UNIVERSITATEA "MARITIMA" CONSTANTA

FACULTATEA ELECTROMACANICA NAVALA

INGINERIE ELECTRICA
ELECTROMECANICA NAVALA
PROIECT
ORGANE DE MASINI
Realizat,
DOMNULETE SORIN
ndrumtor,
Sef lucrari ing.LUCIAN GRIGORESCU
AN III I.F.R.
Tema lucrrii:
Sa se proiecteze o transmisie mecanica necesara
actionarii unui troliu
2
CUPRINS
I. INTRODUCERE...............................................................................................................3
1. Enun...........................................................................................................................3
5.8.1 Calculul coeficientului de siguran c ............................................................30
I. INTRODUCERE
1. Enun
S se proiecteze o transmisie mecanica necesara actionarii unui toliu campusa din
1.motor electric trifazat cu rotorul in scutrcircuit
2.reductor de turatie cu o treapta de roti dintate cilindrice cu dinti inclinati
3.cuplaj elastic cu bolturi
Date de proiectare:
P2[KW]-puterea necesara la masina de lucru =5,5KW
n[rot/min]-turatia motorului electric=750rot/min
ia-raportul de transmitere al reductorului=2,5
Lh[ore]-durata de functionare =5000h
Transmisia functioneaza in doua schimburi
3
2 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
2.1 Determinarea puterii motorului electric
Schema cinematica si alegerea motorului electric
Deoarece motoarele utilajelor propuse a fi actionate lucreaza in regim de lunga
durata cu sarcina constanta,determinarea puterii se face pentru aceasta situatie.
Puterea motorului Pe se determina cu relatia:
(1.1)
Unde P2 puterea la arborele de iesire din reductor in KW;

-randamentul total al mecanismului de actionare,determinat cu relatia:

( 1.2)
a
-randamentul angrenajului ;
a
=0,96..0,98-pentru angrenaj cu roti dintate cilindrice
l
=0,99..0,995-randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti
u
=0,99-randamentul ungerii
2.2 Alegerea motorului electric
Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie sa se cunoasca puterea necesara
actionarii Pe si turatia la arborele motorului electric n
Din relatiile 1.1 si 1.2 rezulta
4

2
Pe
P

u l a
2

In functie de turatia n =750 rot/min din tema se parcurge coloana a doua din tabelul 1.2
astfel incat sa fie satisfacuta conditia P>=Pe
Se alege tipul motorului caracterizat prin seria sa care are puterea nominala P[KW] si
turatia nominala ne[rot/min]
Rezulta seria motorului ASI 160L-42-8(Anexa 1)
Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul in scurt circuit se simbolizeazaprin grupul
de litere ASI urmat de un grup de cifre si o litera majuscula.De exemplu ASI 160M-42-6
inseamana :
A- motor asincron trifazat
S-rotor in scurtcircuit
I-constructie inchisa(capsulata)
160M-gabaritul 142,mediu,ceea ce inseamna ca inaltimea axului masinii este de
160mm de la planul talpilor de fixare,iar motorul este executat in lungime medie
42-diametrul capatului de arbore
6-numarul de poli care indica viteza de sincronism respectiv 1000rot/min in cazul dat
1.3 Calculul cinematic al transmisiei
1.3.1 Stabilirea turatiei la arbori
n1=ne ;
Se alege penru calcul n1=ne=708rot/min
2.2 Stabilirea puterilor debitate pe arbori
Puterea debitata pe arborele 1:
P1=Pe=5,91Kw
n1=ne=708 [rot/min]
2.3 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor
5
6 6
30 2 30 5, 5
Mt2 10 10 185681,16
2 3.14 283 / min
P KW
Nmm
n rot

6 6
30 1 30 5, 91
Mt1 10 10 79752, 77
1 3.14 708 / min
P Kw
Nmm
n rot

1 708
n2 283 / min
2, 5
n
rot
ia

93 , 0 99 , 0 99 , 0 99 , 0 96 , 0
2
u l a
5, 5 5, 5
Pe 5, 91
0.93
KW KW
KW

P1 - puterea la arborele conductor, n kW;
P2 - puterea la arborele condus, n kW;
n1,n2 - turaiile la arborele conductor, respectiv condus, n rot/min.
3 DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI
3.1 Materiale pentru roi dinate
Materialele roilor dinate trebuie s ndeplineasc, n scopul uzrii uniforme a
pinionului i roii conduse, urmtoarea condiie de duritate:

1 2
HB 85 , 0 8 , 0 HB

HB2-duritatea materialului roii conduse
HB1- duritatea materialului pinionului
Pentru construcia roilor dinate se poate utiliza o mare varietate de materiale. Opiunea
asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaii asupra gabaritului transmisiei,
tehnologiei de execuie, preului de cost etc.
In general, alegerea materialului pentru roile dinate trebuie sa aib n vedere
urmtoarele
criterii:
- felul angrenajului i destinaia acestuia;
- condiiile de exploatare (mrimea i natura ncrcrii, mrimea vitezelor periferice,
durata de funcionare i condiiile de mediu);
- tehnologia de execuie agreat;
- restriciile impuse prin gabarit, durabilitate i pre de fabricaie.
Principalele materiale folosite n construcia roilor dinate sunt: oelurile, fontele, unele
aliaje neferoase i materialele plastice.
Oelurile sunt utilizate, n general, pentru angrenajele de lucru, la care uzura trebuie s
fie ct mai mic.
Din aceast grup se folosesc oelurile carbon de calitate i oelurile aliate. Aceste
materiale se supun tratamentelor termice n scopul ameliorrii caracteristicilor de
rezisten i a mbuntirii comportrii flancurilor dinilor la diverse forme de uzur.
In alegerea oelurilor se pot face urmtoarele recomandri:
- Roile care angreneaz s nu fie executate din acelai material (la materiale identice
tendina de gripare este maxim).
- Roata conductoare funcioneaz n condiii mai grele dect roata condus, deci
trebuie s fie executat dintr-un material cu caracteristici mecanice superioare. Cteva
combinaii de materiale ntlnite la reductoare de uz general sunt: OLC45 / OLC35;
OLC60 / OLC45; OLC60 / OLC35; 40Cr10 / OLC45; OLC35 / OL70; OLC15 / OLC10;
41MoCr11 / 40Cr10; 33MoCr11 / OLC45 etc.
- Pentru reductoarele obinuite se recomand utilizarea oelurilor cu duriti mici i
mijlocii HB (2500...3500) MPa, astfel micorndu-se pericolul griprii, diferena ntre
roi fiind de HB (200...300)MPa
Fontele se utilizeaz pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcioneaz cu
viteze periferice relativ sczute.
Roile dinate executate din fonte rezist bine la uzur dar nu se recomand n
cazul solicitrilor de ncovoiere
6
Pentru roile dinate puin solicitate se utilizeaz materiale neferoase de tipul
alamei i bronzului. Aceste materiale se prelucreaz uor, se comport bine la uzur i
sunt antimagnetice.
Materialele plastice se utilizeaz acolo unde condiiile de exploatare a roilor
dinate permit acest lucru. Ele prezint avantajul reducerii zgomotului, dar nu pot fi
folosite dect ntr-un domeniu restrns de temperatur i umiditate.
In funcie de modul de solicitare se recomand urmtoarele:
- pentru angrenaje puternic solicitate i viteze periferice v (3...12) m/s: oeluri aliate de
cementare (21MoMnCr12; 15MoMnCr12; 13Cr08; 21TiMnCr12; 18MoCr10), cementate
n adncime
- pentru angrenaje mediu solicitate i viteze periferice v (4..8) m/s: oeluri carbon de
calitate (OLC 35; OLC 45; OLC 60) i oeluri aliate (35CrMnSi13; 40Cr10; 41MoCr11)
mbuntite.
-pentru viteze v (8...12) m/s: oeluri carbon de calitate i aliate (OLC 35; OLC 45;
40Cr10;
41MoCr11) mbuntite la 30...35 HRC i clite superficial la 50...55 HRC.
- pentru angrenaje slab solicitate i viteze periferice v (6...12) m/s: oeluri carbon de
cementare (OLC 10; OLC 15) cementate pe o adncime de (0,6...1) mm i clite la
(50...60) HRC pe suprafa.
-pentru v < 6 m/s: oeluri carbon de calitate (OLC 35; OLC 45; OLC 60) i oeluri aliate
(40Cr10; 35 Mn16; 27MnSi12; 31CrMnSi10; 35CrMnSi13) mbuntite la (20...25) HRC.
- pentru angrenaje foarte slab solicitate, indiferent de vitez: oeluri carbon obinuite
netratate (OL42; OL50; OL60; OL70), oeluri turnate (OT45; OT50), font turnat
(Fgn600; Fgn700), textolit.
3.2.Alegeraea finala matierialului pentru pinion si roata condusa:
Din considerente tehnice si economice am adoptat atat pentru pinion cat si
pentru roata materialul OLC 45 care este otel de imbunatatire cu o durabilitate mai mica
decat 350 HB.
Angrenajele confectionate din oteluri de inbunatatire sau normalizate au o
capacitate portant mai redusa decat cele din grupa otelurilor durificate, dar tehnologia
de executie este mai simpla deci si pretul de fabricatie este mai redus.
Proprietile fizico-mecanice ale materialelor alese
7
Pentru o tehnologie normal de execuie a roilor dinate se adopt valori
medii ale eforturilor unitare limit (
flim
i (
Hlim
din intervalul de valori indicate n tabelul
de mai sus.
n funcie de materialele alese, a tehnologiei de execuie i a eforturilor unitare limit
am adoptat treapta de precizie a angrenajului i jocul dintre flancuri 7. Conform
anexa

Hlim
=1.5D+200=500 Mpa

Flim
=0.4D+120=200 Mpa
R
m
=500..610 Mpa

po,2
=360 Mpa
unde:

Hlim
- rezistenta la pitting

Flim
rezistenta la piciorul dintelui
R
m
rezistenta la rupere

po,2
- limita de curgere
3.3. Calculul distantei dintre axe
Se determina din conditiile de rezistenta a danturii la presiunea de contact
hertziana si se determina cu relatia:
3
2
lim
12 min
1
) 1 (
u
u
M k k
u a
H d
tp A H
+

+

unde:
k
H
factorul gobal al presiunii hertziene de contact;
Material
ST
AS
TT
Duritate
Rezisten la
piting

Hlim[ M Pa]
Rezistena la
piciorul dintelui

Flim[ M Pa]
Rezisten
a la
rupere
R(
r
)
Limita de
curgere

o2
(
c
)
Miez-D
HB
Flanc-
DF
HRC
OLC 45
Im
880
-88
m 200230 1,5D+200 0,4D+120 620660 360400
8
k
H
= (80000-100 000) MPa
k
H
= 85000 MPa
k
A
factorul de utilizare;
k
A
= 1
M
tp
moment de torsiune;
M
tp
= M
t1
= 79752 Nmm
u= i
R
= i
12
= 2,5

d
factorul latimii danturii se alege conform (Anexa3)
Treapta de precizie 5...7 (5)
Asezarea piciorului fata de reazem este simetrica

d
= 0,5
Cu valorile precizate se obtine:
3
min12 2
85000 79752 1 2, 5
(1 2, 5) 148, 20
0, 5 500 2, 5
a
+
+

valorile rezultate din calcul se standardizeaza

conform STAS 6055 82 superioara (Anexa 2)
160
stas
a
min
0, 05
stas
stas
a a
a

=>
160 148
0, 075 0, 05
160

>
-conditie neindeplinita deci alegem
a
w12
= 140
3.4 Calculul modulului normal
2
lim
2
12
min
) 1 ( u
a
M K K
m
F w d
tp A F
n
+

K
F
factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui
K
F
= 1,6...1,8 K
F
=1,8
K
A
=1
M
tp
=M
t1
=79752Nmm

d
=0.5 u=2,5 a
W12
=140

Flim
=200 MPa
Cu valorile precizate mai sus se obtine:
2
min 2
1, 7 1 79752
(1 2, 5) 0, 84
0, 5 140 200
n
m

+

9
Modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82.
Deoarece m
nmin
<1mm vom adopta m
n
=1
3.5.Stabilirea unghiului de inclinare a dintilor rotilor dintate
Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda, din considerente
tehnologice, sa aiba o valoare intreaga masurata in grade.
La rotile din materiale de imbunatatire sau normalizate D<350HB se recomanda pentru
valori de 10
o
.. 15
o
.
Am ales pentru valoarea de 10
o
3.6. Calculul numarului de dinti al pinionului
Se foloseste relatia de mai jos:
) 1 (
) cos( 2
12
12 *
1
i m
a
z
n
w
+

10
*
1
2 140 cos10
78, 78
1 (1 2, 5)
z


+
Numarul de dinti z
1
ai pinionului se recomanda a se alege la valoarea intreaga imediat
mai mica decat z
1
*
si trebuie totodata sa indeplineasca conditiile:
In special la angrenajele fabricate din materiale de imbunatatire sau normalizate
( duritatea danturi HB < 350 ) se obtine la pinion un numar de dinti mult prea mare z
1
>
2450 (80) de dinti.
In aceasta situatie din considerente de precizie, de executie a rotilor dintate se adopta
urmatoarele numere de dinti pentru pinion:
z
1
z
1
*
daca z
1
35 dinti
z
1
= 24 27 dinti dac 25 < z
1
*
35 dinti;
z
1
= 27 30 dinti dac 35 < z
1
*
45 dinti;
z
1
= 30 35 dinti dac 45 < z
1
*
80 dinti;
cum z
1
*
= 78,78 dinti, se alege valori z
1
= 30 35 dinti.
z
1
= 30 dinti
3.7. Recalcularea modulului
10
) 1 (
) cos( 2
12 1
12 *
i z
a
m
w
n
+

mm m
n
62 , 2
) 5 , 2 1 ( 30
10 cos 140 2
*

Se standardizeaza:
m
K+1 STAS
=2,75(Anexa 2)
m
n
= 2,75 [mm]
65 , 28
) 5 , 2 1 ( 75 , 2
10 cos 140 2
) 1 (
) cos( 2
75 , 2
12
12 *
1

+

i m
a
z
m
n
w
n

Aleg:
28
1
z
3.8 Calculul numarului de dinti ai rotii
Z z z i z
2 1 12
*
2
si
1
z si
2
z nu au divizori comuni
71 70 28 5 , 2
2
*
2
z z
3.9 Calculul distantei de referinta dintre axe
22603 . 138
10 cos 2
) 71 28 ( 75 , 2
) cos( 2
) (
12
2 1
12

a
z z m
a
n

Verificare:
75 , 2 75 , 2 1 ) 1 ... 2 . 0 (
77397 , 1 22603 , 138 140
) 1 .... 2 . 0 (
12 12
12 12


+
n
w
n w
m
a a
m a a
Recapitulare finala
11
140
22603 , 138
10 75 , 2
71 28
12
12
2 1

w
n
a
a
m
z z

3.10 Calculul erorii abaterii raportului de transmisie

% 3 % 2 , 1 012 . 0
53 , 2
% 100
1
2
12
12
12 12
<

i
z
z
i
i
i
i i
i
ef
a
STAS
ef STAS
3.11. Elementele geometrice ale angrenajului
3.11.1 Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii
- Unghiul profilului danturii in plan frontal
t
283559 . 20
10 cos
20
20
cos
0

,
_

,
_

tg
arctg
tg
arctg
t
n
n
t

-Unghiul de rostogolire frontal

wt
16724 . 22 283559 . 20 cos
140
22603 , 138
arccos
cos arccos
12
12

,
_

,
_

wt
t
w
wt
a
a

-Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal
n
t wt
sn
tg
inv inv
z z x x x

+ +
2
) (
2 1 02 01
12
67864 . 0
20 2
01574 . 0 02073 . 0
) 71 28 (
02073 . 0
180
16724 , 22 16724 , 22
180
01574 . 0
180
283559 . 20 283559 . 20
180

+


tg
x
tg tg inv
tg tg inv
sn
wt wt wt
t t t




-Numarul de dinti ai rotilor echivalente

3
1
1
cos
z
z
n

3
2
2
cos
z
z
n

31599 , 29
10 cos
28
3
1

n
z 33698 , 74
10 cos
71
3
2

n
z
7 . 0 : ;
2 1
1 2
2 1
1
1

+

+
+
unde
z z
z z
z z
z
x x
sn n
18267 . 0 49597 . 0 67864 . 0
49597 . 0
71 28
28 71
7 . 0
71 28
28
67864 . 0
2
1 2
1

+
+

n
n sn n
n
x
x x x
x
3.11.2 Elementele cremalierei de referin conform STAS : n =20o; ha* =1; c* =0,25.
Pentru angrenajele cilindrice cu dantur dreapt = 0.
- Modulul frontal mt
mt=mn/cos
mt=2.75/cos10=2.79244
- Diametrele de divizare d
1
i d
2
;
d
1
= (m
n
z
1
)/cos= (2.528)/cos10 = 78,18846[mm];
d
2
= (m
n
z
2
)/cos= (2.571)/cos10 = 198.26360 [mm];
d
1
= 78,18846 [mm]
d
2
=198.26360 [mm];
- Diametrele de baz d
b1
i d
b2
;
d
b1
= d
1
cos t = 78,18846cos20.28355 = 73,33987 [mm];
d
b2
= d
2
cos t = 198,26360 cos20.28355 = 185,96897 [mm];
- Diametrele de rostogolire d
w1
i d
w2
;
d
w1
= (d
1
cos t) / cos
wt
= 79,20221 [mm];
d
w2
= (d
2
cos t) / cos
wt
= 200,83409 [mm];
- Diametrele de picior d
f1
i d
f2
;
d
f1
= d
1
- 2 m
n
( h
0f
*
+c
0
*
- x
n1
) = 74,04696 [mm];
13
d
f2
= d
2
- 2 m
n
( h
0f
*
+c
0
*
- x
n2
) = 192,40995 [mm];
-Diametrele de cap
fara asigurarea jocului la picior
78495 , 204 ) 18267 . 0 1 ( 75 , 2 2 26360 , 198 ) ( 2
42196 , 86 ) 49597 . 0 1 ( 75 , 2 2 18846 , 78 ) ( 2
2
*
0 2 2
1
*
0 1 1
+ + + +
+ + + +
n a n a
n a n a
x h m d d
x h m d d
275 . 0 1 . 0 58404 . 0
2
42196 , 86 40995 , 192
140
2
275 . 0 1 . 0 58404 . 0
2
78495 , 204 04696 , 74
140
2
1 2
12 2
2 1
12 1
>
+

+

>
+

+

n
a f
w n
n
a f
w n
m
d d
a c
m
d d
a c
-nlimea dinilor, h
1
i h
2
:
h
1
= (d
a1
- d
f1
) / 2 = ( 86,42196-74,04696 ) /2 = 6.18 [mm];
h
2
= (d
a2
- d
f2
) / 2 = ( 204,78405-192,40995 ) /2 = 6.18 [mm];
- Unghiul de presiune la capul dintelui,
a1
i
a2
;
75451 . 24 cos arccos
93751 , 31 cos arccos
2
2
2
1
1
1

,
_

,
_

t
a
a
t
a
a
d
d
d
d


-Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal
1
]
1

+
+

1
1
1
1 1
2
4
at t
n n
a at
inv inv
z
tg x
d s

- Limea danturii roilor b
1
i b
2
:
Pentru compensarea erorilor de montaj axial, latimea pinionului se adopta mai
mare decat latimea danturii rotii.Valorile obtinute se rotunjesc in mm.
b
2
= d
1

d
= 78,188460,7=54,73192=55mm
b
1
= b
2
+( 1 2 ) m
n
= 54,73192+1,52,75=58,85692=59mm
-Diametrele inceputului profilului evolventic, d
l1
id
l2
:
14
( )

cos sin
cos xn - h 2
- 1 d d
2
12
12
0a
*
b12 l12
1
1
]
1

+
t t z
tg
t

( )
mm 78739 , 75
0.2835 2 cos 0.2835 2 sin 8 2
10 cos 0,49597 - 1 2
- 2835 . 20 1 73.33987 d
2
l1

1
]
1

+ tg
( )
mm 14783 , 194
0.2835 2 cos 0.2835 2 sin 1 7
10 cos 0,18267 - 1 2
- 2835 . 20 1 185,96897 d
2
l2

1
]
1

+ tg
-Diametrele cercurilor nceputului profilului activ al flancurilor roilor, d
A1
d
E 2
i d
A2
d
E
Pentru a exista o angrenare corecta a celor dou roti dintate trebuie indeplinite
conditiile:
d
A1
d
l1
<> 75,99189> 75,78739
d
A2
d
l2
<> 195,38698>194,14783
3.11.4 Gradul de acoperire
Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati se
determina cu relatia :
= + 1,2
[ ] 16 , 2
14 , 3 2
60348 , 13
) 2 1 ( 2 1
2
1
2 1

+ +
t a a
tg z z tg z tg z

5133 , 1
75 , 2
10 sin 54,73192 sin 2

mn
b
3.11.4 Randamentul angrenrii, a
Randamentul unei trepte cu roi dinate cilindrice se determin cu relaia
1 1 3,14 0,135 2,16 99
1 ( ) 1 0, 97684
cos10 1 2 2 0, 9848 28 71
a
a
f z z

+

3.12.Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati
Fortele nomimale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor
existent pe arborele pinionului.
15
( )
2
b
2
a
2
12
2
2 2 1
d - d - sin 2
1
wt
b a d =
A
d +
( )
2
2 2 2
73,33987 2 140 sin22,16724- 204,78495 -185,96 897 75,99189
1
d = mm
A
+
( )
2
b1
2
a1
2
12
2
d - d - sin 2
2
2 wt
b a d =
A
d +
( )
2
2 2 2
185,96897 2 140 sin22,16724- 86, 42196 -73,339 87 195,38698
2
d = mm
A
+
Forta normala pe dinte F
n
, aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare
cu cercul de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala F
t
la cercul de divizare, o
forta radiala F
r
la acelasi cerc si o forta axiala F
a
.
3.12.1 Fortele tangentiale F
t1,2
1 2
1
2
2 79752
2040, 21
78,18
tp
t t
M
F F N
d


3.12.2 Fortele radiale F
r1,2
1 2 1 1
1
2040, 21 20, 283559 753,88
cos
r r t n t t
F F F tg F tg tg N

3.12.3 Fortele axiale F
a1,2
1 2 1
2040, 21 10 359, 74
a a t
F F F tg tg N
3.12.4 Forta normala pe flancul dintelui F
n1,2
2 2 2 1
1 1 1
2040, 21
2227, 78
cos cos cos 20 cos10
t
n t r a
n
F
F F F F N

+ +

4. VERIFICAREA LA NCLZIRE A REDUCTOARELOR

4 .1 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere
Conditiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse, n primul rand, de tipul angrenajului, de
regimul sau cinematic si de incarcare.
Pentru viteze periferice mai mari ale rotilor ( 4 15 m / s ) se recomanda uleiurile
minerale aditivate sau neaditivate.
Vascozitatea cinematic a uleiului (
50
la temperatura de 50C), necesar ungerii
angrenajului cilindrice si conice, se determina:
4 , 0
vt w
125

v
t w
- viteza tangenial din polul angrenrii;
v
t w
= d
w
n
pinion
/ 60 10
3
= 79,20221 708 / 60 10
3
= 2,934m/s
0,4 0,4
125 125
81, 69
vt w 2,934

16
Din (Anexa 4) am adoptat tipul uleiului TIN 82 EP mediu aditivat, cu urmatoarele
caracteristici:
- indicele de vascozitate IV =60
- punctul de congelare - 20
o
C
4.2 Calculul elementelor geometrice ale carcaselor
Cotele legate de carcasa se calculeaza si se rotunjesc la numere intregi in mm.
Diametrele suruburilor se adopta conform sirului standardizat
grosimea peretelui corpului :
=0.025a+3mm
a=a
w
la reductoarele cilindrice cu o treapta , in mm
=0.025a+3mm=0.025140+3= 6,5[mm]=>adopt =7[mm]
grosimea peretelui capacului

1
=0.8=0.87=5,6[mm] =>adopt =6[mm]
grosiema flansei corpului
h=1,5 ==1,57=10,5[mm]=> adopt h=11[mm]
grosimea capacului
h
1
=1,5
1
=1.56=9[mm]
grosimea talpii
t=1,5 =1,57=10,5[mm]=> adopt t=11[mm]
grosiema nervurilor corpului c
c=0.8 =0.87=5,6[mm] adopt c=6[mm]
grosiema nervurilor capacului c
1
c
1
=0.8
1
=0.8 6=4,8[mm]=> adopt c
1
=5 [mm]
diametrul suruburilor de fixare a reductorului pe fundatie d
d=1,5 =1,5 7=10,5[mm]=> adopt d=12[mm]
diametrul suruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului , care se afla langa
lagare d
1
d
1
=0,75 d=0,75 12=9[mm] => adopt d
1
=10[mm]
diametrul suruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului , care nu se afla langa
lagare d
2
d
2
=0,50 d=0,50 12=6[mm]
diametrul suruburilor capacelor lagarelor d
3
d
3
=0.75d
2
=0.756=4,5[mm]=>adopt d
3
=6[mm]
latimea flansei corpului si a capacului k
k=3d
2
=36=18[mm]
distanta minima intre rotile dintate si suprafata interioara a reductorului
1,5=> 1,57=> 10,5[mm]=> =15[mm]
distanta intre roata cea mare si fundul baii de ulei
1

1
5=>
1
57=>
1
35[mm]=>
1
=40[mm]
distanta de la rulment la marginea interioara a carcasei reductorului l
1
17
l
1
=(510mm)=> l
1
=10[mm]
latimea capacului lagarului l
4
l
4
=(1525mm)=> l
4
=20[mm]
latimea rulmentului l
5
l
5
=(0.40.8mm)dmax=(1428mm) => l
5
=18 [mm]
d
max
=max(d
I
,d
II
)= max(28,35)=35
4.3 Predimensionarea arborilor i alegerea capetelor de arbori
Momentele de incovoiere nu pot fi determinate n faza de predimensionare
intrucat nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme; in aceasta situatie
predimensionarea se face numai la torsiune (M
t
) ins admitand valori reduse ale
tensiunilor admisibile;

at
= (1530 ) N / mm
2

at
=20 MPa
Alegem n functie de momentul de torsiune transmisibil ce se calculeaza pentru fiecare
arbore din extras STAS 8724/3-74
3 3
16 1 16 79752
d1 27, 28 d1 30[mm]
3,14 20
at
Mt

>

3 3
16 2 16 185681,16
d2 36, 63 d2 38[mm]
3,14 20
at
Mt

>

4.4 Calculul suprafetei reductorului
mm
da
R 39 , 123 6 15
2
78245 , 204
1
2
2
+ + + +
mm
da
r 31 , 64 6 15
2
42196 , 86
1
2
1
+ + + +
mm mm r R a L 328 70 , 327 31 , 64 39 , 123 140 + + + +
mm b l 103 14 30 59 2 2 1 + + + +
mm mm t
da
H 154 39 , 153 11 40
2
78245 , 204
1
2
2
+ + + +
422 , 0
140
31 , 64 39 , 123

a
r R
tg
18
2 26921038 , 0 9213 , 0 / 140 103 ) 31 , 64
39 , 123 ( 2 / 14 , 3 103 ) 31 , 64 39 , 123 ( 140 31 , 64 140 2 ) 31 , 64 31 , 64 39 , 123 39 , 123 ( 2 / 14 , 3
431 154 2 103 328
cos
) (
2
) ( 2 ) (
2
) ( 2
2 2
m
a
r R l r R a r a r R l L H l L S
+ +
+ + + + +
+

,
_

+ + + + + + + + +

Sc=1,2S=1,20,26921038=0,3230m2
4.5 Randamentul total al reductorului
Randamentul unui reductor cu k trepte de reducere se determin cu relaia:
u l a R

2
a

- randamentul angrenajului
1 1 3,14 0,135 2,16 99
1 ( ) 1 0, 97684
cos10 1 2 2 0, 9848 28 71
a
a
f z z

+

coeficient de frecare dintre flancuri
=0.08

gradul de acoperire al angrenajului

=10 - unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate
z
1
, z
2
numarul de dinti ai rotilor aflate in angrenare
l

- randamentul lagarelor
995 . 0
l

- randamentul datorat pierderilor prin barbotare

977 . 0 993 . 0 995 . 0 976 . 0
993 . 0
10 6
99
200
70 979 , 3 55 979 , 3 8
1
10
200
8
1
2
6
6
2 1
2

+


R
u
i
t tw tw
u
P
z z
v v b v

Temperatura de functionare a reductorului se stabileste din conditia de echilibru termic.

Astfel, caldura produsa in timpul functionarii in reductor sa fie egala cu cea evacuata in
mediul inconjurator prin conductibilitate, radiatie, convectie.
( )
0
1
t
S K
P
t
p
+
+

t temperatura medie de functionare a reductorului

e
R
R
p
P P

1
K

coeficient de transfer de caldura prin carcasa reductorului

018 . 0

K
19
coeficient care tine seama de evacuarea caldurii prin placa de fundatie
25 . 0 ... 05 . 0
Aleg
25 . 0
S suprafata libera de racire a carcasei in [m
2
]
t
0
temperatura mediului ambiant, t
0
=20C
t
a
=70...85C
KW P P
e
R
R
p
1518 , 0 45 , 6
977 , 0
977 , 0 1 1

( ) ( )
C C C t
S K
P
t
p
67 20 47 20
3230 , 0 25 , 0 1 018 , 0
1518 , 0
1
0
+ +
+
+
+

5.CALCULUL ARBORILOR
5.1.Matierialul pentru arbori
Materialul ales pentru constructia arborilor este OL 60 otel de calitate STAS
880-88.
5 .2 Alegerea rulmentilor pentru arbori
Rulmentul se alege in functie de diametrul fusului d
fus
.Diametrul fusului se alege
constructiv in functie de diametrul capatului de arbore d
ca
si trebuie sa fie divizibil cu 5.
Atat pentru arborele pinionului cat si pentru cel al rotii am ales rulmenti radiali cu bile
clasa 1 de utilizare. <6216>
d
fus
=d
ca
+8..5=5X
d
fus1
=30+5=35 [mm]=35mm
d
fus2
=38+5=43 [mm]=45mm
5.2.1 Rulmentii pentru arborele pinionului:
Pentru arborele pinionului am ales rulmenti radiali axiali cu bile pe un rand clasa 1 de
utilizare, avand urmatoarele caracteristici:
d
rul I
=40[mm]
D=72[mm]
B=17[mm]
C=39,7[KN]
C
0
=20,1[KN]
e=0,48
Y=1,16
Seria 7207C
5.2.2 Rulmentii pentru arborele rotii:
Pentru arborele rotii am ales acelasi tip de rulment dar cu alte caracteristici
d
rul II
=45[mm]
D=80[mm]
20
B=18[mm]
C=35,5[KN]
C
0
=25,1[KN]
e=0,4
Y=1,42
Seria 7208C
5 .3.Trasarea diagramelor de momente incovoietoare
5 .3.1 Stabilirea solicitarii arborilor
Atat arborele motor (I) , pe care va fi montat pinionul cat si arborele condus (II) ,
pe care va fi montata z
2
, sunt incadrati , fiecare , de reactiunile , respectiv actiunile
fortelor de angrenare.
Fortele care intra in cei doi arbori se exercita la mijlocul distantei dintre reazeme.
5 .3.2 Construirea diagramelor de momente (incovoietoare si de torsiune)
Arborele I
21
RH2
F
a1
F
r1
F
t1
1
2
3
4
RH4
69 64 64
d
1
/2
F
a1
F
r1
RH2
RH4
H
-31247,03
-17001,32
RV2
F
t1
RV4
V
65286,72
+
-
+
79752
Mt1
mm
l
l l
l
l 69
2
18
20 20
2
40
2 2
'
5
4 2
3
1
+ + + + + +
mm
b
l
l
l 64
2
60
15 10
2
18
2 2
'
1
1
5
2
+ + + + + +
( ) ( )
1
2 1 1 4
4
4
0 64 64 64 0
2
79, 2
359, 74 753, 88 64 128 0
2
265, 64
H a r H
H
H
d
M F F R
R
R N
+ +
+

22
( ) ( )
1
4 2 1 1
2
2
0 64 64 64 0
2
79, 2
128 359, 74 753, 88 64 0
2
488, 23
H H a r
H
H
d
M R F F
R
R N
+

( ) ( )
3 max 2
64 488, 23 64 31247, 03
H H
M R Nmm
( )
1
31 2 1
79, 2
64 488, 23 64 359, 74 31247, 03 14245, 70 17001, 32
2 2
H H a
d
M R F Nmm + + +
( ) ( )
2 1 4
4
4
0 64 64 64 0
2040, 21 64 128 0
1020,10
V t V
V
V
M F R
R
R N
+

( )
3max 2
64 1020,10 64 65286, 72
V V
M R Nmm
23
( ) ( )
4 1 2
2
2
0 64 64 64 0
2040, 21 64 128 0
1020,10
V t V
V
V
M F R
R
R N
+

d
2
/2
F
a2
F
r2
F
t2
RH7
5 7
6
64 64
RH7
F
r2
F
a2
H
5934,08
42185,37
+
RV7
F
t2
65286,4
+
V
Mt2
+
185681,16
RH5
RH5
RV5
24
( ) ( )
2
5 2 2 7
7
7
0 64 64 64 0
2
200, 83
359, 74 753,88 64 128 0
2
659,15
H a r H
H
H
dw
M F F R
R
R N
+ +
+

-
( ) ( )
2
7 2 2 5
5
5
0 64 64 64 0
2
200, 83
359, 74 753,88 64 128 0
2
94, 72
H a r H
H
H
dw
M F F R
R
R N
+ +
+

( ) ( )
6 max 5
64 92, 72 64 5934, 08
H H
M R Nmm
( )
2
61 max 5 2
200, 83
64 94, 72 64 359, 74 42185, 37
2 2
H H a
dw
M R F Nmm + +
( ) ( )
5 2 7
7
7
0 64 64 64 0
2040, 21 64 128 0
1020,10
V t V
V
V
M F R
R
R N
+ +
+

( ) ( )
7 2 5
5
5
0 64 64 64 0
2040, 21 64 128 0
1020,10
V t V
V
V
M F R
R
R N
+ +
+

( )
6max 5
64 1020,10 64 65286, 40
V V
M R Nmm
5 .3.3 Calculul momentului inconvoietor rezultant M
ij
Se determina momentul incovoietor rezultant in fiecare punct important prin
insumarea geomertica a componentelor M
iv
si M
iH
corespunzatoare , din cele doua
plane :
2 2

iH iV ij
M M M +
2 2 2 2
3 3 3
65286, 72 31247, 03 72379, 09
i i V i H
M M M Nmm + +
2 2 2 2
6 6 6
65286, 4 42185, 37 77729, 78
i i V i H
M M M Nmm + +
5 .3.4 Calculul momentelor incovoietoare echivalente M
ej
Momentul echivalent se determina cu considerarea momentului incovoietorsi a
celui de rasucire in fiecare punct.
25
Momentul echivalent se determina cu relatia
2 2
) (
tj ij ej
M M M +
Pentru calculul coeficientului , , consideram arborele din otel carbon de cea mai
buna calitate cu :

r
=600[MPa]

ai(0)
=95[MPa]

ai(-1)
=55[MPa]

at(0)
=78[MPa]
Coeficientul se calculeaza cu relatia urmatoare :
578947 , 0
95
55
) 0 (
) 1 (


ai
ai

2 2 2 2
3 3 1
( ) 72379, 09 (0, 578947 79752) 85852, 21
e i t
M M M Nmm + +
2 2 2 2
6 6 2
( ) 77729, 78 (0, 578947 185681,16) 132657, 72
e i t
M M M Nmm + +
5 .3.5 Determinarea diametrelor in punctele importante
Diametrul se calculeaza pentru fiecare punct caracteristic al arborelui utilizandu-
se relatia :
3
( 1)
32
[ ]
e
j
ai
M
d mm

3
3
3
3
( 1)
32 32 85852,12
25,14
3,14 55
e
ai
M
d

adopt d
3
=26[mm]
6
3
3
6
( 1)
32 32 132657, 72
29, 07
3,14 55
e
ai
M
d

adopt d
6
=30[mm]
5.6 Verificarea arborilor
Verificarea arborilor se va face dupa definitizare formei constructive a arborilor.
5.6.1 Forma constructiva a arborilor
Pentru a stabili forma constructiva a arborelui este necesar sa se verifice varianta
de montaj a pinionului pe arbore se va adopta solutia constructiva prin care pinionul se
va monta pe arbore cu pana paralela.
Daca d
f1
-d
3
>20[mm] se va adopta solutia constructiva montaj pinion pe arbore .
5 .6.2 Determinarea formei constructiva a arborelui I.
d
f1
-d
3
>20[mm]
26
74-38>20[mm]
36>20[mm]
d
1
=d
I
=30[mm]
d
2
=d
rul I
=35[mm]
d
12
=d
1
+(35)mm=30+(35)mm=3335mm=> adopt d
12
=33[mm]
d
3
=d
2
+(24)mm=35+(24)mm=3739[mm] => adopt d
3
=38[mm]
d
4
=d
2
=d
rul I
=35[mm]
d
34
= d
3
+(57)mm=38+(57)=4345=> adopt d
34
=44[mm]
c=5[mm]
Solutia este montaj pinion pe arbore cu pana
5.6.3 Determinarea formei constructive a arborelui II.
d
f2
-d
6
>20[mm]
192-42>20[mm]
154>20[mm]
d
8
=d
II
=38[mm]
d
7
=d
rul II
=45[mm]
d
78
=d
8
+(35)mm=38+(35)mm=4145mm=> adopt d
78
=42[mm]=>
d
6
=d
7
+(24)mm=45+(24)mm=4749[mm]=>adopt d
6
=48[mm]
d
5
=d
7
=d
rul II
=45[mm]
d
56
=d
6
+(57)mm=45+(57)=5052[mm]=>adopt d
56
=52[mm]
c=(47)[mm]=>c=4[mm]
Solutia este montaj roata dintata pe arbore cu pana
5 .7 Calculul asamblarilor cu pene paralele
Penele se aleg in functie de diametrul zonei de arbore pe care se monteaza.
Dimensiunile penei :
b=12[mm]
h=8[mm]
Dimensiunile canalului penei
t
1
=5[mm] ; t
2
=3,3[mm]
5.7.1 Calculul lungimiii penei
Calcularea fortei care actioneaza in asamblarea cu pana paralela
27
2
[ ]
4
(1 )
tj
j
j
M
F N
d

+
unde: M
tj
- momentul de torsiune pe care se sfla pana
d
j
- diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblarii
=0.15 coeficientul de frecare dintre arbore si pana
( ) ( )
2
2
6
2 2 185681,16
7423, 53
1 4 / 42 1 0,15 4 / 3,14
M
F N
d

+ +
Lungimea penelor paralele se calculeaza din :
Limitarea presiunii de contact
2
1 1
2 2 7423, 53
20, 62 21
8 90
a
F
l mm l mm
hP

> >

adopt P
a
=90[N/mm
2
]
Conditia de rezistenta la tensiunea de forfecare :
2
2 2
7423, 53
12, 37 13
8 75
ef
F
l mm l mm
h
> >

af
=(0.2..0.3)
c
=0.25*300=75 [MPa]
Pana se executa din OL60=
c
=300[MPa]
l
st
max(l
1
,l
2
) max(21,13)
l
st
21[mm]
adopt l
st
=25[mm]
Lungimea penei se va corela si cu latimea butucului rotii dintate
l
st
=(0,80,9) l
butuc
l
butuc t
=b2=55mm
l
st
0,855=44[mm]
adopt l
st
=45[mm]
5.8 Verificarea la oboseala a arborilor
Se face , din considerente , numai in punctual 6 al arborelui II.Concentratorul de
tensiune este canalul de pana prelucrat cu freza deget.Materialul arborilor este OL60 ;
calitatea suprafetei in sectiunea verificata e strunjire fina ; diametrele sectiunii verificate ,
d
6
, este cel masurat pe desen.
28
Sectiunea 6
64 64
5934,08
42185,37
62286,04
185681,16
V
H
Mt2
Verificarea la oboseal se face n seciunile cu o concentrare important a eforturilor
canale de pan, salturi de diametre, etc. i const n determinarea coeficientului de
siguran efectiv c i compararea lui cu un coeficient de siguran admis:
5 , 1
2 2

a
c
c c
c c
c


unde:
c

coeficient de siguran la oboseal prin ncovoiere;

c

- coeficient de siguran la oboseal prin torsiune.

Se va considera c solicitarea de ncovoiere se produce dup un ciclu alternant
simetric iar solicitarea de torsiune dup un ciclu pulsator.
Calculul coeficientului de siguran c

Coeficientul de siguran c

se calculeaz cu relaia:
1
1 1
9, 31
1, 4 12, 35 0
0, 92 0, 88 160 280
v m
c
c

+ +

29
6
77729, 78
12, 35
6292, 02
i
v
Z
M
W

02 , 6292 85 , 927 88 , 7269
42 2
) 5 42 ( 5 12
32
74088 14 , 3
2
) - (
32

6
2
1 6 1
3
6

d
t d t b d
W
Z

unde:

- coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor ,

= 1,4.
coeficient de calitate al suprafeei , =0.92;

factor dimensional pentru oel carbon cu concentrri moderate, se gsete

= 0,88;

-1
rezistena la oboseal a materialului arborelui

m
tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective
(
m
= 0 ciclul de solicitare fiind alternant simetric).
5.8.1 Calculul coeficientului de siguran c

Coeficientul de siguran c

se calculeaz cu relaia:
c
m v
c

1
1
unde:

= 1,51; = 0,92;

= 0,88;
92 , 13611 85 , 927 77 , 14539
42 2
) 5 42 ( 5 12
16
74088 14 , 3
2
) - (
16

6
2
1 6 1
3
6

d
t d t b d
Wp

2
185681,16
13, 64
13611, 92
t
v m
p
M
W

1
1 1
5, 37
13, 64 1, 51 13, 64
0, 92 0, 83 160 195
v m
c
c

+ +

5 , 1 655 , 4
64 , 8
66902 , 34
37 , 5 31 , 9
37 , 5 31 , 9
2 2 2 2

a
c
c c
c c
c


30
6.VERIFICAREA RULMENTILOR
6.1 Alegerea tipului de rulment:
Rulmentii deja au fost alesi , din categoria rulmenti radiali axiali , deoarece
angrenajul cilindric cu dinti inclinati incarca arborele din reazemele cu forta axiala. De
asemenea s-au ales rulmenti radiali axiali cu bile pe un rand.
6.2 Stabilirea incarcarii rulmentilor
6.2.1 Fortele radiale din rulment se calculeaza cu relatia :
2 2
1(2) 1(2) 1(2) r H V
F R R +
Fortele radiale din rulment calculate pentru arborele I sunt :
2 2 2 2
1 2 2
488, 23 1020,10 909, 99
r H V
F R R N + +
2 2 2 2
2 4 4
265, 64 1020,10 848, 20
r H V
F R R N + +
Fortele radiale din rulment calculate pentru arborele II sunt :
2 2 2 2
1 5 5
94, 72 1020,10 824, 35
r H V
F R R N + +
2 2 2 2
2 7 7
659,15 1020,10 977, 26
r H V
F R R N + +
6.2.2 Fortele axiale interne
Fortele axiale interne , provenite din descompunerea fortei normala la caile de
rulare in directia axei rulmentului , se vor determina cu urmatoarea relatie , unde se
adopta =15
0
:
1(2) 1(2)
(1.21...1.26)
ai r
F F tg
unde coeficientul adopta valoarea de 1.21 deoarece avem rulmenti cu bile.
6.2.3 Calcularea fortelor axiale interne pentru arborele I :
N tg tg F F
r ai
28 , 286 15 99 , 909 21 , 1 21 , 1
1 1

N tg tg F F
r ai
84 , 266 15 20 , 848 21 , 1 21 , 1
2 2

6.2.4 Calcularea fortelor axiale interne pentru arborele II :
N tg tg F F
r ai
34 , 259 15 35 , 824 21 , 1 21 , 1
1 1

N tg tg F F
r ai
44 , 307 15 26 , 977 21 , 1 21 , 1
2 2

6.2.5 Calculul fortelor axiale preluate de fiecare rulment
6.2.5.1 Pentru arborele I avem:
Forta din angrenajul cu dinti inclinati , F
a
, este orientata de la dreapta la stanga;
Rulmentii sunt montati in X.
N F F F R
a ai ai FA
99 , 269 43 , 289 84 , 266 28 , 286
1 2 1
+ +
N F F F
a ai ai
27 , 556 43 , 289 84 , 266 28 , 286
2 1
+ < + <
Rezulta
31
N F F F
a ai a
275 , 556
2 1
+
N F F
a ai
84 , 266
2 2

6.2.5.2 Pentru arborele II avem
N F F F R
a ai ai FA
33 , 241 43 , 289 44 , 307 34 , 259
2 2 1
+ +
44 , 307 77 , 548
2 2 1
> > +
ai a ai
F F F
N F F F
a ai ai
77 , 548
1 2
+
N F F
a ai
44 , 307
1 1

Cunoscand fortele axiale calculate anterior se determina raportul F
a1(2)
/F
r1(2)
si se
compara cu valoarea lui e aleasa din tabele.
Daca :
F
a1(2)
/F
r1(2)
e=>x=1 , y=0
F
a1(2)
/F
r1(2)
>e=>x=1 , y=din tabele
6.2.5.1 Pentru arborele I :
e=0,48
48 , 0 61 , 0
99 , 909
27 , 556
1
1
>
r
a
F
F
=>x=0,4 , y=1,62
48 , 0 31 , 0
20 , 848
84 , 266
2
2
<
r
a
F
F
=>x=1 , y=0
6.2.5.2 Pentru arborele II :
e=0,4
4 , 0 37 , 0
35 , 824
44 , 307
1
1
<
r
a
F
F
=>x=1 , y=0
4 , 0 56 , 0
26 , 977
77 , 548
2
2
>
r
a
F
F
=>x=0,4 , y=1,42
6.2.6 Calculul sarcinii dinamice
Sarcina dinamica se calculeaza cu relatia :
1(2) 1(2) 1(2) r a
P X V F yF +
unde:
V coeficient cinematic; V = 1;
32
X coeficientul radial al rulmentului;
Y coeficientul axial al rulmentului.
6.2.6.1 Calculul sarcinii dinamice ce solicita rulmentii de pe arborele I :
P
1
= X
.
V
.
F
r1
+ Y
.
F
a1
= 0,4
.
1
.
909,99+1,62
.
556,27 = 1265,14[N]
P
2
= X
.
V
.
F
r2
+ Y
.
F
a2
= 0,4
.
1
.
848,20+1,62
.
266,84 = 771,48[N]
6.2.6.2 Calculul sarcinii dinamice ce solicita rulmentii de pe arborele II :
P
1
= X
.
V
.
F
r1
+ Y
.
F
a1
= 1
.
1
.
824,35 +0
.
307,44 = 824,35 [N]
P
2
= X
.
V
.
F
r2
+ Y
.
F
a2
= 1
.
1
.
977,26 + 1,42
.
548,77= 1756,51 [N]
6.2.6.3 Capacitatea dinamic necesar:
Se calculeaz cu relaia:
1(2) 1(2)
p
C P L
unde:
L durabilitatea nominal a rulmentului, care se calculeaz cu relaia:
6
60
[ ]
10
h
n L
L milioane de rotatii

n turaia arborelui;
L
h
durata de funcionare[ore];
p = 3pentru rulmeni cu bile.
arborele I :
c=6,45[kw]
n
1
=960 rot/min
N C N L P C 29700 80 , 8354 288 141 , 1265
3
3
1 1 1
<
N C N L P C 27100 74 , 5094 288 48 , 771
3
3
1 2 2
<
arborele II
c=6 [kw]
n
2
=384 rot/min
N C N L P C 35500 09 , 4011 2 , 115 35 , 824
3 3
2 1 1
<
N C N L P C 35500 45 , 8546 2 , 115 515 , 1756
3 3
2 2 2
<
33
7.ALEGEREA CUPLAJULUI
Cuplaje cu bolturi
La cuplajul elastic cu bolturi , momentul de torsiune se transmite de la o
semicupla la cealalta prin bolturile de fixare si prin bucsele elastice de cauciuc montate
pe bolturi.Cuplajul se executa in tip N , normal,care este cel mai utilizat.
Semicuplele se executa in varianta constructiva C
f
in functie de forma capatului
de arbore si de necesitatea fixarii axiale.
Semicuplele cu fixare frontala C
f
se utilizeaza in cazul in care in timpul functionarii
apar forte axiale care pot conduce la deplasare axiala a semicuplei pe capatul de arbore.
Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de calcul M
tc
,lu-
and in considerare regimul de lucru al masinii antrenate si al celei motoare prin inter-
mediul unui coeficient de serviciu c
s
, corelat cu diametrul capatului de arbore.
1.55
112000
79752
1.55 64164 99454, 2
tc s t tn
s
tn
t
tc tn
M c M M
c
M Nmm
M Nmm
M Nmm M

<
Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune M
tc
:
CEB 3N-P60/C
f
104 - OT 60-3 STAS 5982/6-81
- turatia maxima 6000[rpm]
- d=32 [mm]
-l=86[mm]
-l2=24[mm]
-l3=42[mm]
-filet M6
-D=112
-D
1
=85
-D
2
=62
-S=2
-nr. de bolturi=6
-d
5
=10
Forta care se incarca un bolt
N
z D
M
F
tc
01 , 390
6 85
2 , 99454 2 2
1
1

34
Tensiunea de contact
( )
( )
ma m
ma m
p MPa p
mm mm d d
MPa p
l l d
F
p
<

+ +

54 , 1
24 42 14
01 , 390
14 4 10 ) 4 ... 1 (
7 ... 5
5 3
2 3 3
1
35