Sunteți pe pagina 1din 4

POLITICA AGRARA COMUNA (PAC) In cadrul UE, agricultura este domeniul in care rolul organelor comunitare este cel

mai important, absorbind aproape jumatate din bugetul general al Uniunii. Potrivit Tratatului de la Roma de Constituire a Comunitatii, obiectivul initial al PAC a fost acela de a oferi consumatorilor europeni preturi rezonabile pentru produsele agroalimentare, asigurand totodata agricultorilor o remunerare echitabila. Rezultatul aplicarii PAC a fost acela ca in UE s-a realizat o productie autosuficienta, pentru aproape toate produsele agricole.La baza acestuia au stat: Cresterea productivitatii in agricultura, datorata progresului ethnic, dezvoltarii rationale a productiei rurale si utilizarii optime a factorilor de productie si, in special, a fortei de munca; Garantarea securitatii de aprovizionare; Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatorii de produse agricole; Stabilizarea preturilor; Cresterea veniturilor agricultorilor si asigurarea unui nivel de viata convenabil populatiei rurale;

Toate acestea au fost posibile datorita organizarii comune a pietelor agricole in conditiile: Stabilirii unor reguli comune in materie de concurenta; Organizarii europene a pietei; Coordonarii obligatorii a diverselor organizatii nationale de piata.

Principiile care au stat (si stau in continuare) la baza realizarii PAC sunt: Principiul unicitatii preturilor in ansamblul comunitatii; Principiul preferintelor comunitare; Principiul solidaritatii financiare.

Din 1992, pe baza principiilor de mai sus, in cadrul PAC s-au stabilit noi directii de actiune: Scaderea generala a preturilor agricole garantate, cu scopul cresterii competitivitatii produselor pe piata mondiala; Compensarea scaderii preturilor sub forma de plati compensatorii sau prime acordate indirect, nu in functie de productie ci de factorii de productie utilizati; Aplicarea unor cote asupra cantitatilor de productie, pentru a limita terenurile arabile sau pentru atribuirea de prime;

Restructurarea exploatarilor agricole prin anumite masuri de acompaniere , cum ar fi prepensionarea sau reconversia anumitor terenuri arabile in paduri sau limitarea unor randamente, favorizand utilizarea tehnicilor extensive sau ecologice.

Prin Agenda 2000, Comisia Europeana a fixat noi obiective pentru PAC, cum ar fi: Asigurarea securitatii si calitatii bunurilor alimentare; Intarirea competitivitatii interne si externe a produselor agricole, pentru ca producatorii sa se poata adapta rapid cerintei pietei mondiale; Promovarea unei politici agricole durabile, prin creare de noi locuri de munca si surse de venituri pentru producatorii agricoli si pentru familiile lor; Simplificarea legislatiei UE; Integrarea obiectivelor de mediu in PAC; Garantarea unui nivel de viata decent pentru comunitatea Agricola si asigurarea stabilitatii veniturilor agricole;

Finanarea PAC Datorit existenei sale de mai bine de 40 de ani, PAC a absorbit dintotdeauna o mare parte a bugetului comunitar. PAC cheltuiete anual aproximativ 55 de miliarde de EURO, aceast sum reprezentnd 40% din bugetul total al Uniunii Europene, adic mai puin de 0,5% din PIB-ul Uniunii. Toate msurile PAC sunt finanate din bugetul comunitar prin intermediul Fondului European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). Alturi de FEOGA, fondurile structurale mai cuprind i Fondul European Regional de Dezvoltare (FEDR), Fondul Social European (FSE), preocupat de fora de munc, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) i Fondul de Coeziune, direcionat ctre statele membre mai srace, creat prin Tratatul de la Maastricht pentru dezvoltarea proiectelor de mediu i infrastructur. Principalele obiective asupra crora se focalizeaz fondurile structurale sunt: zonele cu PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din media UE, dou treimi din fonduri merg n aceast direcie, acoperind aproximativ 20% din populaie; zone care trec prin schimbri socio-economice sau care se confrunt cu probleme structurale (cum sunt zonele miniere sau de construcii navale), circa 18% din populaie beneficiind de aceste fonduri; fr legtur cu vreo zon specific: sprijinirea adaptrii i modernizrii educaiei, a pregtirii profesionale i a politicilor de ocupare a forei de munc

Fondul European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA) finaneaz dintr-un buget comun, cheltuielile Politicii Agricole Comune. Fondul european de orientare i garantare agricol (FEOGA) reprezint un simplu capitol n bugetul comunitar, grupnd ansamblul aciunilor legate de finanarea PAC; este lipsit de structur administrativ proprie, iar gestiunea se asigur de ctre Comisie n baza avizelor Comitetului fondurilor pentru aspectele financiare i al Comitetului pentru structuri agricole i dezvoltare rural n cazul aciunilor structurale. Diversitatea operaiunilor finanate prin intermediul FEOGA a determinat gruparea fondului pe dou seciuni: GARANTARE, pentru finanarea cheltuielilor legate de intervenia comunitar n cadrul pieelor organizate, i ORIENTARE, pentru susinerea financiar a politicilor structurale ale rilor membre, a programelor i a iniiativelor comunitare de dezvoltare regional i convergen n UE. Resursele bugetului s-au format ntr-o prim etap prin contribuii naionale, stabilite ca procent din PIB-ul fiecrei ri membre. Procedura bugetar avea s se schimbe n urma conferinei de la Haga prin instituirea resurselor proprii i ntrirea rolului Parlamentului European. Ca simplu capitol n bugetul comunitar, Fondul European de Orientare i Garantare Agricol a reprezentat pn la instituirea Instrumentului Financiar de Orientare a Pescuitului IFOP (1993) singurul fond de finanare a PAC. El a absorbit, n special prin seciunea Garantare, cea mai mare parte a resurselor bugetare i deine nc o pondere de peste 50%. Timp de aproximativ douzeci de ani, cheltuielile agricole au crescut ntr-un ritm mediu anual de 20%. n a doua jumtate a anilor 70 au debutat dificulti n finanarea PAC, a cror soluie a fost cutat ntr-o prim faz n reformarea sistemului resurselor proprii. Prin seciunea Garantare se asigur finanarea operaiunilor de intervenie n cadrul organizrilor comune a pieelor agricole i, prin reforma 92, a msurilor complementare de ajutor direct pe veniturile agricole i a unor pli compensatorii. Cheltuielile de garantare au crescut constant, astfel nct s-a ajuns n 1997ca acestea s absoarb 50,1% din buget. Seciunea Orientare a FEOGA grupeaz fondurile destinate ameliorrii structurii exploataiilor, a infrastructurilor rurale i a condiiilor de comercializare i transformare a produselor agricole; finaneaz, aadar, msurile de politic structural. Dac pn n anii 80 cheltuielile de Orientare au crescut cu o medie anual de 21%, n 1989 (primul an al reformei socio-structurale), FEOGA-O a fost de 1461,9 milioane ECU fa de 938,9

milioane ECU n 1987, nsemnnd o cretere cu 55,7%. De la o pondere de aproximativ 3-4% n total FEOGA, seciunea Orientare se ridic la 8% (8,8% n 1993, 8,2% n 1997). FEOGA-O intervine n realizarea a trei dintre cele ase obiective structurale: obiectivul l dezvoltarea i ajustarea structural a regiunilor rmase n urm (mpreun cu FEDER i FSE); obiectivul 5a adaptarea structurilor agricole i obiectivul 5b dezvoltarea zonelor rurale (mpreun cu FEDER i FSE). Spre deosebire de aciunea Garantare, FEOGA-O finaneaz parial planuri de dezvoltare i programe iniiate de statele membre. Participarea comunitar variaz ntre 25% i 75%, n funcie de importana aciunilor preconizate n realizarea obiectivelor comune privind coeziunea sociostructural i regional n UE.

O uniune economica moderna impune existenta unui sistem agricol modern, capabil sa asigure o oferta variata de produse agricole, la preturi rezonabile, care sa circule liber in toate tarile membre sis a asigure un nivel normal de viata pentru populatie. Acest lucru presupune stimularea unor schimbari structurale esentiale, promovarea progresului ethnic cu scopul de a asigura utilizarea optima a factorilor de productie, dezvoltarea rationala a productiei, cresterea productivitatii agricole si stabilizarea preturilor. Intr-o societate civilizata, este necesar si un comert civilizat cu produse agricole care, pe de o parte, sa protejeze consumatorul si sanatatea publica, iar, pe de alta parte, sa protejeze sanatatea plantelor si animalelor, conditie indispensabila pentru asigurarea protectiei si sanatatii consumatorilor. De aceea, pe piata trebuie sa existe un system de control strict al starii de sanatate a plantelor si animalelor si un control preventive riguros la granitele UE, pentru toate produsele ce intra din alte tari. Ca atare, in cadrul UE, sunt reglementate in mod unitar, protectia sanatatii publice, legislatia in domeniul veterinar, fitosanitar, zootehic, protectiei sanatatii publice, a conditiilor de viata pentru animale, comertul cu animalele vii si cu produse animaliere, organizarea pietei comune agricole, calitatea produselor agricole, practice toate aspectele legate de dezvoltarea rurala.

Evaluare