Sunteți pe pagina 1din 28

Cuprins:

1. Conceptul general de stres ....................................................................................................... 2 a) Ce este stresul? ...................................................................................................................... 2 b) Componentele stresului


.4

c) Cauze generatoare de stres..6 d ) Forme de stres....................................................................................................................7 2. Stresul organiza ional ................................................................................................................ 9


a) Cauzele stresului organizational ..10 13

b) Factori de stres

b1) Factori organizationali de stres...13 b2) Factori personali de stres..15 c) Actiuni constructive in confruntarea cu stresul..16 c1) Strategii la nivelul individului ...17 c2) Strategii organizationale de reducere a stresului ..18 d) Prevenirea stresului de c tre organiza ie...18 e) M suri de reducere a stresului...19 f) Servicii de consiliere pe probleme de stres.19 3. Exercitiu practic...21 4. Studiu de caz: a) Prezentare.23 b) Interpretare...24 c) Concluzii25 d) Stresul in contractual colectiv de munca, incepand cu 2007..26 e) Romanii printre cei mai stresati din Europa..27 5. Bibliografie..28

Stresul in organizatii

1. Conceptul general de stres


Regula de aur a contemporaneit ii occidentale Time is money preseaz omul zilelor noastre la o continu fug dup succes, dup ndeplinirea ct mai multor obiective ntr-o perioad ct mai scurt . Fiind o resurs limitat , ea a fost tratat ca orice alt resurs limitat descoperit de om de-a lungul istoriei a nceput s fie exploatat la maxim. Tensiunea aceasta continu la care sunt supuse persoanele care lucreaz , precum i al i factori ce vor fi discuta i n continuare, d na tere fenomenului generalizat al stresului. De aceea din ce n ce mai mul i angajatori ncep s acorde o aten ie mai mare dect n trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor. a) Ce este stresul? Cea mai potrivit defini ie ar suna cam a a: reac iile adverse, n plan psihic i fiziologic, pe care le are o persoan atunci cnd nu este capabil s fac fa supus solicit rilor la care este

Stres-ul este declan at mai pu in de problemele externe cu care ne confrunt m, ct de modul n care facem fa (sau nu reu im s facem fa ) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confrunt cu o mare diversitate de factori de presiune n cursul ntregii lor existen e, iar despre unii s-ar putea spune c sunt stimula i i dau maximum de randament doar cnd se afl sub tensiune, mai ales la serviciu. Dar, din momentul n care ncet m s facem fa n mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor ncepe s - i fac apari ia. Ultimele cinci decenii au fost marcate de preocuparea tiin elor umaniste pentru definirea, caracterizarea i teoretizarea adapt rii individului la cerin ele vie ii modeme. Nu este de mirare c , n aceste condi ii, o serie de termeni - nevroz , stres, sindrom de neadaptarc - au fost transfera i din limbajul tiin ific n cel cotidian. De origine englez , cuvntul "stres" circumscrie o serie de substantive nrudite ca n eles, dar cu nuan e u or diferite: presiune, ap sare, efort, solicitare, tensiune, constrngere. ncordare nervoas .

Stresul este astfel raspunsul psihologic , emotional si fiziologic al organismului la orice

Stresul in organizatii

solicitare perceputa a fi o amenintare la bunastarea unei persoane.

Cel care lanseaz n limbajul medical, nc din 1936, conceptul de stress este savantul canadian Hans Selye IV. Potrivit acestei conceptii , stresul este dat de efectele nespecifice ale oricarei solicitari asupra organismului uman. Prin- efecte nespecifice- intelegem faptul ca raspunsul organismului este unul stereotip, independent de factorul de stres concret. Cu toate ca factori precum caldura, frigul, bacteriile, leziunile fizice sau o amenintare externa , produc fiecare schimbari specifice in organism, toti produc efecte aditionale nespecifice- efecte comune tuturor factorilor.

SITUATIE NEPLACUTA

STARE DE INDISPOZITIE

SIMPTOM FIZIC PERPERTURBATOR

Fig1 : Un model al semnificatiei populare a stresului1 Descris de H. Selve ca efort f cut de organism pentru a r spunde solicit rilor mediului, numit de el Sindrom General de Adaptare - S.G.A. - ulterior, numit de al ii "sindromul Selye", conceptul s-a dovedit util prin rapiditatea cu care s-a impus n limbajul cotidian la nivel interna ional. In ara noastr , termenul este preluat ini ial n ortografia englez ffl, apoi ntr-o variant ortografic adaptat , cu un singur s - stres - cu att mai mult, cu ct a generat derivate adjectivale (stresanti), substantivale (stresor) i verbale (a stresa).

Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007

Stresul in organizatii

Conform teoriei lui Selye, tensiunile care l produc fac parte din via a zilnic . In consecin , nimeni nu poate i nu trebuie s evite stresul. n aceste condi ii - afirm speciali tii - este cu mult mai bine ca stresul s fie cunoscut i controlat dect ignorat. Cercetarea stresului face posibil mediului. Cercet ri ulterioare au demonstrat faptul c cu agresiunea, cu amenin area provenit bucuriile pot fi generatoare de stres. Global, se poate afirma c stresul apare n orice situa ie n care starea de echilibru sau integritatea fizic i/sau psihic a organismului este amenin at de factori interni i externi, i fa de care individul nu dispune de solu ii tip pentru a reduce sau elimina amenin area. b) Componentele stresului Pot fi deduse din aceast stresor i starea organismului. descriere a stresului cele dou mari componente: agentul stresul nu poate fi identificat exclusiv din exteriorul organismului; n mod paradoxal, o abordare pozitiv a lui, prin cunoa terea, con tientizarea i dezvoltarea capacit ii de a reac iona optim la agresiunile zilnice ale

Agentul stresor este desemnat prin factori nocivi sau stimuli psihici cu semnifica ie afectiv puternic . Multitudinea factorilor generatori de stres a impus i clasificarea lor, proces necesar cunoa terii i st pnirii efectelor. Criteriile i categoriile de agen i stresori pot fi sintetizate astfel: y y dup num rul agen ilor stresori n ac iune(stresori unici, stresori multipli ) dup num rul indivizilor afecta i (stresori cu semnifica ie strict individual , cu semnifica ie colectiv , cu semnifica ie general ) y dup natural lor ( stresori fizici , stresori chimici , stresori biologici , stresori psihologici ) y dup conexiunea cu problemele vie ii ( stresori periferici , stresori centrali).

Stresul in organizatii

Un studiu pe linia identific rii i clasific rii agen ilor stresori centrali , efectuat n 1968 de doi profesori americani de la Universitatea din Washington, T.H. Ilolems i R.ll. Rahe , pune n eviden puncte. Starea organismului se refer , de obicei, la r spunsurile emo ionale, n exces, care se exprima vizibil in comportarea individului, n limbaj, n activitatea motorie, precum i n devierea diferitelor constante fiziologice sau psihologice. Starea de stres caracterizeaz un organism care face un efort imens, deseori penibil, pentru a se adapta unor situa ii pu in obi nuite. Reactionand la factorii de stres , tipic , indivizii trec prin trei stagii , alarma, rezistenta si epuizare, stagii care formeaza , in formularea lui Selye, sindromul general de adaptare.  Faza de alarma este faza initiala , de mobilizare a intregului proces, prin care organismul intampina provocarea pusa de factorul de stres, si se caracterizeaza prin cresterea puternica a anxietatii sau fricii, sau prin cresterea supararii ori depresiei in situatia unei pierderi. Fiziologic , resursele de energie ale individului sunt angajate , crescand pulsul cardiac, tensiunea sanguine, starea de alerta, dar aceste reactii se autoregleaza in mare masura daca factorul de stres este de scurta durata.  Daca actiunea factorului de stres continua, alarma diminueaza , urmandu-i faza de rezistenta.Pe durata acestui stagiu capacitatea de rezistenta a organismului creste, iar batalia pentru supravietuire este in plina desfasurare, mecanismele de aparare fiind activate , deoarece organismul stocheaza un exces de energie. Cinci categorii de mecanisme de aparare sunt tipice pentru cei mai multi oameni care traiesc stari de stres prelungit:  Agresiunea, presupune atacarea directa a factorului de stres, si poate implica atacarea propriei persoane, a altor persoane chiar si unor obiecte;  Regresia , adoptarea unei reactii care a avut succes in trecut  Reprimarea , respective negarea factorului de stres, uitarea sau redefinirea acestuia 43 de stresori clasifica i de diver i subiec i, investiga i cu ajutorul unei scale l constituie moartea partenerului (so , so ie) cotat cu 100 de n care punctul de referin

Stresul in organizatii

 Retragerea , poate fi fizica evadarea din situatia stresanta, sau psihologicaangajarea in reverie fanteziste sau uitarea deliberate.  Fixarea , exprimarea unui comportament stereotip , indiferent de eficacitatea acestuia.2  Daca prin aceste mecanisme de aparare se reduce sensibilitatea persoanei la stress , efectele negative tensiunea sanguine , anxietatea , dereglarile mentale nu mai apar, dar daca factorul de stres este foarte puternic si persistent, astfel incat copleseste mecanismele de aparare, starea de epuizare se poate instala, producand consecinte patologice. Stresul este. a adar, starea de conjunc ie rezultat din ac iunea agentului stresor i capacitatea de adaptare a organismului. Corpul i mintea uman au anumite limite. Cu ct o persoan se afl mai frecvent n starea de alarm sau de rezisten , cu att riscul instal rii epuiz rii, eu consecin ele ci negative, este mai mare. c) Cauze generatoare de stres Cercet rile desf urate n ultimii ani indic existen a unei lungi liste a cauzelor generatoare de stres. Grupate dup natura lor. aceste cauze apar sub forma unor conflicte: a) Conflicte familiale, care includ: y conflictele copilului cu autoritatea p rin ilor. Din acest stres poate rezulta fie frustrarea, ca urmare a excesului de autoritate exercitat p rin i, fie depresia datorat y intereselor divergente etc.; y conflicte conjugale, rezultate din: exercitarea autorit ii unuia din so i problemele materiale, educa ia i ngrijirea copiilor. dezacordul privind preferin ele etc.: y y conflicte paraconjugale cu socri, p rin i, rude apropiate; pierderi sau prejudicii, concretizate in boli ale membrilor familiei, decese, divor uri etc. dezinteresului p rin ilor fa de copii; de

conflictele copilului cu ceilal i fra i, datorate: concurentei afective,

Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007

Stresul in organizatii

b) Conflicte profesionale, datorate: activit ii profesionale excesive; lipsei de relaxare; somnului insuficient; factorilor perturbatori (sonori, termici); raporturile inadecvate cu superiorii, subalternii, colegii; responsa bilit i profesionale nerespectate; c) Conflicte sociale: probleme materiale i/sau privind locuin a; criza de timp; poluarea sonor ; m suri coercitive; accidente (n special de automobil); omajul; terorismul (poate produce stres psihic social); unele programe TV (filme horror, apocaliptice). d) Conflicte din sfera vie ii intime: complece de inferioritate; dificult i de integrare socio-familial ; insatisfac ia legat de unele trebuin e biologice; melancolie, triste e, datorit subscolicit rilor sau monotoniei din via a personal . i ob te ti care dep esc posibilit ile; veleit i peste poten ial; insuccese; termene

d ) Forme de stres Stresul reprezint o reac ie personal i subiectiv la tensiune, deci depinde de percep ia fiec rui individ, att asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt , ct i a capacit ii personale de a-i face fa . Reac iile indivizilor la unul i acela i agenti stresori sunt extrem de diferite, marcate de parametrii ecua iei personale. Cu excep ia agentilor stresori cu semnifica ie general - cei care amenin universal, cu semnifica ii identice pentru orice individ. Aceast eterogenitate a r spunsurilor individuale a dat na tere unui tablou extrem de diversificat al formelor de stres, dintre care, n cele ce urmeaz , prezent m cteva tipuri: Din punct de vedere al efectelor asupra organismului, stresul poate fi: y pozitiv, numit i eustres. Este o form benefic ce ac ioneaz ca factor energizant; acest tip de stres permite concentrarea i focalizarea for elor fizice i psihice pentru realizarea unor obiective la cote maxime. n general, rezolvarea situa iei clasice urmat de relaxare, disiparea energiei acumulate. Este tipic pentru perioadele imediat premerg toare profesional ;
7

via a sau se

apropie de limitele superioare ale tolerabilit ii - nici un agent stresor nu poale fi declarat

examenelor,

interviurilor de

selec ie,

testelor

decompetent

Stresul in organizatii

negativ, numit i distres, n care organismul supramobilizat refuz s revin la starea normal Individul este nervos, gata de reac ie, cu tensiunea arterial modificat (de regul , crescut ), cu musculatura ncordata.

Este mult mai probabil ca distresul s conduc la maladia de adaptare, de i unele cercet ri indic faptul c ambele forme de stres pot fi d un toare, daca sunt men inute timp ndelungat. Dup natura agen ilor stresori, speciali tii au identificat stresul: y psihic, n care se reg se te ac iunea combinat a mai multor tipuri de agen i stresori Cea mai tipic stare de stres psihic este cea de examen, n care se reg se te ac iunea combinat a mai multor agen i stresori. teama de e ec, evaluarea consecin elor pe plan colar, familial, al microgrupului, starea de start premerg toare examenului, solicitarea intens din limpid examenului; y profesional, la care pot participa, concomitent sau nu, stresori fizici (zgomote, vibra ii ), chimici (substan e chimice volatile, iritabile), psihofizici (natura muncii, rela iile interumane, nivelul de motivape, obiceiurile etc). y preoperator i postoperator are la baz caracterele stresului psihic; situa ia de examen, marcat ns de tensiunile riscului major; n cadrul acestui stres intervine agentul de multiplicare, "anticiparea stresului" operator i postoperator, y de subsolicitare, tip de stres ad ugat relativ recent la tabloul celor existenie. Este determinat de modificarea caracterului anumitor activit i profesionale Astfel, cre terea ponderii activit ilor de supraveghere i control, pe m sura dezvolt rii airtomatiz rii. a dialogului cu panoul de comand sau calculatorul in detrimentul cooper rii n echip conduc la diminuarea comunica iilor, monotonie excesiv , izolare. n acela i context, obliga ia de a efectua anumite sarcini repetitive, a teptarea prelungit a unor semnale pot deveni surse de stres; y de suprasolicitare, caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit i sarcini de marc diversitate Apare frecvent n rndul managerilor, n special a celor de nivel superior i mediu Anchetele efectuate in acest sens au relevai c , de regul , managerii i iau de lucru acas , rezolv diferite probleme n cursul c l toriilor, acordnd o pondere ridicat din timp problemelor profesionale i reducnd progresiv timpul destinat familiei i relax rii. De i stresul generat de suprasolicitare se manifest cu

Stresul in organizatii

imensit i diferite (ca de altfel toate tipurile de stres n func ie de particularit ile individuale), datele ancheiei indic faptul c dep irea mediei de 65 de ore pe s pt mn afecteaz majoritatea conduc torilor .

2. Stresul organiza ional.


Interesul fa de starea individului la locul de munc i rela ia cu performan ele sale au declan at o serie de cercet ri de psihologie social industrial . Potrivit investiga iilor, in SUA cinci din ase persoane au declarat c sunt supuse unor tensiuni la locul de munc . Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat c aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resim ite negativ att de cei n cauz , ct i de organiza ie; 88% dintre subiec i reclam presiunile exercitate de sus n jos, n timp ce numai 12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni. A ap rut astfel ipoteza - confirmat ulterior de numerose cercet ri - c n cadrul organiza iilor se poate vorbi de un stres specific - stresul organiza ional. In contextul anumitor situa ii social-economic se poate vorbi i de stresul ocupa ional. Ca variant a stresului organiza ional, el se manifest la anumite categorii socioprofesionale generat de factori de mediu cu conota ii negative. Spre exemplu, se vorbe te de stresul ocupa ional al inginerilor din Romnia, marcat de orientarea puternic a organiza iilor sau indivizilor spre activit i economice n general i comerciale n special, concomitent cu neglijarea activit ilor tehnice, de cercetare tiin ific . La baza apari iei stresului organiza ional se afl doi agen i stresori centrali, de natur psihologic : y conflictul de rol. Acest stresor desemneaz situa iile n care o persoan , ce ocup un anumit post, este supus , n cadrul organiza iei, unor imperative, solicit ri, presiuni cu caracter contradictoriu sau chiar inacceptabile. In majoritatea cazurilor individul confruntat cu conflictul de rol se afl la mijloc - ntre superiori i subordona i -, situa iile conflictuale c p tnd diverse forme; y ambiguitatea rolului, desemneaz lipsa ori insuficien a informa iilor clare i oportune solicitate de rezolvarea corect a sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea rolului nu cunoa te exact obiectivele i sarcinile cc-i revin, performan ele a teptate de
9

Stresul in organizatii

organiza ie, criteriile de control, evaluare i motivare. Ambiguitatea tr it de indivizi este diferit i marcat de tr s turile de personalitate. Intensitatea stresului generat de rela ie cu capacitatea de a tolera n general ambiguitatea rolului este n strns

ambiguitatea, diferit de la un individ la altul. Cele dou categorii majore de agen i stresori se manifest n forme variate n cadrul organiza iilor i sunt percepute cu intensit i diferite de indivizii care o compun. Aceast percep ie diferit este generat nu numai de parametrii individuali, ci i de pozi ia ocupat in cadrul organiza iei; de regul , managerii sunt mai expu i efectelor nocive ale sindromului de adaptare n compara ie cu executan ii. O analiz a cauzelor generatoare de stres organiza ional relev posibilitatea departaj rii celor care ac ioneaz exclusiv la nivelul managerilor fat de cele reg site n rndul executan ilor, dar i existen a unor cauze comune. a) Cauzele stresului organizational Cauzele stresului organiza ional specifice managerilor sunt generale, n cea mai mare parte, de conflictele de rol pe care ncearc s le armonizeze n cursul activit ii lor. Cele mai evidente cauze generatoare de stres managerial sunt: y complexitatea, diversitatea i caracterul de noutate frecvent a sarcinilor curente cu care se confrunt managerul. Solicit rile contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate i urgen al sarcinilor i lipsa de limp i/sau de cuno tin e profesionale actualizate cerute de rezolvarea lor; y responsabilit ile mari care nso esc func iile de management. Presiunile pot ap rea, ca urmare a dorin ei de a concilia interesele organiza iei, in ansamblu; cu cele ale diferitelor categorii de indivize angaja i, ac ionari, clien i, furnizori. Nu de pu ine ori, managerul este pus s aleag i s sacrifice unele interese n favoarea altora, aceste responsabilit i fiind nso ite de emo ii i sentimente puternice; y preocuparea pentru viitorul organiza iei. Conflictul apare ntre complexitatea i importan a problemelor, c rora managerul trebuie s majore cu care se confrunt le g seasc rezolvarea, i presiunea exercitat de timpul redus alocat acestora. Se tie c , una dintre deficien ele managerii, este tendin a de a se l sa cople i i de

10

Stresul in organizatii

problemele cotidiene, relativ minore ca importan , dar urgente, care consum o pane apreciabil a zilei de munc ; y ritmul alert de adoptare a deciziilor. Presiunea exercitat de schimb rile frecvente din mediu determin insuficient elaborate; y stilul de management neadecvat reflect conflictul dintre tipul de management care genereaz un anumit stil i caracteristicile diferite ale activit ii sau grupului condus; y centralizarea excesiv a autorit ii, stres datorat conflictului dintre dorin a de a dirija i controla ct mai multe activit i i capacit i fizice, psihice, intelectuale i resursele de timp, limitate; y subordona i slab preg ti i. Aceast cauz genereaz stres, ca urmare a conflictului dintre dorin a de realizare a obiectivelor grupului si lipsa autorit ii necesare selec iei sau concedierii subordona ilor; y prelungirea duratei zilei de munc , generat de constrngeri ca: termene scadente, schimb ri frecvente n priorit ile organiza iei, folosirea pe scar larg a unor metode i tehnici uzate moral. Dintre cauzele generatoare de stres manifestate la nivelul subordona ilor cele mai frecvente sunt: y incompatibilitatea cu tipul de management genereaz stres, ca urmare a conflictului dintre dorin a de a- i men ine postul i tendin a de a riposta fa de atitudini, comportamente, gesturi percepute ca neadecvate; y delegarea n exces practicat de efi d na tere unor presiuni contradictorii intre dorin a de afirmare i promovare, i efortul cerut de rezolvarea propriilor sarcini, i concomitent, a sarcinilor multe i/sau dificile primite din partea efilor; y teama de pierdere a postului, cauz de stres mai intens n situa iile de criza sau recesiune economic . In general, aceast cauz afecteaz prioritar subordona ii, dar. n anumite condi ii, se poate manifesta i la nivelul cadrelor de conducere, ri te generat de concedieri, nesiguran n ce prive te g sirea unui alt loc de munc . scurtarea timpului cerul de adoptarea corect , tiin ific a deciziilor. Stresul apare prin con tientizarea posibilelor efecte ate unor decizii

11

Stresul in organizatii

Att la nivelul managerilor, ct i al executan ilor stresul poate fi generat de o scrie de cauze comune: y dispozi ii inaplicabile primite din partea unor superiori sau foruri superioare. Acest stres este datorat presiunii dintre autoritatea i, respectiv, amenin area posibilei sanc iuni, i realitatea situa iei inadecvat care af putea fi interpretat ca un repro fa de incompeten a sau gradul redus de informare a acestuia; a nu aplica decizia nseamn nerespectarea procedurilor i a obliga iilor ce decurg din responsabilit i: y presiunea termenelor, manifestat ca discordan complexe i/sau dificile, i timpul alocat lor; y motiva ia nesatisf c toare reflect conflictul dintre a tept rile individului, ca urmare a rezultatelor ob inute, i percepa, respectiv, aprecierea diferita a acestora de c tre cei n drept; y lipsa aptitudinilor sau a preg tirii necesare postului genereaz stress, n situa iile in care selec ia i promovarea personalului se face dup alte criterii dect cele legate de competen profesional . Stresul apare, ca urmare a conflictului dintre dorin a de putere (n cazul managerilor) i cea de satisfacere a trebuin elor primare, pe de o parte, i nelini tea datorat posibilei constat ri a performan elor profesionale sc zute, pe de alt pane; y aspira ia spre func ii superioare, cauz a stresului resim it de orice individ, ale c rui dorin e, nevoi, aspira ii dep esc puterea i/sau veniturile b ne ti oferite de postul de inut. Nevoile pot intra n conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organiza ie, cu criteriile de selec ie sau promovare, c rora individul nu le poate face fa , cu slandarde de performan inaccesibile; y tensiunile familiale pot genera stres, ca urmare a conflictului dintre timpul i interesul acordat problemelor profesionale n detrimentul celor familiale; y ambiguitatea rolului. Aceast cauz este generat de: y deficien e in proiectarea postului. Exprimarea defectuoas a obiectivelor sau chiar lipsa preciz rii lor n fi a postului, sarcinile nedclirnitaie care dau na tere dintre obliga ia de a rezolva sarcini

12

Stresul in organizatii

unor lucr ri repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente genereaz nesiguran , insatisfac ia n munc , frustrarea; y sistem informa ional i/sau forma ie ineficient , care furnizeaz informa iile incomplete, inoportune, nerelevante; y organizare informal puternic , capabil s pun n circula ie informa ii neoficiale aflate n evident dezacord cu informa iile furnizate prin canale oficiale.

b) Factori de stres ntr-un amplu studiu cu privire la stres, desf urat n anii 1960 (Holmes i Ralick), majoritatea evenimentelor de via puse n leg tur cu posibila apari ie a stres-ului (de exemplu: decesul so ului/so iei, divor ul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei n cauz , pierderea locului de munc , pensionarea, schimbarea situa iei financiare etc.) au loc n cadrul existen ei casnice i sociale, i nu la serviciu. Performan a profesional va fi, dup toate probabilit ile, influen at negativ de existen a casnic i social . Un alt factor de stres la serviciu l constituie modul n care indivizii percep posibilele rezultate ale activit ilor lor profesionale, mai ales din punct de vedere al reu itei sau nereu itei relative. n cazul n care rezultatele sunt considerate att incerte, ct i importante (spre exemplu, semnarea unui contract important, elaborarea unui raport crucial, sau pur i simplu abilitatea de a-i face pe plac efului direct), exist mult mai multe anse de apari ie a stresului. Intensitatea cu care este perceput stresul se afl sub inciden a unor factori de stres, factori care in cea mai mare parte, se afla in mediul organizational, dar si in oamenii insisi cat si in mediul general- economic, politic, tehnologic, in care activeaza organizatia, si sunt clasificati astfel:

b1) Factori organizationali de stres Cele mai citate surse de stres in mediul organizational sunt presiunea timpului si supraincarcarea in munca. La acestea , pentru managerii de astazi se mai pot adauga natura ocupatiei(postului), rolurile postului si relatiile interpersonale.

13

Stresul in organizatii

Timpul se manifesta ca factor de stress atunci cand trebuie facut prea mult intr-un interval de timp prea mic.Este cea mai obisnuita si raspandita sursa de stres , in special pentru managerii din marile firme de afaceri din tarile occidentale, a caror cultura nationala acorda o mare valoare timpului. Prezenta temporara a presiunii timpului poate servi drept motivatie pentru a incheia munca la termen.Unele persoane realizeaza mult mai mult in preajma termenului scadent, decat in situatia in care sunt lasate sa lucreze in ritmul lor propriu.Totusi, o presiune ridicata , constanta- mult de facut si timp insuficient- este, de regula, daunatoare. Supraincarcarea in munca, apare atunci cand se asteapta ca o persoana sa realizeze mai mult decat ii permit abilitatile sale si timpul disponibil.Studentii, de exemplu , se confrunta adesea cu supraincarcarea la sfarsitul fiecarui semestru, in sesiunile de examene. Trebuie facuta distinctie intre supraincarcarea cantitativa convingerea ca ti se cere sa faci mai mult decat se poate intr-un interval de timp- si supraincarcarea calitativa- convingerea ca iti lipsesc dexteritatile sau abilitatile necesare efectuarii muncii. Ambele sunt surse obisnuite de stres. Supraincarcarea se datoreaza si faptului ca traim in era informaticii, era in care informatia este nu doar necesara , ci si disponibila intr-un volum impresionant.Streduinta de a fi la curent genereaza efectul numit anxietate informational. Stresul se poate manifesta si in situatia subutilizarii timpului sau abilitatilor , indeosebi de catre cei necalificati , care resimt anxietatea irosirii vietii lor prin efectuarea unor activitati lipsite de importanta. Ocupatiile , prin natural lor, pot fi, de asemenea, surse de stres. Unele ocupatii sunt mai stresante, altele mai putin.Un studiu3 care a luat in analiza un numar de 250 ocupatii a stabilit , intr-un clasamental acestora dupa nivelul stresului , ca sunt puternic stresante profesii ca: y y y y Pompier(2) Director general de companie(3) Chirurg la urgenta6) Controlor trafic aerian(10) Alte profesii sunt considerate mai putin stresante, ca de exemplu:
3

Greenberg, J, Op.Citata, pag 121

14

Stresul in organizatii

y Profesor universitar(50) y Economist(119) y Contabil(173) Rolul pe care o persoana trebuie sa il interpreteze intr-un post, se constituie in factor de stres daca nu exista o clara intelegere a ceea ce are de facut, a performantelor asteptate sau a consecintelor comportamentului sau. Relatiile interpersonale neplacute , cu colegii din department, sau cu alti membrii ai organizatiei, sunt o alta sursa de stres.

b2) Factori personali de stres Sursele principale de stres din afara organizatiei sunt de ordin familial ( proleme marital, copii mici sau dificili, parinti in varsta, etc), financiar(gestionare inadecvata a resurselor banesti, ipotecarea unor bunuri, investitii hazardante, termene de plata in perspective unor venituri nesigure).De asemenea amintim si problemele de sanatate, cu care in mod inevitabil se confrunta fiecare persoana- imbolnaviri, accidente, probleme psihice, sau probleme ale celor apropiati, care alimenteaza stari de anxietate si stres. Personalitatea oamenilor are, de asemenea , un rol important in perceptia, comportamentul si rezilienta fata de factorii de stress. Cercet rile medicale efectuate n SUA de doi cardiologi americani -M. Friedman i R.H. Rosenman - au indicat rela ia strns dintre stres. frecven a bolilor crd io-vasculare i tipul de personalitate HI. Ei au identificat dou tipuri majore de personalitate A si B, i un tip intermediar A.B. Tipul A de personalitate, identificat n propor ie de 50% la americani, poate fi observat la orice persoan implicat agresiv ntr-o lupt cronic i nest pnita pentru a realiza c i mai mult n tot mai pu in timp. n ciuda tuturor adversit ilor. Indivizii apar innd acestui tip se concentreaz spre realiz ri superioare, muncesc rapid (fiind cuprin i de "febra muncii" i stabilesc termene limit care implit eforturi mari, frecvent lucreaz acas . Sunt foarte competitivi, intoleran i i chiar agresivi cnd ntmpin dificult i. Cteva caracteristici comportamentale ale indivizilor apar innd acestui tip sunt, credem, utile n depistarea lor:

15

Stresul in organizatii

tendin a de a accentua cuvinte-cheie ntr-o conversa ie obi nuit (chiar dac nu este nevoie de aceasta) sau de a pronun a ultimele cuvinte ale unei propozi ii mai rapid dect primele; tendin a de a-i gr bi pe cei cu care discut , dnd din cap viguros sau rostind, ner bd tori i repetat, anumite interjec ii; gesturi sau ticuri nervoase: pumnii strn i, maxilarele ncordate, lovituri ale pumnului n palma deschis pentru a sublinia anumite aspecte; preocuparea obsesiv de a se compara cu al ii i de a se evalua n termeni numerici: am scris 150 de articole, am c tigat 50 milioane ctc.; obiceiul de a se mi ca, merge sau mnca ntotdeauna rapid; slaba tolerant fa mi c din picioare; de a teptare, situa ie n care se fr mnt , bat cu degetele n mas ,

y y

general lips de sensibilitate pn Ia ignorarea aspectelor i detaliilor estetice. Indivizii apar innd lipului A de personalitate sunt de dou ori mai expu i stresului i

bolilor crdio-vasculare in compara ie cu tipul opus. Tipul B a fost identificat la 40% din subiec ii americani. Indivizii apar innd acestui tip sunt calmi, nu resimt presiunea i conflictele cu timpul sau cu alte persoane; dispun de o considerabil energic, doresc s- i ndeplineasc sarcinile i muncesc din greu. Au un stil bazat pe ncredere n ei, astfel nct, muncesc ntr-o lini te statornic , f r a alerga n curs contracronometru. Metaforic vorbind, tipul B este o broasc curse. Tipul A.B., intermediar, se ntlne te n 10% din cazuri i este mediu expus riscului de stres organiza ional. Factori de stres din mediul ambiant Numeroase incertitudini economice din zilele noastre, cum ar fi: teama de a ramane in afara unui loc de munca sunt potentiale surse de alimentare a starilor de anxietate. De asemenea, factorii politici sunt surse de stres, schimbarile rapide in tehnologie- si exercita o presiune constanta asupra majoritatii salariatilor. estoas , in timp ce tipul A este un cal de

16

Stresul in organizatii

c) Actiuni constructive in confruntarea cu stresul Stresul inevitabil in cea mai mare parte , impune actiuni de prevenire, reducere, si contracarare a efectelor sale daunatoare pentru sanatatea si performantele oamenilor. In acest sens strategiile ce pot fi utilizate se contureaza la nivelul individului si al organizatiei in care acesta lucreaza. c1) Strategii la nivelul individului 1.1. Managementul timpului Strategiile de management al timpului implica stabilirea obiectivelor care trebuiesc indeplinite si a termenelor pana la care se vor indeplini. Pentru aceasta trebuiesc urmati cativa pasi: y y y Stabilirea valorilor Stabilirea obiectivelor Stabilirea ordinii de prioritate a obiectivelor

Dupa efectuarea acestor pasi trebuie organizat timpul si celelalte resurse necesare atingerii obiectivelor, pasul urmator fiind determinarea performantelor cerute pentru realizarea lor, cand si cum vor fi acestea obtinute. Astfel trebuie conceputa o lista de activitati, trebuie stabilita prioritatea activitatilor, trebuiesc programate activitatile, si de asemenea trebuie urmarit realizarea programului. 1.2 Dezvoltarea rezilientei fata de stres Cum am mai mentionat, stresul este inevitabil in organizatiile si conditiile vietii moderne.Intr-o anumita masura stresul poate fi prevenit, efectele sale pot fi diminuate, dar nu poate fi eliminate. Fara exceptie in contextul organizational toti oamenii sunt confruntati cu o multitudine de factori de stres, insa aceiasi factori nu provoaca insa aceeasi reactie la toti oamenii.Anumiti oameni par a se prabusi emotionall in fata unor probleme minore, in timp ce altii, apparent , prospera sub stres.Aceia care nu traiesc stari negative cand se confrunta cu stresul sunt considerate a avea capacitatea numita rezilienta.O persoana rezilienta expune abilitatea de a se reface , sau de a se ajusta cu usurinta in fata unei nesanse sau schimbari. Trei factori semnificativi mediaza reactia la factorii de stres: diferentele de personalitate ( taria de caracter), sustinerea sociala si starea sanatatii.

17

Stresul in organizatii

c.2) Strategii organizationale de reducere a stresului Numeroase strategii pentru scaderea stresului sunt disponibile la nivelul organizatiilor.Intre acestea un loc special il ocupa comunicarea deschisa si participarea la decizii, compatibilitatea persoana-post, instruirea adecvata, reproiectarea postului si programele de asistenta si de binefacere. Comunicarea deschisa si participarea la decizii.O cale de a trata problemele ce pot sa apara la locurile de munca inalt stresante este cresterea implicarii salariatilor la luarea deciziilor.

d) Prevenirea stresului de c tre organiza ie Prevenirea stresului este greu de atins, pentru orice organiza ie s n toas acumulare cronic de stres. Iat cteva exemple:
y

i activ . Exist ns

unele m suri ce pot fi luate pentru a furniza angaja ilor stimulentele necesare, f r a provoca o definirea posturilor ntr-o manier care s permit un grad maxim de exercitare a competen elor i discern mntului propriu de c tre de in torul postului, incorpornd sarcini suficient de variate i de dificile pentru a-i men ine interesul treaz;
y

conceperea activit ii astfel nct de in torul postului s aib un anumit grad de responsabilitate, oferindu-i-se suficient autoritate i permi ndu-i-se s ia parte la deciziile care i influen eaz activitatea; ncurajarea cadrelor superioare n a adopta stiluri participative de conducere; ncurajarea spiritului de echip ; ncurajarea comunic rii ntre departamente-sectoare, precum i pe vertical , de-a lungul lan ului ierarhic managerial, precum i asigurarea unui feedback constructiv c tre fiecare individ (privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.); delegarea autorit ii de decizie n a a fel nct la fiecare nivel al organiza iei oamenii s poat lua parte la deciziile care le inf1uen eaz munca i posibilit ile de de angaja i este una promovare;

y y y

dezvoltarea unei culturi organiza iona1e n care atitudinea fa pozitiv ,


18

Stresul in organizatii

e) M suri de reducere a stresului


y y y

reducerea num rului de schimb ri impuse fiec rui individ sau fiec rei echipe; limitarea complexit ii procedurale i de alt natur n executarea sarcinilor; asigurarea posibilit ii ca angaja ii s - i poat exprima opiniile n fa a cuiva ef, colegi, consilieri califica i; asigurarea de facilit i sociale i sportive; asigurarea de facilit i materiale, cum ar fi masa la cantin f) Servicii de consiliere pe probleme de stres Consilierea la locul de munc este situa ia n care o persoan utilizeaz un set de i grupuri sanitare adecvate.

y y

metode sau competen e pentru a ajuta alt persoan s - i gndeasc organizat i s - i asume responsabilitatea propriilor decizii, indiferent dac este vorba de hot rri privitoare la via a profesional sau la cea privat .

n multe cazuri, de i sunt sincer bine inten iona i i n eleg tori, colegii de munc pot face, f r s - i dea seama, remarci sau sugestii neavenite pentru persoana af1at sub stres. Din moment ce majoritatea managerilor nu posed nici talent, nici preg tire special n materie de consiliere, tot ce se poate cere de la ei n aceast privin dac un angajat are sau nu nevoie de consiliere. Fiecare individ de ine poten ialul de a- i dep i propriile probleme, consilierea dndu-i posibilitatea de a- i descoperi rezervele interioare, de a identifica ocaziile exterioare i de a le utiliza pe amndou pentru a dep i cu succes situa iile generatoare de stres. Consilierea reprezint un proces n care consilierul l ajut pe clientul s u:
y y y

ar fi capacitatea de a- i da seama

s identifice problema; s admit care ar fi rezolvarea ideal sau de preferat; s ia n considerare modalit ile prin care s-ar putea realiza rezultatele dorite. Organiza iile care asigur servicii de consiliere pentru angaja ii lor o pot face la nivel

intern, prin utilizarea propriilor consilieri califica i, sau pot apela la serviciile unei organiza ii de consultan din exterior. Una din metodele care se bazeaz pe asisten extern este

19

Stresul in organizatii

Programul de Asisten angajat.

pentru Angaja i, n cadrul c ruia angajatorul contracteaz o firm de acest tip pentru personalul

specializat n servicii de consiliere, care s furnizeze asisten

Caracterul confiden ial al discu iilor cu clien ii este garantat n orice mprejurare organiza iei care a contractat serviciile de consiliere nu i se comunic dect num rul de apeluri primite, tipul problemelor ridicate i alte informa ii de natur general care nu duc n nici un mod la identificarea persoanelor n cauz . Angajatorii asigur un asemenea serviciu pentru c :
y

atunci cnd angaja ii sunt neferici i, nelini ti i sau foarte stresa i, nu vor fi capabili s dea un randament ridicat la locul de munc , plus c s-ar putea s - i ia mai multe concedii medicale i chiar s - i schimbe serviciul; este n interesul direct al organiza iei s previn o astfel de utilizare neeconomic a resurselor umane de care dispune; asigurarea unor servicii calificate de consiliere poate reprezenta una din modalit ile de sus inere a performan ei angaja ilor, de realizare a obiectivelor economice.

20

Stresul in organizatii

Exercitiu practic: Evaluarea nivelului de stres


Prima condi ie ce trebuie ndeplinit n lupta pentru reducerea stresului este con tientizarea existen ei sale. De aceea, m surarea regulat a stresului prin evaluarea obiectiv a situa iei n urm toarele domenii, prezentate mai jos, este extrem de important . 4 Dac r spunsul corect e: y y y y niciodat se marcheaz cifra 1, uneori 2, adesea 3, ntotdeauna 4.

1. M consider vinovat de lucrurile care merg prost la serviciu. 2. Acumulez problemele pn simt c explodez. 3. M concentrez asupra problemelor de serviciu pentru a uita de cele de acas . 4. mi v rs mnia i frustrarea asupra celor din jur. 5. Cnd sunt sub presiune, comportamentul meu se schimb n r u. 6. M concentrez cu prec dere asupra aspectelor negative ale vie ii. 7. M simt stingher n situa ii noi. 8. M simt inutil n cadrul organiza iei . 9. ntrzii la serviciu i la ntlnirile importante. 10. Nu suport criticile. 11. M simt vinovat dac stau degeaba o or . 12. M gr besc, chiar dac nu sunt sub presiune. 13. Nu am timp s citesc ziarele ct de des mi-a dori. 14. Am preten ia s mi se acorde aten ie i s fiu servit imediat. 15. Nu-mi exteriorizez sentimentele nici la serviciu, nici acas . 16. mi asum mai multe sarcini dect pot rezolva la un moment dat. 17. Nu-mi place s cer sfatul colegilor i superiorilor.
4

Surs : Reducing Stress, Tim Hindle, Dorling Kindersley, 1996

21

Stresul in organizatii

18. Nu-mi cunosc limitele profesionale i fizice. 19. Renun la pl ceri i pasiuni pentru c serviciul mi r pe te mai tot timpul. 20. M apuc de o treab f r s m gndesc dinainte dac o pot duce la cap t. 21. Sunt prea ocupat pentru a vorbi cu colegii i prietenii n timpul s pt mnii. 22. Amn confruntarea i rezolvarea problemelor dificile atunci cnd apar. 23. Dac nu m impun, oamenii nu m iau n serios. 24. mi e jen s recunosc c sunt suprasolicitat. 25. Evit s deleg sarcinile. 26. M apuc s rezolv sarcinile nainte de a-mi stabili priorit ile. 27. Nu pot refuza cererile i rug min ile. 28. Cred c la sfr itul zilei trebuie s -mi termin treburile importante. 29. Cred c nu voi putea face fa sarcinilor. 30. Teama de nereu it m mpiedic s ac ionez. 31. Via a profesional o acapareaz pe cea personal . 32. Dac lucrurile nu se rezolv imediat, mi pierd r bdarea. Total Rezultate: 32 64: Controla i bine stresul. Nu uita i c un nivel prea mic este nestimulator. 65 95: Ave i un nivel de stres destul de bun, dar cu toate acestea trebuie s mbun t i i anumite aspecte. 96 128: Nivelul de stres este prea ridicat. Lua i m suri pentru a-l reduce.

22

Stresul in organizatii

Studiu de caz:
a) Prezentare Raluca Stroescu, manager de audit la Ernst&Young Romania, a murit la varsta de numai 31 de ani, dupa mai multe zeci de zile de munca fara pauza. Cazul a fost prezentat in presa si a provocat reactii aprinse. Mai multi fosti angajati de la Ernst&Young au reclamat programul infernal de munca de la acea companie. Lor li s-au adaugat si alte voci, venind de la angajati ai multi-nationalelor. In timp ce compania multinationala nu a comentat incidentul, pe bloguri si forumuri au aparut detalii noi. Potrivit unui angajat al Ernst&Young, Raluca ceruse concediu cu o luna inainte, dar nu i-a fost aprobat. "Ne pare rau pentru colega noastra. Era o femeie de nota 10 - foarte amabila - probabil prea amabila. Amabilitatea fata de superior probabil a omorat-o. Nu putea sa refuze o rugaminte. La noi probabil trebuie sa fi foarte nesimtit ca sa poti sa ai o viata normala. Pe langa programul prelungit lucram si intr-un stres enorm care este accentuat in perioada Decembrie - Mai. Suntem constienti de alegerea facuta dar parca am renuntat la prea multe sambete pentru o cariera decenta - de aceea durata de viata medie (ca si ani de lucru) in EY este de sub 3 ani-toata lumea pleaca...Pacat ca nu a plecat si Raluca inainte de a fi prea tarziu...Odihneasca-se in pace!", scrie "EY employee", pe forumul ProTv. "Am lucrat la EY. Nu va pot povesti cam ce se intampla acolo... ore suplimentare cat cuprinde. Se lucra non stop. Eu am rezistat 9 luni. Am ajuns si la 50 de ore peste program, pe luna. Eram un caz fericit. Am ramas in legatura cu alti colegi care au plecat si ei anul trecut. Suntem cu totii socati de ce i s-a intamplat unui om pe care l-am cunoscut. Multi dintre noi au incercat sa spuna ca Raluca nu e bine inca de anul trecut. Colegele ii spuneau sa aiba grija de ea. Se pare insa ca erau voci mult mai puternice care ii aminteau ca sunt multe job-uri de terminat si ca nu avem timp pentru odihna", spune un "ex-employee" intr-un mesaj postat pe forumul ProTv. Un fost angajat al companiei a declarat, pentru Ziare.com, ca "cei din Ernst&Young lucreaza de dimineata pana seara tarziu. Dar acest lucru se intampla in multe companii multinationale prezente la Bucuresti. Este suficient sa treci seara prin fata centrelor de afaceri
23

Stresul in organizatii

pentru a vedea activitate la anumite etaje luminate. De multe ori, acestia muncesc si in weekend. Majoritatea sunt stresati si obositi". Potrivit unor surse din randul angajatilor companiei, Raluca a fost gasita moarta in propria locuinta chiar de catre seful sau, Sebastian Mocanu. Se pare ca acesta a mers la ea acasa sambata dimineata pentru ca tanara nu raspundea la telefon si nici nu s-a prezentat la serviciu. Seful sau a gasit-o, spun surse apropiate, cu doua dosare de audit in brate. b) Interpretare: Medicii sunt de parere ca, din punct de vedere medical, stresul sau munca in exces nu pot duce la moarte, insa stresul permanent poate produce anumite tulburari care in timp se agraveaza si pot declansa boli care pot duce la moartea omului respectiv. Surse medico-legale care au examinat cadavrul femeii au declarat ca aceasta "era foarte slaba", greutatea fiindu-i estimata la mai putin de 40 de kilograme. Pe langa acest lucru, medicii legisti au mai descoperit si ca femeia avea o tiroida cu noduli tiroidieni, dar si fibroza miocardica ce ar fi putut genera o tulburare de ritm cardiac care sa duca la deces. Potrivit informatiilor oferite, medicii legisti au stabilit ca nu au existat urme de agresiune, iar, la examenul clinc, nu au fost stabilite afectiuni ale organelor interne care sa indice o suferinta ce i-ar fi putut pune viata in pericol. La examenul clinic nu au fost identificata nicio afectiune hepatica, pulmonara sau renala. Existenta unei posibile tulburari hormonale poate fi determinata numai dupa finalizarea analizei ganglionului tiroidian. Intrucat femeia era extrem de slaba, si excluzand alte diagnsotice, medicii ar inclina sa creada ca suferea de anorexie nervoasa, o boala de alimentatie ce poate fi provocata de diversi factori, biologici, psihologici, familiali sau sociali. "Stresul permanent produce anumite tulburari, psihice si fizice, care in timp se agraveaza sau declanseaza boli de care persoana poate si nu fi stiut. Oamenii mor de boli organice. Din punct de vedere medical, stresul sau munca din exces nu poate duce la moarte", a declarat pentru Ziare.com Gabriel Berindei, medic la centrul medical Auramed, colaborator sfatulmedicului.ro Raluca Stroescu nu este un caz singular Cazul Ralucai nu este singular, spun cunostinte ale acesteia. "Ceea ce conducerea de la
24

Stresul in organizatii

Ernst&Young a uitat sa precizeze este ca acest caz nu a fost izolat. In urma cu un an, o alta angajata a EY, Laura Damian, a murit intr-un accident de masina - ea a adormit la volan, dupa ce a plecat epuizata de la birou, se arata intr-un alt mesaj postat pe forumul ProTv. Laura Damian, prima victima a E&Y Romania a murit in timpul programului de lucru. A stat la serviciu in noaptea premergatorare accidentului (17-18 August) pana dupa ora 11 PM . Era de 2-3 saptamani revenita din State si nu isi revenise dupa jetlag-nu avusese o clipa ragaz si se stie ca la 9 ore dferenta de fus orar ai nevoie de 9 x 2 zile de vacanta totala-altfel esti total dezorientat temporal, esti obosit, tot bioritmul ti-e dereglat. A murit intr-un stupid accident conducand masina sa ajunga la Iasi la intalnirea cu un client. A adormit la volan la o ora distanta de Bucuresti. c) Concluzii Dac Raluca Stroescu ar fi murit la locul de munc , directorii multina ionalei Ernst&Young s-ar fi ales cu dosar penal. Conform inspectorului general adjunct al Inspec iei Muncii, Dantes Bratu, ancheta la firma Ernst&Young a fost ngreunat de faptul c femeia a murit acas , i nu la serviciu. Inspectorii au constatat c , n mod regulat, n firm se nc lca legisla ia privitoare la timpii de lucru i de odihn , dar nu au putut s aplice dect o amend de 19.600 de lei. Pe de alt parte, dac familia Raluc i Stroescu va da n judecat firma Ernst & Young va avea sigur c tig de cauz , dac nu n Romnia, atunci la Luxemburg, la Curtea i de odihn . Adic , n European de Justi ie, dup cum spune Ovidiu Jurc , ef al departamentului juridic al BNS. Familia poate c tiga daune invocnd nerespectarea timpilor de munc reglementeaz timpul de lucru. Cazul Stroescu a fost puternic mediatizat; altminteri, n urma unui control care constat acela i lucru, n mod uzual, prima amend aplicat de Inspec ia Muncii este mult mai mic . De fapt, legisla ia nici nu prevede vreo sanc iune pentru fiecare nc lcare a Codului Muncii, ci bag la gr mad nc lcarea timpilor de lucru i de odihn , neplata salariilor i multe altele. Pentru toate acestea, cumulate sau nu, amenda angajatorului este ntre 30 i 100 de milioane de lei vechi. Mai mult, sanc iunea prev zut de lege, i a a, prea blnd pentru a speria o multina ional , de pild , este diluat i de practica inspectorilor de munc .
25

Romnia, nc lcarea Codului Muncii, iar la Luxemburg, nc lcarea Directivei Europene care

Stresul in organizatii

La primul control, dac nu este vorba de accident grav sau munc la negru, inspectorii dau numai sfaturi, de i Codul Muncii actual a intrat n vigoare de c iva ani i to i angajatorii ar trebui s -l cunoasc deja. De-a dreptul penibil este c , dac Raluca Stroescu ar fi decedat la locul de munc , dup o zi cu program prelungit, i nu acas , solu ia dat de oficialit i ar fi fost alta. Cazul ar fi fost mult mai simplu pentru inspectori i penal pentru angajator, spune Dantes Bratu. Dac a murit acas , chiar i din cauza muncii epuizante, angajatorul n-are nici o team de dosar penal. Ovidiu Jurc crede ns c procurorii ar judeca pu in diferit cazul dect inspectorii de munc : Nu e de neglijat faptul c Raluca a murit cu dosarele de serviciu n bra e. Paul Dobrescu, inspector ef la Inspec ia Muncii Bucure ti e ns categoric: nici vorb de penal, ntruct nu se poate stabili o leg tur direct ntre decesul Raluc i i firma la care lucra. S-ar putea, dac legisla ia romneasc ar pomeni ceva despre stresul la locul de munc . d) Stresul n contractul colectiv de munc , ncepnd din 2007 Abia in anul 2007 , n premier , a ap rut n contractul colectiv de munc la nivel na ional o referire la obliga ia angajatorilor de a preveni i diminua nivelul stresului la locul de munc . Articolul respectiv nu face dect s aduc n legisla ia romneasc prevederile acordului-cadru privind stresul la locul de munc , semnat acum doi ani ntre confedera iile patronale i sindicale din UE. Dac , pn la semnarea acordului, pe plan european erau recunoscute doar h r uirea i violen a cauzatoare de stres legat de locul de munc , acum stresul are o defini ie mult mai larg . Conform acordului, stresul este o stare nso it de disconfort sau disfunc ionalit i fizice, psihologice i sociale ce rezult din faptul c indivizii se simt incapabili s fac fa distan rii fa de exigen ele sau a tept rile care i privesc. (...) Stresul nu este o boal , ns o la stres poate reduce eficacitatea la locul de munc i poate cauza expunere prelungit

probleme de s n tate. Ovidiu Jurc spune ns c , pn cnd stresul va putea fi invocat de salaria i ntr-o reclama ie privind condi iile de munc , s-ar putea s mai treac mult timp. Acordul este o chestie de pionierat, chiar i n UE. Stresul este un concept foarte difuz, nu are o simptomatologie clar . De la nivelul confedera iilor europene n jos, pn la nivel de societate comercial , trebuie defini i mai clar termenii. e) Romanii, printre cei mai stresati angajati din Europa
26

Stresul in organizatii

Conform statisticilor Funda iei Europene pentru mbun t irea Condi iilor de Munc Via , romnii sunt cei mai munci i salaria i din

rile UE, media orelor petrecute la lucru

dep ind media european , i bat recordul n privin a absen elor medicale, cel mai mic num r de absen e n rndul rilor UE nregistrndu-se n Romnia. Stresul de la locul de munca e deja parte din cotidian. Studiile arata ca romanii se numara printre cei mai surmenati angajati ai Europei. Primele semne care arata acumularea oboselii sunt durerile de cap, insomniile, precum si scaderea capacitatii de concentrare. Potrivit specialistilor, cele mai solicitante meserii sunt cele care implica multa responsabilitate si un contact zilnic cu oamenii. De stres nu sunt scutiti nici cei ce lucreaza cu cifre sau cei care isi petrec intreaga zi de munca in fata calculatorului. Sapte din zece romani se simt stresati la locul de munca, arata un studiu al Comisiei Europene realizat anul trecut. Mai stresati decat romanii sunt doar angajatii lituanieni. La polul opus se afla finlandezii si olandezii. Doar 25, respectiv 23% dintre acestia declara ca sufera de stres la locul de munca.

27

Stresul in organizatii

Bibliografie
Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007 y y Paul Marinescu, Managementul institutiilor publice, Universitatea Bucuresti Prof.univ.dr. Alecxandrina DEACONU; Lect.univ.dr. Simona PODGOREANU; Prof.univ.dr. Lavinia RASCA , Factorul uman si performantele organizatiei, Editura ASE, Resurse internet: y y y y http://www.bibliotecadigitala.ase.ro http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/marinescu/9.htm http://www.ziare.com http://www.gandul.info/news

28