauna siSuri pe ei, liPsiti de bolile' de nePu fletetti, a fericirii in ultimd instante. Ea va deveni o sursi perma
tintele, de slSbiciunilesau de imperfectiunileunui om obignuit. In nentd de tensiuneli de nemultumire fatd de persoanaceluilalt sau
acestcontext, relespectatorii,atunci cand se vor intoarcedin lumea fagi de propria persoand.Adulterul, divonul, perversiunilesexuale
TV la viata obisnuita,remanandconectatila aceaatmosferdideall, sau unele afec[iunipsihicevor deveoitot mai probabile.
paradisiacesau afrodisiaca,se vor simti frustmti ce Partenerullol
care sunt modificerile de atitudine privind sexualitatea,
de viati sau dragostealor nu este ,,Perfecti" sau nu corespunde
alteptlrilor. Seneratede televiziune?
cei mai multi americani,in specialfemeile,se simt frustrai de ,,Eleviide liceu cerorali s au proiectatfilrne cu continut sexual
faptul ci sunt prea graqi (in America,peste600/0din popllaFe este explicit accepte cu o mai mare u$urinli infidelitatea sexuale li
supraponderale),in condifiile in care personajelede pe micul ecran promiscuitateadecat gn-rpulde control (grup format din tineri pro-
sunt,,ca trase prin inel". Acestaeste,de altfel, unul dintre motiVele venind din acelaSimediu, cdroranu li s'au proiectatfilmele respec-
principalepentru carein fiecarealr nriljoanede americanisuferede tive) (Zillmann, 1994). Adolescentiicare au vizionat doar 10 video-
anorexie. clipuri au devenit mult mai deschigiin a privi ca acceptabilerela
Niciodati omul nu va putea respundepeffectaQtePti:rilor erotice
(iile sexualeinainte de cdsetode(...). De asemenea,se aratd ci ex-
ale celuilalt, formulate de,,realitatea"TV - o lunrc a cSoismului-, punereaintensi a tinerilor la materialelece vizeazi relatiile sexua-
dorintei celuilalt de a I trata ca pe un obicct, firii il [la in seame
le dinaintea sau in afara cesetoriei ii desensibilizeaza.determi-
a{teptSrilesale suflete$ti.Criza este incvjtabilSqi dimcnsiunile ei,
nandu-ise le considerenormale (Bryant gi Rockwell,1994).
direct propo4ionalecu timpul alocatviziol1irii. deoareccmodelul de
62 63
in alte doudstudii,eleviide liceucaredezaprobau violul $i-au efectuatede Weaverau aritilt cii pornografiacrelte componamen-
schimbatatitudinea,devenindmai deschiqi in a accepta acestcom- tul sexualdur cu femeile(Wcrvcr, 1994). Aceasteduritate include
portament,dup5 numai 9 minute de vizionarezilnice,pe o Peri agresMtatecrescutdasuprafcrneilor,ca qi o insensibilizareIa renile
oadi de 6 sdptimeni,a unor filme nota[ecu R'ratedsaudupi vizi- pe careviolenta $i atacurilc$exualele provoace.
onareaa 5 ore de filme cu continutexplicitsexual(Brown,Chil-
Dependenta de pornogiafie
ders,waszak,1990) (...). Biietii $i feteleunui colegiudupdce au
vizionatzilnic,timp de o ore,pe o perioadide 6 saptemaniun filrn Debutul vietii sexualela o virstd timpurie, frusEerile si esecu-
cu subiectercticau mdrturisitce sesimtmai putin satisf:culide cei rile determinarede o viara sexuaE desfiqurarbdupe mod;lul pro-
cu care intretin o relalie intima decAtlnainte de experiment(Zill- movat de televiziunesau o imagidatieer(rem de erotizati prin vi-
mann gi Bryant,1982).Un studiu fecut pe 391 de elevi ai unui zionar€aTV duc adeseala vizionareamaterialelorpornogtafice.De
liceudin carolinade Nord a Sesitce pentruaceiacarcau vizionat altmint€ri, in ultimii ani, scenelepornograficeau inceput sd capete
in mod selectivmai multe sexualitatela televizorinceperea vietii un accentde normalitate,fiind introdusetot mai des in filmele care
sexualein anul respectiva devenitmult mai probabile@rownli nu au acestspecific.Cauzase gese$te$i in faptd cA sexualitateaim_
Newcomer,1991)."(Strasburger, 1995) persooali pe care o promoveazi televiziunea_ sex pentru Dlicerea
studiul evidentiazi o rela$e de propo4ionalitateirtre probabi- in sine - are drepr consecintelogicepomografia.Aparitia dezvol-
Si
litatea ca un tandr sa inceapdviaF sexuale{i cantitatea de pro- tarea acestui gen in mass-media contemporane, mai cu seami in
gramecu continut sexualvizionatela televizor. televiziune, a atras atentia cercetetorilor datoritd efectelor semnifi-
,Dateleprovenitede la NationalSurveysof childrcn puo in cahve pe care materialele pomografice s-a dovedit ca le au asuDra
evidentefaptul ca barbatii care dedici cel mai hult timp televiziu- psihicului uman.
nii au cea mai marc prevalentea relaliilor sexuale,iar tinedi care Larry Hoo din Hong Kong analizeazein anul 1986 rezulrarelea
se uite h televizor sepatat de familia lor (avend un aparat TV in 35 de cercetiri privind efecteleexpunerii la pomografie.,,Din aces-
propriacamere)au o rati a relatiilorsexualede 3 paneh 6 ori mai te studii,20 aratd ce pomogtafra mere{te agtesivitatea; in 4 din
mare decataceiacare se uita h televizorimpreuni cu perinlii." ele s-a gdsit c; er.isti o legiturl intre expunereala pornografie{i
(strasburger, 1995) . cazurile de viol, iar in 11 s-a scosin evident5 faptd ce berbatii
Televiziunea cretteefectivactivitateasexualela tineri li la co care vizionerze pornografie accepte mai ugor vio)enraindrepta_
pii. Studiilearat:, totodati, o semnificative descreqtere a vfustei td impotriva femeilor$i barjocorireaacesrora."(pavlu, 2002)
primuluicontactsexual,probabilitatea ca primul act sexualseaibe Dupi 1990, cazuisticaprilejuit; de explozia pomografiei TV,
loc la o vlrsri mai timpurie crescand propo4ional cu numinl ore- video {i intemet a frcur ca cercet;rorii sd-{i diversifice obiectivele.
lor de vizionareTV. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul c; vizio_
in acela{itimp s a obseruatce aceicopiicarediscuteirnpreuna nalea de pomogtafie creeazi dependentd.Doctorul DsihiatruReed
cu perinlii materialelecu cootinutsexualvezutela televizorincep formuleazacetevacriteriicare,in opiniasa. ar indicadependenra
viata sexualamai taiziu decat cei care le interpreteazdsinguri de pomografie. El aratd ca parafilii (deviatii sexual cu sau fdri
(J.L. Peterson,K.A. Moon si F.F. FurstenberS, 1991). Cerceterile manifesteriviolente) utilizeazeqi colefieazi in mod fiecvent mate--
64 o5
riale pomografice (Reed, 1994). El prezinte 13 cazuri de perverli mai fiecvente {i cu cAt gradul de erotism al programelorvizionate
sexuali qi arata ce legiture au ace$tiacu utilizarea pomografiei. estemai ridicat.
colectii private de materiale pornografice sunt gisite de Plecand de Ia efectul de dependenre,doctorul Cline, tratand
'Vaste
autoriteti in locuintele persoaneloraresratepentru c me sexuale, sute de persoanecu dereglari sexuale,prezinti un procesin patru
in specialpedofili. Existe,de asemenea,dovezi ce violatorii $i mo- pali al implicerii in consumulde materiale sexuale.in sDecialcele
lestatorii de copii utilizeaze materiale pornograficeexplicite atat pornografice. ..Primuleste-efecrulde dependenlA.. in carepersoa.
inainte cat $i in timpul unor atacuri cu caractersexual." (Kubey, na revine in mod repetatdupe mai mult material deoareceacestaii
1996) Toate acesteasugereaze,observ; Kubey,ci existeo legeture furnizeazi un foarte puternic stimulent sexual,avind un efect afro_
intre utilizarea frecventd a pornografiei qi deregldrile cu caracter disiac (...). Cline continue cu descriereaunui
"efect de creStere>, in
sexual.(Kubey, 1996) care esteresimtitd "o nevoiecrescutede mai mult stimulent pentru
Zilmarrnqi Bryarrt(1998) demonstreazlexperimentalfaptul ci a oblineacelaiiefecr..in al rreileasradiu,apare..desensibiLzarea ..
expunereaprelungiti la pomografie duce la scddercanivelului sa- Lucrurile care odati pdreaupcante sunt din ce in ce mai putin {o
tisfaceriisexualeintre parteneri (in viata lor intimd). ,,Darnesatis- cante qi, prin urmare, devin legitime cu timpul. in al Datruleasta-
facereasexuald,arata Ziumann, conduce la o noue expunere la d iu . Clin ec o n s ra t dc a e x i 5 r a . o r e n d l n r dc r e s c ; n d Ad e a o u n e i n
pornografie (...), deoarececonsumato i compare ceea ce au, din practicacomponamenrul vazurin matetialelepornografice.,.. tZil-
punct de vedere al intimitetii sexuale,cu ceea ce pornografia le mann, Bryant,Huston 1998) Cu alte cuvinte,pornografiasau mesa_
spune cd ar pulea {i trebuie se aibi." (Zilmann, Bryant, Huston jele eroticecreeazi dependcnte,adici necesiteintotdeaunaun con
1998) Astfel se poate constataaparitia unui adevirat cerc vicios. sum sporit.
Vizionareamaterialelorpomograficenu numai ca determina creQ- Cercetitorii sunt de acord cu faptul ca eroticul constituie ,,un
terea dorintei sexuale,dar face ca nemulturnireaprivind panene- puternic factor de amplificare", mai cu seami cand el se rezume
rul, insatisfactiasexualdsA se adAnceasciatat de mult, incet per doar Ia satisfacerea plecerii sexualesau la incitareaimaginarda do
soanaeste nevoitAse recurgi la un consumsporit de pornografie. rintei. Cu alte cuvinte, materialele erotice, concomitent cu satis
Cu toate cd fenomenul dependentei se manifeste mult mai faclia sexuali (produsdin planul jmaginativ), conduc nu la o stin,
pregnantin cazul materialelorpornografice,Kubey!i Bryanrau de' gere, ci la o amplificarea dorinrei. Cline adaugi faprul cd, daroriri
monstrat cd gi materialele,,foarteromantice{i stimulative sexual", emotiei puternice pe care o genereaz6materialeleerotice. aceste
pfin intermediul aceluiali mecanism,pot generao anumite legeturi experientese fixeazdcu putere in memorie$i astfel oamenii invate
de dependentS.Acestematedale ,,prezentatela televiziunesau ori- cu u$ufintd sau se obi$nuiesccu un asemeneacomportament,cu
unde in mass-mediacontemporan; pot alimcnta nemultumiri $i o expedentaerotica pe care o vor simri tot mai necesard.Dr. Reed
inclinatie spre comparalii individuale la un spect,lj mult mai larg aratd cA procesulinvitarii, ca bazi a fenomenuluide dependente,
de populatie dccAt era cazul inainte". (Kubey. 1996) Prin urmare, poate aveaca temei faptul ci ,,neurotransmitetorii stimulati de ma
vizionarearegulata a unei ,,nevinovate"telenovelecu continut ero- rerialelepornoSrattce activeazA (ri ncuralesjmilarecelor dctivate
tic conducein timp Ia un anumit tip de depcndentiide emisiuni de de heroine li cocaini". (Zilmann,Bryant,Huston 199g) Cu alte cu,
acesttip. Legaura estecu atat mai putemice cu cALvizionareaeste vinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomaoul de
66 67
drog) de acea canritatede endorfine ce este emisa-inorsanism in
urma vizionirii marerialelorerotice. ,,Zillmain $i Bryant sunt inrercsatide gradul in care "pomogra-
fia intri in conflict cu valorile familiale" {i ne oferi din nou dovezi
Vizionarea materialelor erotice submineazd fi delitatea iD expe mentale.In acestestudii, un grup experimentalde adulti este
cAsnicie,dorinta intemeierii unei familii expus la materiale video pomografice pe o perioadi de ceteva
li de a avea copii
sept5mani(de obicei 6). La o sipramand dupa expunere,rdspun-
P mele efecte ale vizionerii pornografiei, asupra cbrora s,au
surile grupului la intrebdrile puse sunt comparatecu cele ale unui
oprit cercetetoriide,a lungul vremij - violenta $i deviatijle sexuale
Srupde control care nu a fost expus-
grave-, deSiapar ca foarte putemice deosebitde grave,afectea-
li Studiile arati ce expunereaprelungiti la pomografie,realizati
zA un grup mai restransde indivizi, pe cei care ajudg la un consum experimental,duce la o mai mare acceptarea promiscuitdtiiatet la
obsesivde pomografie $i care triiesc intr-un mediu ce favorizeazb berbati, cat !i la femei, iar pe mesurece promtsculrareaesreconst-
comportamenteleamintite. Efectul de dependentd consdtuie un deratd a fi normale, 6delitateafati de panenerii de viar5 sexuali se
stadiu intermediar.Aria de manifestarea acestuiaesteuna semnifi- diminueazemult fare de cazul adultilor din grupul martor (de con-
cativd!i esteconsideratde cetre cercetitori drept un efect putemic trol). Subiectiiparticipanriraporteaze,de asemenea,ce ar accepta
al vizioniiriimarenalelor eroricesi pornografice. in afaraacestora, mult mai uqor o intimitate sexualSneexclusivepentru ei inQiqi,res_
mai existeo seamdde alte consecinteale vizion;rii materialelorcu pectiv relatii sexualein afara vietii conjugale.
contrnut erotic Si pornografic.Acestea,de$i par a 6 cu mult mai In acela$istudiu, la intrebarea:"Credeti cA institutia cdsdtoriei
slabe, mai putin sesizabilepe terrnen scurr, marcheazacu este esentialapentm buna functionarea societetii?",600/odin per-
Dutere
vi a t at i men talitar eomului
a modern.ptopoflion acl u g ra d u ld e e x _ soaneledin grupul de control au rispuns afirmativ, comparativcu
punere la mesajeleerotice ale massmediei, este afectateintreaqa 38,8% in cazul persoanelor expuse la pornografie. Zillmann $i
popularre,generdndu se. in rimp. o noua perceprie, o noud atiru- Bryant au ardtat cd exl,unereaIa pornografiereducedorinta porti-
dine privind sexualitateaqi viata de familie. cipantilor la studiu- bdrbafi saufemei,srudenfiti neslldenri dc d
Nu trebuie sEajungi dependentde pornograficsau de un mate avea copii. Zrllmann apreciazec; aceasteconstatarepoate sustine
rial cu continut sentimental-erotic,aqacum sunr telenovelele.Den_ ideea: consumulprelungit de pornografieface ca faptul de a avea
rru ca menralitalea scu perceptiaprivind sexualilalea sA se modi_ copii qi a intemeia o familie sA apard drept inconvenientecare nu
fice, ci este suficienrca de mic copjl, de-a lungul anilor, si fi fosr sunt necesarepentru obtinerea plecerii. Aceastadeoareceporno,
expus Ia astfel de mesaje.pentru cd estedificild cercetareamodifi- graia inlesnelte accesul facil la satisfactii sexuale .superlative,,
ceriloi de mentalitale produse printr,un efect cumulativ De o De, satisfactiicare sunt disponibile fird investitii emorionale,Iera in
rioadAde crlevazeclde ani. cercelarorii gridire sociali, firi obligatii economice,fdrd sacrificareatimpului
au ptcfcralsa investiehize
fenomenulprin e\puneri scune.dar inrense,pc perioadac5-torva $i a eforrului. Din aceasreperspectivS,satisfactiaimediari pe care
saptimani, la materialecare au un grad ridicat de erotism,ce televiziunea comercialeo oferd $i o promoveazdatat de frecvent
mer-
ge piAni Ia pornografie.IatA care au fost, in lecrura lui Kubev. poate fi, in inse$i esentaei, in conflicr cu valorile de stabilitate $i
con-
cluziile unui astfelde experiment. angajament ata! de necesare function5rii vietii de familie.',
(Kubey,1996)
68
69
concluzii
tirile, rendinlele$i frustrerilenoastrenu vor fi exprimatela nivelul
Daci dupA numai catevaseptemanide vizionare a unor mate- codstiintei,ci vor r;mene ascunseundevain zonelede ad6ncimeqi
riale cu continut sexual sau pornografic se pot observamodificdd de mare intimitate ale sufletului.
vizibile de atitudine, e limpede care sunt dimensiunileefectului de Mintea telespectatorilor,hrinite cu fantasmeledorintei, com-
influente al televiziuniiin formareaatitudinilor, in modelareacom primate mai mult sau mai pulin subtil in tot ceeace inseamni pu
portamentuluisexualal omului contemporan. blicitate.in filme. divertismentetc. a devenit foarte sensibil; la mo-
Expus la mesajulpreponderenterotic al televiziunii sau Dur sj mealaplecerii, deoareceea o cautd in mod inconQtient,are nevoie
simplurreind in mijloculunei lumi care-;imodeleazii sau estedependentdde aceastehrane cu care a crescutde-a lungul
sisremulde
valori $i atjtudini dupi cel al lumii micului ecran,omul modern nu anilor prin miile de ore de vizionarery, cu care s-a indulcit $i s-a
se mai poate raporta la relatia de dragostesau la tema sexualititii obiqnuit. in felul acesta,omul moden, cu toate cA este mai {colit
ca acelade dinainlede era relevizorului. decetcel din trecut, estemult mai uqor de influentat, de manipulat
Sexualirarea
devineim-
portanti pentu cE industria de coDsumare nevoiede ea, nihilismul sau de desrabilizatdin aqezareape care o are, mai frustrat, mai
o promoveazS,iar mesajulerotic insuEieste foarte bine adaptatme, nemultumit de ceilalti qi de el insu$i, mai sinSur Ei mai nefericit.
diului TV, un mediu cate, ca Ei eroricul,are capaciiateade a inhiba Spunemsingur {i nefericit, pentru ci in lumea in care s-a ndscut
reflexia rationalSqi de a modela o percepriesenziriv, (simtuali), televiziunea(lumea occidentalS)peste70% dintre cesniciiequeazi
senzual6qi, in ulrim5 instanre,erotici a realititii. in divort. Si se nu uitam ce tot mai multi nici mecarnu se mai ca
Chiar daci ne considerim infailibili prin educaria,inteligenta de probi" (concubinaj)!
sdtoresc,ftAind intr'o perpetui ,,cSsatorie
sau discernemantulnostru, indiferent de varsti, srare socjali sau in conditiile in care mijloacelevideo ili vor continua $j intensi,
spirituale,elevi, studenti,muncitori, intelectualisau clerici,in func fica tirul mesajelorerotice,in care oamenii nu vor intelegegravita-
tie de frecventa$i de timpul acordatvizion5rii ry, vom deveni tot tea acestuifenomenpentru a nu se mai expune bombardamentului
mai libertini in conceptiilenoasrreprivind relariile dinrre bdrbar si cotidian (micar car le sti in putinte), atunci familia va deveni cu
femeie.tor mai ingaduirorifata de un componamenr.exualnf. adeverato raritate in urmetorii 20 de ani. iar sexualitateava tinde
potrivit unei varste anume, din ce in ce mai deschisiin a ourta o intr-o misure tot mai mare se se rezume doar la satisfacerea
discuriecu caractereroric{de la aluziipanala afirmareaexplicitaI mecanicea plecerii sexuale dupi cum observaMcluhan ince din
qi chiar in a ne lisa prinQiintr-o relatie scxuali oarecare.Ne vom perioadaanilor '70. (Mcluhan, 1997)
simti rot mai putin legati de familie sau de ideea de a inremeia o Cu cat oamenii se expun mai mult la bombardamentulcu ero-
familie, tot mai purin dispuqisd avem un copil sau mai mulri (dar tism, cu atat imaginatia,comportamentulEimodul lor de viata va fi
fiind faptul ce, proponional cu num5rul copiilor, se miqoreaz; po- marcat mai putemic de obsesiasexului,cu atat mai mult erotismul
sibilitareadobendiriipldcerilor,crescAndresponsabilir5rile), va domina mediul social,spafiul vital al omului modern, iar oame-
tor mai
plltin atenti cu sorul, sotia sau prietenii,tot mai nemuliumiii de ei, nii vor simti nevoia de a se reintoarcecitre consumulmaterialelor
mai nervoli, mai artegoqi, atata timp cat nu purem obtine ufor erotice pentru a-$i hrini o imaSinatie!i ni{te a$tepterigreu de sa-
plicerile dorite. Toate acestease vor intSmph, chiar daci a$tep- dsfecut in lumea reala. Acestemateriale inse vor [ebui se fie tot
mai incitante pentru a putea raspundenoilor a$tept5ri.Baudriard
70
(Baudriard, 1998) Sese{tece finalul acestui efect de cascaddnu torii acestei metaanalizesubliniazi ce acest efect nu reprezintd
este altul decat eliminarea completa a sentimentului,a umanului influenfa totah pe care televiziuneao are in producereaviolentei.
din relatia de dragoste,degenerareain perversiunigi, in final, in O ima8inecompletbne-oo[erb\l diile pe lennen]un8.
homosexualitateti lesbianism.Tulburdrile de personalitate,dez- cercetdrileintreprinsede centerwall demonstreazecd expune-
aSregareamentaleEibolile psihice,in Seneral,devin ror mai proba- rea pe termen lunS la televiziune este un factor care cauzeazi
bile pentru omul pe care televiziunea,cultura nihilismului sau so- aproapejumdtate din omucideri in SUA; astfel, circa 10 000 de
cietateade consum l-au inrobit unei existenteobsedatede fantas omorud ar putea fi preveniteanual dace televiziuneaar transmite
mele eroticului. emisiuni cu mai putini violenle. Examinand rata omorurilor qi a
furturilor fiptuite de albi in America,Canadali Africa de Sud, Cen-
VToLENTA terwall a descoperitce, dupe aproximativ 15 ani de la introducerea
releviziunii in America li in canada, se poare constata dublarea
Care este contributia violentei TV
ratei omuciderilor qi a furturilor. in aceeaqiperioad!, in Africa de
la amplificarea violentei din lumea reale?
Sud, unde televizorul a fost introdus mult mai tarziu (in anul
Alituri de mesajulerotic, violenta ocupi unul dinrre pdmele lo, 1973), in randul populaliei albe de aceea$icondilie socio-culturah
cu , ca pondere,pe canaleleTV din intreaga lume. DeSiin ultimii {i economice,rata s-a mentinut aproape constante,Fenomenula
50 de ani fenomenul violentei pe micul ecran a atras cele mai fost constatatmai tarziu si in alte teri din Occident.De ce 15 ani?
multe dezbateripublice,crilici qi sanctiuni,televiziuneacontinudsA Atat dmp e nevoiesAtreacepentru a se matudza o generalie,in ca-
transmiti din ce in ce mai multe violente, iat telespectatoriidin zul nostru cea crescutecu televizorul. Studiile lui Centerwall au
toate lumea, mai ales tinerii, ca hipnotizati, caute cu aviditate mai gesitci:
acesteproSrame, a) rata omucide lor a crescutmai intei la oraQqi mai apoi in
Faptul ce violenta din media constituieuna dintre cele mai im- comunitdtilerurale (televiziuneaa fost introdusi pentru prima oari
portante cauze ale violentei in lumea reale este dovedit in peste la oral li mai t6rzius-aexlins!i la sate)
1000 de studii !i articole. (Strasburger,1995) Din majoritareacer- b) rata omuciderilor a crescut intai in rAndul albilor (mino
ceterilor efectuate,rezult6 ce violenta de la televizor aie urme- rititile nu-li permiteaula inceput s5-li cumperetelevizor);
toareleefecte: c) rata criminalititii a crescutmai intAi in acele regiuni unde
,,(1) Faciliteazdagresivitateagi comportamentulantisocial; televiziuneafuseseintrodusdcu mai mult timp in urme.
(2) Dezvoltainsensibilitatea la violentasaula victimeleviolentei; Africa de sud a fost folositeca termen de comparatie,deoarece
(3) Intensificeperceptiatelespectatorilorci trdiescinrr-o lume se asemenamult cu (erile occidentale,dar li pentru ce aici televizo-
periculoasi in care ei pot deveni victime (Comstock,1991; Gerber, rul a fost introdus abia in anul 1973. A,lacum se anticipa,in urma
1992). (...) In 22 de studii care au in vedere efecrelepe rermen studiilor lui Centerwall,dupa aproximativ 15 ani de la aparitia te-
scurt ale violentei,se stabilelteci intre 5% qi 150/0din violenta rea- levizorului, $i in Africa de Sud rata criminalitetii a inceput sa urce
15estecauzatdde influenF direcd a televjziunii (Comstock,1986; in acelaqiritm ca in Occident.Accleaqirezultates-auconstatatli in
Comstockqi Strasburger,1990)". (Strasburger,1995) Dar inlili au, cazulfunului.(Strasburger, l905 |
72
Efectele violentei TV asupra copiilor
$i adolescentilor mina efecteleviolentei TV pe o perioadi mult mai lunsb _ 22 de
,,Vizionarea{i preferinta pentru televiziuneaviolenti sunt le_ ani. Concluzlaa fost ca existd o legaturd semnificativ, intre vizi-
g€te de adrudinile, valodle comportamentele onarea scenelor de violente h varsta de g ani
Si agresive.Robinson {i comportam€n_
ii B_achman (7972) au gesit o relatie mtre numdrul
orelor in care
tul interpersonal criminal la versta de 30 de ani. (Huesmann.
au fost urmarite programery cu continut violent Eron, Lefkowirz,Walder, 1998)
$i declaratiilefi-
cute de adolescentiprivind propda implicare in Intr-o cercetarece a avut in vedere 1 565 de elevi care locuiau
comportamentul
agresivsau antisocial. in Londra, Belson,comparlnd comportamentulbiietilor care se ex
I19 8 3 )a urmiirirdouaS rupuride c o p rid in A u s rra lia , puseseramai mult la violenta de pe micul ecran cu al aceloracarc
, . l n " t*
qrn claseleI $i a lll a, pe o perioadade 3 dni. El a ajuns se expuseseramai putin, a ajuns la concluzia cd telespectarorii
la concluzii
cA pentru grupul de copii de virste mai mari, actelor cu un grad ridicat de violentd erau mult mai implicati in
acum in clasele a
III-a 9i a V-a, atat numArul scenelor de violenti comportamenteviolente glave.
privite, cat {i
intensitatea cu care au fost urmdrite erau strans Cre$tereanumerului crimelor comise de copii in SUA, intre
legate de ni_
velul comportamentului agresiv al coDilului. 1944 ti 1992, de la 987 la 2 3OO,esreun fenomenpe care cerceti,
Din ltudiilc expelimenrale realizarede Hcpkie\aitz$i Roden torii il gisesc cd se afl, intr,o sffanse corelatie cu violenta de De
(1971) (Liebert, Bacon, 1972) Bandura (Bandura, micul ecran.txislA nenumArale cizuri in ccre copiii ucid f6rb irn
Ross,1963) re_
iese cu cla tate ci se poate produce un comportament mobil seriossau lipsiti complet de motivarie,pur simplu sub in
agresiv $i
tot mai pronuntat, ca urmare a unei expuneri fluenta unor scenariimentalepreluatede pe micul ecran.Cu toate
fie prelungiie, fie
de scurti durati la acte de violenti televizati, ca presaarunce,in general,vina asuprasensibilitdtiicopiilor sau a
s,a constatatalterior fenomenulinfluentei violentei insrabililatiipsihicea unora dtnLreei. laprul ca frecventiacestor
TV asupra
comportamentului$i valorilor tinerilor pe o perioadi cazuri cre{te de Ia un an la altul arati ci este vorba de ceva mai
scurtd.O sea-
me de cercetitori ins6,precum Centerwall,au srudiat mult decetatet.
efecteleaces
tei influente pe o perioadi de cetevazeci de ani, Legirura dinoe criminalitate Si violenra de pe micul ecran ir
adicd pe perioada
marurizirii unei generatii. fost dovediti li prin alte studii. Grant Handrick, in urma unei cer
Efectelepe rermenlung ale violenteiry au fosr cet5ri intreprinseasupraa 208 detinuti federali,a constatatcd 900/0
. ^ determinate de
LerKow[r$t colegiilui (Lefkowitz , l972t Win urm6rireacompo a_ dintre ei invdtau trucu criminale qi qi imbuniriteau tehnicile
mentuluj unui grup de copii pe o pcrioadi de l0 ani. privindla lelevizor.iar 40oodintreei au declararcAau copialexacr
Rezultatelela
care s-a ajuns.indicau ca preferinta pentru violenta crimelepe carc Ie vizuseri mai inainte pe micul ecran.(Huesmann.
televizati la
varsta de B ani era intr_o sffansi corelatiecauzald Eron, Lefkowirz,Walder, 199B)
cu agresivitatea
la varslade lB ani. A,Qadar. pteferinlalimpule pent.u in privinta sinuciderii,existbmai multe studii caredemonstrea,
i.og.am"l"
oe leleviljuneStalre mii;63.",ju1"nr" un focrorg"ne.",o,1l zd o legdturesFanseinue vizionatul fV $i actelesinuciga{e.pentru
.om_
portamentului agresiv gi antisocial cand " a fi investigateefecteleviziondrii actelor sinucigaSeprezentein te-
copilul devine matur. O
alti echipi de ccrcetetoria continuar acesrstudtu pentru lenovelelede pe canaleleamcricane,acestcaau fost mpoftate la
a deter_
rata sinuciderilordin aceastitari pe o perioadi de 6 ani. Concluzia?
o dA noilor generalrl
care este lec.tia pe care violenta TV
ori de cate ori un Personaj princiPal dintl-o telenoveli se sinu-
de violenti TV f5ptaEula
cidea, timp de trei zile exista o cregtere semnifrcadvi a sinuci- Faptul ce in 73olodin toate scenele
ca telespectatorii'mai cu
derilor in randul femeilor din SUA (Philips, 1983,) Autorititile ,ernr.''n"pJ"p.l, crelte qi posibilitatea
sI adopte componamente
federale din funerica au declarat ci 28 de persoane s-au sinucis seamecei care au crescutcu televizontl'
problem5' cand nu li
inti-o singura septamane,jucand ruleta ruseasci, dupd ce, an- f" rn.rn**t in care intempini vreo
ydndtorul de cerbi, frlm "i"i"*" p" pfr" sau nu obtin ceeace vor' Ei au inteles' in timp' ul-
terior, urmiriseri la televizor filmul ," fu""
pe micul ecran se lmpun
care prezenta o lun8e. inrerminabilS $i aSonizand sceni
a ranau re ta televizor, ce personajelede
eficacitatein rezolvareapro'
acestui,ioc" sinucigaq. *ln rriot"tt,aQidobandesco anumite
;i";;i;tl;;.;","orii invala astfel ca violenla poate fi folositi
jrrstific;rile sunt uQorde sa
'I'\/ ;;;;t r;;#t' ;"ntnt aceasta,iar
Efectele neuropsihologice ale violentei cand cineva i'ti sti in calea
sit cAnd ioreqti cu ardoare ceva sau
mai cu seamape fondul
,",irir.".il in,"r".tfui {i a Placerii Aceasta grani
in cadrul unui imponant desfilurat in USA,John P Murray de i"oiloualismului'in fond'a egoismului'unde
la KansasState Universityimpreune cu colaboratoriisdi de la alte """t'""ntti. rduintri in conflictcu al altora'sunt
i"ti-ai*oto a".ut" interesul
nou6 universititi americane'vizuatzand prin metoda Rezonantej reladve.
MagneticeNucleareactivitateacorticalApe parcursulvizionirii TV'
'"'-oiitrnuur"u durere qi
conqtiintei cd violenta I ate produce
o.lnr,u,u, ca, la Persoanelecare urmireau matenale video cu o.ou*"o'
,ur"Inii'ui '"; ::-1':]::T-*"
continut violent, erau activate aceleali retele neuronaleca la Per- deaunade cele mai glave conseclntee J;:jiffi::"jil)J.#::
ale violen-
soaneleimplicate in acte de violente in lumea reali Cu alte cu ;;;i;; ; decintelor nesativepe termen lung
vinte, mintea umand nu diferentiazeviolenla fictionali a micului contin\ iolenta)
i"i race+eaapardoar in l60' dintremateliJlelcce
ecrande violenta reale. (Murray, 2006) il;';"';J#; sc'rt consecintele \iolenrei nu sunt arir.de mari'
-ai adesea'violenta este
Concluziastudiului a fost cA once aci violent vezut pe micul p"',".4"n tung .unt nesemnificative'daca'
arunci tteptat' dm
ecran antreneazecreierutsa raspundi violent la stimulii m€dit ui' incadrati intr-un context comic li impersonal'
telespecta(oriise obiQnuicsc atat de
conditionandastfelun comportamentimpulsiv, o agresivitatelefle .'.Oj""iipiJ r.
"aolescenld, cu rtiurinta in
xe, involuntarS.Efectele,se arate in studiu, sunt cu atat mal Srave u."i, .ornpoaament' incat ajung s5_ladopte
cu cit violenla TV activeazi atat zona corticalSa memoriei de lun_ -rl, ".t
anumiteconjuncturi.
impersonal Victi
gi duratS,cii gi pe aceeaimplicatdin stresulpost traumatic Astfel' violenta de pe micul ecran are un caracter
lor nu
imaginile violente de pe micul ecran se vor inscrie in memo a ."r" -."iiai- iil ." te pedeapsa'iar suferinlasau-durerea
cu putere sunt indrepta\iti sa se
individului,in acelcqifel precumactelece ttirumatizeazS n" ,purt" nirni"'Cu alte cuvinte' oamenii
timp cat orizontul petsonal
psihiculuman. .orniort" uiol"nt lrnpotriva altora, ateta
li se auibuie
ae cinEilnta at vi.tirnelor esteestompatde vina care
- dneni'
cu aceastaviolenta care depersonalizeaza'
percepcu atata acui-
sau adultii noilor Senelatiinu mai
"ai"U"ta",t
in special,

76
legi-
(3) Indivizii percep aceasd violenta ca pe o componenta
tate durerea altor oameni, aQacum se intampla cu cei de acum ci'r socialeLrrmeain r-aretISim esteuna
teva zeci de ani. Nu numai ca experienlaviolentei TV nu le-a fol rimASiimplicitaa instilutiilor
violentS. Violen(ade\inedeci mijlocsi necestlste
mat o con$tiinteprivind suferinta produsade violenle, in Seneral dure'
(4) Apare o desensibilizarea oamenilorin fala violenlei'
ci chiar le-a desensibilizat$i acea intuitie fundamentaldinerenl l mai mult' un mijloc dezirabil
oncerui om, acea constiinld care nu te lasd sa faci reul, penorl ,ii li ,ui"'rio,"l, violenta derTne,tot
intereselor'pentru do-
o"n* ,"roluu."u problemelorqi impunerea
suferintape cate o poi produceceluilalt. 1
AceQticopii, tineri sau adulli care se trezescin zilele noastre(il LAndireapllcerii sau a confortului do
omoara,lovesc,l5nesccu sangerecepe cineva sunt, inft un fel, in Copiii, tinerii qi televizorul,
firmi sufletelte. Ei nu au capacitateade a intui Ei de a anticipa dLl in contextulculturii nihiliste
rereape care aproapelelui o suferein urma unei aSresiuniAceastir vizionarii TV ii au
tratarc a victimelor violentei intr-un context impersonal,ca cunl Ccle mai multe studii referitoarela efectele
Ia acestevarsteexperlenta
aceQtia!i-ar merita pedeapsaEi astfelar fi justificatl violenta impo in vederepe copii Qipe dneri' pentru ci
atit din punct de-.ve
triva lor, slebe$tecapacitateaindividului de competimire {i, in Doatefi definitorie Pcntrll dezvoltareamintii'
cAi gi psihologic Este perioada cand se confiSu-
consecinte,draSosteafatd de ceilalti oameni.Necompdtimind,nu al 1i"."-""t-tt",
echiPamentulcortical nccesar
cum si simti durerea celorlalti ca pe propria durere $i astfel, in ,*r; a","t"tJrl"u,onale, se dezvolt5
in viari si sc formeazadePrinderile si compoflamenrele
cet incet, se side$tein inima telespectatolor o anumiti insensibili lclevizi!neaa
tate sau chiar nesimtire sufleteascifati de soartasau suferinta se se intamplacu minteacopiilorpentru care
aritat in mai multe drn capl_
menilor. Televiziuneadevine, prin urmare, o 5coa15a individualis fost bobysirter,pirinte Si educatoram
urmeaza' vom incerca sd rezumam
muluj, a egoismuluiqi a aSresivitdtiiin ca.e celdlalt nu este privil ioi"r" -e o."t*i ceni. in cele ce
unitar'i portrctul tanarului
ca un posibil p eten, ci ca un potentialdr':qman acesteefecte,conturend intr o imagine
in faLa
Care sunt, prin umare, efecteleacestuibombardamentcu me .rti'it I n",**, o mare parle din coPilirie !i adolescenti
saje violentc, ale acesteiviolente care, prin vizionare,devine expe ecmnului.
"-'-i. strateSiilot de
rienta cotidiani a omului modern? p.t",rf rand' vizionarea inhibi dezvoltarea
prejudicii abili
(1) Oamenii ajung sA supraestimezeprezenta violenlei in lu ooerareale emisfereistengi' lucru care ad[ce Erave
tiJ a" i"f".t ti limba, gAndirealogice qi analiticd Proble-
mea reali. SporeQtesentimentul fricii, al insecurititii in fata peri " "aoAni tineri in incapacitateaexpn-
colului vSzutca iminent. ."f" a" ttlnot pot fi sesizatela aceqti
defectuoasaa gramancq ln
(2) Triind permanent sentimentul unei agresiuni Potentiale mdrii cu claritate a ideilor, in folosirea
a expresiilor de
prezenta din abundenli a stereotipiilor verbale'
oamenii nu numai ce devin mai stresati, mai irascibili, dar se Qi "",*" Toater'ldescsaracialimbaJuluia Sendirii
preg.itescsA rispundi cu violenl5, in lcgitimi ap6rare,la un even ", "-"**r.,l"r' inrelectudleNedez\oltarea retelelor
l, i.nr.n,trria" Preocupari
tual atac. Prin aceasta,componamentul violcnt sc insinueazain logico_malematlc cre_
emisferei.tangipune in crlzaIallonamcnlul
imaSinatiaindividului care se indrepteteEtesil'l foloscascepentfl'la ca fizica' matemaoca'
eazi dificultati in abotdareaunor discipline
preintempinariscul.
7B
chimia,a merodei$i a rationamentului griinrific.Capacirarea profund in viagatinerilor careajung si-Ei construiasceiden
dr, ,,
c|tr {t a scne,memoriade scunadura6. procesul prin insulireaunuia dintre rolurilepusein circulagie in Iu-
de invimre surrr
defavorizate,de asemenea, prin vizionareaTV. Tv, prin imitareauneia dintre vedetelesauvip-urileacestei
Invitarea!i procesele mentalesuperioare in generalsunt infl lo-realiteti. Lumeadevine o scena,pe care fiecare i1i azumi
enfatesemnificativde televizot plin vatemareape care rol li incearcdsi-Si promovezesau se-li vende cat mai bine
comunjcarcil
audio-video o produce cortexului prefrontal. Aceaste
afectjune il tnaginea.
ariilor prefaonralese rasfrange cu purerein comporum"",,i;;;,,
orre-ll ln iintregulmod de viat5 al tinerilorcareau
acumulatf,r,,, NIHILISMUL ESTESPIRTTULTNCARE
d" vizionarede_alungul copileriei.Tinerii acegtia
Tut* :l: sunr PRIN TELEVIZOR,SE f,DTFICASIND;
incapabili sd se concenrezecu atentie pe o perioadi mai iungd
sa se motivezein urm5rirea unei actiuDrpijnd la finatizarea 1 $I IDENTITATEA ,,OMULUTNOU''
ei. Nll
pot s5-Siplanificeqi se-giorganizeze programulli viata,sunrdelil Nihilismul, trdsdturacaracteristicea programelorTV $i, de alt-
saron.trnegtUenri, irascibiliqi hiperacrivi.nu_$ipor conrrolaem., fel, a culturii modeme,estespiritul in care seedifica sinele!i iden-
rrre lt pot aveaun comportamenr instincdvexacerbat_ bulimif, titatea ,pmului nou". Unul dintre princiPalii viruti de carese conta-
agresivitatesau pulsiuni sexuale.prin inhibarea
comunicAriiintrir mineazamintea micilor telespectatodesterelativizareaadevirului.
!i interemisferice, vizionareaTV pasivizeazd procesele i"telec;;;lc, O boali ciudata,de neinlelespenffu cei din vechile genentii, este
reactiile gi componarnentulindivizilor, pune ln pericol
dezvoltare:l manifestareala tinerii de astezia indifereltei fate de credinF, fafd
inteligentei.
de orice ideal, fald de adevir in general.Leqtiape care o p mesc
In prezentareade pAndacum am luat in discutie
doar problc copiii de la televizorpoate fi sintetizatdin sentintaPrin cale
mele?e care le creeazeexpunereaiodelungati h mediul Nietzsche surprindeesentanihilismului:,,Numai existaadevir ab'
audio-vj.
*" ..* OenaruraproSramelor TV. Continurulmediutui solut,nu mai estestareabsolutia lucrurilor".(culianu,1990)
!:::.*,"
rereuzualnu-numaicEagraveazisimptomatologia
descris6 anterior, ii vedempe tinerii de astazici nu semai intereseaze de nimic;
oar $radauganoi EAseturila intregireaportretului credinterdeoarece
omuluimediatic. nu mai au puteresalupte penmtun idealsauo
umamlsmutexcesiv, dictatulactiunii,accentulpusnumaipe ceeacc nu-i mai motiveazadecat interesul material !i phcerea. De fapt,
are.nabditategicreeazisenzatie contribuieIa formareaunui indivirl aceqtiasunt !i vectorii care trebuie (in versiulea consumatorismu-
puunreflexiv,nerebditorin tot ceeace face
$i agirat,cu toateci in lui) sel mobilizezepe omul societetiide consum.Ptin televiziune
realitateesteexrem de pasiv.Obj$nuirjcu lr"iuA" dorinlele
emon e putemice,-acelri
n"."1iona"gi., $i,ln special,plin publicitate,copiilorle suntconditionate
clpii invatadsesteain fatatelevizorului sc Qinwoile, obiceiul de a cumperasau conttiinla de a fi prin a avea
angajeazd cu greuintr-oactivitate, in tot ceeace presupune vizionarea TV ii introduce pe copii in atmosfera mercificSrii, a
efon,se
plictisesc repedeSirenunteu$orla ceau de ficut. tlansformi-rii tuturor valorilor qi idealurilor in marfd. Pe toate se
CAndnu sunrtelespectatori, devinei in$\i actori,lncepandsb puneun prelJtoatesunt echivalatein bani. BanulestePersonajul
.
lnterprelezerolurileinvitate de la televizor.De fapr, principal pe micul eqan, criteriu al puterii $ eficienlei, mijloc al
in societatea
rere\,,rzuatutut, autorii postmodemigasescca ideeade spectacol
a dob6ndirii plicerii qi confortului.
80 81
O alti consecinti a expunerii la mesajeleprogramelorde tele va fi capabilsi gi construiascdrationamentulsau valorile pe un de'
viziune esteformareaunei atitudini nihiliste, rizvritite. Spiritul ne- merslogic sau rational.
gatiei sau al revoltei se insinueazeSi ajunge sa pund sdpanire pe Ceea ce realismul nihilisr modeleazeeste perconalitateaunui
con$tiintatelespectatorilor.El te invati sE te opui, sd refuzi tot cc individ care {i intemeiazesuficientade sine pe o culturi pseudo-
este dat ca arare prin revelatie,prin credint5 Qitraditie sau tot ce culturii de popularizare.El dis
Etiintifice,pe pseudoargumentele
este primit printr-o relatie personali. Televiziuneaii indeamnepe pretuie$tetot ceeace este legat de revelatie,de credinti, de tradi'
copii 5a se opunaautotila i parinrilor.Brsericii. celormai varsrniL.. liile $i experienla inaintaqilor,qi chiar de adevSrataqtiintd. Acest
in Seneral,sd manifestereticenrasau sEcontestecredinta,obiceiu om, foane probabil,va credeci se trage din maimute, cdci aceaste
rile li valotile tradirionalc. ideologie (darwinismul) este bine reprezentati pe micul ecran,
Totodare,ideologiamediariceil invat5 pe copil sau pc ranir si chiar daca qtiintific aceastaipotezS a fost respinsi definitiv. Un
se iDcreadein el insuli, in pererile, in senzatiilesi dorintele lui in, astfel de om, hrenindu-ti orgoliul cu o multime de curioziteli qi ni-
dividualisre lt egoisre.caresunt. rn principal.modelateprin vizio- micuri mediatice,gese{teun rSspuns,,gtiintific"la toate,deli in rea-
nareary. Se subintelege,desigur,ce numal lnsranracare se exDrl litate nu Eia dezvoltat capacitateade a urmeri sau construi un ra_
ma prin lelevizoresreautorizara,prin persua:iunea mesdielorn, tionamentlogic.
se primeascaincredereanoastri deplini, caci aceastaexprimd gla- Reticentla tot ce este moltenit de la inaintaqi,la tot ce estedat
sul celor care-l ,,iubesc"pe om, ii,,apiri" drepturile {i liberrdtile de prin credin(esau prin experienti, omul destinatde familie Si de so-
toti cej care ar atenta la acestea(pirinti, bunici, preoti sau prie- cietate sb fie telespectatoreste foarte increzitor in tot ce poarti
teni). In realirate,copilul sau tenirul este inverat sb spuni,,nu,, la ambalajulde Etiintific,in ceeace estecomplicatQisavant,de$i mai
tot ce poate insemnaun sprijin sau un reper real in viata sa $i si se tarziu se dovedelte stupid $i nociv. In ciuda tuturor deziluziilor, a
tncreadain aceiacareau inreressa imanipulezegjnd rile. sattex. problemelorqi chiar a bolilor pe care i le va produceaplicarea,,teo-
ploateze potentialul de consumator. Criteriile principale pe care riilor Stiintifice"in propria viati, telespectatorllnu va deznidajdui,
este indemnat omul modem si-$i intemeieze punctul de vedere continuend se creadein Slasul,,qtiintei".Aceastaesrede fapt cre'
sunt obiectivirarea,,lriinrifice,,
{i opinia publica. dinta pe care i-a format o televiziuneasau ideologianihilisti. Acest
Realismulnihilist, exprimat implicit li explicir in programelede om este un ceteteansau un consumatorideal, deoareceeste fbarte
televiziune,adaugdQialte cateva treseturi orizontului de valori si uqor de manipulat prin aplicareaeticheteide ,,{tiintific" sau .,obiec-
de 3rndirn al omului cresculla $coalaleleviziunii.El esrecel care tiv" pe orice masure sau ideoloSie popularizati de cei care con-
define$teaceamentalita!escientisti sau pozitivisra,in care omul iQi struiescastdzimentalit5tile.
l und i mcn le a z;sisle mulde valori.convrngetile \ a u . rn u lt ima in Vitalismul estecurentul nihilist cel mai bine reprezentatatAt in
stilntii, cr(:dinta,pe obiectivitateademe6ului ,,Stiinrific".SA nu ne massmedia, cit qi in identitateatanirului de astlzi. Mesajulerotic,
rnlir8in:intci pritr aceastase va edifica penonalitatca unui posibil mesajul violentei gi al magiculni sunt dimensiunile principale ale
onr dc lliinli. Aceastase puteaintamph in secolulirecut,cand ti acestuicurent atet de bine adaptat mediului televizual.De-a lungul
ncrri nu ,sisliilxitu, prin vizionareaTV, putcrilccognilivesaumoti- miilor de ore de vizionare.televiziuneadezvoltednedlor o sensibi
vitrlird( ir cunoir$lc. A$adar,s5 nll ne inchipujmcii un astfclde om litate sexualeanormalf,,un comportamentQiun orizont erotic bol-
83
nav. O vestimentatiecare atrage atentia asupra trupului {i a for comportamentelorce vizeaz: dobAndireaplScerii.Prin toate aces'
melor sale, mi$cirj sau gestud lascive,priviri aprinse de dorinti tea, este afectate functionarea lj, practic, dezvoltareanormalS a
care promit cu subintelesplScereasunt doar catevadintre elemen- ariilor prefrontale.Legaturacare existd intre o functionarecorecte
tele erotice ale mediului ry, in coordonateleceruia publicitatea a cortexului prefrontal li comportamentulsexualse vede li din fap-
imprime amprenta eroticului asupra intregii lumi, a obiectelorde tul ci vitimarea celui dintAi are ca urmare exacerbareapulsiunii
consum,a situatiilor, a evenimentelorsau a oamenilorcare apar pe sexuale.
micul ecmn. De la divertismentpane la programelede $riri, eroticul Potrivit studiilor mai recente.un alt efect al vizionerii materia-
esteprezent$i chiar dominant. Ielor erotice este aparitia fenomenuluide dependenld.S-a dovedit
in spiritul acesteiatmosfere,televiziuneaeduceo perceptieero ce materialeleerotice,ca qi comportamentulerotic obsesiv,creeaz;
tici qi simtuald care il invate pe om inci din pdmii ani ai vierii si dependenti, qi anume cer un consum sporit, iar in lips5 provoace
asociezela nivel perceptivlucrurile sau oameniiintahiti de satisface irascibilitate,angoasasau o stare de nervozitateexcesivi. Se pare
rea unei pleceri sau a unui interes,sd atingS,sA apuceli se posede ce plecereaprodusede vizionareamaterialeloreroticese reflectela
cu neinfienare.Televiziuneane obilnuie$tede mici se ciut;m cu nivel corticalin emisiade endorfini - un hormon cu stmcture opio-
dorinlA.necuviinlS Einerulinarela fereletila trupurileoamenilor.in ide - care actioneazeasupra centrilor pldcerii li care, produsa in
contextullectiei care ni se tine in majoritateaemisiunilorTV, viata cantitate mare ti regulat, poate crea dependenti de comporta'
sexualeajungepincipala preocuparea oamenilof mijloc al dobandi- mentul careil produce.
rii placerii {i scop in sine, virSinitateaeste demodateii mlinoase, Ultimul aspect privind transformerile fiziologice generate de
fidelitatea devine de circumstantS,peruersiunile,desfrinarea in cultura eroticului mediatizatapnn televizoreste cel legat de activi-
general,aduiterul$i divonul - scuzabilegi chiar recomandabile. tatea hormonal;. Cultivarea dorintei sexuale, a unei imaSinatii
Nu sunt deloc nesemnificativetransformdrile in str ctura qi marcate de fantasmeleerosului poate juca un rol important in
functionareaconexului produsede educatiasexualepe care televi- secretiahormonilor sexualicare, Ia randul lor, pot acceleramaturi-
ziunea, ca amplificator al tendintelor mediului cllltuml contempo zarea unei sensibilitdti {i a unui componament sexual nepotrivit
ran, o face copiilor Qitinerilor. Mai mult decat in cazul altor com- varstei. Dependentide materialeleeroticevizionatela televizor,dc
portamente, deviatiile produse in comporaamentulsexual se rds- un comportament sexual pdtimaQ,ace$ti tineri care incep sI fie
fring cu putere in functionareaariilor prefrontale.Transformarea preocupati de problema sexuali din primii ani de Ecoal5Qi care
sexului in centru obsesival preocuparilor individului, cultivarea ajung sa intretini relarii sexualeince inaintea terminirii gimnazi-
emotiilor intensesunt factod care submineazl o atitudine reflexive ului ajung foarte repede la epuizare sufleteascd$i trupeasce,la
privind existenLaQiposibilitateacopilului sau dnerului de a,{i lirgi frustr5ai$i perversiuni,cdci fantasmeleerosului le agiti incontinuu
orizontulexpe entei. imaginatia,in timp ce fericireapromisi se arat5 a fi una iluzorie.
O asemeneapreocuparemaladivd in ceea ce p veqte erosul Violenta TV, poatecel mai liecvent mesajin perimetrul proSra
mic$oreazecapacitateade concentrareqi motivatia implicerii in alte melor de televiziune,joaci un rol deosebitde important in modela-
activitiiti, il pasivizeaz5pe individ Si, de asemenea,ii sEbe$recon, rea comportamentuluicopiilor $i al rinerilor. Copiii de astezi,care
trolul comportamentuluili al emotiilor prin dezinhibareatuturor se uite mult la televizor,sunt mult mai agresividecat cei din gene'
84 85
ratiile anterioare.Pe termen scurt, efecteleinreSistrateevolueaza programul adolescentilor,se constati brusc cd un roman ce descrie
de la simpla manifestarea dorintei de a I deranja sau supira pe atmosfera magicd din jurul unei Ecoli de wajitorie este citit din
celilalt, pane la violenqeverbalegi fizice Pe o perioadi lungd, 10 scoa4, in scoaftede sute de milioane de pu$ti. Poate majoritatea
20 de ani, violenta TV se dovedeqtea fi un factor semnificativin dintre ei se afie acum in fata primei ce4j parcursepane la sfarlit''
determinarea comportamentului infractional Si chiar criminal. O Pane nu demult, perintii i-ar fi oprit pe copii se citeascbanu-
consecintela fel de semnificativ5a violenlei TV o constjtuieforma mite cirti coNiderate periculoasepentru educaliaacestora Cd4ile
rea unui componamentegoist,individualist,lipsit de altruism !i, in care contineauinvalalurimincinoasesau eroliceerau primele in
ultime instantd, de dragoste.VizionareaTV dezvolti insensibilita fruntea listei lectu lor interzise.Astdziinsa,Hdrry Porterestescrisa
tea la durerea celuilalt, contribuie la creareaunei atitudini nemi de o membre a bisericii sataniste- dupd cum declari ins5Eiautoa'
loase.neomenoase,de indiferente fatd de suferinta aproapelui,o rea cdrrii', iar actiunease inverte in jurul unei icoli de vrSjitorie'
adevirad infirmitate sufleteasce. urmdrind,in fond, deprlnderea de catrecopii n unol praflici ma
in privinta aspectuluireliSios,educaqiape care o formeazdte- gice, familiarizarea cu lucrarea fo4elor demonice Motivele, sim-
leviziuneain timp este una liberale (in sens nihilist) si sincredce. bolurile, metodele,intregul peisajeste inspirat nu atat de fantezia
Ideile darwinistesunt amestecatecu credintain extratereqtri,in pu autoarei,cat de practicilevrijitoreQtideja consacrate.
teri $i fenomenesupranaturale.De la credinlele orientale pane la Cum poatefi elucidat acestmister,u a$ulinteresmanifestatde
cre{tinism,de la mistica reseriteanepane la pietismulapusean,toa_ copii pentru citirea acesteic;rti, atitudinea deschis; a pirinlilor
te sunt amestecatein creuzetulemisiunilorde televiziune. carele cumparacenilc !t a Prolesorilol de $coalacare in mulle ca_
ceea ce cuidve televiziuneaeste o credinte sincretistd,bazate zuri, le recomandepentru lectura obliSatorie?Cum poate fi expli-
pe o pseudoculturdreliSioasa- curiozitili, senzafionalsau chiar cat entuziasmulgeneral,intrerupt pe alocuri de catevavoci razlete,
{arlatanii. orizontul de culture li perceptiedezvoltat prin viziona' pentru un mesaj care, in mod vddit, ii indrume pe copii pe calea
rea TV este unul de tip magic. Prin vizionare, mintea tine lor de- dezagregirii mentale Ei sufleteQti?Este cunoscut deja sindromul
vine foarte pasive,deschisi sugestiilortelevizualuluiqi influenfelor Harry Potter: putemicc dureri de cap suferite de copii ln urma citi_
venite din subcon$tient.Esteo minte care cautd cu aviditate pldce_ rii ci4ii. Fenomenele,,sr.lpranaturale" sau problemele psihice nu
rea, care simte cii trAiette Plenarmai cu seamesau exclusivpe par lipsescdin repertoriul consecintelor produse de tecturacdftii lnsuqi
cursul expericnlelorevazioniste(in imaSinar). interpretul rolului principal al filmului a fost internat PeDtruun rn'
Prin aceasta,televiziuneapregete$teun adolescentdeschisca_ terval de timp intr-un spital de boli psihice Modelareaprin viziona-
trc expericntadrogurilor, a sterilor alterate de conttiinte obdnute rea TV a unei con$tiintedeschise,preS5titese primeascdexpenenta
prin diferite pfacticiorientalesau confiSureazdun orizont perceptrv magic[lui este poate cea mai plauzibil5 explicatiea aces(li feno_
dc tip schizolfeni(in care imaginilede la televizor$i cele din minte
canea ttadusadcja in 47 de linbia dePaqir toat' recordudled' vanzlte.cu
ajung s:i contrirziciirealitatea.in acesteconditii, un fapt editorial 8
mult peste200 de milioan. de exeDPl.rcvandut.in roati lumea
cel Dutill ciu(ht t)cntru cititorul inceputului de secolXX, romanul Rowlitrg,nnscutih Anslia
Eristol, (1965l declaranrFun inter'
9 J. Xathleen
Horry l\ttt t , iir {) irDploarede neimaginatin randul icolarilor con_ viu prbiicat in TimesMaS.zincci cnc menbri a ..bhericii hi S'ttn' cireia i a donal
tenrporirni irrrr o cPocd definiti tocmai prin absentalecturii din nai mulrdejumatdtedir venitlrilc sale vczi ta'T rlrerimcsco uk
86 a7
men.Minreacopiilor a omului
,""".;'--"-;;;;,ffi
$i c(
ill:','J:;:::H::1iilf:T:1::,":r:;
:"Til:fl:n'i,ll1T ff.:::H:::**reici*i,devine
posibi,
nu-qidau seama,aEactiape care oucare terevizionare" u'*',"*'",illL?ff :ilj::JTf:"lT:;
" 9u-y,"- "tsterile
fa{e.d€
o simt oamenii irnponartln educatie. Iatdcum ar arita mdividulpe careteleviziu_
::tezi alteratede coortrinleprodusede
drog,pracdciorientale,medicamente biuture, neail pregirettepentrulumeade mAine:
euforizalteS* L"""'i",j
Egoisl{i individualisr,
,, Shidarnumai de propriile interese
in fara micullr ecranesreincapabil 9i
'Ti:::H$'"i:'J:';""T:'jJ;,:TT1:*.,i';;;il;,
uneiexistente."'irl"*"'""*"ii"" l"J::.:"::il,T j':: llY:_,rlr-,singur^"*r:ur
qesculce in viat5.Tiraniccu Dr(
sa se
odrirti,indrEznet
pani
"ffi.|j:l * r"
"us^r"i" "" ."i'ri"i;;;ilil:
rndepenarprin toate acestepractici. i',"0""
gice.
anarei-n,puruiri;;"i;";il':#;:il:
UN PoSIBILPoRTRIT
il;:l:'ff
*
H;'i"1r+:k:I#mlt:fiiil,t
saodu-liacest x:;l*#i
il,,Iij:aif:t*"..;*t*#F:"::J,.ilH
- ururn,
AL COPILULUITETEVIZORULUI "olnpoaurll"n,

.,,-,^1:-f-",rrj::r*"r:
in_acest capitol ceteva dintre efectete
vlaonaiea TV le are in dezvoltarea pe care :T'#;;.t"
cum gi in definirea
rirarii
indiviziror
!i

*, ff; ffi ;'il ;fl::J.T][ Jjjff:T.


"".;;";;;;;r'i:llchonarea
conexuiui. pre- ',^n***;":',,#;::':l"Tli"iff
- _
toare,
Acesttaner carehs! impresiad
Stietotul, c; are rispunsla
mascheazide fapt in spatelepseudoculrurii
unqu,"; run-
;::f,"Ti'::1'il:fi1T"""1'fi:#:"sau amaimurtom clent5o inculturl crasi. Crescutintr-o
dinre camerAde bloc,cunoscand
sdclamiculuiecran,nu are-cunostinre
vizio"urir
rvraic-inlrl
;;;:ffi ;:"*ifi il;,i'##1$:l#:: ]"rl"i n:,u?
ryt
anirnalele,planrelesau renomenele
elementare pri-
programevizionare, _ :lld fizice cele mai
sensibilitareaDsih obilnuire.Nu se pdcepela nici ulr
me$e$ug{i nu Stiesi se des_
::.,Tlii,lii?i*,"":ffi
h"T:Jr:::;:x#11i,::'"1""i:": curceintr-o siruatieoarecare. Tanen careli-a formatprin televi-
zor o perceptiefalsedesprelume si despre

:"ilf;;:J;*J; ::::Til:'ili"';;ffi::
;;*#' ":.i'Jjff 1","":lTli:,
O" inreteSere-
rarasaudin Feculilavea in mod
Si
"unoq,in,"
p"
normal.
sineeste,practic,lipsit
careoricarecopitde ta
.o"Ottt1]"
in care, din primjiani de viard,copiluleste r-**
_,,,.1" lisar ,l'a_ ,!:- "1ri""-Oe ,durul", aritandu_se sigurpe sine,precum
*.rificariv de ore in fnto t"teuiroruhri vdzut pe cei de la televizor,acestcopil,datoritenedezvolterii
1l]lt-. "l llTr_, saua cl]_
rf:r1:tl
ffi i,.ffi :tffi:"fitf::.:
* ::1:Xlt
aruncirr5s5rurilepr"r"n,u,. ,n",
normale a ariilor prefiontale este foarte
lional,incapabijsa-$iconrroleze
dorintele.
rmpulsiv, este labil emo_
componamenrul Si se-ti infianeze
invitatse facanumai." u."u.ru nu asculte
::","ti1""],. rrrarnre
vor marcain de nimeni,
moo toarteprobabilidentitatea mai cu seamide pdrinrisauprofesori,
Ei minreacopitului.Aviind ln ve- tandrulpl6m;dit de televizi_
B8 une in duhul culturii nihilistese supune
i.nsecu docilitatecoman-
89
damentelor impusede mode,estedeschissuperstiriilor, rcclamelor diatice sau nihiliste decet pdrintilor $i lumii reale,nu a apucarsi_$i
publicitare $i urmeazecu fidelitate modelul eroilor de pe micul formeze!i s{-9i dezvolteforul de con$riinte.Raportulsiu cu
lumea
ecran. reale esteredus,orizontul de intelegere_ foarte ingust. Nu
este ca_
Acesttanir, gata oricand si se disrreze,si cheltuiascebanii pe pabil se se descurcein viari, se-gievaluezeactiunile,si-gi planifice
diferitelucruri,esteincapabilsi-li asumeo activitateceprcsupune viitorul.Traielledoar clipade fardprin senzaLiile pe careaceaslai
un anumit efort, sA se conce[tleze cu atentie asupraunei lucreri le lurnizeazdrincapabilse se delaiezereflexjv pentru a_ri da seama
oarecare.Pasiv,delesetor$i neglijent, ii estegreu si se obiqnuiasci ce se intamph cu el. Gandurile,sentimentele,emotiile actiunile
Si ii
cu munca$i sAfaceuo lucrude caresi fie multumir{i el, Siceilalri. sunt dictate li dirijate de altcineva.Este.a$adar,un om bolnav. ne_
Deli cautdpemanentcoledivitatea, vorbeqtedespreprieteai$i pri, putincios.care, mai mult sau mai putin con{tient,poate
sA fac6 rau
etenie,t6neruluiobi{nuitcu comportamentul pasiv$i comodal te- celorlald. el insusi suferind pennu infirmiririle pe care le are. pen_
lespectatorului, eSoist9i indMdualisr,ii estegreusddezvolteo pro- tru faptul ce nu se poate realiza in mod desivar$it ca om.
fundi comunicareinterpersonald,o prietenje de durati care sd
presupune fidelitate{i seriozitate.
ln privintarelatieide dragoste,lucrurilestaucu mult mai reu.
Cu toatece'Sicheltuieqte o mare parte a tineretiicu aceastepro-
blemd,nu $tiemai nimic desprece inseamnlcu adeveiardragos-
tea. Nu gtie practic sa iubeasci penmr ce nu a lnvdtat sd raMe, se
ierte, se se jertfeascd,sd-l competimeasci pe ceElalt,si-i asume
neputintele$i s5-lsprijin€.Crezandcd dragostease reducela po
vesteasentimentale lncheiati cu o relatiesexuah,la distractieqj
plecere,acesttanlr estepernanent deziluzionatde persoanacelu-
ilalt li de propria persoane.De fapt, aceastaestedrarmaceamare a
copiluluisaua taneruluiculturii mediatice:discrepanta urialAdin-
tre Pretentiilesaudrepturilepe carereleviziunea l-a invetatsi Sile
revendiceEicapacir5tile mentale,disponibilitetile emotionale, afec-
tive ti abilitirile practicepe caretot releviziuneai le-amodelat.
Acesthandicapil resimtein rot ceeace face.Asdel, chiar dacd
pe ceilaltireu$eltese-ipicileasci intr-oanumittrmesure,deli chiar
pe el insu$ise minte incontinuu,folosindu-se de mijloaceleeufori-
zante,amnezice$i anesrezice pusela dispozi$ede culturadivertis-
mentului,in adAnculsufletuluise simtecomplexarde sltrbiciunile
pe carele are, nemultumitEi frustat de propriileoeputinte.Acest
tanir, careapartineprin cregtere mai mulr releviziunii,culturii me
90
91
Mediul

ce putem face? O anumid armonieli intelegereintre perins, un cadrufamilial


de o viatd interioarebogatasi intense- comu-
linistit,caracterizat
EuMINAREAPAcroRlLoRDERJsc Jcare" inue memb;i familiei.desfelurarea in comuna unoractivi-
de
produse teti casniceetc.-, un mediuordonat{i organizatajuti extrem
Factorl de risc privitrd agravareatulburirilor mult la recuperareadeficienlelorADHD (Barkley'1986)'
de vizionarea Tv:
Rolul pArinlilor
. jocudle pe calculator,ascultareaexcesivia muzicii la cei pe
P;rintii ioactrun rol deosebitde important, alituri de toli
ceqti,rnai cu seamea genurilorviolente carecopiiulii are dreptmodel,deoarece el iii va insuli' chiardace
. Stresul,lipsa lin(tii atat de flecesaredezvolteriilimbaju- h
h pi"i" f""t inconEtient,modul in care acestiase rela[ioneaza
lui intem Sia reflexivitetii' lume.
. Lipsadialogului cu parinlii Eia afectivitetii acestora' J' Healy' proPu-
,Atunci cand adultii le arate copiilor, observa
. Un modelnegativoferit de pirinfi' naniiulsepe ei lnEiti ca model, cum si gAndeasce inainte de a aclio'
. DeprivaleasenzoriaHoferita de camerade bloc' . ,ru, i t-an" .e"plata p6ni la ducereala bun sfarlit a lucririi
. Mesajulvioleolei, al erctismuluili compoftamentul ioceoute,cum sAfoloseascilimbajul ca pe un mijloc ideal in
"o- proce-
rezvrtrtitsuntex$emde nocive' sd ie fndire $ planificare,oferd cadnrl tundamentalde
exenare
. Cemrriledin familie, liPsaunor normein viala acesteta; u fon.,"ntot executiv(cortexulprefrontal)" (Healy' 1990)'
divorful Perinlilor' "."iu*tui
Stimularea gandirii
PRTVIND
cAfivA oBSERVATII sAU
DIMINUAREA psihice Ei al
Gendirea,alituri de controlul conltient al actelor
EUMINAREA EFECTELORNOCIVE AI,E TEI'EVIZORIJLUI
comDortamennui, dupe neuropsihologi,joace un rol fundamental
PrinciPii Senerale in structurareanormalAa cortexuluiprefrontal'
eficientepen- Este important sa-i invetam pe copii "cum sa pun5 intrebarile
Confomstudiilor intrePrinse,mijloacelecele mai corect,.um savorbeascd problematiz6nd, sephnificedinainte'qi la
de atentie
tlu vindecareaProblemelorde invitare {i a deficientelor gen"rut, ctm str foloseasci,se interPune[mba Gi Sandirea
cultivarea toc'
* hip"ru"tiuitut" - (sindroameleLD ti ADHD) sunt *oliuail intl" iapnrsurile pe care le au 9i comportament
-odui (ln fond'
maia acelorcomponamenie caresunl afectate' a con{hefl-
cum si-$i controlezeraFonal impulsMtatea)"' A Sandi'
Asumarearesponsabittelii, muncain general'un proSram-sa' forului interior
al emoliilor' tiza.e seintdmpleinjui, a luptapentmdezvoltarea
natos I sabil de .'la{A, corttolul comportamentelorEi sunt tresiturile fundamentaleale experienlei d fiifltei
umane' c€
de a rcsPecta
deorinierea de a asculta de o anumita autoritate' sunt esentialepentru dezvoltareacreierului'
alurnite
- norme qi valori sunt esentiale' penuu o.nul societeFiurbanizate,lectura poate constitui o in-
in natura'
L,iui,elit" iractice, mai cu seamdcele desfegurate semnatesursi de exPeriente, un importantmUlocpentruErgirea
efortulfizic si lini{teasunt,de asemenea' necesare'
93
92
ariilor neuronale(brain lateralizotion).Trebuie insi p:ziti minrea In geneEl,acrivitetilegi viarasimplape carele propuneasocie-
de acelelecturisauexperiente carestimuleazireveriile,evaziunile tateaSi educatiatraditionalisunridealepentrurecupemrea defic!
in imaginar,ceciacestea il pot readucepe individ pe drumuldiso- entelordatorateexperienteinihilismului,fie cAestevorbade vizio-
lu!ieimentale. narea TV, fie de folosirea mijloacelorevazionisre.Ceeace trebuie
Copiii trebuieinvilali se integrezeorice initiative,actiuneli sacaracterizeze inseeducatiade astezisauaceaste terapiecompor-
comportament intr-un conrextreflexiv;si Stiede ce vor se fac5un tamentaleesteconltientizarea procesului,asumarea cu seriozitate
lucru anume,ce efectepoatese aibi, cum ar trebuise procedeze, a acestuimod de via!5 $i o luprdpermanenrd cu inertia,cu toate
se-li planificeactivitatea,
daceestebinesdaclioneze, in ce fel qi n! miiloaceledisoluriveale culruriide consumcarene invadeazA via-
altfels.a.m.d. !a. intr-o socierare tradirionalS,lucrurileevoluauaproapede la sine
intr-o direcfiepozitive,cdcilumeaera intemeiatepe bazauneimo,
Activititi necesarepentru educareaatentiei ralesdnEtoase. in zilelenoastreinse,aproapeintregulmodde viare
Pentrua li seeducaatenlia,copiiitrebuiearragiln diferiteacti- promovarprin culturaoficialSseopunedezvoltdriinormalea min-
viteli - ajutorin bucitirie, in gredind,in atelieretc.(Healy,1990) lii umane,astfelc; esreabsolurobligatoriusd fie con$ientizat{i
Estenecesarse-iinvAfempe copiii no$ri sd se implicede mici, in contracarat in mod lucidataculla caresuntemexpuli prin viala tn
mod responsabil, in rreburilecasei.Aceastanu neapamrpentruca lumeacontemporani.
ne-arfi ater de necesarajutorul lor, ci penrru ci numai a{a vor Desigur,procesulnormalizdriinu va 6 nici scun gi nici ufor,
invdtaei sdmunceasce, sesedescurce singuri,sdluptepeDtruatin, deoarece, dupi cum observdneuropsihologii, ,,srufiurareainhibe
gereaunui scopviitor,in felul acestalgi vor construireleleleneuro- restrucrurarea corticale",iar o minreintoxicar5de-alungul anilor
nale ce rispund de acesteprocese.Ei trebuiesustinutisau chiar cu fantasmele culturii de consum,cu minciuna$i inqeltrroria ideo-
logieinihilistenu sepoatedezintoxica firtr durereli lupti.
constranliintr-o formd anume str urmireascdlucrarealnceputi
La inceput,rrebuieplecatde la putin, penrruca mai apoisi se
pandb finalizarea ei.
avanseze progresiv,deoarece, treptat,minteali trupul,punandu-$i
Controlul comportameotului in lucrarepotenrialirerile naturale,vor dobandirot mai multe pu-
Cerceterileintreprinsearati ci terapia cea mai bune estede a tere.Vointasehreneltecu vointa,motivatiacu motivatie,ribdarea
invelape copii de mici s5-ii controlezecomponamenrul, se rabde, cu rebdareetc.Toateabilitetilemenraleli procesele psihicesaufi-
sa-li infianezedorinteleli impulsurile,s5 nu fie lesati$ facAdbar ziologiceseinterescnumaidacdsuntcuhivarepermanent, daci ce-
ceeacevor ei (Wells,1987). rem progresivtot mai mult. De aceeatrebuiesA renuntemcat se
Controlulcomponamentului nu se poarerealizadecAtcorelAn, poatede mult la comodititile,la protezeleinutile pe care ni le
du-l cu controlulemoliilorii al dorintelor.Trebuiese le formdm oferdln prezentsocietatea de consum.Fiecareprotezdpoateconsti-
copiilordeprindereade a-5iinfrAnaimpulsurilesau manifesterile rui cauzadobandiriiunei infirmitiri ti a ampurAriiuneiadintrepu,
carepot sAle faci rau lor saucelorlalqi,sedevindasdelstipani, pe terilenaoraleale mintii Sialetrupuluiuman.
propriilereactii,sentimente li comportamenre. Prin urmare,pentru tinerii sauadultii careconstieDtizeazd ca
au fost victimeleculrurii audio-video,ale nihilismuluiin esente,
94 95
aceasteculRrd Dacd vizionareaincepe la o virstd la care retelele neuronale
$ansavindecirii $i dezvolteriiacelorabilitili de care
ia viduvit este ca ei si pomeasceun rezboi cu vechile deprinderi sunt deja configurate,atunci vizionareaexagerateva creain primul
pentru a elimina mertudile $i obiceiu le nihiliste din propria viaIa, rAnd probleme de naturi functionald, probleme care vizeazdace-
inlocuindu le cu ceeace a fost validat de creqtinism$i de experienta lea$i abiliteti ca $i in cazul anterior, dar care pot fi remediateprin
societeliitradifionale. revenirca la o viate normalS, prin mic$orareatimpului vizionirii
sau renuntareala ea.
Conduzii Cu toate acestea.atrofia corticale.conform unor cercetbri re-
cente, se manifesteqi in cazul adullilor, mai cu seamedace inter-
Televizionarea este o activitate cu totul improprie functionerii
vine $i stresul ca factor de risc. Alterarea functiilor cerebmle prin
si dezvoltariicreierului.Se pare ca mintea umana se adaPleazd vizionareazilnice pe o pedoadi lunge de timp, duce inevitabil la o
doar panial acestui tip de comunicare,si aceastacu nscun ma
degtadarea relelelor neuronalecarear tebui se le proceseze.
pentru sinetatea cortexului Creierul uman nu a fost dotat cu un
Cea mai mare parte a materialelor incluse in aceasti bro$urd ii
,i.,"- sd faci posibili perceptia qi prelucrarca sufrcient de
vizeazd pe copii, nu numai pentru ce efectele televizorului qi ale
rapidiia"*"imaginilorin miicareprecumo lace de exemplu'compu
calculatorului se manifesti cel mai putemic pe perioada vArstei
terul, o ma$ine perfect adaptati acesteifunctii Fiindu-i depeqite
pre{colare qi lcolare, ci, in primd rand, din cauza faptului ce ei nu
capacitifile, cortexul renunte partial sau total la anumite funcfii qj
au discememantulnecesarpentru a se pezi singuri. Copiii devin cu
procesecare-i caracterizeaziin mod obiqnuit activitatea Astfel, ne-
uqurinte victimele fortei hipnotice pe carc o exercite televiziunea.
uropsihologii constati ce, pe parcursul vizionirii TV, adiutatea
Ca pdrinti ti bunici, trebuie sd ingelegemce exemplul personal
emisfereistangi se diminueazeextrem de mult, comunicareaintere
estecel mai important in educatiacelor mici. Dacenoi vom petrece
misfericdslSbestesemnificaliv.ial proceselemenralesupelioale
cea mai mare parte a timpului nostru liber in fala televizorului, va
sunt inhibate cu Putere,creieml uecand intr-un ritm predominant
fi greu sd-i impiedicim pe copii se face acelaQilucru. Mai curand ar
alfa - aclivitaleelectricace indicii inlrareainlr'o starede semi_
trebui sa ne facem timp pentru a-l dedica 1or,ceci numai a$ale vom
adormirc de tip hipnotic
putea asigura o dezvoltare mentale normaE. Altfel, indifercnt cate
cand vizionarca intensive se desfdioarede la verste fragede'
(2-5 ani si mai tarziu 5-14 ani) perioadein cale, creierul copilului lucruri sau posibilitrli materialear avea,vor ajungese cercetezetot
mai des psihologul sau psihiatrul, vor recurgela o terapie medica-
se dezvolti !i se structuleazi, aceasteactivitate poate cauza o
mentoasd,iar, in final, vom fi nevoiti se acceptdmce iubitul nostru
anumite atofiere corticala, o dezvoltale insuficiente a unor arii nc
copil este marcat de o seamdde inabilititi mentale, de tulbureri
uronale li aceastaatat prin privareade stimulii necesarivAtstei' cil
o exetcite, sprc exem psihicesau neurologice{i ca esteincapabilsi se descurcesingur in
$i pdn presiunea inhibanti pe care vizionarea
viala.
plu, asuprafuncqionirii emisfereistAIlSi Copiii, tinerii qi adultii 1;r
Experienla unor liri avansate din punctul de vedete al tehno'
care s-a manifesiatacestfenomenriscese nu-Simai poate dezvolrii
logiei video, precum SUA,ne poatefi foate utile pentru intelegerea
weodata creierul corespunzitor(poate doal in cazu specialeli ctr
eforturi extrem de mari), adicd vor fi lipsili de anumite abilitill efectelor negative ale televizionerii. Nu este intemphtor faptul cd
dispuneln mod normal' majoritatea studiilor dedicate televiziunii $i calculatorului au fost
menlale,de care(ln creiersanaros
96 97
realizatein America,o lari a cdrei populatieseafla de catevagene Anexa 1. Calculatorul, jocurile
ralii in contactcu tehnologiavideo $i cultura TV. Avantajul nostru video Ei internetul
ln acestcontextesteacelaci, informindu_ne, putembeneficiade
rezultateleunor cerceteridesfaluratepe o perioadede catevade- Dirtru tnceput trebuie f:cuta observalia ca cea mai mare Part€ a affrma-
sunt valabile li in cazul
cenii, putem lua aminte la experienlalor negativa,$ aceashpene Filor privind efecteleteleviziunii asuPraminfii umane
calculatorului- $i imagidea de pe ecrflrul monitorului, printr_o actiune de
nu estepreatarziu.Dejala orelede $coaE,la nivelulcabinetelor de d€ tip alfa' subminand'
natur: hipnotici, impinge creierul htr o stare elecaica
psihologie sau a clinicilor de psihiatrie din Romania, se vdd proces€le gandirii logice {i
concomit€nt, rirmul cerebral beta ce caracterizeazi
consecinteleformarii copiilor lro$tri sau, mai degabe a deformirii analitice sau, in general, Sandireaactiv:. Din aceast; cauzi, ln momentul in
minFi acestora,iD fala televizorului. care ut izem caldrlatorul penmr un proces ce solicid gandirea' creierul lle-
pentru a putea bi-
Brc{ura de faF nu ofed decat schematiccatevareperepeotm buie !; face un efort muk mai mare decat in mod obignuii
inlelegereaefectelorteleviziunii. Pentm aceia care dorescsA in{e- rui inertiahipnoticSin carell introducirnaginilede pe ecran Pede o pane
vizionarea genercazAunde alfa {i pe de alt; parte gandirea active solcitd
leagemai deplin mecanismeleprio car€televiziulea vatime mintea
unde beta. A.easta face ca, atunci cand ne afl;m cu ochii lipiti de ecran, pro-
omului modem, ca !i pentru aprofundareamijloacelorunei terapii cesulgandirii ra fie mult lnSreunat.desfa$urandu_se cu un consummull mai
comportamentaleadecvaterecomandimlectura volumelor:Efectele mare d€ energienervoaseli cu riscul epuizirii mult mai mpide a creierului'
televiziuniiasuprd minlii utnane,Revrdiirealumii - autor Virgiliu Prin urmsr€, calculatorul, ca !i tel€vizorul, indiferent de utilizarea sa'
Gheor8he, llomo idens sau Inlbecilizd,-eaprin televitor, atJtot constituie un imponant factor de stres p€ntru creierul uman. Pe parcursul fo-
ciovani SartoriQiirlimba endeze bibliografiaciEta, losirii computerului, ecranul acestuia,ca $i cel 5l televizorului, inhibe adivita_
tea emisferei st6ngi, a conexului preFontal Si sHbelte comunicareainteremis_
ferice realizata prin puntea corPul calos. in schimb' favorizeazi deschider€a
ponilor subconqtientului 9i inscri€rea cu putere a imaginilor transmise in
adancurile acestuia.
in cazul computerului, analiza trebuie particularizatSin funclie de modul
in care este utilizat. D€ exemplu, nu acela{i lucru este si citelti un te,r:tpe
€cran cu a uita de sin€, lisandu_te absorbit in spatiul virtual al jocurilor video'
Fenomeneledescrke anterior pot avea o intensitate mai mice decat in cazul
televizorului atunci cand calculatorul este folosit, spreexemplu, pentru tehno
r€dactare sau pot fi mult mai pro€minente cand sunt aP€latejoctrile video
sau anumite locatii pe internet. De fapt, fadorii agravanti sunt schimbarea
rapide a mdrelor $i suscitaleacu Puterc a emotiilor $i instinctelor.
intrucat in c€rcetareanoastra ne'am ocupat indeosebi de televizor, rom
apela in cele ce urmeaze la unul din autorii consacraiiln domeniu, valdemar
Setzer,profesorsi cercetbtorin cadrul Depanamentuluide ttiinge InJormatice
al Universitelii din SaoPaulo, Brazilia.

99
98
EDUCATIA
PRrNcALcuI-\ToR Esteinteresantde retinut ci reactiileautomaresunt caracreristice anima
lelor, Si nu flintelor umaneaduhe.in geDeral,adultii gendescinainte se faca
Din studiile intreprins€, Valdemar Setzerajunge la concluziacd utilizarea cevarcercetandcu ajutorul reprezenririlor menrateurn5rile actiunilor lor. De
calculatoruluidin perioadagimnaziului,atuncicandcopilul trebuiese qi dez- exemplu.sd p'esupunemca un b6rbar\FilF pe srradao iemeiefoade frumoa
volte modul de a gandi, de a percepeqi a-Eireprczentarealitatea, conducela o sEQisimtedorinras; o serute.in rnodnormal,nu ar faceasra,deoarecearti-
defornare a gandiii acestuiasau la deprind€reaunei gandiri ma$nale. cipeazefaprul cA ea nu il place. ce ar purea se tipe, creand in ffnat o situatie
,,Din pnnct de vedereeducaional, este foarte important de evidenfiat ce, jenante{i a{a mai depane.Ca o consecinte a acesrorrepr€zenteriinterioarc.
in fapt, calculatoarele fo4eazd utilizarea unor ganduri 9i rafionamente for- berbatul se controleazeAi nu acdoneazi dupi impulsuri. Acest lucru nu se in-
male de un tip special cele care pot fi introduse in maqine sub forme de co tAmpli in cazulanimaleior:eteacrioneaz;numaidecatin tunctiede impulsuri
menzi $i instncttuni; eu le numesc<gandudrna$imle,; gandirea utilizatorului
Eicondjtiilede rn€diu.Un aninal nu se gende$te la consecinteteactiunilorlui.
erte rcdusdla cceace poatefi interpretalde ma)ine. Sepoate spunedeci cajocurile electroniceii ,,animalizeaze"pe jucetori_
Educalia ar trebui si aibe ca unul din cele rnai inalte obiective ale sale Pe de alt; parre, deoarecejocul impnne a€tiuni rnotorii de mice amDlitu
dezvoltarea inceatea capacititiide gandirelogiceqi obiectivd,asdellncet sa dine Qiautomare,iar actiunileacesteasunt mecanice,se poatespuneci iocu_
devine fibere !i oeative h varsta adulte. Aceastanu se poate intampla dace rile ii ,,robotizeazd" pe jucetori. Cu alte cuvinte,se poatespuneca jucitorul
gandirea este incadrad prea deweme in forme rigide qi moarte, precum cele esteredusla o maQinicaredetedeazemici impulsurivizualelimitate si efec
cerute de orice maEine,Eimult mai mult de computere,care lucreaz: la un ni tueazamitceri mici qi limitatecu degetele.
vel mental strict formal.
Datorid tipurilor de gandireqi limbaj fornal impusede utilizar€acalcu- Jocurile €lectronice $i educatia
iatoarelor si datodta autocontrolului enorm pe care il cer Ei bazat pe experi' Unul dinrre cele mai imponante obiecrive ale educatiei este si dezvolte
enfameapersonaHcu eleviide lice!, am ajunsla concluziad varstaideah a capacitarea de luarca unordccizircon\rienre corccre. Dupacum \.a \azur,
tinerilorpentrua incepeseutilizezeun calculatoreste16 ani, pref€mbil17." animalelearJioneazidrpi insrincteqi situatie,dar oameniinu. Jocu le elec
JoGURILE PE cALcULAToR doniceseimporrivesc acesruiobiectivqi produco,,animalizare" a omului;este
contrarunuia din obie.tivelesupremeale educatiei,s; facedin copii si tineri
joc tipic, punctele pe care Ie ca$ige jucatorul depind de viteza sa fiintemai umaneri maipurinanimale.
-intr-un Jucitorul jocurilor electroniceirvat5 cum se e,\eftte activitjri foarte spe
d€ r€actie. candirea conqtiend ffind un procesfoane lent, jucab.ul trebuie se
reactiorcze fere sd gandeasca;in cazuljocunlor €lectronice,jucitorul este ac cialilare.Dar ceeace inv?ranu poatefi aphcardec:jrlajocut respectiv.,inJ
tiv intr-un mod foane limitat, dar de asemeneaf:re se gandeasce.Cu alte cu' poate fi ttilizat in viata reah. Toruqi, in situatii de urgenta, de stres sau de
vinte, jocurile determinn reaclii automat€.Aceastaexplid moturl pentru care conttiinti confuz5, jucAtorul s-ar purea sA reactionezeca in joc, dar mane
copiiijoaci mult mai uqorti cu mult mai mult succesacestejocuri: ei nu au lTand ceea ce este real drept ceva artificial. in acest sens,jocurile sunt rnult
ince formate gandirea proprie $i con$tiinta, tot atat de dezvoltateca la oame- mai rele decattelevizoml.Televizorulinregistreaze in con{tiintaspectatorutui
nii maturi; aceasti dezvoltare face ca elimharea gandidi se fie mult mai imagin e vezute Eisiiratiile; jocu.ile elecrronice,pe HnSd aceeaginregistrrJe,
dificild atunci cAndtreb ie ex€cutati o actilrne reflexd. il antreneazir pejuraror saexeculeanumileacriuni.
cunoscandce in jucdtori sentimentele sunt celemai active,producetorij in recentasa cartej John Naisbitr, mentioneazdtragedii petlecnte in une-
de jocuri electronice procedeazn.a $i cei din televiztune: prezint siiualii in le Qcoliamericane,in care conditionareafi antrenmentul realizate de jocuriie
electronrceau provocat actiuni violente rragiceintreprinse de rineri utilizatori.
care sunt suscitate sentimeDte puternice, invafiabil urmate de violentd qi
Un cazimpresionantest€cel din oratul paducah,Kentucky,perrecutin 1998:
provociri. Ca Sila televizor, conlinunn jocurilor este o consecinlea caract€ris-
un ten;i de 14 ani a intrat inrr o claseqi a tras 8 focuri de arme in caDd si in
ticilor aparatului{i a stEriimintaleindusejucatorului.
roracehvictjmelor.cale un fo. de pcr,odna nimenndioarc rtnrele.Naisbirr
100 101
mendoneazao analza a cazului in care se sPuneci un bun PoliFst sau soldat matemeticS,a observatc, la cei dinrhi sunt activate zonele din creier care se
nim;re$€ in general 20'16din lnte, nu trage niciodat; doar un sing r foc ocnp;icu percepFati miScarea, in timp ce exerciliilematematicestimuleazi
pentru fi€carevicdme etc. Dar faPtul incredibil €stecA dnerul nu a mai folosit func.tionarealobilor prefrontali. Kawaschimademonstreazece jocuril€ pe cal-
niciodad o arnA inaint€: s a anfienat in utilizarea armei numai cu ajurorul ('|llator vadmi, in timp, conexul prefrontal'oqi, in general, inhibd dezvoltar€a
iocului electronic. in analiz. citati s€ observec5 un politist utilizeaza rareori creierului. El ajunge la conduzia ci violenta la copii apare nu numai din cauza
arma; p€ de ahe Parte, in jocul elecEorfc, imediat dup; Pomireajocului este mesajelorviolente transmisepe micul ccran, ci $ din cauzavitemirii seierului
necesarsi incepisi tragi Ei s: nu te oprefti, altfel,punctelesunt pierdute.In prefiontal ln urma vizionerii excesive.Se ttie, de exemplu,ce p€rsoanelecare
exemplelemenionatede Naisbitt,copiiiuciSaliau actionatca animalelesa!, au suferit In urma unui accidento afecliun€a ac€steipi4i a creierului devin ex-
mai reu chiar,;a maqinile,cu fantastid precizie$i sengerece,fir: nici un fel
de compasiune.A,tadar,jocllrile eleclronic€ nu au nici un efeft educational' Prin unnare, est€ falsi credinta ci utilizarea calculatorului dezvoke g5n-
Din contre, sunt d:unetoare educafiei qi educ, greqit"-
direa Ei'l face pe copil mai inteligem. Aceasteconvingere se inremeiazi mai
tun l6sat la urmd prezentareaa dou: studii semnificadvepent intelege_
mult pe un curent de opinie irtretinut d€ cei care cattige miliarde de dolari
rea efectetorpe car€jocurile Pe calculator le au asupra dezvolterii Qifunclio-
n;rii creierului uman. din vanzareajocurilor, a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul in
general, curent 8en€rat ln contextul entuziasmului generatde aparitia Ai dez-
in and 2ooo, Akio Mori (Mori,2oo4), profesor d€ neuropsihologie la
UniversitateaNihon din Japonia, a publicat rezultatele unui vast studiu ln ca_ voltarca exploziva a tehnicii de calcul in ultimn 20 de ani. D€sigur ci un rol
drul c6.uia a ulmerit pe o p€doadi de catevaluni peste 250 de tineri cu var_ imponantjoaca $i stresulla caresunr supu$ perinlii in societarea de astezi,
stete cuprinseintre 6 qi 29 d€ ani. Prin metoda el€cboencefalograficd,€l a de_ candnu mai au timpul necesarpentrua-€ieducacopiii.Estemai facil sAcum-
terminat activitatea conicah a celor investiga!, in diverse momente ale zilei, peri un calculator qi se-l bqi pe copil sd{i petreaci timpul in fata acestuia,mai
atat atunci cand se jucau pe calculator, cat $i pe parcursul altor activitdli. Ti_ cu seamecand exista $ prezumFaca astfel r.a deveni mai de$teptti mai com-
neni au fost impa4ifiin ffei Srupe:cei din prima grupi sejucau rar Ia calcula- petitiv in societate.Cafi dintre pirinli {riu insl ci esregr€u de gisir un alr mt-
tor, cei din a doua petreceauintre una Qitr€i ore de doue'trei ori pe septama- loc care s, afectezetot atat de putemic dezvolta.ea creierului copilului pre-
nejucendu-se jocuri video,iar cei din ultimagrupi seocupauzilnicintre doui cum o face calculato.ul, 9i ne gandim indeosebi la jocurile video. Atata dmp
ti gapreore cu jocurilepe calcularor.Rezultatele au aratatc: proponionalcu cat mpiii sllnt captii?ti hipnotic in fata ecranului, iar instinctul de conservare
timpul perecut in faF ecranului, se miqoreazi intmsitatea undelor beta din este compl€t anulat F p€rioada vizion:rii, televizorul $ calclrlatorul tind s;
creier, concomitent cn scdderea puterii de concenuare, cre$e irascibilitatea, devird agr€sorii ideali. Deti stdci mintea, ii inl be dezvoltarea, impiedic:
componamentul agresiv$i incapacitateade socializare. La cei din a treia gru- gandirea liberr, r€fle,yivitatea,slibe$e creativitatea $ distruge relele neuro
pe, rezultatelesunt mai mult decAtingrijordtoale. la ei s'a constatat cA nivelul nal€, sbeseaz: ti obosett€ pane h epuizare, ecranul esre dutai fi iubit de
undelor b€ta este apropiat de zero, indiferent de activitat€a la (are Par_
copii $ adul!. Copin sunr mai pulin vinovali. Ei nu ltiu ind se s€ ap€re,inci
dcipn de-a lungul ull€i zile. Cu alt€ c{vinte, nu mai pot nicidecam s5-li
nu sunt corytieng de c€ li se inrAmph, nu au penpectiva a ceeace inseamni o
concentreze mintea. Sunt extrem de irascibili qi incapabili sii mai sus$oi
inffrmitate mentah, o viala marcate de suferinla neimplintuii. Remeneca noi,
o rclaFe de prietenie. Activitatea corticali a c€lor din a tl€ia Srupd €ste plrinlji ti profesorii lor, pe mesuradragosteice le-o purtim qi a congtientidrii
identici cu aceea a celor suferinzi de demen!.i 8rave. cel mai mult a fost fenomenelo.des.rise in acestvolum, sAlncerdm se"i pezim de tentatia evazi
gesit afectat cortexul prcfiontal. Akio Mori mai constatacd' Prin intermediul
unii in spaFul realitiFi vinuale, iar aceastapen: nu este prea tArziu.
si$emului nerios centrdl,jocurile Pe calculatorProducmodificiri semificativc
in consumuld€ oxigen,conducla cre{terearitmului cardiacai a tensiunii
De asemenea, in anul2001ProfesorulR)rta Kawashima de la Universita_
tea Tohulo, Japonia, exp€rt ln vizualizar€a activititii creierului, comparAnd
prin metoda rezonanf€imaSneticenuclearcactivitateacorticaHa tinerilor
care se ocupau cu jocurile Ninaendocu aceiaa celor care rczolvau Fobleme dc lO Comflrtcr 8am6 slunt te€n bEins, in The Ob*der, Autur 19, 2001.
102 103
rnuzice),care deseori sunt suprrvcsh('rrtedc pArinF. Intemetul ntr esre
DE TNTERNET
DEPENDENTA de a
Aaadar, parintii trebuie siQi excrcilc drcptul ti responsabilitatea
supravegheafolosir€aInternetuhidc (iitft' copiii lor.
Kimb€rly Young, de la Unive6itatea din Pittsbnrgh. S U A ' observainca
intr un
din 1996ce ,,uniiutilizatononline au devenitdepeMenlide Intem€t Puterea Internetului
devenit dependente de dro_
mod aseminitor cu cel in care alte persoaneau
ducend la o deteriorare a d t]dsd-
curi sau alealcool, aceastedependenlede Internet in caneasaocpendentc virtudl.i,Dr. DavidGre€nJield sugereaze
;ctivita'ri scolare,sociale)i profesronalerYoung l006) turile caracteristiceunice ale lnternetuluiPot contribuila tendinlelede dez
- de ln(emer'a fost
p.*ru a a"ciaeaacaun subieflestesaunu dFpendenr voltarea deDendentei. Acestecaracteristici includ:
DroDusun chestionarcu opt intreb;ri: . Accesul utor Cu apasareaunui buton, utilizatofi se pot con€cta la
line ante-
..1. Simti cA te preocupi Internetul (te gande$tila activitatea on site'uri din intreagalume 24 de ore pe zi,7 zi'lepe septemaneNu exisHo
rioare sau anticipezi urmetoareasesiuneonline)? lmiH a informatiei disponibile. Mere11se poate gdsi o alte legetud care se fie
ce
2. sinti ne;oia sd utilizezi Intemetul pe perioade de timp din ce in ap;sate!i un alt sitede vizitat.
mai lungi pentru a putea obfine satisfacfie? . Stimularea - Culoile v . viteza mare, ugurinta de folosire 9i calitdlile
a re
3. Ai fecut de repetate ori eforturi fird succespentnr a modera sau inreractive transformi Intemetul intr-o experiente incitanti Utilizatorii pot
abtine de Ia utilizarea Intemetului? interactiona pentni a stimula schinbu.i socialeEi irtelectuale, atat ca panici_
4. T€ simri neliniEtit, prost dispus, deprimar sau iritat atunci cand incerci panti, cat qi ca obseruatori.
sa intierupi sau se opreqtiutilizaiea lntemetului? . Anonimatul Inhibitiile simtite in viata reale sunt inldturate d€oarece
5. RamaionI'neun rimpmailungdecariti propuseseti initial?
utilizatodi nu se cunosc lnl]e ei. Ei pot fi oricine vor se fie. Dace udizatorii
oporiunrGri semnificarive tn
b. Ai pFriclikr sau ai riscarpieldereaunei sunt neferici{ in viaF reald, ei pot crea o viaF virtual, ideaH.
ceeace priveqteo relagiesauo cariere profesionaln din cauza Intemetului? . Pierderea noFunii timpului Cei mai mulli utilizatori de Intemet au
penuu
7. Ai mintit pe membrii familiei, pe terapeuli sau pe alte p€tsoane mirturisit ci pierd notiunea timpului atunci cand navigheazepe Intemet.
a ascundeproportiile imptcarii tale ir interner? Evident, Intem€tul este o unealte putemice. Poate6 folosit in multe mo
e. rolot"ati r;lt"rll.nn * pe un mod de a tugi de problemesau de a-li €li duri utile, insi pe de alti pane lntemetulpoatedeveni,,unsubstituentpentnl
mina o staren;pHcutd (ex.sentimentede neajutomre,vinovafie'depresie)?, ce n-ai alut sall n-ai putut gesi in viala rcaH." (Young, 1998) In conformitate
au
Cei care au rispuns ,,oa' la cinci sau mai multe dinn€ acesteintrebiri cu creenfield, ,,experieltele care te fac sA uili cine eqti $i unde eati, qi care
fost clasificali ca uiillzatori dependenli de Intem€t, iar ceila\i ca utilizatori
creeazeo stare de conqtiinle aLerati, sunt destul de putemice".
normali de lntemet." (Young, 1996)
Youth rnterrct saJerl iuruev - un studiu nafional efectuat prin telefon Defrnirea problemei
asuoraa ls0l tineri,a conchrs ca grupullinreprincipal al victimelor lnrerne
ain,dolescentijcu ve-rste de la l4 ani in sus Srudiul a 8a Dependentade lnternet poate fi definite ca o utilizare necontrolate a In_
,ui'-ii
""r. "on"ti,rir
sii ce aproximati" r din s tinen a primii o solicitare sexuah' !i 1 din 4 a fost tem€tului, conducand h ,,extenuare,dizabilitdfi tunctionale 9i rulbureri psi
expusir moalnedorit la matenal sexual Iatem€tpe cel putin o date in dec1llsul hiatrice." (shriner 2002) Cum Pot sd-!i dea seamaparintii dace copilul lor a
anrnui precedent.l'tarea rnajoritatea €venimentelorau apArutin timp ce
tinerii devenit dependent de lnternet? La fel ca in cazul altor probleme comporta-
utiliza; computerul lor de acase Jumitate dintre aceqti tine'i nu au spus ni mertale, membrii faniliei qi prietenii recunoscdeseori ce ceva nu este in re
nEnui de acesteincidente. g{li cu peffoaradependente. Goung, 1998)
P;rintii tind sAconsiderece folosirea Intemetului reprezinte o modalitate Semnalele de avenizare(simptome)ale dependentei de Intemetinclud:
pozitivi p;ntru tineri de a'si petrecetimpul - qi poate fi aqa,daci este folosit . Tirlb riri ale somnrlui: Obiqnuiesccopiii dvs. adolescenlisa stea treji
tunclioneazdu]l computer lvsau pana dupd miezul noplii $ se tezesc cu Sreutatedimineafa? Intarzi€ la {coa'
.judicios.iotuqi, rnulli pirinti nu cunosccun
;u aloce timp pentrr supraveghereafolosirii Internetului de citre copiii lor' Ie? Adorm in timpul zilei?
(ea jocuri video' TV'
Spre aleosebired€ alte form€ de disEaqi€ ale copiilor
105
104
o lnorrajati activitn$e in timp real: Ajuta$-i pe copiii dvs. adolescenii
. Timp petrecut on-line: Cel dmp petrec on'line? se reia legaturile cu Srupurile pe care inainte Ie agreau,sau incurajaFi sa ca'
. Activi;te !cola6: Au scezutnotele lor? Temele sunt predate Ia timp? ute preocupiri noi.
Au dificulteti de concentrare? . Vorbiti cu prof$orii copilului &{.: inpandqifi vn preocuparik cu
. Activititi ertra-drrridlat€: $i au pierdut inter€sul fale de activitali profesorii copilului di6. Ei pot fi de ajutor pnn urmerirea oricaror modificiri
careinainte le phceau? ale componamentului copilului, prin supraveghereafolosirii de carre copil a
r Folosiria computeruluii Inshta se fie Esa(i singuri atunci c6nd folo Internetului la lcoah {i prin tinerea dvs. la cuient cu orice leclii sau t€me pen'
sesccomputerul?StergistoriaIntetnetului(o listd a site-uriloruzitate)?9i-au tru acasece necesitefolositeaInternetului.
dvs ve Dacacopilul dvs. neag: ci are o problem; cu deP€nden{ade lnternet, sau
t5"ut un .ont p..son"i protejat cu parold? inchid n site atunci cand
r€fuzi se asfllte sugestiile de mai sus, puteti aPela la ajutor Profesionist."
apropiali de comPurer?
' (JoyceShriner, 2OO2)
. itt t-l"ti a"uf";.": Taxele telefonice sunt nai mari decat de obicei?
surpnns de
Ati fost taxati pentru apeluri cetre numere necunoscut€?Suntefi Riscuri potentiale ale utilizdrii Internetului de cdtre
nunarul de minute d€ folosire a liniei tel€fonic€? adolescenti
. scrisorvcadouri personal€: coPilul dvs adolescent prime$e scn_
le cunoa{tefi? statisticile au ar:tat ca Intemeiul are cea mai mare popularibre printre
sori./caaloudpersonaledin Paltea unor persoanepe care dvs nu
scrisorivpachetului? rineri (spre exemplu, in Noua Zeelandi 76% dintre tinerii cu varste flprinse
nste dispus coPilul &s. $ vorbeascadespreconlinutul ,- int]e 10 $i 17 ani sunt utilizatoride Internet,in comParatie cu 60% din popu-
pe penoaoa
Dad ati obserat trei sau mai multe dintre acestesemne o latia totaH a Frii) (Bullen, Harr€, 2000).
de ajutor'
mai lungi de timp, esterccomandatse reclrrgeli Ia arumit€ mesuri Siscurile pe care le infrund tinerii utilizatori de Intemet pot fi grupate
in cinci cat€gorii (Bullen, Harre, 2000):
Mijloace de ajirtor
Caracterul necenzurat al Internetului 9i dificultatik indmpinate de
qi exprirnali'va
Atunci €and vorbi! cu coPilul dvs., amintifi-i d it iubili adolescenli in e€luarea criticea i orrnafieila caresuntexpuli.
(€x scedereanote'
preocuparealegate de schimberib pe care le-afi observat - Pot€ntialele pericole asociate cu of€rirea de detalii personaLesau cn
ior, proastadispozilie, obo6€ala).Marjos prezendm o listl de sugestiip€ntru stabilirea unor intahiri personalecu indivizi intalnili on-line.
a-l ajuta pe adolesc€ft si redobandeascicoturolul' EfecteleneSativeal€ expunerii la pomografie nesolicitate
'. o lis'
Sotatag-t un p-ogram al orelor petreqrte p€ lnt€met: cere$-i ApariliaSief€ctelesolicitdriisexuale.
tii scrisii a orelol pe care le petrece zilnic online; aceasteIste
se hcluda ac' Efecteleexpuneriila site-uri care incitd la urd ai violente" (Bullen,
folosirca mesa- Hand. 2000)
tivite! e lfirePrinse (ex: vorbir€ pe chat, stiiere de e_mailuri'
jelor insta anee) Nu-i permiteF fiului dvs sl steargdlisb de istorie com- a
Utilizarea Internetului ti scaderea performantelor gcolare
puterului.
. stabilili ltmtte clare: Stsbilis reguli refe'itoare Ia numard de ore
pe ,,cercetiri recenteefectuatela lice€ si universit !i au aritat c, performan_
acestereguli' tele gcolareale elevilor 9i studentilor pot sddea din cauzafolosirii exc€sivea
carecopiii d!s. le pot p€trec€on'line Dacaace$ia nu ascl t! de
parola penmr a le conrmla act€sul' Intemetuloi. [...] A fost ef€ctuat un studiu asupraa 572 de srudenti de la una
puteti 6 nevoit se modificali
plasa$ computerul in camera dintre marile univeEiteli publice. Rezultateleau aritat o corelaie intle folosi'
. Tineti comDuterul intr_o zoDii comuni:
ce copiii rea in exc€sa Intemetului si sciderea P€rfornanlelor *olare Sinsuratatea,
de zi siu in sufragerie,qi treceti P€ acolo de mai multe ori in timp statul noapteapene drziu, oboseala9i lipsa de la cursuri au fost de asemenea
modemul la
dvs. sunt online pentru ca ei sl $i€ ca sunt suPravegh€aliTinefi intercorelate cu mportarea dizabilititilor cauzatede Internet Dependenlade
dvs. dace adolescenrul ajunge acasi inaintea dvs De asemenea' P€ omPul Intemet !i sciderea performantelor gcolar€au fost asociat€cu crEterea utili_
nopfii putEi gne modemul in canreradvs. de dormit' ro7
106
jr#ffi*"tl;li#
,*;i:r*t'#ilr,#r*#ffi

ffiffif
ffiffiffil*$*#fij,#rru
ffi generaleale
_Cauze folosirii patolor

p-*r*-****;1:ffi :

109
Anexa 2. Ghid pentru pirinti (22) aredificuldti in a infelegeEia-$iamintiun materialprezentatoral;
(23) ig exprirni ideile cu dificultate qi fira coerenfe,in scdsti in oral;
Si educatori (24) vocabularuleste sdrac,limirat, sub nivelul lui de v6rste;
NEGATIVE
TELEVIZoRULSI EFECTELE AsuPB.A (25) folos€{te ticuri verbale, cuvinte de umplutur; carenu spun nimig
_ CUMLE PUTEMCONTRACARA gesturi ln locul cuvintelor;
CRESTERII
COPTILOR
(26) cu dificultate pronunti cuvintel€ qi le silabise$e;
Pentru inceput, fie d sunteli parinte sau educator,parcurgeli €u atenFe (27) esteintarziat in dezvoltarealimbii, pentru varsta lui;
aceasti [sta Sibifafi comportamentelepe carele ali observatacas: la copilul (28) scriecu greteliEidezordonat;
dvs. sau la elevii dvs. la dase: (29) diffculdti la citit; manifesti un slab interes pentru lecturit il
intereseazemai pufin si citeascepovesti, romane,reviste;
(r) sefoie$teexcesivde mult pe scaun,adeseadd din maini saudin pi' (30) intampini dificultatea de a inlelege frazele lungi, propoziliile
intercalate ti sftucturile $amaticale mai mmplexe;
(2) are dificuttili in a ramaneaFzat cand i se cere sAface astfel (daci (31) adoarmegre si tarziupentruvarstalui;
est€adolescent de senzaliade nelinitte); (32) are un somn agitat;
(3) estedistrascu uturirle de stimuliiextemi (zgomote,lumini); (3s) are coqmaruri:
(4) are dificulteli in a 9i aAteptarandul la joc; (34) manifesd ftice de intuneric, de a sta singur, de monqtri, accident€,
(s)da dspunsul inainte ca intrebarea se fie complet formulad; cutremure,moane;
(6) are dificultei in a unna instrucfiunile (nu datorite Lnui comporta (3s) tuge de efortul individual;
ment opoziiionistsauliPseid€ inleleg€re) ; (36) renunfi u$orin faJaobstacolelor,greutifilor;
(7) ii estegreuse qi menlindatentiaconcentrate la temesaujoc; (3, esteplictisit apatic;
(8) rrecede la o a(tivilare la ahafaraa o reminape nicjuna: (38) acuzeadeseadurerc de cap, oboseaH.
(9) ii esredifi€ilsi sejoacelini{tit;
(10) vorbeqteexcesivde mult; In tunclie de punctelebifate, am putea spunecd vi aflali ir fala unei pro,
(11) ii intrerup€ sauii deranjeazepe ceilalli, se amesteci in activitilil€ bleme a copilului dvs. Ac€astdafecliune ar putea fi:
D tulburare hiperchinetid sau hip€mctivism
[12) parea nu ascultace i se spune; O tulburare de atentie
(13) pieide lucruri necesareactivitdfilor $colareqi extralcolare (iucdrii, B tulbuare de invelare
creioane.c;n r. reme)r n tulburdri de conduitvcomportanent
(14) esteiritabil, manifesti tolerante scizuti la frustrare: tr tulbusri de limbaj
(1s) are tendinla de a aveaun anturd negatrv; El dificultiti de scris/citit
(16i minte adesea; tr tulbuiri de somn
(17) estecertEre!; ! tulbuare anxioasd
(18) esteagfesiv,foloseqt€ un Limbajvioletrtsauobscen,injuri; D timiditate sociali
(19) absenteadde la qcoaHnemotivat; tr lipsa motiverii
(20) esteretras,timid, inhibat; tr lipsa voinfei
(21) esteemotiv,seffibil, anxiosi
110 111
Psihologia dezvoldii accentueazi faptul ce rehtiiie qi activitatile sunt
Unele dinEe tulbudri pot fi mai uqoare,altele mai acc€ntuate Poate ca psihicpe copil.Si chiar mai mult, neuropsihologia
celecareil structureaze ul-
pentru Bnele dintre acesteasuntefi deja cu copilul in evidenla unui pedopsiii- timelordeceniidemonstreaza .;:
atru (psihiatrude copii)saua unui psilologd€ copii'
Pentru unele manifestiri poat€ copilul dvs. urmeazi un tratament psiho ,,ceea ce hce copilul in frecare zi, modr in caie gande$te, felul
terapeutic qi in acestsensexiste o diversitate de inteNenlii psihologice:cogm' in care comunicd, ceea ce invali, stimulii care ii atrag atedtia, toate
tiv comportamentale,de stimulare, de suslineie, de desensibilizare,de socia_ acestea au puterea de a-i modfica structura creierului. Nu numai cA
lizare, prin joc, desensau chiar teatru' De cele mai multe ori insi' o modifi_ schimbe modul in care creierul este folosit (schimberi functionale),
care aalecvatea metodei educativeaducebeneficii nea{tePtateSirea tate sur dar cauzeazS, de asemenea, $i modificari slructurale in siitemele tla-
pdnzitoare... seelor neuronale (Healy, 1990).
Nu este scopul acesteibrosuri d€ a se lansa in stabilirea de diagnostice'
Pentru a pleca spre orizo[tul maturiteFi, copilul ar€ nevoie
acestease realizeazedoar personalizatd€ cetre cadrele nedicale de specialita
de cinci activititi conducetoare:
te. in schimb, c€eace dorim sd semnaEmeste ci existe o sefe de factori im
plicati in apanlia afeqiunilor mai sus'amintite. Iar printre aceqtia,televizorul . comrnicare €molionald, afectivdnemijlocire cu cei dinjur, in
poate fi socotit ca unul dintre cei mai importanli specialcu mama(esenlialpani h varstade 1 an);
Pentru a €vita aparilia urcr tulbureri Si penBu a asigura o dezvoltare ar . explorareapdn simluri, concrete,a obiectelor dinjlrd seu,
monioasaa copiilor no$ai, ei au nevoie $ fie modelali, influenlafi in mod op manipularealor activi (d€ la 1 la 3 ani);
dm, adecvai,de o s€de de factori . diversificareajocudlor de la 3 Ia 7 ani, iocul frind munca qi
activitatea copilului:
FACTORII IMPLICATI iN DEZVOLTAREA . inveFtura, implicarea creative,dobandireainifiativei, a
MENTATAA COPILULUI responsabilt6riincep,ndcu ani:
"
. comunicareasociaE in grupul c€ior de aceea{ivarstdca deprin
Dacdereditateaofe(; premisele geneticeale d€zvoltirii mentale, mediul derede baz; pentruviatamatud d€ mai tarziu.
h randd seq oferi cadrul in care se na$e Sitraielte copilul, forma dupa carc
Trei caracteristici fundamentale trebuie se defineasce
se modeleazemintea qi sufletul acestuia.
expedenta copilului:
care sunt factorii de mediu? . refl€xivitatea se aibe perman€ntposibilitateade a cunoa€teti
. caldura,hrana, adepostul,confortul; experimentareflexiv lumea inconjur:toare;
. igiena fizicd, igiena mentali; . Limba s: i sevorbeascide cetrep;rinti, in specialde mamd,
. rolurile adullilor (P;rinte, educator,medic)i inci din primele luni de viat5. In primii ani, se dezvoitdqi limba
. instrucfia, cultura adullilor dinjur; jul intem piin vorbirea copilului cu el insuqi. Limbajoace lln rol
adultul;
' cat de desfi cum ia contact copilul cu esentialin shucturarcacreieruluitman;
. climaEl afectiv familial; . Interactivitatea- participareacopilului trebuie sa fie tna acdve.
. posibilitateade a acfiona, de a experimenta,jocul;
' anturajur;
. actividgile in care se impfice: tectura,vizionarea TV, muzica pe
careo asftltd, calculatorul;
113
172
EmisferacerebruId dreaptdestestimulat: maladiv,limitanduqi activitatea
LI.IMEATV CA MEDTUDE EX}BruENTA la o receptareintensivd,dar pasivsa imaSinilor(Buzzell'1998).
Emi:fera*Angd, sediul centrilorvorbirii, scrisuluiEi Sandiriicririce iQi
copilul, in fala televizorului
diminueazeextrem de mult activilatea,sdzand ai Sradulde conltientizare
tr estelipsit de experienlacontactului emotional direct cu persoaneleim- (Healy,1990).
portante din viala sa: p;rinfii, bunicii' alli copii; Corpul catos- ptntea de leg:ture dintre cele 2 emisf€re- i9i intrerupe
D estelipsitde stimulareaprin dialoga insuti limbajului$i a gandirii'sti partial activitatead€ asigurarea conunicirii inter€misferice(Scheidler,
parinlii'
mulare absolut necesara$i pe care doar intemqiunea directi cu 1994).
buniciisaumedrulumano poateofen; CortexulpreJrontal- sediulcentrilor erecutivi ai creierului, a tuturor Pro
tr estelipsjt de posibilitatea cunoaqterii prin atingereaqi manipularea ceselormentalesuperioare seafle iotr_ostaremaladivepe toatdperioada
fizici a lucrurilor;esteprivat de experi€ntas€nzoriaEi vizionarii(Buzzell, 1998).
tr esrelipsrrde erperien!3vorbiriicu sineinsuli desprelumeacareJ
inconjoard, limbajd int€rior, atat de necesardezvoltdrii intelectului'
nemaiputandu-sesmrctura;
O televiziuneapasivizead; deprinzand omul cu condi+iade spectator'il ' vizionareaTV se situeazeh nivelul constient al somnambulisnului -
obisnuieitesEnu mai doreascd seinteleag:ce seintemph in lumealn vezi fi8. 1; deprindecreierulcu stareade pasivitatementali (Large,
a
caretriieste,sd nu mai aclion€ze'sAfi€ Ipsit de iniliativeti # doreasca 1997).
sediminu€aziimaginatiacreative.Apareo d€schidere patologicEsprc
primi totul de-agata; -
pentru substantele saucomponamentele ce le
tr ca urmare a num:rului mare de ore pelrecut zilnic in fata televizorului' evaziunile in imaginar,
conexiunile neuronaleale coPilului sevor srmctura, intr_lln glad semnifi_ lavoriz€aza, penrruretudulin lumea reveriei.
catii pot vit caracteristicilorac€stuitip de actMtate - vizionareaTV -' - 3 4 ore petrecutezilnicprivindla televizordetermini,arati J- Healy'o
aceasd configurare a structurilor conicale fiind corekte cu gradul d€ re subdezvoltare a emisfereistangi vezifig 2 _ ceeace aJectezi:
petitivilaie.duratdSiintensilaieaexperienleivizrcnariil . gandirealogice{i analitici exprimarecor€cti' gramaticah
Un lucru esteesenlialde r€tinut: . exPrimareacursivd a ideilor
. scrErea
iti . citirul
AbilitiFle mentale caie rim6n nefolosite de_a lunSul vizionirii
. ralionarnentul matematic$i $tiinffic
vor pierde, ln timp, potentialitatea.
. apetenfapentru lecturi {i inv:Fre
. randamentulwolar
ACTIVITATEACORTICA1A
' Prin shbirea comunidrii inrerconicale r€alizareprinpunLeacorpulca'
PE PARCURSULUZTONiRII TV los,vizionar€aTV s.adenivelulde hteliSenle9i perfomanleleintelec'

Dup: numai 2 minute de vizionare, indiferent de coninutul Programului Iaia caresunt problemelepe carele intalnpin5 persoanelecu vetemeri
de televiziune urmerit, tmseele electroencefalograficecapate o conliguratie ale ariilor prehontale- eezi fig. 3 -, Problemeintalnite tot mai des
noue - similara celor din timpul hipnozei sau a visului' astAzi,la victimelevizion;rii excesiv€ saualeculturiiTV:
(max
. Undelecercbraleltireduc ftec./enla, trecanddin stareabeta . Incapacitatea de concentrare a atenfiei,tendinfade a fi legatde
30 Hz), specilici $irii de activim mental' in stareapredominant stimul, de a fi foane ulor distns de oricarc stimul exterior:
alfa (max.13 Hz) $i teta (max.8 Hz)'
115
114
. Incapacitateade a-!i conrrola comportamenrul.Orice impuls in- . Apatie Sidezinterespentru lectur;, citir
terior se manifesti rapid in comportament,f:r: ca p€rsoanase . Afectareacapacititii de memorareJa imaginati€i, vointei, motivatiei
fi€ capabilEsd inhibe manifestareaacelui act; . C.e$ereagradului de agresivirate,inscibilirate, impulsivitare;
. Atunci cand muncesc in v€derea atingerii unui scop viitor deseffibiliza.ea fate de violend, durere
intampini dificultatea d€ a amanar:splata; . Consumde materialeeroticeqi pseudomaturizarc psihosexual:
. Lipsa orCanizerii, a programdrii componamentului $i a planifi . Tulbureri de somn, amplificareaanrdedtii Eia gtudidi catasiofice
cerii: in planul viefi cotidiene, se manifesd prin n€slijenF 9i . Izotare socialvemotionaH p.in tuga in realitateavirtuale
deHsare; . Pasivitatementald
. Vo$e$te $i aclioneazeinainte sAgandeascdj . Efecrhipnotic qi dependenli
. Pmblem€ in exprimarc, in organizareaideilor !i in conceptuali-
Ca urmare a vizion5rii TV inc5 din primii ani de viati, qeierul
zare, sirecie verbaH, dificuldti in evocareacuvintelor Si stere
otipii verbal€; tinerilor noii generatii se dovede$te a fi organizat diferit faG de al
. Incapa€iratea de a se motivain realizareaun€i activit5fi,de a 9i celor apartinand dnerilol generatiilor anterioare. Anumite arii ale
susrinemotivatia peni h definirivarea acesteia,de a-$i adapta emisferei cerebrale stangi, ale puntii corpului calos qi ale cortexu-
rapid moLrvaria in funcriede irnprejurariri cerinre: lui prefrontal rimAn nedezvoltate sau chiar se atrofiaz5, in timp,
. problerne in corrrolul rispunsuluiemotional.Od s€emotioneazd pierzandu-se posibilitatea dezvoltirii ulterioare (Healy, 1990).
foarte uEor,ori raman impasibili.Mania,depresiaAi exaltarea
pot altema cu uqurinte sau, dimpotriv;, se poate produce un
Fis. 1
blocaj enofionai;
. Alterareaflexibiltefi mentale,ajudecdtii,a discernementului li
a prev€derii, pierderea initiatir€i, slabirea creativir:tii qi a
curiozitatii, Siafedarea capacitdtii decizionale.
. Aceste persoane sunt incapabile sA-Si controleze pulsiunile
instinctive. Apare o exacerbarea comporramenruluiifftinctiv Varfuri alfa < 13HZ
agresivitatea,erotismul {i bulirnia. (Nova qi Ardilh, 1987).
Studiile demonstreazd ce: acei copii care se uici cel mai mult la
televizor au cele mai slabe rezultate $colare, cele mai reduse perfor-
Pentru zona de frecventi
mante intelectuale. beta 1+30H2 intensiratea
undelor, in milivolti, este
Consecintele
vizionirii TV asupravietii minimA
mentale a omului
. Deficienle de inviFre - In Geamed Disabilitie:)
. Problemede ateniie cu sau ftire hiperadivitate - ADHD(AttentionDefi
cit with or h,ithout Htpe.sctiyitr Disofier) In grafic se poate observacA u €le alfa ti reta pr€domin; in intensi-
. Tulbudri de limbaj: sclis, cirit, vorbit tate, comparativcu Lndele cu frecventt inalta de tip beta, ceeace irdici
stareade inactivitate mentale, de pasivitatepe care o cultive vizionarea TV.
116
117
tig.2 TESTPENIRUEVATUAREA MODULUIDE PETRECERE
A
TIMPULUI,COREIATIACU SUCCESUL
!COI"qR
Emisferastnngn Emisterr dreaptn
Portocalatimpului esteunjoc didacticcarepoatefi utilizatca instrument
de evaluare qi, in acelaaitimp, de interventie. prezintd avantajul de a fi utor
losica proceseleimaginarire de administat, intr un timp scurt 9i sub o forme phcuta si accesibilepentru
naraliunile
copil. Poatefi uqor de aplicat intregii clase.Mod de lucru:
sinlaxalimbiivorbite Copiiivor desenaun cercpe careI vor consideraojumdtatede portocal;.
Aceastava fi impiniti in 24 de felii, fiecare felie insernnando ore a zilei. ca
un ceasomiccu 24 de or€.
succesiunea
auditivn Pe fiecare felie copiii vor scie ce fac la ora aceea:,,irtre 6 €i 7 dimineata
holisticn
dorm; intre 7 si 8 mEtrezesc,m: sp;l; intre 8 $i 9 plecla {coale;intre 9 $ 10
secvenlialA.
cauzi-efect
am qcoau"qi aqr mai depaftepe toat€feliile.
Se poate cofftata upr cd imagineavideo, adicd imagineain mi$carecare Vor fi desenatein total 3 poftocale.
nu hse regazul necesarreflexiei $ incite cu putere irnaginalia qi enoliile este Pe o foaie seva desenaportocala timpului dctual (sdureal), adice, cun iqi
procesatdpreponderentin ariile emisfereidrepte, iihiband in acelaSitimp ac foloseEte copilul timpul in prezen! cum arati o zi obianuitadin viara lui. o
tivitateaemisfereistangi. altd portocah ar putea fi destinati sfargitului de siptdmane pentru a vedea
fig. 3 cum iqi petreccopiisambateon duminice.
Pe o altd foaie se va desenaa doua po.ocale. O vom n mi portocdid rin
pului ideal (sau inaginar) sau cum i-ar pHcea copiluld s: qi petreaci fiecare
ore, cum ar wea sd-ti foloseasce dnpul, dacear dispunein mod liber de el.
A,tadar,copilul va rrece aceasd portocaid, pe fi€care f€lie corespunzatoare
pe
conholul comport fr enlelor
uneiore a 7;lei.ceea.e i-arplacea5afacain aceaorA.
Daci dispmern de oeioane colorare sau carioca,copiii vor fi lesati si co-
loreze fiecare activitate in mod difedt, pentru a avea o inagine mai chre. In
c o nlt ululin\tin Lkld al h rrnin i, felul ac€asta,diferenlele apai mai aor.
Vom constata asdel preocupirile Si interesele copiilor nogtri, atractlile.
dar ai aversiunile lor. Chiar qi culoarea utilizate poate fi un bun indjcator.
Daci se va colora cu ne8!r anumite felii, precum$oala, de exemplu,aceastaar
puteainsemnao teami saupoateun aftmit grad de respingere,un neSativism.
Vom put€a constata,de asemenea,cet de mult folosesccopiii televizorul
qi calculatorulsaucat de mult qi ar don s; I {olos€asciin d€trimentulaltor ac
dviteti; vom €onstatacat de dezechilibrat poate fi uneori programul de via!;
Cortexulprefrontaleste partea creieruluicea mai pnternic af€ctati in
al unui copil,qi aceasta intr o manierdsinpE qi eficiend. (An8eli,2000)
urma vizionerii.Neuropsihologii constati asdzi ca abilititile mentalesupe
Analiza conlinutului celor trei portocale va scoate in evidenli ponderea
rioare procesatein ac€asri zoni r5man nedezvoltatenormal la copii crescuti
pe care o au in viata copilului qcoalaqi lectura, jocul, timpul petrecut in fami'
cu mult televizor Sicalculator.
lie in comuniunecu periltii, timpul petrecutin natud sauin a€r liber, timpul
118 119
dedicat activit5tilor sporrivesau pracriceqi, bineintel€s,timpul afecratvizioni- Bibliografie selectivi
rii TV ri calculatorului.
Urmitorul pas care ar purea fi ficut pentru a aveao imagire clard a efec Amencan PsychiatricAssociation,tidgnorrfu dnd SrltkticaL Manuatof Mental
Dlsorders, 4i edition,Washinsron,199:1.
t€lor mediei audio video in viata mentald a copiilor ar fi intocmirea unei fiSe
Anderson, D. $i P. Collins, The tmpact on (Ai]drcn's Education:Tetevisions
de observatiein carc se fie rrecute cetevadintre principalele abiltitih men InJluenceon CognitiyeDeyelopentnt, Office of EducationalResearchand
tale supefoare!notatecu un punctajde la I la 10. Etalonareapoateaveaca Improvement, Depanmentof Education,1988.
reper ori nivelul sup€rior pe care I atingeau tinerii unor generatii anterioare, Ang€li, LucianaMarin, De vorbd cu Pltlochio,EdituaraArc, Chi$tniu, 2000.
ori nivelul de astizi al celor mai buni elevi din chse. Barber, A., N€r: EducationalVatue euesdone4 in: USA Today, p. 4D, 11
Iati care sunt abilititile mental€ a ceror monitorizare este relevanti: maftie 1997,.a!ud: Kimberly young, Internet Addiction: 'Swp;oms,
Eraluation and Trcatment, in: Innovations in Clinical pracrice: v;1. 17.
Atentia, concentrarea,hiperactivitatea, motivatia, capacitareade control Sarasora. Flonda,t999.
a componamentelorti emoriilor, memoria de scud durate. La acesr€atrebuie Barldry..R.,l/14r{!tr r}rcRoleaJpar?ntCrcupTraimnein thc treorne oJADD
adiugad notar€a agresivit:tii. a sociabiLititii 9i bineintelesa srccesuluisau in- ChiLdcn?i^JoumalolChildrpnin LonempororySortcD19 (1,2), t686.
succesnlui$colarin cadrul druia trebuie urmirite in mod specialdezvoltarea Baudriard, Jean,Srrate8lifatale, potftom, 1gg9.
lmbajului qi a exprirnerii corecte din punct de vedere gramarical {i gAndirea Berger, Arthur Asa, Narrattues in poputar Cutture, Media and E\rerydayLiJe,
logico matenradce. ThousandOals: SagePublications, Sagetondon, 1997.
Berg€r Arthur Asa, Televrsionds an tnstnment oJ Tetor. Essayson Media,
Corelar€aponderii awre de diferite ocrpaFi in viata copilului cu parame- Pop lar Cuk .e and Eleryday LiJe, Transaction Books, New Bruffwick
trii activjdtii mentale enumerati anterior va oferi cadrului didactic Ai 1980.
perintilor un material extrem de relevant penrru intelegereaatat a efectelorpe Bergcr.Anhur Ara.MpdioUSA.P'orcs,and rtrect.tongman.\ew york, rea L
caie televiziunea Qi calcuiarorul le au in viata copilului, cat Si a actiitetilor tsrunp,Francois. r?ri.i,pdca oblrgon?. f,diruraTrei. aucurerri.Iq93.
care favorizeaze o dezvoltare menral, armonioasi qi, bineinteles, succesul Bulen, P.,i{. Haft, rhe lnternet: rtsEffect:on SafetyEndBeia|iour _ tnplications
for AdolesccnqDeparramentutde psihologieat Universidtii din iucklaad.
NouaZe€landa,2000.
Deqi restul poate perea complicat, el nu esregreu de realizat de invdtito Brzzel, Ieith, The chiwren oJ cy.lops: The rnJluenceof rele\tisionviewina on
rii $ dirigintii cu experiente,care iqi cunoscbine copiii din clasd.Chiar $i nu the DeyelopingHuman Br\in, California: AWSNA. 1998.
mai jocul cu ,.portocala"poare oferi informarii semniffcativeprivind nocivita CenrerwellB S.. Ielevsionond Violcnce:thp scateot the probtprnondwhere
tea unei activititi ca vizionareaTV sau,dimpotrive, absentaafectividrii pjnn to gofrom here,i\ Journdl of the AmencanAssociation.267OD.
tilor sau a altor activiteti esentialepentru dezvoltareaarmonioasea mintii co Corllslocl& Paik.?e/eriltunandthe 4nen,oaCh d, Acjdemi.pre$. 199t.
pilului. Cadrele didactice caie vor realiza restr sunt ruSare sd ne transmiti Constanrlnesfu. Mihaelj. Pos(p^nmodprnsrrut. CuLturadiv?ttknpnruLLri.
Unirenrnq1.1.t.6;.Bucurelri, 2001.
poQratpe adresa Oficiul pottal nr.53, CP Bncurctti conduziile sau chiar Cristakis,D.A., Zuimmerman,F.J., Diciuseppe,& Mccarty, C.A.drt relevrsr'on
formularele rezultate, penfir a conrribui asdel la studiul pe care asociatia exposurea d subsequentattentionatprobten, in cftitdren,pediatrics. tt3.
noastreil desfisoard. 708-773,2004.
De asemenea,la telefoanele:02133ss495 {i 0745033090Cenrrudc Daley,E.A.,Fc.,!€rfeelings,Newyork, 1978.
prc',ienire din cadrulArocidrieipentruApdrarea DeFleur, Melvin Sandra Ball, Tearii ale comunicdrii de ndr4 potirom, ra$i,
Si combatere a boliLormentuLe
7999.
Familiei ti Copilul i poate fi apelat p€ntru consulrarii pfvind problemele d€
Diamond M.. Fnachri4 Herediry. rree prF\\ Ncw yo,k, t988.
atentie Si hiperadivitate sau pentru afte disabiketi memale dobandite. Dobres, u. Paulri AiinaBirSaoanr. MaJ*mpdro {i (o.jerdled,
FdiruraSNSPA _
Facultatea de Comunicare ai Relatiipubtice,Bucureqti,2001.
Dr;gan, 1.,Paradigmeale com nicdni de ndr4 Casade Editure si presn Sansa.
Eucuresri.1996.
120
127